II. 4. Proiectul de lecţie A. Date generale de identificare

Unitate Şcolară: Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Iaşi Aviz Şef Catedră:Disciplina: Informatică Aviz Director:Profesor: Pavăl Elena – AlinaClasa a IX-aNr. ore/săptămână: 4 ore/săpt. Programă şcolară Nr. :Anul Şcolar: 2010/2011

Proiect de lecţie

Unitatea de învăţare: Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi a relaţiilor dintre acestea Lecţia: Operatorii Tipul lecţiei: Comunicare de noi cunoştinţe Durata lecţiei: 50 minute Locul de desfăşurare: Sala de clasă Competenţa specifică: CS 3

Conţinutul activităţilor de instruire:

Cod Arii de conţinut Sub-arii de conţinutC1 Definiţia operatorilor 1. DefiniţieC2 Tipuri de operatori 2.1. Operatorul de atribuire

2.2. Operatorii matematici2.3. Operatorul de concatenare a şirurilor de caractere2.4. Operatorii relaţionali2.5. Operatorii logici

Obiectivele operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: O 1. Să enunţe corect definiţia operatorilor; O 2. Să identifice dacă operatorii daţi sunt caractere speciale sau cuvinte cheie. Nu sunt admise greşeli.O 3. Să deosebească tipurile principale de operatori. Nu se admit greşeli.O 4. Să utilizeze corect operatorii.

Diagrama obiective-conţinut:

Obiective/Conţinut C1 C2O1 XO2 XO3 XO4 X

Metode şi procedee de instruire: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul. Mijloace de învăţământ de uz general: Retroproiector, Tablă, Cretă, Manual, Pixuri, Caiete de notiţe. Mijloace de învăţământ specifice:

Cod Denumirea resursei materialeM Manual clasa a IX-a Informatică, Profilul real, Specializarea matematică

informatică, intensiv informaticăR Retroproiector

Evaluare: Observare curentă; Evaluare orală; Evaluare scrisă.

B. Conţinutul ştiinţific al lecţiei

C1. Definiţia operatorilor

Operatorii sunt caractere speciale (*, /, >, = etc.) sau cuvinte cheie (cuvinte rezervate, care nu mai pot fi folosite ca identificatori pentru date, deoarece ele au un înţeles bine stabilit pentru limbajul de programare, ex: mod, and etc.) prin intermediul cărora se reprezintă operaţiile care se efectuează în cadrul unui algoritm. Fiecare limbaj de programare are implementat propriul set de operatori.

C2. Tipuri de operatori

În acest capitol se folosesc operatorii care se folosesc în cadrul unui algoritm. Asupra operanzilor dintr-o expresie se pot aplica următorii operatori:

Operatorul de atribuire Operatorii matematici Operatorul de concatenare a şirurilor de caractere Operatorii relaţionali Operatorii logici

Operatorul de atribuire

Prin acest operator puteţi atribui o anumită valoare unei date:

nume ← expresie

Operaţia de atribuire se desfăşoară în două etape: mai întâi se evaluează expresia valoarea obţinută din evaluarea expresiei se atribuie datei identificată prin nume.

Rezultatul trebuie sa fie de acelaşi tip cu data identificată prin nume.

Exemplu Semnificaţien←100 Datei de tip numeric n i se atribuie valoarea 100.n←n+100 Se evaluează expresia adunându-se 200 la valoarea datei n. Valoarea

obţinută în urma evaluării este 300 şi se atribuie ca valoare nouă datei n.text←”şir de caractere”

Datei de tip şir de caractere text i se atribuie valoarea „şir de caractere”.

Prin operaţia de atribuire, în zona de memorie alocată datei, se scrie noua valoare a datei, vechea valoare pierzându-se. Dacă vreţi să păstraţi şi vechea valoare, va trebuie ca, înainte de operaţia de atribuire, să o salvaţi prin copiere într-o altă variabilă de memorie de acelaşi tip. Copierea se face şi ea tot printr-o operaţie de atribuire.

Operaţia de atribuire se mai foloseşte în cadrul unui algoritm pentru executarea următoarelor operaţii:

iniţializarea valorii unor variabile de memorie calculul iterativ al valorii unor variabile de memorie

Calculul iterativ al valorii unei variabile de memorie înseamnă să-i atribuiţi acelei variabile de memorie valoarea unei expresii în care unul dintre operanzi este chiar numele acelei variabile de memorie. Tipurile de variabile de memorie cel mai des folosite (din punct de vedere al informaţiei pe care o reprezintă) sunt:

Contorul sau numărătorul. Este o variabilă de memorie care se foloseşte pentru a număra anumite cazuri care pot să apară. Înainte de a începe numărătoarea, contorul se iniţializează cu valoarea 0. În timpul procesului de prelucrare, atunci când se întâlneşte un caz, valoarea contorului se calculează interativ prin incrementare cu 1 (se creşte valoarea contorului cu 1).

Suma. Este o variabilă de memorie care se foloseşte pentru calculul iterativ al unei sume (adunarea la valoarea anterioară a unei noi valori). Înainte de a începe calcularea ei, suma se iniţializează cu valoarea 0 (elemenul neutru pentru operaţia de adunare, şi înseamnă că nu a fost adunată nici o valoare la sumă).

Produsul. Este o variabilă de memorie care se foloseşte pentru calculul interativ al unui produs (înmulţirea valorii anterioare cu o nouă valoare). Înainte de a începe calcularea lui, produsul se iniţializează cu valoarea 1 (elementul neutru pentru operaţia de înmulţire, şi înseamnă că nu a fost înmulţită nici o valoare cu produsul).

Operatorii matematici

M = {+, -, *, /, **|^, mod, div}

Se aplică pe date de tip numeric şi furnizează un rezultat de tip numeric.

Operator Semnificaţie Exemplu+ (adunare) Adună matematic cei doi operanzi. 5 + 2 = 7- (scădere) Scade al doilea operand din primul operand. 7 - 3 = 4/ (împărţire reală) Împarte primul operand la al doilea operand. 7 / 2 = 3.5* (înmulţire) Înmulţeşte cei doi operanzi. 2 * 4 = 8**|^ (ridicare la putere)

Ridică primul operand la puterea furnizată de cel de-al doilea operand.

2 ** 3 = 8

Mod (modulo) Calculează restul împărţirii primului operand la al doilea operand.

19 mod 4 = 3

Div (împărţire întreagă)

Calculează câtul împărţirii primului operand la al doilea operand.

19 div 4 = 4

Operatorii relaţionali (de comparaţie)

Se aplică pe operanzi de tip numeric sau de tip şir de caractere şi furnizează un rezultat de tip logic.

Operator Semnificaţie Exemplu= (egalitate) Rezultatul este T dacă cei doi operanzi sunt egali. (5=5)=T

(5=7)=F<>|# (diferit) Rezultatul este T dacă cei doi operanzi sunt diferiţi. (5<>5)=F

(5<>7)=T< (mai mic) Rezultatul este T dacă primul operand este mai mic

decât al doilea operand.(5<7)=T(7<5)=F

> (mai mare) Rezultatul este T dacă primul operand este mai mare decât al doilea operand.

(7>5)=T(5>7)=F

<= (mai mic sau egal)

Rezultatul este T dacă primul operand este mai mic sau cel mult egal faţă de al doilea operand.

(5<=5)=T(7<=5)=F

>= (mai mare sau egal)

Rezultatul este T dacă primul operand este mai mare sau cel mult egal faţă de al doilea operand.

(7>=5)=T(5>=7)=F

Un operator relaţional aplicat pe două şiruri de caractere realizează compararea celor două şiruri de caractere.

Compararea a două caractere este posibilă prin compararea numerică a codurilor ASCII ale celor două caractere. Compararea a două şiruri de caractere se face prin compararea codului ASCII al caracterelor din aceeaşi poziţie a fiecărui şir. Daca cele două şiruri nu au

aceeaşi lungime, şirul cu lungime mai mică este completat la sfârşit, până la egalarea lungimilor, cu caracterul care are codul ASCII 0.

Operatorul de concatenare

C = {+}

Se aplică pe operanzi de tip şir de caractere şi furnizează un rezultat de tip şir de caractere.

Operator Semnificaţie Exemplu+ (concatenare) Reuneşte două şiruri de caractere într-un singur

şi de caractere.„Bună” + „ziua” = „Bună ziua”

Operatorii logici

L = {and, or, not}

Se aplică numai pe operanzi de tip logic şi furnizează un rezultat de tip logic.

Operator Semnificaţie a not aNot (negare) Schimbă valoarea unui operand cu

complementarul său: T cu F şi F cu T.T FF T

Operator Semnificaţie a b a and b a or band („şi” logic)

Rezultatul este T dacă ambii operanzi au valoarea T, altfel este F.

T T T TT F F T

or („sau” logic)

Rezultatul este T daca cel puţin unul dintre operanzi este T, altfel este F.

F T F TF F F F

Operatorii logici sunt foarte utili atunci când construiţi expresii logice care descriu anumite condiţii ce vor fi testate, urmând ca în funcţie de rezultat să se execute anumite operaţii. Dacă expresiile logice sunt prea complexe, le puteţi simplifica folosinf următoarele relaţii:

not (a and b) = (not a) or (not b)not (a or b) = (not a) and (not b)