Metode de Studiu a Biodiversitatii

8/19/2019 Metode de Studiu a Biodiversitatii

http://slidepdf.com/reader/full/metode-de-studiu-a-biodiversitatii 1/22

TEMA PROIECTULUI

Metode de studiu a biodiversită iiț

I.Argument



Termenul de biodiversitate descrie întreaga gamă de organisme vii din cadrul unui complexecologic.Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemelor i diversitatea genetică a unei specii dintr-ș

un anumit ecosistem i poate si vegetală sau animală.ș

Începând cu Conferinta Naţiunilor nite asupra !ediului "ncon#urător de la $toc%&olm din

iunie '()* se recunoa+te, oficial +i la nivel internaţional, interdependenta dintre problemelesociale, te&nologice, economice +i cele ecologice. ornind de la acest adevăr, s-a devoltatconceptul, apoi strategia, devoltării durabile, în cadrul căreia ecologia #oacă rolul uneiadevarate plăci turnante./ecunoasterea importanţei acestei discipline, pătrunderea ideilor +i

principiilor ecologice în con+tiinţa unei mari parţi a populaţiei, inserarea problemelor demediu în programele partidelor +i guvernelor etc. sunt realiări incontestabile.0or li sedatoreaă devoltarea de programe internaţionale,elaborarea unor acte normative coerente +iconstituirea unor organisme naţionale +i internaţionale specialiate pe problemele mediuluiîncon#urator.Convenţia de la Berna 1'()(2 a #ucat un rol ma#or în domeniul conservării florei +i fauneisălbatice, a &abitatelor naturale. $e referă, în special, la conservarea păsărilor migratoare.

Conferintele la nivel înalt de la /io de 3aneiro 1'((*2, de la 3o&anesburg 1*44*2 +.a. nu aufăcut decat să întăreasca voinţa de acţiune a ma#orităţii tărilor în domeniul mediuluiincon#urător +i a devoltării durabile. 5eclaraţia de la /io afirmă principiul 6poluatorul

plăte+te7, prin care companiile +i guvernele trebuie să î+i asume responsabilitatea financiară pentru daunele cauate mediului.Termenul de globalitate a fost folosit pentru prima dată în $8, la primul forum american

National 9orum on Bio5iversit: 1'(;<2. Termenul este atribuit lui =.>.?ilson, cunoscutentomolog +i sociobiolog. Transpunerea în tiparele politice +i de drept international s-arealiat in '((*, la Conferinţa Naţiunilor nite pentru !ediu +i 5evoltare 1CN=2 care vaadopta Convenţia asupra 5iversităţii Biologice 1CB>2, semnată de '<; de state.5iversitatea speciilor de pe Terra a crescut continuu de la apariţia vie ii. 8ceastă cre+tere nu aț

fost constantă, existând perioade cu o rată mare a speciaţiei urmate de altele cu sc&imbăriminime.În timp geologic s-au produs cinci extincţii în masă. Cea mai mare extinc ie a avut locț

la sfâr+itul ermianului, acum *@4 milioane ani, când se pare că au dispărut între )) - (<A dintotalul speciilor marine.=ste foarte probabil ca extincţiile să fie cauate de perturba ii ma#oreț

1erupţii vulcanice pe mari suprafete sau coliiunea cu un asteroid2, care au determinat apariţiaunor sc&imbări ale mediului cărora multe specii nu le-au făcut faţă.Pierderea biodiversității nu înseamnă doar dispariția unor peisaje,animale, păsări sau plante. Biodiversitatea este esentială pentruprosperitatea economică,securitatea,sănătatea și alte aspecte alevieții noastre.De exemplu,biodiversitatea globală stă la baza a

peste 2! dintre medicamentele pe care le "olosim. Pierdereabiodiversității împiedică deja și amenință să ani#ileze e"orturilede îmbunătățire a condițiilor economice,sociale și de mediu in$uropa și peste tot in lume.!ulte lucruri pot fi desfăcute bucăţică cu bucăţică mult mai u+or decât să le asambleiînapoi.8lte lucruri sunt foarte dificil de restaurat. 0a prima vedere, fiecare lucru poate semănacu cel iniţial după ce a fost asamblat, dar sigur o bucată sau câteva bucăţi s-au pierdut, aurămas pe dinafară, sau nu au fost puse înapoi în conexiunea firească.$istemele naturale sunt un aran#ament complex de factori fiici +i factori

biologici.Complexitatea +i diversitatea sunt puternic repreentate în sistemele naturale intacteunde elementele +i componentele sunt într-o strânsă relaţie de dependenţă unele faţă de

celelalte. 8cest fapt face ca un sistem natural să fie foarte dificil, c&iar imposibil de restaurat.



5e aceea este foarte important studiul biodiversită ii,pentru că ne a#ută atât la inerea eviden iiț ț ț

popula iilor de plante i animale,cât i la conservarea biodiversită ii care ne este necesară atâtț ș ș ț

economic, tiin ific cât i estetic.ș ț ș

rincipala problemă în cercetarea populaţiilor este determinarea numărului deorganisme.entru determinarea structurii unei biocenoe sunt necesare mai multe probe care

să surprindă variaţia cantităţii de organism în timp +i în spaţiu.relevarea probei se exercită pe suprafaţe cunoscute pentru a putea apoi extrapola apoireultatele abţinute pe întreaga onă de studiu.robele prelevate se triaă în laborator +i se identifică specia,familia +i c&iar grupeleierar&ice.5atele obţinute se centralieaă în anumite tabele.$tudiul biocenoei întâmpină dificultăţi importante în privinţa delimitării acestora.Numărulfoarte mare de specii din componenţa unei biocenoe în totalitate a specie respective.5inacest motiv se studiaă numai anumite comunităţi sau asociaţii de plante respective,deanimale caracteristice pentru un anumit &abitat.

CAP.II.Conceptul de biodiversitateTermenul de biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii din cadrul unui complexecologic.Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemelor i diversitatea genetică a unei specii dintr-ș

un anumit ecosistem i poate si vegetală sau animală.ș

Biodiversitatea este o caracteristică a lumii vii, apare la toate nivelurile de organiare aacesteia, începând cu nivelurile molecular +i celular +i până la nivelurile ecosistemelor +i

biosferei. Biodiversitatea se define+te de obicei pe baa a trei aspecte genetic, al speciilor, al

nivelului comunităţilor 1biocenoelor2. 5iversitatea genetică apare în cadrul fiecărei specii sau populaţii. > specie sau o populaţie diversificată genetic are membri care preintă o varietatede caracteristici. !area diversitate genetică este cea care permite unei specii să se adapteecondiţiilor sc&imbătoare de-a lungul timpului. 5iversitatea speciilor se referă la varietatea despecii care apar într-o anumită onă. 8ceasta permite existenţa unor lanţuri nutritive maicomplexe +i, deci, ecosisteme mai extinse, în cadrul cărora vietăţile au mai multe sursealternative de &rană. 5iversitatea comunităţilor se referă la varietatea ecosistemelor de peământ. Cu cât spaţiile locuibile sunt mai variate, cu atât sunt mai variate +i formele de viaţăcare le locuiescÎn anul '((* conferin a Na iunilor nite pentru mediu i devoltare a adoptat Conven iaț ț ș ț

asupra diversită ii biologice conform articolului * sin această conven ie prin diversitateț ț

biologică se în elege 7variabilitatea organismelor vii de orice natură inclusiv ecosistemelețterestre,marine i complexele ecologice din care fac parte acestea.7ș



8ceastă defini ie nu este considerară completă putând fi completată cu următoarele preciări ț

biodiveritatea trebuie percepută ca un ansamblu dinamic între diferitele niveluri aleierar&iei biologice

biodiversitatea este o valoare a patrimoniului na ional i universalț ș

biodiversitatea #oacă un rol ma#or în stabilitatea i dinamica ecosistemelorș

conservarea biodiversită ii repreintă o datorie a întregii comunită i.ț țBiodiversitatea preintă o valoare pe care generaţiile viitoare o pot descoperi +iexploata.=xistă patru categorii de valoare a biodiversităţii

a valoarea de folosinţă resursele biologice pot constitui materie primă pentru diverse procese de producţie industriale,pentru activităţi comerciale,iar alteori acestea seconsumă în stare proaspătă sau conservată

b valoare recreativă deseori biodiversitatea oferă particularităţi specifice peisa#ului +iînsu+iri benefice pentru comunitate

c valoare ecologică se mai nume+te +i valoare de protecţie +i de regla# a ambianţeinaturale vii care constituie un enorm beneficiu asipra sănătăţii culturii +i a artei

d valoare de obţiune viitoare sau valoare de mostenire aceasta nu este altceva decât6estrea7 pe care noi generaţia actuală suntem obligaţi să o lăsăm generaţiilor viitoare

e valoarea de existenţă este un drept a fiecărei fiinţe vii la perpetuarea în timp.laevoluţie +i la diversificare prin procese naturale.

5in punct de vedere +tiinţific biodiversitatea este de mai multe tipuri • Biodiversitatea genetic aceasta se exprimă prin diferenţele de

gene,nucleotide,cromoomi +i indivii care corespund biodiversităţiiintraspecifice.8cest nivel se referă la informaţia repreentată de gene în 8N5-ulindividual al plantelor,animalelor +i microorganismelor.

• Biodiversitatea specifică1interspecifică2 cuprinde totalitatea speciilor aflate într-unanumit biotop,anumita regiune sau o anumită ţară privite prin prisma efectivelor

populaţiilor +i a suprafeţelor ocupate de acestea.• Biodiversitatea ecologică sau ecosistematică această biodiversitate prive+te moaicul

realiat de diferite comunităţi de organisme integrate într-un anumit biotop,dar sicomplexul de relaţii funcţionale care genereaă ecosistemele preente.

• Biodiversitatea peisa#ului peisa#ul repreintă un ansamblu de ecosisteme existente înanumite biotopuri.=ste un moaic de sisteme natural +i antropice.

9iecare ară are proprietatea i responsabilitatea asupra speciilor care trăiesc pe teritoriulț ș

său.9auna i flora din ara noastră are o valoare extraordinară datorită particularită ii iș ț ț ș

diversită ii reliefului.ț

Numărul de specii semnalate este foarte mare raportat la suprafa a teritoriului i comparat cuț ș

situa ia altor ări.Cea mai mare parte a teritoriului din ara noastră a rămas încă o necunoscutăț ț ț

din punct de vedere a componentei faunistice i floristice.9oarte pu ine one sunt bineș ț

cunoscute i asta datorită faptului că acestea s-au bucurat de un statut de proiect 5eltaș

5unării,!un ii /eteat etc.ț

e baa datelor existente au fost eviden iate pînă la ora actuală peste D;44 de specii deț

plante,peste [email protected] specii de nevertebrate i D44 de carnivore.În conformitate cu prevederileș

legale un număr de )44 de specii de faună i floră se bucură de un regim de protec ie,iar ș ț

pentru altele acest statut rămâne doar teoretic.Ca o consecinţă a poiţionării sale geografice, ţara noastră se bucură de existenţa unei

biodiversităţi unice atât la nivelul ecosistemelor +i speciilor, cât +i la nivel genetic. eteritoriul /omâniei se reunesc nu mai puţin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două,

cea stepică +i cea pontică, repreintă elemente naturale noi adăugate la estrea niunii=uropene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de &abitate +i specii. Cele cinci



regiuni biogeografice sunt continentală 1@DA2, alpină 1*DA2, stepică 1')A2, panonică 1<A2 +i pontică 1'A2.Eara noastră este gada unor tipuri unice +i extinse de &abitate, de la păduri mature aproapevirgine, pa#i+ti +i stepe bogate în specii floristice, la mla+tini întinse, posibil, fără ec&ivalent înniunea =uropeană. 5e asemenea, lanţul carpatic repreintă un bastion vital al carnivorelor

mari. /omânia deţine @@44 exemplare de urs brun, D@44 exemplare de lup +i '<44 exemplarede râs eurasiatic, repreentând procente ridicate din efectivele acestor specii de carnivoremari, la nivelul continentului european. 8ceasta situeaă în mod ferm ţara noastră pe &artaniunii =uropene, ca o importantă onă naturală.8u fost identificate în ţara noastră F'4 specii de păsări, din care F4 specii sunt periclitate, *@specii sunt critic periclitate, D4 specii sunt vulnerabile, '< specii sunt în decline.entru ţara noastră au fost declarate la nivel internaţional trei /eervaţii ale Biosferei 5elta5unării1'(('2, /eteat 1'()(2, ietrosul /odnei 1'()(2 +i @ situri /amsar 5elta 5unării1'(('2, "nsula !ică a Brăilei 1*44'2, 0unca !ure+ului1*44<2, Complexul iscicol5umbrăviţa1*44<2, 0acul Tec&irg&iol1*44<2.În anul *44F a fost aprobată Gotărârea de Huvern *'@'I*44F privind instituirea regimului de

arie naturală prote#ată pentru noi one.entru stoparea pierderii de biodiversitate se aduc o serie de argumente i motiva iiș ț

motiva ii economice asupra utiliării poten iale,în preent sau în viitor,a unor specii,caț ț

sursă de &rană,medicamente,materii prime în biote&nologie,precum i prin prismaș

func iilor cuantificabile,uneori c&iar în termeni monetari,pe care componentele leț

îndeplinesc aspectul tiin ific,privind interrela iile dintre diferitele componente ale ecosferei iș ț ț ș

posibilită ile de a în elege cum func ioneaă aceastaț ț ț

aspectul estetic,ce consideră pierderea ireversibilă,a unor forme unice de via ă,a unor ț

categorii de ecosisteme i peisa#eș

considere ii de ordin etic,care neagă prerogativele speciei umane de a distruge altețspecii i sus in dreptul de existen ă al oricărei forme de via ă.ș ț ț ț



CAP. III.DETERMINAREA UNOR PARAMETRI AI IOCENO!EIÎn cercetarea unei biocenoe constituită de fitocenoe +i oocenoe se aplică indici de calculcare caracterieaă prin reultatul lor,starea de fapt a populaţiilor de plante sau de animale cele constituie.$impla listă floristică a fitocenoei +i faunistică a oocenoei are valoarea

cunoa+terii calitative a speciilor din biotop,dar nu are valoarea cunoa+terii raportului cantitativdintre speciile existente în el.5e aceea este necesară determinarea unui număr de caracteristicicare să evidenţiee în mod real aspectul de ansamblu al fitocenoei,al oocenoei sau al

biocenoei,în general,în funcţie de scopul urmărit în cercetare."recven#a$"% speciilor evidenţiaă în procente numărul de probe în care se găse+te o speciiefaţă de numărul total de probe colectate.

În care 9Jfrecvenţa pJnumărul probelor în care apare specia datăJnumărul total de probe cercetate

'44Jfactorul pentru raportarea procentuală.Abunden#a$relativ&% a unei specii este propor ia dintre numărul sau1 i2 masa indiviilor uneiț ș

specii fa ă de ale celorlalte specii,dintr-o probă,dintr-un număr de probe sau,preferabil dinț

totalul probelor adunate în acela i timp.ș

În care 8JabundenţanJnumărul indiviilor unei specii date

NJnumarul total de indivii cercetaţi aparţinând altor specii'44Jfactorul pentru raportarea procentuală.$e mai practică aprecierea abunden a speciilor prin aprecierea viuală pe baa unei scări cu Fț

grade de abunden ă care cuprinde ț gradul 4,atunci când individul este absent din probă gradul ',atunci când sunt doar indivii iolaţi gradul *,atunci când indiviii sunt numer+i gradul D,specia este dominantă în proba de analiat.

Constan#a speciei este de obicei în indice exprimat prin frecvenţă.$e apreciaă că speciilesunt componente constante,totdeauna preente într-o biocenoe atunci când frecvenţa lor estemai mare de @4A si *@A sunt specii accesorii,iar când frecvenţa este sub *@A sunt speciiaccidentale.Dominan#a speciei exprimă influenţa exercitată de ospecie intrKo comunitate.Dominan#a indivi'ilor unei specii din 'ooceno'& se calculeaă împarţind numărulindiviilor unei specii prin mumărul indiviilor tuturor speciilor de animale existente încomunitate +i înmulţind reultatul cu '44.8stfel,în urma investigatiei unei biocenoe secolecteaă de pe o suprafaţă sau dintr-un volum determinat al ei toate animalele ce seasociaă,formând oocenoa.$e separă apoi pe specii +i se numără indiviii fiecăruia.Numărulindiviilor fiecărei specii nu poate fi identic.$pecia 687 are un anumit număr deindivii,specia 6B7 alt număr de indivii.

În care Jdensitatea speciei 8

NJnumărul total de indivii ce aparţin tuturor speciilor din oocenoă

nJnumărul de indivii ce aparţin speciei 8'44Jfactor pentru raportarea procentuală.



Dominan#a indivi'ilor din (itoceno'& se face la algele planctonice,bentonice +i periferice.!odul de stabilire a dominanţei speciei +i a dominanţei grupei sistematice se face lafel ca in caul indiviilor din oocenoă.0a macrofile dominanţa indiviilor speciilor din fitocenoă arată gradul de acoperire a uneisuprafeţe de sol de către părţile aeriene ale populaţiilor de plante +i se apreciaă viual pentru

fiecare specie după următoarele @ trepte ' acoperire slabă L mai puţin de 'I'4 din suprafaţa de probă * acoperire de la 'I'4 L 'IF din suprafaţa de probă D acoperire de la 'ID L 'I* din suprafaţa de probă F acoperire de la 'I* L DIF din suprafaţa de probă @ acoperire de la DIF L FIF din suprafaţa de probă.

Cifrele de la 'la @ se trec în tabele sinoptice ale asociaţiilor în urma aprecierii viuale făcuteîn teren +i notate în dreptul fiecărei specii.8ceste observaţii trebuiesc făcute de mai multe oriîn cursul cicluluide vegetaţie +i în special când plantele au a#uns la devoltarea lor maximă.Dominan#a greut&#ii unei specii într-o cenoă1fitocenoă sau oocenoă2 se procedeaă la

calcularea dominanţei greutăţii unei specii 687 diviând greutatea totală a indiviilor uneispecii notată cu 6m7 la greutatea totală a indiviilor speciilor notată cu 6!7 +i înmulţindreultatul cu '44.

Dominan#a numeric& a indivi'ilor unei specii )i dominan#a greut&#ii lor sunt direct proporţionale.Totodată într-o cenoă există un număr mai mare de animale mici decât animalemari.Molumul corpului +i suprafaţa corpului sunt invers proporţionale.Indicele de semni(icatie ecologic& $*% repreintă relaţia dintre frecvenţă 192 +i abundenţă182,oglidind mai precis poiţia unei specii în biocenoă.

Indicele de a(initate cenotic& $+% estimeaă afinităţile dintre speciile exintente într-o biocenoă.8finitatea cenotică se poate realia între speciile întâlnite în acela+i biotop,precum +i întrespeciile a doi biotopi.na din formulele de calcul utiliate în aflarea afinităţii este a lui3accard.

În care aJnumărul probelor conţinând specia 8 bJnumărul probelor conţinând specia BcJnumărul probelor ce conţin ambele specii 8 +i B.entru aflarea indicelui de afinitate dupa formula lui 3accard este necesar să distribuimspeciile într-un tabel în care ordinea acestora va fi dată de mărimea indicelui de semnificaţie

ecologică.Ec,itabilitatea este un indice care exprimă modul cum este distribuită abunden a relativă laț

speciile unei biocenoe sau a unui compartiment din biocenoă.5e obicei,ec&itabilitatea se calculeaă inând seama de abunden a relativă numerică.ț ț

Diversitatea este un indice complex al structurii unei biocenoe,iar semnifica ia lui biologicăț

încă nu este deplin lămurită.5iversitatea unei biocenoe este legată,în primul rând,de bogă ia de specii care o constituie.ț



CAP.I-.Metode de cercetare ecologic& a plantelor$(itoceno'elor%9itocenoele se pot studia din D puncte de verede -fenologic studiul fluctua iilor seoniere sau anuale ale particularită ilor morfologice aleț ț

plantelor

-floristic i al vegeta iei indicarea taxonilor vegetali din aria studiatăș ț-determinarea productivităţii primare stabilirea productivităţii de biomasă L pe unitatea detimp L biomasă reultată în urma activităţii plantelor veri../."enologia plantelor$uccesiunea de momente ale ciclului de devoltare i cre tere a plantelor,cu manifestrareaș ș

unor transformări morfologice i fiiologice,poartă denumirea de fenofae.ș

În fenologia unei plante se eviden iaă următoarele fenofae ț

-fenofae de cre+tere vegetativă-fenofae de îmbobocire-fonofae de înflorire-fenofae de fructifica ieț

-fenofae de vegeta ieț-fenofae de repaus relativ.5inamica fenofaelor variaă de la o specia la alta,fiind în acela i timp corelată cu anumiteș

însu iri ale biotopului.8stfel se constată că în unele oone mai înalte fenofaele sunt maiș

întâriate în compara ie cu fenofaele acelea i specii din olele mai #oase de deal sau câmpie.ț ș

entru observarea fenologiei speciilor trebuie să inem cont de stabilirea caracteristicilor ț

biotopului,alegerea plantelor sau speciilor de plante pentru efectuarea observa iei,stabilireaț

datelor când se fac observa iile i de efectuarea observa iilor fenologice.ț ș ț

entru biopotul terestru se noteaă roca,tipul de sol,tipulvegeta iei,altitudinea,relieful,expoi ia versantului,clima i umiditatea.ț ț ș

entru bainele acvatice se înregistreaă tipul vegeta iei,adâncimea apei i oscila iile de nivelț ș ț

ale acesteia,culoarea si transparen a apei.ț

>bserva iile fenologice se execută decadal,pe înteaga perioadă de vegete ie a speciilor luate înț ț

studiu1din martie-aprilie până toamna târiu,când plantele intră în repaus vegetativ2.Cea mai potrivită perioadă a ilei pentru efectuarea de observa ii fenologice esteD primaț

#umătate a ilei atunci înfloresc ma#oritatea plantelor,iar căderea frunelor toamna seeviden iaă cel mai bine diminea a,deoarece aceasta este favoriată de temperatura maiț ț

scaută din timpul nop ii.ț

.0.1tudiul (loreilantele prin diferitele lor specii se grupeaă în fitocenoe.În cadrul acestora există raporturiomogene de interac iune i de ec&ilibru biologic.Într-o fitocenoă,între speciile de planteț ș

trebuie să existe afinită i de conve uire i toleran ă.8ctivitatea lor biologică modifică iț ț ș ț șmediul care devine caracteristic.Toate acestea sunt realită i ce pot fi verificate prin activitateaț

de cercetare a covorului vegetal.9itocenoele sunt numeroase."mportan ă mare în reapari iaț ț

lor teritorială au clima,solul,relieful,altitudinea.5iversitatea acestor factori pe latitudine iș

longitudine fac ca fitocenoele să fie diferite,având o anumită fenologie i o anumită structurăș

floristică.5in vârful mun ilor i până în ona de es,inclusiv,se găsesc fitocenoe numeroase iț ș ș ș

variate.=le sunt întâlnite sub formă de 9itocenoe naturale,terestre,acvatice i palustre constituite din specii ale floreiș

spontane 9itocenoe agricole sau agrofitocenoe,constituite din specii cultivate înso ite în modț

obi nuit de specii de buruieni.ș



!ultitudinea fitocenoelor presupune i o clasificare a lor.nitatea de baă în clasificareaș

vegeta iei este asociatia care corespunde unui anumit tip de fitocenoă.ț

8socia ia vegetală nu este altceva decât o comunitate de plante care vegeteaă în baaț

existen ei unor condi ii ecologice specifice,cu una sau mai multe speciiț ț

caracteristice.8socia ia ca unitate taxonomică de clasificare a vegeta iei întrune te toateț ț ș

fitocenoele care au aceea i compoi ie floristică.$tudiul vegeta iei unui ecosistem presupuneș ț țidentificarea i delimitarea fitocenoelor,cunoa terea structurii oriontale i verticale aș ș ș

fitocenoelor,stabilirea compoi iei floristice a fiecărei fitocenoe,întocmirea tabeluluiț

sinoptic al fiecărei asocia ii,stabilirea succesiunii asocia iilor vegetale.ț ț

.0./.Identi(icarea i delimitarea (itoceno'elorș

În cadrul unei fitocenoe există specii dominante,specii subdominante,specii indicatoare iș

specii înso itoare.ț

1peciile dominante repreintă <4-'44A din totalul speciilor ce intră în constitu iaț

fitocenoelor.=le formeaă primul strat de plante al fiticenoei,ocupă o suprafa ă mare înț

fitocenoă i produc cea mai mare cantitate de materie organică preentă în masa vegetală sauș

biomasă,ceând în acela i timp un fitomediu ce determină structura i compoi ia floristicăș ș ț

specifică biocenoei.8ceste specii edifică fitocenoade aici i numele de speciiședificatoare."dentificarea speciilor cu caracter dominant înseamnă identificarea fitocenoei.1peciile subdominante repreintă în cadrul unei fitocenoe *@-F4A din masa vegetalătotală.Numărul speciilor subdominante dintr-o fitocenoă variaă de la ' la @ în func ie deț

parametrii factorilor ecologici.

Speciile indicatoare oglindesc anumite însu iri ale factorilor ecologici prezen i în raza deș ț

existen ă a comunită ii speciilor,cum sunt : umiditatea ridicată sau scăzută,clima caldă sauț ț

rece,solurile bogate sau sărace în săruri minerale etc.Aceste specii,de regulă,sunt slab

reprezentate ca număr i volum în fitocenoză.ș

1peciile 2nso itoareț repreintă în general '4-D4A din masa vegetală a fitocenoei.=le înso escț

speciile dominante i subdominante în func ie de însu irile ecologice pe care le au.ș ș șÎn baa speciilor dominant-edificatoare se poate face delimitarea fitocenoelor.9orma iș

dimensiunile fitocenoelor variaă în func ie de condi iile ecologice în care vegeteaă i deț ț ș

natura formelor biologice ale speciilor ce intră în structura lor.$uprafa a unei fitocenoe poateț

fi restraânsă la câ iva metri pătra i cum sunt cele de pietri uri,gro&oti uri,din ivoare,mla tiniț ț ș ș ș

mici,până la câteva sute de metri pătra i sau câ iva %ilometri pătra i cum sunt fitocenoele deț ț ț

pădure,de pa#i te,de baltă.Condi ia esen ială a arealului minim al unei fitocenoe porne te deș ț ț ș

la constatarea că orice fitocenoă trebuie să aibă o întindere de cel pu in cinci ori mai mareț

decât înăl imea mil#ocie a stratului principal al speciilor aominant-edificatoare,aceastaț

decurgând din necesitatea creerii fitomediului ce guverneaă caracterul fitocenoei.0imita dintre fitocenoe poate avea o trecere bruscă,aspect întâlnit între pădure i pa#i te,sau oș ș

trecere lentă cu caracter difu dintre fitocenoe,o realieaă speciile subdominante ale celor două fitocenoe i nu speciile dominant-edificatoare.ș

.3. 1tructura spa ial& a (itoceno'elorț

În cadrul unei fitocenoe speciile de plante posedă o anumită reparti ie spatială pe planț

oriontal i vertical,în scopul asimilării cât mai optim a condi iilor de via ă.ș ț ț

.3./. 1tructura ori'ontal& a (itoceno'elor>bserva iile pentru cunoa terea structurii oriontale a fitocenoei se fac prin deplasarea înț ș

cadrul teritoriului după anumite repere formate din mai multe paralele i linii de intersectare aș

acestora.rocedeul este necesar pentru a se face preciări corecte în acest sens.8vând învedere acest caracter,fitocenoele pot avea o structură oriontală desc&isă i o structurăș

oriontală înc&isă.



9itocenoa cu structură oriontală desc&isă presupune existen a unei vegeta iiț ț

rarespeciile de plante au o distribu ie spa ială le#eră,între ele rămânând goluri care cuț ț

timpul pot fi ocupate de specii caracteristice acelea i comunită i de plante,fie de speciiș ț

străine.8stfel de fitocenoe cu o structură oriontală desc&isă sunt întâlnite înasocia iile vegetale ierboase din stepă,de pe nisipuri,de peț

pietri uri,gro&oti uri,eroiuni,în asocia ia vegetală a pădurii de plop,de mesteacăn etc.ș ș ț 9itocenoa cu structură oriontală înc&isă presupune existen a unei vegeta iiț ț

dese.$peciile ce intră în structura asocia iei nu lasă spa ui între ele.> asemeneaț ț

structură au asocia iile vegetale ale pădurilor de fag,de molid i de brad din regiuneaț ș

montană,pădurile de ste#ar1gorunete2 din regiunea montană,pădurile de ste#ar dinregiunea muntoasă i colinarăasocia iile palustre de la marginea lacurilor,băl ilor,etc.ș ț ț

.3.0.1tructura vertical& a (itoceno'elor$tructura verticală a fitocenoei înfă i eaă reparti ia plantelor dion asocia ia vegetală pe planț ș ț ț

vertical.8ceastă analiă este foarte importantă i trebuie făcută în toate fitocenoele.>ș

structură verticală evidentă este întâlnită în fitocenoele de pădure i de fîne e.Numărulș ț

straturilor dintr-o fitocenoă variaă în func ie de natura speciilor asociate.În general,înț

fitocenoele pădurilor de foioase pot exista de obicei patru straturi.5in prima categorie fac parte fitocenoele de pădure unde sunt întîlnite stratul arborilor,acesta fiind format dinspeciile dominant-edificatoare,stratul arbu tilor,stratul ierbos i stratul muscial.Numărulș ș

straturilor pe verticală în fitocenoele de pădure variaă în raport cu calitatea unor factori demediu existen i în asocia ie,printre care lumina are un rol determinant.În pădurileț ț

întunecoase,din caua desimii arborilor,fitocenoa poate fi dintr-un singur strat.În fâne e i pa#i ti există fitocenoe cu stratificarea speciilor de plante pe *-D-F nivele înț ș ș

func ie de compoi ia ei floristică i de parametrii factorilor ecologici existen i.ț ț ș ț

>bserva iile asupra structurii oriontale i verticale ale unei fitocenoe încep primăvara i inț ș ș ț

până la sosirea iernii.$unt necesare mai multe observa ii pentru a cuprinde diferitele aspecteț

în cadrul celor patru anotimpuri.8ceste observa ii trebuiesc notate,iar speciile de plantețînregistrate i apoi cuprinse în structura asocia iei.ș ț

.. Determinarea produc#iei primare a (itoceno'elor5eterminarea produc iei primare a fitocenoelor se poate face prin una din următoareleț

metode prelevarea de probe înainte i după epoca realiării produc iei maximale de biomasăș ț

luarea de probe în timpul apari iei spiculuiț 4

măsurarea suprafe ei foliare.ț

erioada favorabilă pentru estimarea produc iei primare este cea în care aceasta este maximăț

i corespunde cu fenofaele de înflorire i fructificare.ș ș

$e stabile te o suprafată1de aproimativ ' mș *2 de pe care se recolteaă în totalitate atât por iunile aeriene ale plantelor1tulpini,frune,flori,fructe2 cât i cele subteraneț ș

1rădăcini,riomi,bulbi,tuber-culi2.entru recoltare se cură ă de impurită i i se triaă pe specii,apoi se ambaleaă în saciț ț ș

plastic.În laborator se cântăresc pentru determinarea fitomasei proaspete.5upă aceea,fără amesteca speciile între ele,materialul este uscat la o temperatură de '4@ oC

până când greutatea rămâne constantă,aceasta repreintă fitomasa uscată.În faa următoare,materialul vegetal este tocat în bucă i lungi de *-D cm i apoi este arsț ș

complet,tot fără a amesteca speciile.Cenu a reultată se cântăre te i reultatul se scade dinș ș ș

greutatea uscată reultă cantitatea de substan ă organică exprimată în gImț *.$căând fitomasa uscată din fitomasa proaspătă se ob ine cantitatea de apă din biomasaț

vegetală.



entru a face compara ii între diferite specii sau probe prelevate în condi ii diferite,reultateleț ț

se transformă în procente.5e asemenea,prin însumarea valorilor ob inute pentru fiecare specieț

se determină aportul acestora1în gIm* A2 la productivitatea primară a comunită ii.ț

CAP.-. Metode de cercetare ecologic& a 'ooceno'elorÎn covorul vegetal,pe plante,în sol,în litiera pădurii,pe suprafaţa apei,în masa apei,în fundul

bainelor acvatice trăiesc numeroase popula ii de animale care formeaă oocenoe.=leț

repreintă grupări naturale de animale cu depline adaptări la condiţiile de viaţă în cadrul

ecosistemului.oocenoa poate fi studiată cantitativ +i calitativ.$tudiul cantitativ constă atât în inventarierea elementelor faunistice,cât +i în stabilirea

proporţiei numerice a speciilor,precum si a altor caractere ecologice.5./.Metode ce cercetare a nevertebratelor terestre5././.Metoda prinderii cu capcane a animalelor de pe sol sau din litiera p&durilorrocedeul constă în îngroparea unui vas de sticlă,borcan sau pa&ar cu diametrul gurii de @-'4cm.$uprafaţa de desc&idere a vasului trebuie să fie raantă cu suprafaţa solului.Între mrginile

pa&arului +i marginile desc&iderii gropii făcute nu trebuie să rămână niciun fel de spaţiuliber.8stfel că,pe lângă pa&ar,se pune pământ,apăsându-se cu degetele,ca animalele să nuevite terenul +i să poată cădea în interior.este pa&ar se pune un acoperi+ de tablă susţinut dedouă picioru+e1 anexe, fig.'2.8coperi+ul trebuie să aibă suprafaţa cu F-< cm mai mare decâtsuprafaţa de desc&idere a vasului.=l se a+eaă deasupra vasului la o distanţă de F cm pentru caanimalele să aibă acces la capcană +i se acoperă cu frune,în caul litierei,sau se lasă liber,încaul amplasării lor în covorul vegetal.Masul coniţine până la #umătatea lui lic&idul deconservare care poate fi formol FA sau alcool medicinal.Capcanele se a+eaă în reţea pe osuprafaţă pătrată cu laturile de ' m sau * m. =le se amplaseaă în mai multe puncte ale

pădurii,fâneţelor,alegându-se în acest scop locurile cele mai adecvate.rin acest procedeu de prindere se poate afla abundenţa de activitate sau de densitate.Capcanele se controleaă ilnic,lunar sau bilunar,în funcţie de planul de lucru.Controlul

presupune ridicarea din capcane a animalelor prinse +i depoitarea lor separată în borcane cu

lic&id conservant.> altă posibilitate de studiere a faunei din litiera pădurii constă în decuparea +i recoltarea uneimici suprafeţe din cadrul ei.$e aplică pe o litieră o ramă metalică pătrată cu marginileascuţite.0aturile ramei pot fi de *4 x *4 cm,*@ x *@ cm sau D4 x D4 cm.Înalţimea ramei poatefi de '4 x *4 cm.$e apasă pe ramă din partea superioară în a+a fel ca,uniform,să taie în

profunime frunarul până la sol.9ără a se ridica rama,se colecteaă din interior toate frunelecu animale până la sol +i se depoiteaă în pungi de plastic.entru a nu se pierde niciunanimal al litierei punga se leagă la gura de desc&idere cu o sfoară.!aterialul recoltat se aduceîn laborator +i se pune la triere în aparatul Tullgren1anexe,fig.*2,confecţionat din tablăgalvaniată.9orma este paralelipipedică cu latura mare de @@ cm,latura mică D; cm +iînălţimea de D4 cm.În partea superioară are un capac cu un bec fixat pe faţa internă.În partea

inferioară are o pâlnie ce se desc&ide într-un borcan colector unde se află formol FA saualcool )4A1etanol2.0a baa cutiei,în interior,se alfă un co+ de sârmă în care în care se pune



frunarul colectat.5upă a+earea frunarului1litierei2 colectat în aparat,se acoperă cu un capac+i se aprinde becul.0a căldura produsă de bec începe uscarea frunarului insectele vor fiobligate să caute un refugiu spre adâncimetrecând de sită cad prin pâlnie în borcanulcolector.8nimalele vor fi apoi triate +i determinate.Cunoscându-se suprafaţa în grosimealitierei recoltate,se pot face aprecieri cantitative asupra populaţiilor de nevertebrate ce trăiesc

în ea.

Metoda prinderii cu capcane a insectelor nocturne8ceastă metodă se folose+te pentru cunoa+terea populaţiilor de insecte nocturne din clasalepidoptere,coleoptere,&imenoptere,tric&optere,diptere.Capcana,numită fotocolector,are două

părţi ivor de lumină +i lic&idul de conservare.Capcana poate fi construită sub forma uneicutii dreptung&iulare formată din două camere.În prima cameră se află ivorul de lumină,careeste separată de camera a doua printr-un geam."nsectele pot pătrunde în capcană printr-odesc&iătură a pereţilor oblici de sticlă a celei de a doua camere,în interiorul căreia se află +ilic&idul de conservare1anexe,fig.D2.rin aceast+ metodă se pot face aprecieri calitative asuprafaunei de insecte ce boară noaptea în ona centrală.

> capcană mai simplă constă în fixarea unui ivor de lumină1bec,felinar,etc.2 pe unsuport.$ub ivorul de lumină se află o pâlnie cu orificiul de desc&idere inferior într-un

borcan,unde se află lic&idul conservant.>rificiul inferior al pâlniei trebuie să fie mare i îngustș

ca al pâlniei de u casnic."nsectele nocturne a#unse la sursa de lumină cad prin gaura pâlniei în borcan unde se află lic&idul de conservare,alcool sau formol FA1anexe,fig.F2.n alt tip de fotocolector poate fi cutia paralelipipedică confec ionată din tablăț

galvaniată.8ceasta are la partea superioară un capac prevăut pe fa a interioară cu un bec.0aț

partea inferioară se continuă cu o pâlnie metalică ce se desc&ide în borcanul colector cu lic&idconservant.În trei pere i laterali ai cutiei se află câte un orificiu cu diamentrul de '4-'@ cm laț

nivelul becului.0umina atrage insectele care,pătrunând în interior,cad prin pâlnie în borcanulcolector1anexe,[email protected]./.0.Metoda de prindere a animalelor nevertebrate din coroana copacilor din stratul dearbustiMetoda prinderii animalelor cu (ileul umbrel&entru cunoa+terea calitativă a faunei de insecte,păien#eni,ce trăiesc pe frunele +i ramurilearbu+tilor se construie+te un dispoitiv sub forma unei umbrele cu bra ul îndoit laț

mil#oc.artea inferioară a dispoitivului posedă un vas colector cu lic&id de conservare.9ileulcu aspect de umbrelă se a+eaă sub unele crengi ale copacului sau în stratul de arbu+ti +i prinlovirea lor cu un băţ,animalele cad în fileu +i de acolo in vasul colector.Metoda prinderii animalelor cu (ileul p&tratColectarea calitativă a animalelor nevertebrate din coroana arborilor +i arbu+tilor se poate face

+i cu fileul de formă pătrată.8cesta se confecţioneaă din până,gura de desc&irere a fileuluise fixeaă pe o ramă metalică subţire.0a partea inferioară filelul se îngusteaă +i se termină în borcanul colector cu lic&id conservant.Metoda prinderii animalelor prin scuturarea plantelor pe prelat&$ub planta lemnoasă fixată pentru a i se studia fauna se a ea:ă prelate,acestea depă indș ș

suprafa a de circumferin ă a coroanei.$e strope te apoi întreaga plantă cu un isecticid.0aț ț ș

aproximativ *4-D4 min după această opera ie se scutură planta.8nimalele căute se colecteaăț

i se determină tiin ific.$e interpreteaă interpreteaă ecologi prin aplicarea indicilor deș ș ț

calcul matematic.Metoda prinderii animalelor cu (ileul de ramur&$tudiul cantitativ al animalelor nevertebrate de pe frunele i ramurile arborilor i arbu tilor ș ș ș

se face folosind în colectare fileul de ramură.rinderea este absolută.9ileul se introduce usor pe ramură,fără a produce deran#area animalelor,se înc&ide prin legarea lui cu o



sfoară.Îmbrăcată în fileu ramura se taie de la baă i se duce *-D ore,timp în care animaleleș

mor sau î i pierd vitalitatea.8poi,fileul se desc&ide i de pe el,de pe frune i scoar aș ș ș ț

ramurii,animalele se culeg cu aten ie si se depoiteaă în borcanul colector cu formol FA.ț

5./.3.Metode de prindere a animalelor nevertebrate din stratul de plante ierboasePrinderea animalelor cu (ileul

entru prinderea animalelor nevertebrate din stratul de plante ierboase se folose te fileulșentomologic cu desc&iderea de D4 cm1anexe,fig.<2.9ileul se trece peste stratul de plantefăcând câte un pas.0a fiecare trecere cu fileul sau la *-D treceri peste stratul de

plante,animalele se prind i se introduc în borcanul de colectare cu lic&id conservant1alcoolș

sau formol FA2.Prinderea animalelor cu cutia de scuturatCutia are lă imea de *4 cm,lungimea de D4 cm i înăl imea de '4 cm."nterioarul cutiei esteț ș ț

vopsit în alb,pere ii sunt netei fără asperită i.entru colectarea aimalelor nevertebrate cutia seț ț

a eaă între plantele ierboase într-un ung&i de F@O,iar plantele ce se află în fa a desc&ideriiș ț

cutiei se scutură bine.8nimalele cad în ea,se prind i se conservă.ș

Metoda prinderii animalelor prin acoperire cu biocenometrul

8ceastă metodaă este folosită cu reultate bune în cercetarea cantitativă a animalelor din iarbăi de pe sol.8paratul constă într-un cilidru cu un capac1anexe,fig.)2.Cilindrul este desc&is înș

partea inferioară i înc&is în partea superioară.În ona centrală sau laterală a păr ii superioareș ț

există un orificiu astupat cu un dop de cauciuc sau plută.rocedeul prinderii animalelor esteurmătorul cilindrul se a eaă rapid cu partea desc&isă peste suprafa a de iarbă i se apasăș ț ș

astfel încat marginile acestuia să pătrundă pu in în pământ.rin orificul din partea superioarăț

se introduc în cilindru câ iva cmț D de bisulfit de carbon,formol sau eter,după care se astupă cudopul.5upă pu in timp animalele mor i pot fi adunate integral,se depoiteaă în borcane deț ș

colectare.5./..Metode de prindere a animalelor ce tr&iesc 2n di(erite centre de activitaterinderea animalelor ce trăiesc sub pietre.entru colectarea acestor animale sunt necesareurmătoarele materiale o pensă,o pensulă,un borcan cu lic&id de conservare i un ex&austor ș

folosit în special pentru prinderea animalelor foarte mobile.=x&austorul este format dinr-untub lung de sticlă de lungimi diferite,înc&is la capete cu câte un dop de plută.În parteainferioară dopul este străbătut de un tub de sticlă.0a partea superioară dopul este străbătut deun tub metalic care are extremitatea din interior acoperită cu tifon,iar extremitatea externă seracordeaă la un tub de cauciuc,care se termină liberă sau cu o pară de cauciuc.=x&austoruleste folosit pentru absorbitul animalelor nevertebrate mici si mobile de pesubstrat1anexe,fig.;2.Prinderea animalelor ce tr&iesc sub copacii c&'u i6sub scoar a acestora62n interiorul lorț ț

i 2n cioturi de copaciș

8nimalele ce se află sub copacii cău i se colecteaă tot cu a#utorul ex&austorului,dupa cețace tia sunt întor i.ș ș

entru colectarea animalelor din interiorul trunc&iurilor i cioturilor de copaci putrede seș

folose te un topor necesar la despicarea acestora permi ând culegerea animalelor.8cestea seș ț

depoiteaă în borcane cu lic&id conservant.a5./.5.Metode de colectare a animalelor din sol$olul este foarte bogat în animale unicelulare.n gram de sol con ine aproximativ @4.444 deț

protooare.entru studierea lor calitativă se recolteaă o probă de sol de la anâncimeadorită,se pune într-un vas steriliat i se duce în laborator unde imediat se supune procesuluiș

de pregătire pentru studiere.$e ia din proba de sol o cantitate mică i se introduce într-un vasș

de sticlă peste care se toarnă apă distilată până la '-* cm deasupra materialului.$e agită pu inț

i apoi vasul se acoperă cu o placă de sticlă.$e ine la întuneric timp de *F de ore după care seș țrecolteaă cu o pipetă de la suprafa ă,se pune pe lamelă i se observă la microscop.ț ș



entru realiarea unei colora ii vitale,în scopul eviden ierii incluiunilor i a organitelor ț ț ș

celulare se recomandă -pentru colorarea nucleului i organitelor citoplasmatice se folose te albastru de metil înș ș

concentra ie de ' @44 , ' '444 i ' '4.444 în apă distilatăț ș

-pentru colorarea vacuolelor i granulelor de secre it produse de aparatul Holgi se folose teș ț ș

ro u neutru în concentra ie de ' '444 , ' '4.444 i ' '444.444 în apă distilatăș ț ș-pentru colorarea condriomului se folose te verde 3anusș

-pentru colorarea grăsimilor neutre se folose te sudanul """.ș

Te&nica colorării constă în pipetarea colorantului vital la marginea lamelei care difueaă subea,sau se pune pe o lamelă curată i degresată o picătură de colorant vital,se lasă să se evaporeș

după care se exact în acela i loc o picătură de material ce urmaeă să fie examinat laș

microscop.Colorantul activat de apă pătrunde în corpul protooarelor,colorându-le specific.Colectarea turbelariatelor din sol8cestea sunt preente în solurile umede,în fruni ul umed i la baa mu c&ilor.$olul recoltatș ș ș

se pune într-o sită a eată pe o pâlnie sub care se află un vas colector.este el se toarnă apă înș

timp ce se macereaă cu mâna.8nimalele cad prin pâlnie în vasul colector de unde sunt

recoltate i studiate.$e pot face cercetări ecologice calitative când nu se cunoa te volumulș șsolului din care se ob in tubelariatele i cercatări cantitative când se cunoa te volulul soluluiț ș ș

analiat.Colectarea nematodelor din sol5e la adâncimea dorită se ia din sol o probă.roba de sol se macereaă i se cerceteaă subș

stereo-microscop,folosindu-se o pensetă mică pentru găsirea i aducerea animlelor subș

obiectiv.$e ob in reultate mai bune când se procedeaă în felul următor proba de sol se pune într-oț

sită cu desimea oc&iurilor de * mm i se spală cu apă.ământul prin ac iunea apei trece prinș ț

sită,iar nematodele rămân.5e aici sunt colectate,conservate într-un lic&idcorespunător1formol FA2 i apoi determinate.ș

Colecatrea anelidelor din sol Numărul râmelor aflate în sol variaă în func ie de insu irile lui fiico-c&imice.$tudiile făcuteț ș

până în preent dovedesc că,în func ie de caracterul solului,numărul lor este cuprins întreț

'F.444-**.444.444 exemplareI&a.entu colectarea cantitativă se procedeaă astfel se ia o probă de sol,folosindu-se aparatul descos icsi.roba de sol scoasă este a eată pe o foaie de plastic sau &ârtie de iar.$olul seș

sfărâmă cu mâna,re inându-se în borcanul colector râmele găsite.ț

n alt procedeu de colectare a râmelor constă în delimitarea unei suprafe e pătrate de @4x@4ț

cm,după care se toarnă o solu ie de permanganat de potasiu sau clorură de mercur./âmeleț

aflate în sol ies la suprafa ă.$e numără i se cântăresc .Cunoscându-se suprafa aț ș ț

investigată,numărul de râme i biomasa lor se pot stabili mumărulI&a si biomasaI&a în %g.șColecatrea molu telor m&runte din solș

$olul recoltat de pe o suprafa ă determinată se trece prin sită,folosind #etul de apă.!olu teleț ș

rămase pe sită se adună,se determină,se numără,se cântăresc i se pot stabili numărulI&a iș ș

biomasaI&a în g sau %g.Metoda p&tratelorentri cercetarea cantitativă a faunei de pe suprafaţa solului +i c&iar a celei de pe planteleierboase se aleg suprafeţe de control.!ărimea pătratelor ce constituie suprafaţa de recoltare aanimalelor trebuie să aibălaturile de '4 x '4 cm sau *@ x *@ cm la distanţă de 'm,'4m sau'44m.!ărimea pătratelor +i distanţa dintre ele pe o suprafaţă de investigaţie o &otără+tecercetătorul,în funcţie de gradul de omogenitate,distanţa dintre p+trate poate fi de @ m.5acă

animalele sunt mari atunci păratele pot avea laturile de @4 x @4 cm sau cgiar de 'm x ' m.



5in fiecare pătrat se recolteaă toate animalele +i se formolieaă în borcanecolectoare.9iecare borcan cu animale corespunde unui pătrat.În laborator se determină speciasau genul +i se procedeaă la interpretarea datelor aplicând indicii de calcul în funcţie decaracterul carcetării.=ste absolut necesar a se nota +i speciile de plante din pătrate pentru a seconstata corelaţia dintre acestea ca producători si animale,în calitate de consumatori.

Metoda (7)iilorCercetarea faunei se desfă+oară pe fâ+ii în lungul panglicii de ruletă.$e leagă o ruletă de unţăru+ bătut în pământ +i se deruleaă.e firul panglicii,lung de *@ m,se caută animalele.Cândun animal este găsit,se noteaă distanţa +i se reţine în colecţia primului borcan.anglica ruleteise mută lateral la o distanţă de @4 cm sau '44 cm unde se desfă+oară o altă cercetaresimilară.=xemplarele se reţin în colecţia celui de al doilea borcan.În acest mod se executăece cercetătri în fâ+ii.$uprafaţa cercetată este suficientă ca mărime pentru a se putea trageconcluii ecologice reale despre populatiile animale existente în covorul vegetal sau pe sol.

5.0.Metode de cercetare a vertebratelor terestreCercetarea cantitativă a popula iilor de animale vertebrate i,în special de păsări i mamifereț ș ș

are un trecut de aproximativ <4 de ani.!etodele cantitative au luat avânt considerabil datoritădeloltării rapide a ecologiei în secolul al PP-lea.Cercetările cantitative premerg celor cantitative.!etodele de cercetare cantitativă sunt metode introductive.=ste imposibil de anumăra toate reptilele,toate păsările sau mamiferele dintr-o pădure de '4.444 &a.5e aceea sefac sec iuni,sau se delimiteaă suprafe e,unde se fac numărări i apoi se desprind concluiileț ț ș

pentru toată suprafa a.În consecin ă,metodele trebuie să fie exacte,deoarece gre eala unei păr iț ț ș ț

se multiplică la întreg.Cercetarea trebuie să pornească de la caracteristicile ecologice ale popula iei,iar reultatele ob inute să fie comparabile în timp i spa iiu.!etodele cantitative potț ț ș ț

fi relative si absolute.5.0./.Metode relative!etodele relative au mare importan ă pentru agricultură i sivicultură.ț ș

Cercetarea cantitativ& relativ& a popula iilor de p&s&riț

Metoda (7 iilor.ș $e merge cu piciorul sau cu bicicleta pe un drum i se numără toate păsărileș

care se pot recunoa te de pe partea dreaptă i stângă a drumului.5istan a de observare aș ș ț

păsărilor trebuie să nu fie mai mare de *4 , D4 , F4 , @4 m.Numărătoarea se repetă la o distan ățde '-* %m pe o nouă fâ ie.$peciile de păsări numărate pe o anumită suprafa ă,reultă prinș ț

aplicarea acestei metode,permit concretiarea unor aprecieri privind dominan aț popula iilor,precum i a altor caractere cenologice.ț ș

Cercetarea cantitativ& relativ& a popula iilor de mami(ereț

Metoda (7 iilorș constă în numărarea prin observare a mamiferelor mici de pe mai multe fâ iișdin cadrul biotopului.!edia aritmetică permite să se facă aprecieri asupra grupărilor cenologice din biotop./eultate mai bune se ob in dacă pe fâ iile stabilite se instaleaă capcane.$e lasă F-@ț ș

nop i,după care se controleaă i se fac notările corespunătoare.entru mamiferele roătoareț ș

capcanele se instaleaă la suprafa a soluluiacestea sunt cu ti de diferite mărimi cu momeliș ș

ademenitoare.!amiferele mai mari se pot număra ca i păsările ,aplicând metoda fâ iilor.entru aceasta suntș ș

însă necesari mai multi observatori.8ce tia fie că merg paralel înainte,numărând mamifereleș

până la un punct anumit,fie că stau i numără ceea ce gonsesc al ii spre el pe o anumită fâ ie.ș ț ș

entru ob inerea reultatelor concludente reale este necesară amplasarea fâ iilor în condi iiț ș ț

ecologice cât mai diferite.



În cercetare se pot număra găurilede oareci pe fâ ii,urmele animalelor lăsate pe ăpadă înș ș

timpul iernii.5.0.0.Metode absolute!etodele cantitative absolute sunt necesare în cercetarea fundamentală i în ceaș

aplicativă.8ceastea permit cunoa terea prodcu iei,adică a transferului de materie i energie înș ț ș

ecosistem,precum i compararea diferitelor forme de grupe de via ă,cercetarea consumului,alș șstructurii i legiferării lan urilor trofice,cercetarea pagubelor produse de dăunatorii culturilor ș ț

agricole sau silvice,cercetarea împăr irilor oogeografice,cunoa terea tipurilor de răspândire.ț ș

Cercetarea cantitativ& absolut& a popula iilor de p&s&riț

Metoda p&tratelor este direct propor ională cu componenta popula iei cercetate.Numărulț ț

pătratelor cre te cu gradul de variabilitatea biotopului i biocenoei i invers.ș ș ș

În momentul delimitării i numerotării i numerotării pătratelor este necesar să se facăș ș

observa ii i să se notee fitocenoele existente în pătrat,plantele dominante,vârstaț ș

copacilor,speciile,expo-i ia,înclina ia,altitudinea,distan a de la râu,baltă sau lac,distan a de laț ț ț ț

marginea pădurii,de la alte forma iuni de vegeta ie.ț ț

>bserva iile asupra păsărilor se fac în iua stabilită,numărându-se toate exemplarele pețspaecii din interiorul pătratului.$e mai noteaă ora,starea timpului,alte apari ii ecologiceț

speciale cum ar fi insectele fitofage,care este &rana lor specifică.Metoda liniilor sau (7 iilorș

Numărătoarea se face pe cel pu in @A din suprafa a cercetată.entru păduri se folosescț ț

suprafe e paralele de *44-@44 m lungime si de *4-F4 m lă ime.În câmp desc&is se folosescț ț

suprafe e de '444 m lungime si de '44 lă ime.Numărătoarea se face viual.rinț ț

calcul,reultatele ob inute sunt generaliate la întreaga suprafa ă a ecosistemului.ț ț

Cercetarea cantitativ& absolut& a popula iilor de mami(ereț

Metoda p&tratelor$uprafe ele pătrate delimitate în cadrul ecosistemului sunt cuprinse între 4,@-'44 &a.!etodaț

este folosită pentru cercetarea popula iilor de mamifere mici i mamifere mari.ț ș

entru cercetarea cantitativă absolută a micromamiferelor sunt necesare suprafe e pătrate maiț

mici.e întreaga suprafa a a ecosistemului se delimiteaă pătrate de @4 x @4 m.În pătrate seț

pun capcane,se lasa D-F ile,timp în care,în mod teoretic se prind toate animalele.Capcaneleinstalate trebuie să fie de diferite tipuri,după speciile examinate.Numărul total al capcanelor a#unge la '@4.Numărul de animale capturate se raporteaă nu la @4 x @4 ci la )4 x )4m.$uprafe ei ini iale i se mai adaugă încă *4 m deoarece în capcanele instalate cad iț ț ș

micromamifere de la cel pu in *4 m în afara suprafe ei delimitate.ț ț

Cunoscându-se numărul de exemplare capturate în pătratele delimitate se poate stabili princalcul matematic numărul de micromamifere pe specii la &a sau la întreaga suprafa ă aț

ecositemului.5.3.Metode de cercetare a 'ooceno'elor acvaticeoocenoele acvatice sunt bogate i complexe.$tudiul lor presupune cunoa terea cenoelor ș ș

din masa apei,de pe funul apelor i de pe plantele submerse.ș

5.3./.Metode de studiere a 'ooplanctonului$tudiul ooplanctonului se face calitativ i cantitativ.>ricare din metode presupune întâiș

fixarea în cadrul bainului acvatic a sta iilor de unde urmeaă a se recolta materialul.=leț

trebuie să fie cât mai diferite din punct de vedere ecologic.Recoltarea calitativ& a ooplanctonului constă în trecerea fileului planctonic de mai multe ori

prin apă.!aterialul reultat se depoiteaă i se formolieaă în bidoane de plastic sau înș

borcane cu dop rodat,ambele de 'IF l.9iecare borcan sau bidon con ine aproximativ o cea căț ș



de formol nediluat.În laborator materialul se triaă sub stereomicroscop i sunt separate înș

grupe sistematice.Recoltarea cantitativ& ooplanctonului preintă marele avanta# de a cunoa te numărul deș

organisme ooplanctonice pe specii la mD i a biomasei la mș D.rocedeul constă în filtrarea prin fileul planctonic a unui volum cunoscut de apă.!aterialul

reultat,constând dintr-o suspensie de organisme într-un volum mic de apă,este trunat într-un bidon de plastic sau un borcan cu dop rodat de 'IF i se formolieaă.Trierea se face înș

laborator,iar aflarea numărului de organisme la mD se ob ine prin calcul matematic,plecând deț

la numărul de organisme găsit în volumul de apă filtrat.$tudiul ooplanctonului se face pe oriontală i verticală.$tudiul ooplanctonului pe verticalăș

presupune luarea de probe din metru în metru sau din * m în * m.8pa este scoasă de laadâncimea corespunătoare cu a#utorul buteliei /uttner sau cu o sticla de ' litru la care seanexeaă un dispoitiv care permite umplerea i astuparea rapidă1anexe,fig.(2.$coasă laș

suprafa ă apa este filtrată prin fileul planctonic.Con inutul biologic rămas într-o cantitate micăț ț

de apă se formolieaă ă apoi se triaă.ș

5.3.0.Metode de studiere a 'oobentosului

În general studierea bentosului se face cantitativ./ecoltarea bentosului se face cu a#utorul unui bodengreifer1anexe,fig.'42.8paratul este lansat în apă cu gura desc&isă.8#uns la fundul bainului acesta decupeaă prin Qmu care7 o suprafa ă bentică egală cu suprafa a deș ț ț

desc&idere a gurii aparatului.5upă recuperarea unei mici suprafe e din suprafa a bentică aț ț

bainului,aparatul se înc&ide i se ridică la suprafa ă.!aterialul scos se spală în site de triereș ț

care nu permite trecerea organismelor mici a a cum sunt capeopodele,ostracodele.!aterialulș

reultat se depoiteaă în borcane de sticlă cu dop rodat i se formolieaă.ș

Determinarea biomasei 'ooplanctonului si 'oobentosului0a triere organismele se separă pe grupe sistematice.>rganismele triate se cântăresc la o

balan ă ultrasensibilă.Cântărirea organismelor în cadrul fiecărei grupe sistematice se face înț

bloc.8poi,se împarte greutatea ob inută la numărul de exemplare cântărite pentru a stabiliț

greutatea medie a unui organism.entru aflarea biomasei organismelor la mD sau la m*,se aflămai întâi,pe grupe sistematice,numărul de exemplare la unitatea de suprafa ă.$e înmul e teț ț ș

apoi greutatea medie a organismului cu numărul de organisme existente i se ob ine biomasaș ț

animalelor din grupa sistematică la mD sau m*.=xprimarea se face in mg sau g.

-I. I8IO9RA"IE

'.N.Botnariuc i 8.Mădeanu L 7=C>0>H"=7 '(;*ș

*.5r. H&. !o&an i 5r. 8. 8rdelean L 7=C>0>H"= " />T=C "8 !=5"0"7 '((Dș Ș Ț

D.Nicoloae,Habriela $taicu i 5orel /usti L 7=cologie i protec ia mediului7-manual pentruș ș ț

clasa a P""-a *44*.



-II . Ane:e

9ig.' L Capcana pentru prinderea

animalelor de pe sol din litiera pădurii

a2acoperi din tablă b2borcan de sticlăș

îngropat c2lic&id de conservare d2 pă-mânt e2frune căute din copaci.

9ig.* L 8paratul Tullgren



9ig.D L aparat cu ivor de lumină pentru prinsul insectelor ce boară noaptea

9ig.F L Capcană cu ivor de lumină pentru prinderea insectelor ce boară noaptea



9ig.@ L 9otocolector

9ig.< L 9ileul entomologic



9ig.) L prinderea animalelor din iarbă cu a#utorul cilindrului

9ig.; - =x&austor

8 ex&austor cu tub de cauciuc

B ex&austor cu pară de cauciuc



9ig.( L $ticlă de recoltare a ooplanctonului

'2rondea metalică *2plasă de sârmă fixă D2arc F2dop metalic @2garniturăde cauciuc <2sfoară cu sârmă gradata metalică )2sfoară pentru r idicareadopului în scopul pătrunderii apei

9ig.'4 L 8parat Bodengreifer

Metode de Studiu a Biodiversitatii

Documents

Transcript of Metode de Studiu a Biodiversitatii