22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 296-297 (1096-1097) -6 mai - 5 iunie 2008

Sala de festivi tăţ i a comunităţ i i evreilor ieşeni a fost gazda ma-tineului cultural „Israel – 60”, prefaţat prin Cu-vânt (alocuţiunea pre-şedintelui comunităţ i i,

ing. Pincu Kaiserman, marcând semnifi caţia Zilei Naţionale a Isra-elului pentru evreii de pretutindeni) şi Cântec („Ieruşalaim şel Zahav”, interpretat de tânărul jurist Albert Lozneanu).

„Statul Israel – o speranţă multimilenară, un vis împlinit şi o realitate istorică de şaizeci de ani”, conferinţa susţinută de ing. Martha Eşanu, a fost, mai întâi, o incursiune în istoria dramatică premergătoare proclamării inde-pendenţei Israelului: faptele de vitejie ale ostaşiilor evrei înrolaţi în Detaşamentul Evreiesc din Armata Marii Britanii, eforturile Işuvului pentru ajutorarea evreilor europeni din ţările ocupate de nazişti prin trimiterea de trupe paraşutate, Al-iaua clandestină – „Alia Beth” – din perioada mandatariatului britanic, care limita intrările în Palestina. A fost omagiată memoria făuritorilor Israelului modern ca şi a celor căzuţi în războaiele de apărare care au făcut jertfa supremă pen-tru ca Israelul să trăiască. Au fost evidenţiate, totodată, relaţiile diplo-matice neîntrerupte între România şi Israel pe parcursul acestor 60

de ani, colaborarea bilaterală în plan economic, cultural, ştiinţifi c, cu rezultate benefi ce pentru am-bele ţări şi popoare. A fost pus în lumină rolul israelienilor originari din România la consolidarea şi extinderea cooperării româno-is-raeliene. Momente din activitatea organizaţiilor sioniste din România până la desfi inţare, în primii ani ai regimului totalitar, au fost reme-morate de ing. Pincu Kaiserman, ing. Abraham Ghiltman, dr. Sergiu Haimovici, consilier cultural Rudolf Rosenberg. A fost punctată şi per-spectiva: apropierea de comunitate a tinerilor evrei, în prezent.

Sear\ de poezieClubul Comunitar din Iaşi i-a

avut, din nou, oaspeţi pe poeţii Shaul Carmel şi Adi Cristi. Încă de la precedenta vizită, din octombrie trecut, iubitorii ieşeni de poezie au aşteptat noul volum promis atunci. Şi iată că a sosit momentul aşteptat. După lansările făcute la Muzeul „Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ, la Casa Municipală de Cultură „Mihai Ursache” din Copoul Iaşiului şi la un Cenaclu literar al unui liceu ieşean, poeţii Shaul Carmel ş i Adi Cristi au poposit şi la Comunitatea Evrei-lor din Iaşi pentru a ne prezenta volumele „Peretele lui Dumnezeu” şi „Zidul”. Scriitorul Valeriu Stancu

a prezentat cele două cărţi înge-mănate în aceeaşi casetă, vorbind despre ele ca despre un tot unitar de poezie profundă şi arătând că poezia scrisă şi publicată la Iaşi este foarte bine apreciată pe toate meridianele globului.

Poetul Shaul Carmel şi-a ex-primat bucuria de a fi din nou oaspete al comunităţ i i ieşene, această comunitate bogată de se-cole în cultură şi în tradiţii. Vorbind despre colaborarea cu Adi Cristi pentru scrierea celor două cărţi, Shaul Carmel ne-a spus că poetul îşi pune tot mai mult în lumină ră-dăcinile şi a venit în Israel să vadă Zidul Plângerii, să-şi cunoască şi, în egală măsură, să-şi recunoască obârşia.

Despre sine, Shaul Carmel ne-a povestit că prin „Peretele lui Dumnezeu” s-a întors la zidul amintirilor sufl etului său, zid la care şi-a pierdut unicul frate,Yitzhak, în Războiul de Şase Zile. Cartea este o rugăciune – Izkor - în memoria mai tânărului şi unicului frate al autorului şi include fotografi i, unele zguduitoare, făcute de nepoata autorului, Ayala Goshen, într-un pelerinaj la lagărele de exterminare Birkenau, Treblinka şi Majdanek.

A fost o minunată seară a Poeziei şi a spiritului înălţător şi dătător de speranţă în mai bine şi în mai frumos...

CORESPONDENŢĂ DIN IAŞI

În memoria ostaşilor căzuţi în lupta împotriva nazismului în cel de-al doilea război mondial, prefigurând aniversarea Zilei Victoriei împotriva armatelor hit-leriste (9 mai), la Cimitirul Eroilor Sovietici a avut loc, la 8 mai a.c., o ceremonie omagială, cu depu-neri de coroane de fl ori.

Din partea F.C.E.R., o co-roană de fl ori a fost depusă de secretarul general al F.C.E.R., ing. Albert Kupferberg, consilierul preşedintelui Federaţiei, prof. dr. arh. Tiberiu Benedek, director administrativ Zvi Haskal. La re-cepţia oferită de Ambasada Rusiei în România, au participat E.S. Alexander Chiurilin, ambasadorul Rusiei în România, reprezentanţi ai M.Ap.N., diplomaţi din ţările foste republici sovietice, ai unor ţări care au făcut parte din Forţele Aliate, ai ţărilor eliberate de sub ocupaţia nazistă.

Comemorările sunt toate la fel: onoruri militare, coroane de fl ori, capete plecate. Cineva spune El Male Rahamim. Cuvintele străvechi sfâşie aerul verii. Împrejur – verdea-ţă, păsări ciripind. Cum or fi arătat acele trenuri? Abia săptămânile trecute le-am văzut: marfare ca toa-te marfarele, cu C.F.R. scris alb pe cărămiziu şi drugi din fi er zăvorând uşile. Un soldat spune că „are ordin de sus” să tragă-n oricine cutează să se-apropie de ele. Şi e gata-gata s-o facă, când protagonistul – e vorba de fi lmul lui Radu Gabrea, „Călătoria lui Iosef Gruber” - în-cearcă să forţeze unul din drugi. Are-n mână hârtia, obţinută cu destule opinteli, de „rechemare” a medicului alergolog de care are nevoie. Numai că „omu’lui” nu-i pe lista celor „dinăuntru”. Să-l caute „dincolo”, i-arată locul unde a fost săpată groapa comună.

Aici „are noroc”. Îl găseşte. E pe hârtie: Iosef Gruber, 74 de ani. Priveşte groapa peste care s-a turnat de-acum var. Priveşte con-tururile: trupuri omeneşti. Împrejur – verdeaţă, păsări ciripind…

IULIA DELEANU

Sub acest generic, s-au desfăşurat, la Ber-laymont (în Bruxelles), la 5 mai a.c., lucrările celei de-a şasea adunări anuale a Comisiei, Parlamentului şi Consiliului Europei, prezidată de José Manuel Barroso, Gert-Pöttering şi Janez Jansa, preşedinţi ai Comisiei, Parlamentului şi, respectiv, Consiliului Europei. Au participat şi

comisari europeni. Reuniunea a întrunit circa 20 de înalţi reprezentanţi ai celor trei religii avrahamitice - iudaism, creştinism, islam - din 11 state membre ale U.E.

Dezbaterile, pe temele mai sus amintite, au căpătat conotaţii speciale ţinând seama că 2008 este Anul European al Dialogului Intercultural.

Autorităţi locale şi membri ai comunităţii evreieşti romaşcane au participat la ceremonia comemorativă a eroilor evrei desfăşurată la Cimitirul evreiesc din oraş. Preşedintele Comunităţii, prof. Iancu Wexler, a vorbit despre contribuţia evreilor din Roman la dezvoltarea României moderne, marcând jertfa lor supremă făcută pe câmpurile de luptă în Războiul de Independenţă, de la 1877, şi în Războiul de Reîntregire (1916 – 1918). Ofi ciantul de cult Herman Strul a rostit El Male Rahamim. Au fost depuse coroane de fl ori din partea Asociaţiei Veteranilor de Război şi a conducerii Comunităţii.

Coresp. Norbert Segal

La Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord, de la Şimleu Silvaniei, a avut loc un simpo-zion educaţional pe probleme ale Holocaustului. Acesta s-a adresat profesorilor de istorie care predau aceste probleme în şcoli. Programul, care a cuprins prelegeri, dezbateri şi mese rotunde, la care au participat cercetători şi specialişti din Ro-mânia şi Israel, a urmărit elucidarea unor aspecte legate de această tematică.. Vom reveni.

În timpul studenţiei mele, am cunoscut o evreică poloneză, care mi-a povestit cum a fost salvată în timpul războiului. Locuia, împreună cu părinţii, într-un sat polonez. Pă rinţii erau profesori şi se cunoşteau cu preotul catolic din sat. Când în timpul războiului s-a dat ordin ca toţi evreii să se prezinte pentru a fi trimişi în lagăr, părinţii Lenei au dus-o la preotul catolic, pentru a nu împărtăşi soarta lor. Pentru că oamenii din acel sat o cunoşteau, preotul nu a putut să o ţină la el. A îmbrăcat-o în ţărăncuţă poloneză şi, noaptea, a dus-o în alt sat, la un alt preot catolic cu care era prieten. Cum Lena avea atunci 15 ani, acesta a spus că şi-a angajat o servitoare. În timpul războ iului, el a meditat-o la materia de liceu. După război, Lena a dat examene de liceu şi bacalaureatul. În satul respectiv nu mai era nici un evreu. Salvatorul ei s-a dus în oraşul apropiat şi a găsit un tânăr evreu cu care i-a făcut Lenei cunoştinţă. Tinerii s-au plăcut şi s-au logodit. Când am cunoscut-o eu, Lena era studentă. Părinţii ei nu s-au mai întors de la Auschwitz.

Edith Tauberg

În luna mai a fost celebrată sărbătoarea Europeană a Vecinilor, ediţia a VIII-a. În 2007, evenimentul s-a desfăşurat în 28 de state europene.

La Bruxelles s-au desfăşurat lucrările sim-pozionului „Noi orizonturi, o societate activă, o punte pentru dialog interreligios”. În mai multe oraşe din România a avut loc ediţia a VI-a a Târgului organizaţiilor nonguvernamentale: „Împreună pentru comunitate”, pe temele mul-ticulturalităţii şi implicării mai active a cetăţe-nilor în comunităţile locale, ca şi ediţia a II-a a „Zilelor valorilor europene: interculturalitate şi civism”, eveniment desfăşurat sub patronajul Ministerului Culturii şi Cultelor din România

Roman: În memoria eroilor evrei, de 9 mai

Holocaustul - dezb\tut într-un program educa]ional

Doi preo]i catolici au salvat o fat\ evreic\

Anul european al dialogului intercultural

Funda]ia LAUDER – România [i Complexul [colar LAUDER–REUT – `n cartea recordurilor

D I N V I A Ţ A C O M U N I T A R Ă INFORMAŢ I I

DE INTERES GENERAL,EVENIMENTE,

ACŢ IUNI

Omagierea osta[ilor

cãzu]i în lupta împotriva

fascismului

AM V|ZUT TRENURILE MOR}II

„Provocãrile schimbãrilor climatice [i reconcilierea prin dialog intercultural”

Agendă culturală - „ISRAEL – 60”

S-a stins din viaţă, cu dis-creţia cu care a trăit, o veche colaboratoare a revistei noastre, BRAHA LEIBOVICI z.l. Născută în 1928, a urmat cursurile Şcolii de Literatură din Capitală şi a lucrat în presă. A înfruntat suferinţa cu demnitate. Caldă, liniştită, prietenoasă, a avut o comuniune desăvârşită, timp de 20 de ani, cu partenerul ei de viaţă. Dumnezeu s-o odihnească!

Ne-a părăsit bunul nostru prieten AVRAM ROSEN (Nelu), doctor în economie, cadru di-dactic universitar, colaborator pe probleme de istorie economică al unor instituţii prestigioase din România şi Israel şi autor a numeroase articole şi lucrări de specialitate, mărturii concrete ale aportului său uman lăsate post-erităţii. Suntem alături de soţia sa, Puica, fi ica, Gabi, şi nepoţi

în aceste momente de tristeţe. Îi vom păstra veşnică amintire. Iudith şi Florian.

Comemorăm, cu mare durere în sufl et, plecarea dintre noi a bu-nilor noştri prieteni: Iacob şi Gina Aron, Emil şi Rozica Herescu, Leopold Pach şi Max Smilovici. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Familia Miron Roca.

Cu aceeaşi adâncă durere şi dor neţărmurit, reamintim celor care l-au cunoscut, că la 12 mai 2008 s-au împlinit 13 ani de la tragica stingere din viaţă, din cauza unei insuficienţe renale cronice, a bunului, altruistului, mult iubitului nostru frate şi cumnat, inginerul IONAŞ ACS (PUIU). A fost un om integru, de o deosebită profunzime şi valoare spirituală. Chipul său luminos şi nobleţea sa sufl etească trăiesc şi

vor trăi mereu în inimile noastre profund îndurerate. Liza, soră, Adolf, cumnat.

În 2 iunie sunt şase ani de când ne-a părăsit scumpa noastră prietenă, MARIANA CORNELIA UNGUREANU. Fie-i amintirea binecuvântată. Florin, Florina, Mihai şi Mariana.

În aprilie 2008, au fost înhu-maţi în cimitirele C.E.B.: PETREA-NU RENE (89 de ani); BACĂUANU CLARIS (82), Str. Ştefan Stoica nr. 31; LEIBOVICI BEATRICE (80), Bd. Basarabiei nr. 42; SPATIE ROZA (89), Str. Fuiorului nr. 6; MARCUSON GAVRIL (95), Str. Ion Bibicescu nr. 11; SCHRAGER LOUIS (87), Cal. Floreasca nr. 54; ROTENSTEIN HAIM (87), Cămin „Amalia şi Dr. Moses Rosen”; LAZĂ LIANNE SOLANGE (77), Bd. Ion Mihalache nr. 24B; FENDLER

DEDY (81), Bd. M. Kogălniceanu nr. 35; BENEDEK DRAGA (74), Str. Daniel Barcianu nr. 6; LICHTIG MAGDALENA (92), Str. Chiristi-giilor nr. 2.

Şlosim în amintirea Liannei Solange

LazărLuni, 12 mai 2008, în in-

cinta Templului Coral, s-au comemorat 30 de zile de la decesul celei care a fost Lian-ne Solange Lazăr. În prezenţa unei asistenţe numeroase - ce a ţinut să fi e aproape de îndu-reratul soţ, prof. ing. Osy La-zăr -, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a rostit cuvinte calde şi consolatoare despre cea trecută în nefi inţă. Prof. ing. Osy Lazăr a mulţumit celor prezenţi pentru parti-cipare, amintind de ultimele dorinţe ale soţiei lui de a fi uniţi şi a trăi în armonie. Într-o atmosferă de pioasă recule-gere, rugăciunile „El male” şi „Kadiş” au fost rostite de Ghidu Bruchmaier şi Rabinul Zwi Chalamish.

IAŞI

Comunităţi evreieşti din întreaga lume s-au reunit pentru a cânta împreună Hatikva, imnul de stat al Israelului, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră (22, 50), cinstind şi în acest fel aniversarea celei de-a 60-a aniversări a Zilei sale Naţionale.

Acestei iniţiative, având în vedere înscri-erea participanţilor în Cartea Recordurilor, sub titlul „Cei mai mulţi oameni cântând simultan un imn naţional”, i s-a alăturat atât Fundaţia Lauder – România cât şi Complexul

Şcolar Lauder–Reut. Dansuri israeliene, gas-tronomie israeliană, semnarea în LOG BOOK a elevilor din clasele primare, gimnaziale şi din liceu, care au cântat imnul, aprinderea de lumini care să formeze cuvintele „Israel – 60, la mulţi ani!”, focuri de artifi cii (mode-rator – Radu Moraru, realizatorul emisiunii „Naşu’”, de la B1Tv) au dăruit un plus de culoare evenimentului: intonarea imnului de stat al României şi a imnului de stat al Israelului. Alături de preşedintele Fundaţiei

Lauder-România, Tova Ben Nun Cherbis, echipa managerială a Fundaţiei, conducerea şi profesorii Complexului Şcolar, printre in-vitaţii de onoare la eveniment s-au numărat E.S. David Oren, ambasadorul Israelului în România, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, preşedintele TvR, Alexandru Sassu.

Evenimentul a fost difuzat pe postul naţional 1 de televiziune, PROTv, PROTv Internaţional, B1Tv şi pe internet.

I.D.

Sincere condoleanţe domnului ing. Baruch Tercatin la pierderea iubitei sale surori TONY (TAUBE) ŞAFRAN.

„RealitateaEvreiască“