7/25/2019 A. Casatorie

1/4

PRIN IUBIRE SPRE SFINTENIE IN TAINA CASATORIEIIn urma cu trei ani am publicat pe internet o ampla pagina de resurse ortodoxe

romanesti intr-o vreme in care cu greu, cineva doritor de cuvant ziditor, putea gasi

ceva in limba romana. Acum, cand astfel de pagini s-au inmultit, am sesizat o alta

nevoie, practica si justificata de altfel, avand in vedere ca majoritatea utilizatorilorde internet este formata din oameni activi, orientati spre viata profesionala si de

familie. Cu totii avem intrebari, fie ca suntem casatoriti, fie ca urmam sa alegem

una din caile de mantuire, incat as putea spune ca problema mantuirii in casatorie

este tot de atat de reala si de stringenta pe cat este nevoia de aer pentru viata.

Totodata, paginile ce urmeaza doresc sa suplineasca lipsa de carte din librarii

referitoare la viata in familie, cand, paradoxal, cei mai multi crestini aleg casatoria.

Pe de alta parte, aceste pagini se vor si o apologie a familiei in aceste vremuri in

care casatoria este desfiintata sau mutilata in lumea secular-umanista prin sexism,

feminism, homosexualitate sau chiar prin idolatrizarea familiei si copiilor, dar si un

indreptar pentru crestinii incercati de situatii nefericite precum avortul, adulterul,

divortul, placerea trupeasca, lipsa dragostei ori neglijarea familiei sub pretextul

evlaviei sau deturnarea trairii crestine spre forme bizare. e asemeni, este si un

ghid pentru urcusul duhovnicesc, la care suntem cu totii chemati, indiferent ca

suntem laici, motiv pentru care am intitulat aceaste pagini Scara Raiului, inspirat,

evident, dupa cunoscuta lucrare pentru monahi a !fantului Ioan !inaitul. e aceea

pe langa materialele referitoare strict la cununie veti gasi aici si scrieri ascetice,

aparent adresate doar monahilor.

!a pasim, asadar, pe prima treapta.

Ce este familia" #ste $chipul lui umnezeu, insusi% spune !fantul Ioan &ura deAur. Taina Cununiei uneste un barbat si o femeie, ii $incununeaza intr-un trup%,

incat cei doi devin una. 'onada aceasta a castoriei trebuie inteleasa fiintial, ei doi

ramanand totusi doua persoane, dar intr-o unitate ontologica. !fanta Treime este

prototipul casatoriei. umnezeu nu este o singura persoana si nu poate fi conceput

decat in Treime de persoane. e aceea a spus( $nu e bine sa fie omul singur% )*ac.

+, , dupa care $barbat si femeie i-a facut pe ei )/ si a chemat numele lui om%

)*ac. , +0. !fantul Ioan &ura de Aur comenteaza astfel( $vorbind de doi,

umnezeu vorbeste de unul singur%. Astfel, omul este intreg, fiintial vorbind,

numai in dualitatea barbat-femeie. 'onahismul este o infrangere a firiiomenesti.

ar aceasta deofiintime a cuplului conjugal isi are sensul numai in iubire. Pentru

!fantul Teofil de Antiohia iubirea conjugala reflecta $taina unitatii dumnezeiesti%,

caci iubirea dintre oameni are ca origine si model iubirea eterna si desavarsita

dintre Persoanele divine. Iubirea presupune doua persoane, doua eu-uri, are se

iubesc pe temeiul reciprocitatii, incat cele doua eu-uri devin una in iubire, dar

ramanand neconfundate intre ele( $cel iubit este pentru cel ce iubeste identic cu

7/25/2019 A. Casatorie

2/4

sine% spune !fantul Ioan &ura de Aur, si mai departe $insusirea iubirii este de asa

fel, ca cel ce iubeste si cel iubit nu par sa formeze doua persoane deosebite, ci un

singur om%. Aceasta iubire, prin Taina Cununiei, uneste pe barbat si pe femeie intr-

un trup, intr-o biserica mica, cum se exprima acelasi sfant parinte( $casatoria este

un chip tainic al 1isericii%. Prin cununie, pe care Clement Alexandrinul o vede ca

fiind cei doi adunati in numele omnului, 2ristos devine izvor si putere

transfiguratoare a vietii conjugale, modeland si sfintind familia. In 2ristos iubirea

dintre soti se intensifica, se adanceste, primeste si daruieste, se innobileaza

continuu, si mai presus de toate, se indumnezeieste. e aceea scrie Apostolul(

$Taina aceasta mare este, iar eu zic in 2ristos si in 1iserica% )#f. 3, 4+. Astfel

casatoria capata caracter teandric, avand in centru dragostea in 2ristos. aca

pentru monahi relatia cu umnezeu este nemijlocita, ei parasind, din iubire de

umnezeu, toate ale lumii, pentru cei casatoriti 2ristos se descopera prin har prin

celalalt. Cei doi privesc pe 2ristos privindu-se unul pe altul, si acest $altul% este

iubirea 5ui, care e darul harului. In celalalt salasluieste chipul lui umnezeu si deaceea celalalt ni se arata vrednic de o iubire nesfarsita. e aceea crestinul casatorit

nu se lipseste de urcusul duhovnicesc, de sfintenie si unirea cu umnezeu.

6iata crestinului din familie nu se deosebeste cu mult de cea a monahului din

manastire. Amandoua forme de vietuire, amandoua cai de mantuire, au acelasi

punct de plecare( dragostea, dar difera insa lucrarile exterioare, pe cand cele

interioare raman comune( credinta, frica de umnezeu, gandul la judecata,

pocainta, infranarea, lepadarea de sine, paza mintii, rabdarea necazurilor, nadejdea,

blandetea, ascultarea7 iar tot comune sunt si darurile dumnezeiesti( nepatimirea,

iluminarea si desavarsirea. Iarasi comuna este fuga de lume, pe care !fintii Parinti

o talcuiesc astfel( $Lumenumeste !criptura lucrurile materiale7 iar cei lumesti sunt

cei ce zabovesc cu mintea in acestea. Pe acestia ii indeamna( $8u iubiti lumea, nici

cele din lume9 Pofta trupului, pofta ochilor si trufia vietii nu sunt de la umnezeu,

ci de la lume% )!fantul 'axim 'arturisitorul.

5ocul de despartire intre cele doua moduri de viata este nivelul infranarii. in

acest punct de vedere monahii apuca pe un drum mai sigur, mai radical, mai scurt.

Prin infranaretotala ei realizeaza de la inceput orice putinta de nastere si de

starnire a patimii.

rumul crestinului casatorit e mai prelungit si mai putin sigur, dar nu este exclusa

ajungerea pe culmile desavarsirii. !au chiar daca nu se ajunge pana acolo, oricecrestin este dator sa se sileasca si sa se angajeze pe calea urcusului duhovnicesc.

Iata ce spune !fantul Antonie cel 'are( $8u se cuvine ca cei mai slabuti cu firea sa

deznadajduiasca si sa paraseasca vietuirea virtuoasa si placuta lui umnezeu si sa

o dispretuiasca, ca una ce nu ar putea fi ajunsa de ei. Caci chiar de nu vor putea

ajunge la lucrarea virtutii si mantuirii prin sarguinta si dorinta, totusi se fac mai

buni sau in nici un caz mai rai. Iar acest folos al sufletului nu este mic%.

7/25/2019 A. Casatorie

3/4

Crestinii din lume nu pot sa practice o infranare radicala ca monahii, de aceea lor li

se cere cumatarea, care sporind, cu vremea pot ajunge la infranarea monahala.

Infranarea monahilor este pecetluita prin cele trei voturi( al saraciei, al castitatii si

al ascultarii. Cumpatarea mirenilor se binecuvinteaza prin slujba !fintei Cununii(

saraciaeste implinita prin buna chivernisire( $umple casele lor de grau, de vin, de

untdelemn si de toata bunatatea, ca sa dea si celor lipsiti%, castitateaprin curatia

conjugala( $arata nunta lor cinstita, fereste patul lor neintinat%, iar ascultareaprin

linistea caminului( $pazeste-i in pace si buna intelegere%.

rumul este, desigur, mai incet si !fantul Ioan !cararul il desrie astfel( $!i cel

legat de grijile si preocuparile vietii ca si cu un lant poate sa umble, dar mai cu

greu7 caci si osanditii care au picioarele incatusate nu rareori umbla, insa se

impiedica mereu si din aceasta pricina, isi produc rani. :n om necasatorit insa

legat de grijile lumesti este asemanator celui care are doar mainile incatusate7 )/

cel casatorit se aseamana cu cel legat de maini si de picioare%. ar si cel inlantuit

de maini si de picioare, desi merge mai incet, cade mai usor si se ridica mai greu,poate ajunge tot acolo unde si-a propus. aca le lipsesc nevointele din proprie

initiativa, umnezeu compenseaza lipsa acestora cu necazurile, greutatile si

datoriile vietii ce vin asupra lor, fara voie. aca pe acestea le primesc cu rabdare,

pot sa se curateasca de patimi, ca si monahii, si sa se invredniceasca de cele inalte.

aca infranarea este o virtute mai mult a monahilor, rabdarea este mai mult a

mirenilor, desi nici unii, nici altii nu trebuie sa uite de virtutea celorlalti.

Intr-o lucrare a sa, parintele !taniloae scrie ca urcusul spre unirea cu 2ristos se

face prin harul lui umnezeu, !fintele Taine, curatirea de patimi si rugaciunea

neincetata. espre harul in casatorie am vorbit deja, ca si despre curatirea de

patimi prin rabdarea necazurilor si nevointe. e rugaciune si de primirea !fintelor

Taine trebuie sa ne ingrijim cu totii.

Iata ca sfintenia este posibila in viata de casatorie, iar viata bisericeasca ne-o

confirma. 8umai sa ne gandim ca prin chinurile nasterii )fara a mai aminti si de

pericolul mortii mamei si crestere de prunci in invatatura crestina, sotii fac lucrare

de misionari( ei umplu Imparatia Cerurilor. ;abdarea in necazuri si sentimentul

neincetat al neimplinirii duhovnicesti sunt cele doua aripi ale credinciosului

mirean. Avem exemplul curelarului, descoperit de umnezeu unor parinti ai pustiei

in cautarea acestora a celui mai induhovnicit barbat. 5ucrarile sunt numeroase, caci

si in casa omnului multe lacasuri sunt, si o putem aminti aici pe !fanta #milia dinCezareea Capadociei, mama a zece copii, printre care e de ajuns sa-i numim pe

!fantul 6asile cel 'are, !fantul &rigorie de 8

7/25/2019 A. Casatorie

4/4

6a invit, dragii mei, sa citim impreuna materialele din aceste pagini, organizate tot

sub forma unei scari, cu cele inalte si luminoase in locul de sus, iar cu cele joase si

neplacute la locul cuvenit. aca va place si socotiti ca aveti folos duhovnicesc, va

rog sa completati cartea de oaspeti7 la fel ce credeti ca este gresit, ca nu este bine

sau ca ar trebui imbunatatit. aca doriti sa completati cu un material, fie ca este

dintr-o carte, fie ca sunt gandurile si experientele dumneavoastra, va rog sa ma

contactati prin e-mail. 6a fi spre folosul duhovnicesc al tuturor. umnezeu sa ne

ajute si sa ne invredinceasca de vederea !a9

;ugati-va pentru mine

&abriel Alexe

istros@