a Biodiversitatii in Judetul Satu Mare

5/13/2018 a Biodiversitatii in Judetul Satu Mare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/a-biodiversitatii-in-judetul-satu-mare 1/10

10

Prezentarea biodiversitatii in judetul Satu Mare

Cadrul natural, date demografice si organizarea administrativa teritoriala

1.1.Date generaleJudeţul Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona de contact a Câmpiei Tisei c

Carpaţii Orientali şi Podişul Someşan, în bazinul inferior al Someşului, fiind delimitat la nord de frontiecu Ucraina, la vest de frontiera cu Ungaria, la sud de jud. Bihor, la sud-est de jud. Sălaj iar la est de ju

Maramureş.Relieful judeţului Satu Mare este variat şi are forma unui amfiteatru ce coboară din est spre ves

deosebindu-se două trepte: câmpia (2/3 din suprafaţa totală, în vest este reprezentată de CâmpSomeşului, cu o suprafaţă joasă de 126 m, uşor fragmentată de Someş, Tur, Crasna şi Câmpia Nirului, mînaltă, până la 160 m, acoperită cu dune de nisip), şi zona înaltă (în extremitatea nord-estică, reprezentade munţii vulcanici Oaş si Gutâi, cu înălţimi de 1.200 m, care închid Depresiunea Oaşului, de 827 mcompletându-se cu Culmea Codrului de 579 m şi zona de piemont)

Clima – caracterizare generală (temperatură, precipitaţii);Temperatura

Temperatura aerului înregistrează o scădere treptată, de la vest la est din cauza creşterii altitudinreliefului.

Precipitaţii atmosferice Precipitaţiile atmosferice înregistrează creşteri treptate de la vest spre est, consecinţă a creşter

altitudinii reliefului expus advecţiilor de aer umed şi în sector vestic.1.2. Resursele naturale1.2.1. Resurse naturale neregenerabile- Resursele de apă:

Pe teritoriul judeţului Satu Mare, aşezat pe un imens rezervor subteran, apele se ivesc la suprafaca izvoare, sau prin foraje, sub formă de ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice cu proprietăţi alcalinslab sulfuroase, bicarbonate, sau sub formă de ape termale cu temperaturi de peste 50°C, în localitate

Ady Endre chiar de peste 70°C. Apele subterane - ascensionale sunt acumulate în straturile de nisipuri pietrişuri panoniene la o adâncime de 250-400 m.1.2.2 Resurse naturale regenerabileCa urmare a structurii geologice complexe, în subsolul judeţului Satu Mare se găsesc numeroase resurde substanţe minerale utile dezvoltării economiei.

În zona muntoasă, îndeosebi în cea vulcanică a Oaşului, au fost identificate şi exploatate minereucomplexe (pirită, zinc, plumb, aur şi argint), de fier (limonit, siderit şi perlit), precum şi bentonitnecesară industriei de coloranţi şi detergenţi.

1.3. Date demograficeConform datelor înregistrate până la data de 1 iulie 2010, populaţia judeţului Satu Mare este d

364.938 locuitori din care un număr de 177.131 reprezintă populaţia masculină şi 187.807 o reprezin populaţia feminină. Populaţia urbană a fost de 173.110 de persoane, indicatorul de urbanizare fiind 47,52 %. Densitatea populaţiei la nivelul judeţului este de 82,6 loc/kmp, fiind de aproximativ trei ori mmare în mediul urman (234,6 loc/kmp), iar în mediul rural fiind sub media pe ţară (52,1 loc/kmp).Ca număr de locuitori judeţul ocupă locul 29 din cele 41 de judeţe ale României.

2. Analiza asupra raportului de mediu pe 2009, al Agentiei pentru Protectia Mediului SatMare

2.1. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEABiodiversitatea judeţului Satu Mare



10

Capitalul natural al judeţului Satu Mare este variat ca urmare a interacţiunii dintre formele de reliexistente (câmpie, dealuri şi munţi) şi factorii climatici care au determinat constituirea a 3 regiun biogeografice şi anume : panonică, continentală şi alpină, fiecare fiind caracterizată printr-un anumit tip dvegetaţie şi faună specifică. Multe habitate şi specii de floră şi faună sălbatică sunt protejate atât la nivnaţional, comunitar cât şi mondial. În cadrul Uniunii Europene aceste habitate şi specii care trebuie să fmenţinute într-un stadiu de conservare favorabilă sunt cuprinse în Reţeaua ecologică Natura 2000.

NATURA 2000 este o reţea ecologică europeană de arii naturale protejate formată din:•

Arii Speciale de Conservare (SAC), constituite conform Directivei Habitate, pentru protejartipurilor de habitate şi a speciilor de floră şi faună sălbatică.În România, a fost aprobată la nivel naţional lista Siturilor de Importanţă comunitară – SCI care vdeveni Arii speciale de conservare – SAC în urma validării de către Comisia Europeană.• Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), constituite conform Directivei Păsări, pent

protejarea păsărilor sălbatice şi a habitatelor în care trăiesc acestea.În ţara noastră, siturile Natura 2000 au fost declarate la nivel naţional prin OM nr. 1964/200

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca par

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, respectiv prin HG nr. 1284/200 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologi

europene Natura 2000 în România.Cele două Directive europene pe baza cărora au fost desemnate siturile Natura 2000, su

transpuse în România prin O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservare

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare .Pe lângă actele normative menţionate anterior, există şi o legislaţie conexă, care creează un cadr

adecvat pentru conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică.2.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică2.2.1 Habitatele naturale

În judeţul Satu Mare au fost inventariate 21 tipuri de habitate cu importanţă conservativcomunitară şi 29 de habitate de interes naţional.

2.2.2. Flora şi fauna sălbatică2.2.2.1 Flora judeţului Satu MareAtât din punct de vedere al formelor de relief cât şi pe baza considerentelor fitogeografic

teritoriul judeţului Satu Mare poate fi împărţit în trei unităţi: câmpie (63%), zonele colinare din partea dsud a teritoriului inclusiv Culmea Codrului(20%) şi zona montană - lanţul vulcanic Oaş –Gutâi caînchide depresiunea Oaşului (17%).a. Zona de câmpie se încadrează în sectorul nordic al Câmpiei de Vest. Este o unitate fitogeografic

distinctă numită districtul Câmpia Someşului, având o serie de particularităţi faţă de restul regiunii dşes din partea de nord vest a ţării:

- Taxoni vegetali caracteristici pentru acest district floristic al ţării ( Fumaria jankae – endemicCentaurea indurata var. hirsuta), dintre care şi unele specii de pe nisipuri ( de ex. Corynephoru

canescens);- Flora nisipurilor din nord vestul ţării constituie o notă specifică a teritoriului, unde apar o ser

de specii arenicole caracteristice zonei, precum şi alte rarităţi cu areal disjunct ( Iris humilSpergula pentandra, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Carex supina etc.);

- Prezenţa unor specii ce apar de obicei numai în regiunile montane (Calamagrostis strict Betula pubescens, Carex appropinquata etc.);

- este singura zonă de câmpie a ţării unde apar pâlcuri de Sphagnum (S. platyphyllum şi inundatum la Livada; S. squarrosum la Ciumeşti);

- numărul mare al elementelor circumpolare în comparaţie cu partea centrală şi sudică a Câmpide Vest;

- prezenţa masivă a elementului atlanto – mediteranean Fritillaria meleagris (laleaua pestriţă);



10

- asociaţiile vegetale caracteristice acestei zone sunt: Festuco vaginatae – CorynephoretumCarici-Calamagrostetum neglectae precum şi Querco robori – Caricetum brizoidis.

b. Zona colinară - Unitatea care cuprinde piemonturile vestice ale Tăşnadului şi a Codrului, deasupcărora se întinde Culmea Codrului, este încadrată în provincia daco – ilirică. În zonele colinare cresc serie de specii mediteraneene, ponto-mediteraneene, euroasiatice cu caracter continental, respectdacice, care sunt răspândite în general mai la sud de acest teritoriu.

c. Zona montană - Munţii Oaş – Gutâi adăpostesc o serie de elemente comune cu Maramureşînvecinat ca : Euphorbia carpatica, Woodosia ilvensis, Aruncus dioicus, Avenula planiculmis etc.

Prezenţa unor specii de plante şi a asociaţiilor Caricetum lasiocarpae şi Calamagrostetucanescentis pledează în direcţia afinităţilor fitogeografice spre Carpaţii Orientali.Un caracter intermediar o are Depresiunea Oaşului, azi puternic antropizată. Prin văile largi a

râurilor pătrund aici o serie de elemente ale florei regiunii de câmp.Dintre elementele fitogeografice ponderea cea mai mare o deţin eurasiaticele ( Achillea ptarmic

Blysmus compressus, Erythronium dens-canis, Holoschoemus romanus subsp. holoschoemus etc– 42,7%Eurasiaticele cu caracter continental ( Aster amellus, Euclidium syriacum, Ranunculus pedatus etc. – 8%) populează în special staţiunile ierboase, inclusiv sărăturile. În concordanţă cu relieful şi coordonategeografice ale judeţului, procentul speciilor europene ( Hottonia palustris, Nymphaea alba, Saxifrag

tridactylites,Trollius europaeus etc.- 12,3%) este destul de însemnat, pe lângă care se remarcă şi ce

central-europene, care au reprezentanţi în special între plantele de pădure ( Aposeris foetida, Cerastiu sylvaticum, Ranunculus lanuginosus, Vicia pisiformis etc.-7,0%).

Dintre cele circumpolare speciile Carex lasiocarpa, Eriophorum vaginatum, Lathyrus palustri

Pyrola minor etc.-9,0 %) apar pe terenuri mlăştinoase.Elementele pontice, inclusiv ponto-panonice ( Inula ensifolia, Polygonum arenarium, Urti

kioviensis etc.-2,7%) respectiv ponto-mediteraneene (Crocus reticulatus, Lotus angustissimu

Ranunculus illyricus etc.-3,0%) cresc în staţiunile însorite şi aride de la altitudini joase.Speciile sudice mediteraneene ( Danthonia alpina, Lychinis coronaria, Saxifraga bulbifera, etc

4,9% ), inclusiv cele submediteraneene, apar în special pe coastele sudice şi vestice ale zonelor colina precum şi pe dunele de nisip, în staţiuni cu regim de umiditate ridicat.

Elementele atlantice şi atlanto-mediteraneene (2,4%) populează de preferinţă terenurimezohigrofile şi făgetele. Se remarcă prezenţa unui număr însemnat de specii dacice sau daco – balcanic(Crocus banaticus, Ferulago sylvatica, Lathyrus hallersteinii etc. – 1,6%), care apar în mai multe staţiun

Elementele balcanice (Quercus frainetto, Seseli palasii, Trinia ramosissima - 0,9 % ) se găsesc p pantele însorite ale zonelor colinare. În schimb majoritatea elementelor panonice ( Achillea asplenifoli

Cirsium brachycephalum, Festuca vaginata etc. – 1,0 % ) apar pe câmpie. Dintre elementele carpatice (7 % ) o importanţă fitogeografică deosebită o constituie prezenţa endemismelor ( Euphorbia carpatic

Phyteuma tetramerum, Ranunculus carpaticus – 0,5% ). În staţiunile montane, cantonate la altitudini mmari, apar şi specii alpino-carpatice (Aconitum variegatum, Avenula planiculmis, Senecio subalpinus et

– 0,4 % ) precum şi unele elemente arcto-alpine ( Arabis alpina, Woodsia ilvensis- 0,1 % ).Cosmopolitele ( Lemna gibba, Limosella aquatica etc. – 4,9 % ) se găsesc în tot judeţul, pe cânspeciile adventive ( Ambrosia artemisiifolia, Elsholtzia ciliata, Panicum dichotomiflorum etc. – 6,3 %sunt caracteristice în primul rând terenurilor agricole.2.2.2.2 Fauna sălbatică a judeţului Satu Mare

Pe teritoriul judeţului Satu Mare se întâlnesc 3 tipuri de ecosisteme: terestre, acvatice subterane. La acestea se adaugă şi zona ariilor antropizate. Fauna terestră este dispusă spaţial în etaje zone biogeografice. Deosebim un etaj al pădurilor de foioase (nemoral) şi un etaj al pădurilor de conife(boreal). În câmpie se individualizează o zonă de silvostepa . Pe lângă acestea fauna judeţului cuprindmai multe complexe de animale azonale, restrânse în suprafaţă determinate de condiţiile topoclimatic



10

edafice şi trofice particulare, pe stâncării, nisipuri, turbării şi lunci.I. Fauna etajului boreal ( molidişuri – păduri de conifere )

Datorită condiţiilor mai grele de viaţă, animalele sunt mai reduse ca număr, iar activitatea lor desfăşoară mai ales în coronamentul şi pe trunchiul copacilor. Animalele tipice acestui etaj forestier sun păsările, moluştele şi insectele. Mamiferele nu au reprezentanţi tipici deoarece cerbul şi căpriorul trăiesc în pădurile de foioase, iar rozătoarele de pădure ca veveriţa şi pârşii sunt specii tipice pădurilor de foioasPădurile de conifere adăpostesc o faună bogată şi caracteristica de păsări, din care unele trăiesc numai acest biotop. Din neamul ciocănitoarelor întâlnim: negraica, ciocănitoarea pestriţă; răpitoare de noapt buha, huhurezul mic, huhurezul mare (oaspete de iarnă); corvide: alunarul, corbul; turbidae: sturzul munte (oaspete de iarnă), mierla gulerată, mierla neagră, sturzul de vâsc; păsări cântătoare: piţigoiul dmunte, piţigoiul moţat, pitulicea mică, auşelul cu cap galben (oaspete de iarnă).Dintre reptile amintimşopârla de munte, vipera comună (rar), iar dintre amfibieni : salamandra carpatină, salamandra comun broasca brună. Foarte bogată este şi fauna nevertebratelor alcătuite din: moluşte, insecte şi miriapode.

II. Fauna etajului nemoral (păduri de fag şi gorun)Fauna făgetelor este cu mult mai bogată şi mai diversificată decât cea din molidişuri, deoare

condiţiile de existenţă s-au îmbunătăţit sub aspectul regimului termic şi a luminii. Mamiferele sălbaticîntâlnite în acest etaj: căpriorul, cerbul, jderul de copac, lupul, mistreţul, viezurele, iepurele, şoarece

scurmător, şoarecele de câmp. Fauna păsărilor: ierunca, acvila ţipătoare mică, şorecarul, uliul găinilocucul, huhurezul mic, ciocănitoarea mare, pitulicea mică, sturzul de vâsc, codroşul de grădină, fâsa d pădure, cinteza. Fauna făgetelor mai cuprinde un număr mare de insecte care trăiesc în frunzar şi sureprezentate prin numeroase specii de coleoptere, proture, colembole, himenoptere, diptere. Insectele su prezente în toate stadiile de dezvoltare. Unele consumă frunze ca omizile defoliatoare ale coleopterelor lepidopterelor, altele se hrănesc cu lemn. Fauna gorunetelor este alcătuită din mamifere, păsări, reptil batracieni. Mamiferele care trăiesc în aceste păduri nu sunt locuitori tipici ai acestora: pârşul de stejaiepurele, lupul, vulpea, mistreţul, căpriorul (foarte frecvent), veveriţa (rar), pisica sălbatică (raOrnitofauna gorunetelor este foarte bogată fiind alcătuită din: porumbei sălbatici, turtureaua, gaia roşiuliul porumbar, potârnichea, fazanul, cucul, privighetoare, piţigoi, mierla, grangurele, sticletele, sitaru

florinte. Dintre reptile amintim: şarpele orb, şarpele de casă, şarpele de frunze, şopârla de câmp, guşteruAmfibienii sunt prezenţi în gorunete pe sol prin: broasca roşie de pădure, broasca râioasă brună, broasrâioasă verde, brotăcelul (specie de câmpie puţin numeroasă). Dintre nevertebrate se întâlnesc în frunzar pădurii: melci, păianjeni, insecte, râme, miriapode, colembole.

III. Fauna de silvostepă este mai puţin variată decât cea de pădure. Mamiferele caracteristicsunt rozătoarele: popândăul, hârciogul, şoarecele pitic, şoarecele de câmp, orbetele, iepurele de câmp, iîn apele de câmpie întâlnim şobolanul de apă şi bizamul. Ornitofauna este alcătuită din: drop(accidental), pitpalacul, potârnichea, eretele de câmp, uliul găinilor, ciuful de pădure, striga, guguştiucufâsa de câmp, ciocârlia, cioara neagră, lăcar, vrabia de casă, stăncuţa. Reptilele sunt slab reprezentate atca specii cât şi ca indivizi: şarpele de casă, şarpele de apă, şopârla de câmp; iar dintre batracieni: broascrâioasă comună, broasca de pământ. Fauna acestei zone de silvostepă cuprinde numeroase specii dinsecte predominând ortopterele (lăcuste, cosaşi de păşune, greiere de pădure, călugăriţa) şi coleopterele.

IV. Fauna azonală cuprinde:1. Fauna stâncăriilor - zonă cu condiţii austere de viaţă care individualizează un complex faunisti

iar animalele prezintă o serie de adaptări speciale. Fauna petrofilă este formată din: păsări, reptile, insectgasteropode etc.

2. Fauna nisipurilor este psamofilă cu o serie de adaptări morfologice şi etologice. Cele mnumeroase specii aparţin insectelor şi reptilelor, deoarece învelişul lor tegumentar impermeabil permisupravieţuirea cu o cantitate mică de apă. Întâlnim în această zonă gasteropode, insecte (ortopter



10

coleoptere), iar vertebratele sunt reprezentate de amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.3. Fauna sărăturilor. Cele mai des întâlnite specii sunt: fluturele Cuculia asteris, heteropter

Leptoceraea viridis, homopterul Euconomelus lepidus precum şi unele specii de paseriforme.4. Fauna turbăriilor cuprinde nevertebrate, relicte glaciare tipice şi în mai mică măsură vertebrat

cum este asociaţia ornitologică Dendrocopeta majoris-Anthetum trivialis. Dintre nevertebratecaracteristice sunt prezente doar specii de protozoare, rotiferi, tardigrade şi gastotrichi.

5. Fauna luncilor şi a stufului. Mamiferele caracteristice acestor zone sunt: bizamul, vidr

şobolanul de apă, vulpea, mistreţul etc. Avifauna este alcătuită din: barza albă, egreta mare, egreta mic buhaiul de baltă, stârcul cenuşiu, stârcul de noapte, fluieraşul, sitarul de mal, privighetoarea de zăvolăstunul de mal, cucul, codobatura etc. Pe lângă acestea se adaugă o serie de nevertebrate: moluşcaracteristice, microcrustacei, păianjeni, unele insecte mai puţin caracteristice.

V. Fauna zonelor antropizate (fauna localităţilor şi a terenurilor agricole)1.Fauna ruderală este reprezentată de specii de vertebrate, mamifere: dihorul de casă, şobolan

cenuşiu, şoarecele de câmp; păsări: ciocârlanul, pietrarii; reptile: guşterul; amfibieni: broasca râioasmoluşte: limax etc.

2.Fauna parcurilor şi grădinilor este reprezentată in principal de păsări, insecte, gasteropode etPăsările sunt extrem de variate: ciocănitori, sturzi, piţigoiul mare, sticlete, cinteză, coţofana etc. Dint

insecte putem aminti: gărgăriţa merilor, gândacul zmeurii, omida păroasă a dudului. În locurile umede d parcuri se întâlnesc diverşi melci.

3.Fauna culturilor de legume este reprezentată prin: cârtiţe, rândunele, lăstuni de casă, piţigoi, idintre nevertebrate: gărgăriţa fasolei, ploşniţa roşie a verzei, gândacul de Colorado, gărgăriţa cepe păduchele verde al castraveţilor etc.

4.Fauna culturilor de cereale reprezentată prin: iepure de câmp, hârciog, popândău, şoarece dcâmp, cioara de semănătură. Dintre nevertebrate întâlnim: cărăbuşii cerealelor, ploşniţa cerealelor etc.

5.Fauna livezilor este alcătuită din păsări insectivore: graurul, sticletele, botgroşi, grangurelDintre insectele fitofage: păduchele verde al mărului, gărgăriţa florilor de măr, viermele merilo păduchele de San Jose etc. precum şi unele specii de limax.

6.Fauna viilor este cea mai săracă, fiind alcătuită din insecte dăunătoare: viermele de sârmcărăbuşul marmorat, cărăbuşul viţei de vie, molia strugurilor viespea strugurilor. Dintre aranee: păianjenroşu, păianjeni eriofizi. Dintre păsări cele mai des întâlnite sunt: mierlele şi cristeii de câmp.- FAUNA SĂLBATICĂ

- Număr specii de faună sălbatică de interes naţional identificate în judeţ : 69- Număr specii de interes comunitar: 233Specii ameniţate la nivelul Uniunii Europene:- Circus aeruginosus – erete de stuf: specie protejată, oaspete de vară, cuibăreşte în stufărişuri

întinse din zonele heleşteelor şi a mlaştinilor.- Circus pygargus - erete sur: specie periclitată, de pasaj şi rar, oaspete de vară, maximum 20 – 4

perechi clocitoare în România. Factorii care afectează negativ populaţia de erete sur sunt: înlocuirculturilor mozaicate cu monoculturi întinse, tratamentele cu pesticide şi folosirea utilajelor mecanizate.

- Ardea purpurea – stârc roşu: specie periclitată, oaspete de vară cu efectiv în reducere, cca 8001200 perechi clocitoare în România. Factori negativi: asanarea zonelor umede;

- Botaurus stellaris – buhai de baltă: specie protejată, oaspete de vară, cuibăreşte local îstufărişurile întinse; Factori negativi: asanarea zonelor umede;

- Ciconia ciconia – barza albă: specie vulnerabilă, oaspete de vară, prezentă în zonele unde exishabitate convenabile de hrănire: pajişti umede, smârcuri, mlaştini etc. Populaţie în declin, cca 4000 – 600 perechi clocitoare. Factori negativi: asanarea zonelor umede, electrocutarea, distrugerea cuiburilor;



10

- Ciconia nigra – barza neagră: specie vulnerabilă, oaspete de vară, cuibăreşte în păduri întinse ccopaci înalţi, în apropierea unor ape curgătoare sau stagnante (ca habitat trofic), cu efectiv redus cca 40 120 perechi clocitoare. Factori negativi: restrângerea suprafeţelor cu păduri, tăierea arborilor bătrâni (males a stejarilor şi gorunilor), reducerea abundenţei faunei acvatice, prezenţa omului;Total specii identificate în flora şi fauna judeţului Satu Mare: 48092.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Specii de faună de interes cinegetic exploatate de către administratorii fondurilor de vânătoare d

judeţ, respectiv Direcţia Silvică Satu Mare, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi SaMare şi Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Carei.2.2.4. Specii deţinute în captivitate - nu este cazul2.3. Starea ariilor naturale protejate

Aria naturală protejată reprezintă o zonă terestră, acvatica şi/sau subterana în care există specii d plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologicspeologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiintifica ori culturală deosebită, care are un regimspecial de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale;

Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare a habitatelor, speciilor de floră faună sălbatică, pe teritoriul judeţului Satu Mare s-au instituit mai multe categorii de arii naturale proteja

după cum urmează:- arii de interes naţional,- arii de interes comunitar,- arii de interes judeţean sau local2.3.1. Arii de interes naţional şi judeţean- Număr arii naturale de interes naţional: 6- tipul de administrare a ariilor naturale protejate:- nr. arii atribuite în custodie: 5- Număr arii naturale de interes judeţean: 9- număr monumente ale naturii: 24

2.3.2. Arii de interes internaţional- nu este cazul2.3.3. Arii de interes comunitar- Nr. situri de importanţă comunitară ( SCI): 3- Nr. arii de protecţie specială avifaunistică (SPA): 2 – se suprapun parţial peste cele 3 SCI-uri- Suprafaţa ocupată de siturile Natura 2000 raportată la suprafaţa totală a judeţului Satu Mare (%): 10,03(44.317 ha)- tipul de administrare: - nu sunt structuri de administrare constituite sau custozi

Activităţile socio-economice desfăşurate într-un ritm alert pot duce la poluarea mediului şi distrugerea valorilor naturale. Monitorizarea acestora la nivelul judeţului au rolul de a sesiza la timp oric

modificare intervenită în areal.2.4 Mediul marin şi costier Nu este cazul pentru judeţul Satu Mare.2.5. Starea pădurilor2.5.1. Fondul forestier

Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultur producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieşi neproductive, cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acesteulterior, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului la proprietate, fondul forestier naţion(Legea nr. 46 din 19/03/2008 -Codul Silvic al României).



10

2.5.2. Funcţia economică a pădurilorPădurea îndeplineşte în principal funcţia de protecţie şi multiple funcţii economice. În raport c

funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în doua grupe funcţionale:a) grupa I, care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi

obiectivelor de interes naţional, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi a ecofondulu precum şi pădurile din ariile naturale protejate de interes naţional; b) grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie, în care se urmăresc realizaremasei lemnoase de calitate superioară şi a altor produse ale pădurii, precum şi, concomitent, protecţ

calităţii factorilor de mediu.I. Funcţia de protecţie

Prin funcţia sa de protecţie pădurea îndeplineşte următoarele roluri:- Participă la procesul de formare, de evoluţie şi conservare a solului, prin concentrarea în fitomaarborilor a elementelor chimice din atmosferă, apă şi sol. Din această fitomasă, în timp, prin procese ddescompunere, s-a format solul. Astfel cu excepţia zonei de stepă, cele mai multe tipuri de sol s-format sub păduri;- favorizeză înmagazinarea apei, împiedicând formarea torenţilor şi a viiturilor de apă în urma ploiltorenţiale şi a topirii zăpezilor, împiedicând astfel producerea inundaţiilor şi a eroziunii solului;-apără solul împotriva eroziunii menţinând fertilitatea acestuia;

- este un generator de oxigen şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic şi al schimbărilor climatice pădurea prin procesul de fotosinteză are un rol foarte important în fixarea şi reducerea concentraţi bioxidului de carbon – gaz cu efect de seră care în combinaţie cu alte gaze determină fenomenul dîncălzire globală;- are un important rol de protecţie în cazul poluării fonice şi chimice.

II. Funcţia economicăProdusele pădurii se împart în două categorii şi anume produse principale şi produse accesorii.

Produsele principale sunt reprezentate de lemnul prntru construcţii, industrie şi combustibil (lemn de focrăchită, puieţi ornamentali, seminţe forestiere.2.5.3. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief (ha)

Distribuţia arboretelor, care sunt gestionate de către Direcţia Silvică Satu Mare şi Ocolul silvCiumeşti, după principalele forme de relief se prezintă după cum urmează:

Unitatea Forme de relief Total (ha)Câmpie Deal Munte

D.S. Satu Mare 39.238,2 12.429,0 1.124,6 52.791,8Ocolul silvicCiumeşti

5.066,0 2.331,0 750,0 8.147,0

TOTAL 44.304,2 14760,0 1874,6 60.938,8Tabel 2.5.3.1. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief.

2.5.4. Starea de sănătate a pădurilorActivitatea denumită generic "protecţia pădurilor" are ca scop prevenirea atacurilor produse de bo

şi dăunători precum şi combaterea acestora, încadrându-se în ansamblul măsurilor de gospodăriraţională şi gestionare durabilă a fondului forestier naţional, în concordanţă cu principiile acceptate nivel european şi mondial, principii ce converg spre obţinerea de foloase economice maxime, fărăneglija nici un moment echilibrul ecologic pe care pădurea trebuie să-l genereze şi să-l menţină.2.5.5. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

Tăierile de arbori reprezintă activitatea de producţie şi de execuţie desfăşurată pe o suprafaţă d pădure, de pe care urmează a se recolta materialul lemnos provenit din tăieri de produse principale sa



10

tăieri de ameliorare, în scopul valorificării superioare a masei lemnoase (produse principale, secundare saaccidentale)2.5.6. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

În anul 2009 s-au înregistrat zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire.2.5.7. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizăriFaţă de anul 2008, când s-au scos din circuitul forestier o suprafaţă de 1,0 ha , în anul 2009 nu s-aînregistrat scoateri temporare din circuitul silvic, conform datelor furnizate de către InspectoratTeritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Oradea - Inspecţia Silvică şi de Vânătoare Satu Mare Direcţia Silvică Satu Mare.2.5.8. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

Fondul forestier al judeţului Satu Mare se încadrează în aşa zise “păduri cultivate” în care intervîn plus şi se intensifică tot mai mult interacţiunile dintre programele proprii ale pădurii şi cele de natursocial-economică.Pentru a promova activităţile de voluntariat în cadrul organizaţiilor şi a instituţiilor pentru plantarea dcopaci sau alte plante în oraşe şi în împrejurimile acestora, conform calendarului anual de plantări d primăvara, APM Satu Mare s-a implicat activ în Programul Naţional de responsabilitate sociacorporativă “ Milioane de oameni, milioane de copaci” .

2.5.9. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediuluiSilvicultura are rolul de a conduce, printr-o gestionare durabilă a pădurilor, lucrările de înfiinţare

dirijare a vegetaţiei forestiere din fondul forestier naţional precum şi de pe alte diverse terenuri.Funcţiile de protecţie a solului şi a apei şi rolul pădurii în circuitul carbonului au o importan

deosebită chiar dacă ele nu pot fi cuantificate financiar. Pădurea crează un microclimat specific cacontribuie la atenuarea extremelor climatice şi crează o ambianţă favorabilă pentru muncă şi recreereoamenilor.

În centrul strategiei Uniunii Europene de exploatare a pădurilor stă conceptul de exploatare multfuncţională a pădurii aplicat pe scară largă în Europa. Acest concept integrază toate beneficiile importan pe care pădurea le aduce societăţii (funcţia ecologică, economică, de protecţie şi socială).

2.6.. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţiiÎn prezent majoritatea teritoriului judeţului este folosit ca teren agricol. Suprafaţa precum

intensitatea folosirii terenului agricol în unele zone creşte progresiv, în timp ce în alte zone reducereefectivelor de animale duce la degradarea pajiştilor şi la tendinţa de schimbare a categoriei de folosinţăterenurilor fapt ce are repercusiuni asupra florei şi faunei sălbatice şi a habitatelor. Astfel necesitateconservării unor habitate naturale caracteristice judeţului a devenit o problemă de mare actualitate.2.7. Biosecuritatea

2.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţiiSistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii

Conform art. 39, capitolul VI din OUG 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediuluaprobată prin Legea 265 din 29 iunie 2006 cu modificările ulterioare, activităţile care implică organismmodificate genetic obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, sunt supuse unui regim special dreglementare, autorizare şi administrare, fiind supuse legislaţiei specifice în vigoare şi convenţiilor acordurilor internaţionale la care România este parte.

Cadrul instituţionalConform art.11, alin. (1) din OUG 43 din 23 mai 2007 privind introducerea deliberată în mediu

introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, aplicarea prevederilor acestei ordonanţe durgenţă şi crearea cadrului naţional de biosecuritate se realizează prin participarea şi colaborarea dintre:

- Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;



10

- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;- Comisia pentru securitate biologică;- Garda Naţională de Mediu;- autorităţile implicate, respectiv autoritatea publică centrală pentru agricultură, autoritatea centra

sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, autoritatea publică centrală pentru sănătate, autoritat publică centrală pentru protecţia consumatorilor şi autoritatea publică centrală pentru educaţie, cercetare tineret.

Procedura de autorizareConform art. 1, alin.(2) din OUG 43 din 23 mai 2007, activităţile reglementate deaceastă ordonanţă de urgenţă sunt:a) introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri dec

introducerea pe piaţă; b) introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau componente ale unor produsec) mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic, în legătură cu activităţile prevăzute la l

a) şi b). Activităţile se referă la organisme modificate genetic definite conform acestei ordonanţe durgenţă.

Prin organism modificat genetic se înţelege orice organism viu, cu excepţia fiinţelor umane,

cărui material genetic a fost modificat într-un mod diferit de cel natural, altfel decât prin încrucişare şi/sarecombinare naturală.

Conform art.11. alin.3, din OUG 43 din 23 mai 2007 privind introducerea deliberată în mediu introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, autoritatea competentă care „emiautorizaţiile/acordurile conform prezentei ordonanţe, le revizuieşte, suspendă sau le anulează” esAgenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, din subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţmediului.

În conformitate cu principiul precauţiei, pentru evitarea efectelor adverse asupra sănătăţii umane asupra mediului, este interzisă introducerea deliberată în mediu a unui organism modificat genetic în scode cercetare-dezvoltare sau în orice alte scopuri decât introducerea pe piaţă, fără autorizaţie, emisă dautoritatea competentă.

Activitatea de introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic,în alscopuri decât introducerea pe piaţă parcurge urmatoarele etape, conform OUG 43/2007:

Notificarea catre autoritatea competentă în vederea obţinerii autorizaţiei.Autoritatea competentă poate accepta ca introducerea deliberată în mediu a unui organis

modificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme, pe aceeaşi locaţie sau pe locaţii diferitefectuate în acelaşi scop şi pe o perioadă stabilită, să facă obiectul unei singure notificări. În cazul în case reia introducerea deliberată a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de asemeneorganisme, care a făcut obiectul unei autorizaţii anterioare, notificatorul este obligat să transmită o nou

notificare. Notificarea trebuie să conţină:a) cererea de autorizare, care precizează tipul de organisme modificate genetic şi activitatea propusă; b) dovada achitării tarifului pentru evaluarea dosarului de notificare, prevăzut la art. 69;c) dosarul tehnic conţinând informaţiile specificate în anexa nr. 3, necesare pentru realizarea evaluăr

riscului asupra sănătăţii umane şi a mediului, ca urmare a introducerii deliberate în mediu a unui organismodificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme (informaţii de ordin general, informaţ privind organismele modificate genetic, locaţia/locaţiile unde are/au loc introducerea/introducerdeliberată/deliberate în mediu, informaţii privind condiţiile de introducere şi mediul potenţial receptoinformaţii privind interacţiunile dintre organismele modificate genetic şi mediu, un plan de monitoriza



10

pentru a identifica efectele pe care le pot avea organismele modificate genetic asupra sănătăţii umane asupra mediului, informaţii privind controlul intern, monitorizarea, metodele de remediere, gestionardeşeurilor, planurile de intervenţie în caz de urgenţă şi, după caz, rapoartele notificatorului, o anexconţinând eventuale date confidenţiale, informaţii rezultate din experienţa obţinută din introduceri aaceluiaşi organism modificat genetic sau aceleiaşi combinaţii de asemenea organisme, a cărui/cărnotificare este în curs sau pentru care notificarea a fost transmisă sau este transmisă, în interiorul, fie exteriorul Comunităţii Europene)

d) rezumatul notificării, întocmit conform reglementărilor naţionale şi comunitare;e) evaluarea riscului asupra sănătăţii umane şi a mediului şi concluziile prevăzute în anexa nr. secţiunea D, împreună cu toate referinţele bibliografice şi indicarea metodelor de evaluare folosite;

f) declaraţia pe propria răspundere, completată şi semnată de notificator, prin care îşi asumă întreagresponsabilitate pentru orice prejudiciu adus sănătăţii umane, bunurilor materiale sau mediului, care rezulta din introducerea propusă;

g) informaţia pentru public, conform modelului din anexa nr. 8Pentru introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau componente al

unor produse se aplică prevederile art. 29–42, capitolul III din OUG 43/2007 privind introduceredeliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic

Autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic este asigurată de cătautoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, prin DADR judetene baza Ordinului MAPDR nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic.2.7.2 Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic în judeţul Satu Mare.

Centrul pentru Testarea Soiurilor Mărtineşti – suprafaţa autorizată : 0,10 ha din care suprafaefectiv cultivată: 0,05 ha. S-a obţinut o producţie de soia de 40 kg care s-a distrus.2.7.3 Coexistenţa

Noţiunea de coexistenţă – semnifică protejarea culturilor convenţionale şi ecologice de ori pagubă economică cauzată de contaminarea întâmplătoare cu material modificat genetic. Acea presupune că între cultura unei plante modificate genetic şi cultura convenţională a aceleaşi plante trebu

să existe o distanţă suficient de mare astfel încât să se evite polenizarea încrucişată care ar permicontaminarea culturii conveţionale cu material genetic modificat. În urma controalelor efectuate de GNM – Comisariatul Judeţean Satu Mare nu s-au semnalat încălcări ale legislaţiei referitoare la coexistenculturilor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice.

În cadrul Uniunii Europene, în cazul porumbului modificat genetic şi cel convenţional, distanţevariază de la 25 de metri (Olanda, Suedia) la 800 de metri (Ungaria, Luxemburg). Comisia European precizează că măsurile de coexistenţă la nivel frontalier nu au fost stabilite până în prezent.2.7.4 Perspective

De la data aderării României la Uniunea Europeană cultivarea sau testarea plantelor superioamodificate genetic se supune acquis-ului comunitar.

Romania se află pe poziţa 21 în lume ca suprafaţă cultivată cu organisme modificate geneti potrivit celui mai recent raport ISAAA (International Service for the Acquisition of Agri-bioteApplications). La noi în ţară există mai puţin de 0,05 milioane de hectare de culturi modificate genetifaţă de ocupanta primei poziţii, SUA, cu 64 de milioane de hectare.

În Uniunea Europeană este permisă doar cultivarea porumbului MON810, dar Germania, FranţAustria, Grecia, Ungaria şi Luxemburg au interzis aceste recolte, din cauza efectului pe care l-ar puteavea asupra sănătăţii şi a mediului.

a Biodiversitatii in Judetul Satu Mare

Documents

Transcript of a Biodiversitatii in Judetul Satu Mare