1. MENINGELE SPINALE

1. DURA MATER SPINALA Este formata dintr-un singur strat ( spre deosebire de cea cerebrala vertebrele au periost propriu) Este cu structura conjunctiv fibroasa, putin elastica, slab vascularizata Are rol de protectie mecanica ( datorita inextensibilitatii) Are ca limita superioara gaura occipitala/inferior S2 ( inveleste si coada de cal) Inferior , impreuna cu filum terminale , formeaza ligamentul coccigian, inserat pe fata posterioara Cc2 Superior, adera de gaura occipitala mare, si se continua cu meningele cerebrale Este intarita pe tot parcursul de fibre ale ligamentului longitudinal posterior ( de pe fata posterioara a corpilor vertebrali) Trimite teci durale radacinilor nervilor spinali , care dupa gaurile intervertebrale se continua cu epinervul SPATII- epidural-intre dura mater si periostul vertebral- subdural-intre dura mater si arahnoida

2. ARAHNOIDA SPINALA Tesut conjunctiv lax in retea, avascular Prezinta putine trabecule ce o leaga de dura mater ( spre deosebire de cea cerebrala) Captuseste dura mater, inclusiv la nivelul tecilor nervilor spinali Spatiul subarahnoidian-intre arahnoida si dura mater-contine LCR- cantitate mare de LCR: cisterna lombara-de la L2 la S2-contine coada de cal-loc ideal pentru punctia si anestezia rahidiana3. PIA MATER SPINALA Membrana conjunctivo-vasculara formata din doua straturi:-stratul intern ( pia intima) adera la tesutul nervos si este avscular-stratul extern ( epipia) este vascularizat Acopera suprafata medulara, trecand peste fisura mediana anterioara ( intre cele doua foite, se afla artera spinala anterioara) Se prelungeste si ea pe radacinile nervului spinal, continuandu-se cu perinervul La nivelul conului medular se prelungeste inferior, formand ventriculul terminal V Are rol de protectie mecanica, rol trofic si de protejare impotriva agentilor chimici si biologici

2. RAPORTURILE MADUVEI SPINARII

a. Cu elementele spatiului perimedular (de la peretii Can V pana la MS) Spatiul perimedular este subdivizat prin prezenta durei mater in :-spatiul epidural-contine plexul venos vertebral intern si grasime Semifluida-spatiul menigeal-contine arahnoida si pia mater-intre cele doua foite-spatiul subarahnoidian ( LCR)b. Cu peretii ososi ai canalului vertebral Anterior-fetele posterioare ale corpilor vertebrali pana la L2-discurile intervertebrale corespunzatoare-ligamentul longitudinal vertebral posterior Posterior -lamele vertebrale-baza proceselor spinoase-ligamentele galbene Lateral - baza proceselor articulare-pediculii vertebrali-gaurile intervertebrale

3. CONFIGURATIA EXTERNA A MADUVEI SPINARIILOCALIZARE In canalul vertebral LIMITE-superior-un planul care trece inferior de decusatia piramidala (echivalent gaurii occipitale mari)-inferior - L1-L2- la acest nivel se termina cu conul medular, ce se continua cu filum terminale( iese prin hiatusul sacrat si se insera pe fata posterioara a vertebrei coccigiene a doua);acesta, inconjurat de nervii lombari si sacrati, formeaza coada de calRELATII TOPOGRAFICE Metamerie - este formata dintr-o serie de segmente suprapuse numite mielomere sauneuromere-fiecare neuromer emite cate un nerv spinal -mielomerele , ca si nervii spinali, sunt:-8 segmente cervicale-12 segmente toracale-5 segmente lombare-5 segmnete sacrale-1 segment coccigian

mielomerul nu se afla la acelasi nivel cu vertebra corespunzatoare decalajul de crestere intrauterina, intre lungimea maduvei spinarii ( mai lent ) si al coloanei vertebrale ( mai rapid) neuromerele vor fi din ce in ce mai sus fata de vertebrele corespunzatoare datorita decalajului dintre mielomere si vertebre, nervii spinali au o directie din ce in ce mai descendenta in canalul vertebral, pentru a ajunge la nivelul orificiului intervertebral corespunzator nervului respectiv

-Shema lui Chipault-la nervii C1-C3 nivelul iesirii nervului corespunde nivelului mielomerului de provenienta n-nervii C4-C5 ies in dreptul mielomerului n+1-nervii C6-C8 ies in dretul mielomerului n+2-nervii T1-T6 ies in dreptul mielomerului n+3-nervii T7-T12 ies in dreptul mielomerului n+4-nervii L1-L5 ies la nivel n+5-nervii S1-S4 ies la nivel n+6-nervul cocigian iese la nivelul n+10

Forma maduvei spinarii-cordon cilindric, usor turtit antero-posterior-doua portiuni ingrosate intumescente:-cervicala ( C2-T2)-plex brahial-lombara (T9-L3)-plex lombar-intumescenta lombara se efileaza si poarta numele de con medular, continuat cu filum terminale-in canalul sacrat, filum terminale inconjurat de nervii lombari si sacrati, formeaza coada de cal Directie -urmeaza curburile MS, ( lordoza cervicala, cifoza toracala) Mijloace de fixare-invelisurile meningeale ( in special dura mater)-filum terminale (inserat pe vertebra Cc2)si firul durei mater -trabeculele spatiului subarahnoidian -ligamentele dintate-nervii spinali fixati prin dura mater in gaurile vertebrale Descriptiv Fata anterioara -fisura mediana anterioara (ingusta si profunda)-santul colateral anterior ( originea aparenta a radacinii anterioare)-cordonul anterior ( intre santul colateral anterior si fisura mediana)-Fata posterirora-santul median posterior ( mai larg si mai superficial)-santul colateral posterior (originea aparenta a radacinii posterioare)-cordonul posterior ( intre santurile median posterior si colateral posterior)-santul intermediar posterior ( pe suprafata cordonului posterior, la nivel C1-T3, se prelungeste si la nivelul bulbului )-Fetele laterale -cordonul lateral (intre santurile colaterale anterior si posterior)4. VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII1. VASCULARIZATIA ARTERIALA - formeaza , la nivelul piei mater, unplex arterial perimedular-asigura vascularizatia substantei albe periferice A. ARTERELE SEGMENTARE- Provenienta-cervical -artera vertebrala-artera cervicala ascendenta-artera cervicala profunda-toracal-arterele intercostale posterioare-lombar-arterele lombare-sacrat-arterele sacrate laterale si medie- In canal se ramifica-ramura vertebrala-da o ramura anterioara si una posterioara (pentru corpul si arcul vertebral)-ramura meningeala-se de sprind ramurile radiculare anterioara si posterioara(cele anterioare dau ramuri ascendente si descendente, ce se anastomozeaza si continua inferior artera spinala anterioara)

B. ARTERA SPINALA ANTERIOARA - se formeaza in dreptul C2, prin unirea a doua ramuri spinale anterioare din artera vertebrala -este scurta si se continua inferior cu anastomozele dinter ramurile ascendente si descendente ale arterelor radiculare anterioare -descinde anterior de fisura mediana anterioara, intr-o dedublare a durei mater-da ramurile arterele sulco-comisurale, care intra in fisura mediana anterioara, vascularizand:-comisura alba anterioara-cordoanele anterioare-partea adiacenta din cordoanele laterale -cornul anterior-zona intermediara-baza cornului posteriorC. ARTERELE SPINALE POSTERIOARE- origine din -arterele vertebrale-arterele cerebeloase postero-inferioare-vascularizeaza-cordonul posterior-colul si capul cornului posterior-partea adiacenta a cordonului lateral2. VASCULARIZATIA VENOASA- in pia mater se formeaza o retea venoasa care dreneaza in sase canale dispuse :- unul la nivelul fisurii mediane ventrale- unul la nivelul santului median dorsal- cate doua de fiecare parte, dorsal de cele doua radacini ale nervului spinal- aceste canale comunica superior cu venele cerebrale si sinusurile venoase ale durei mater

5. MENINGELE CEREBRALE1. DURA MATER ENCEFALICAGENERALITATI-rezulta, in cursul dezvoltarii, din sudarea durei mater primitive cu periostul endocranian-astfel va functiona si ca periost -este aderenta la suprafata interna a craniului-exista zone de aderenta scazuta zona decolabila Gerard si Marchant ( solzul temporalului si parietalul in aceasta zona se pot forma hematoamele epicraniene-in anumite locuri se dedubleaza, formand canale venoase- sinusurile durei mater-are o structura conjunctivo-fibroasa-este slab vascularizata-continuari-periostul orbitei-periostul exobazei-sclera bulbului ocularDEPENDINTELE DUREI MATER ENCEFALICEa. Coasa creierului Orientale medio-sagitala Forma semilunara Desparte cele doua emisfere cerebrale superior, pana la corpul calos

DESCRIERE-marginea libera ( inferioara)- spre corpul calos-contine sinusul sagital inferior-are forma concava -marginea superioara ( aderenta)-are forma convexa-spre portiunea superioara a craniului-contine sinusul sagital superior-se intinde de la crista galli la protuberanta occipitala interna-baza -se termina perpendicular pe cortul cerebelului-contine sinusul drept-varful-se insera pe crista gallib. Coasa cerebelului-sept mai mic -directie medio-sagitala -separa partial cele doua emisfere cerebrale-se insera pe creasta occipitala interna, unde se afla si sinusul occipitalc. Cortul cerebelului-dispozitie transversala-doi versanti ce se unesc la baza coasei creierului-separa loja posterioara a endobazei de restul cutiei craniene DESCRIERE-fata superioara in raport cu lobii occipitali ai emisferelor cerebrale-fata inferioara acopera fata superioara a cerebelului-margine aderenta se insera de la protuberanta occipitala interna, de-a lungul santului sinusului transvers al occipitalului, apoi de-a lungul marginii superioare a stancii temporalului pana la procesele clinoidiene posterioare-marginea libera impreuna cu marginea superioara a lamei patrulatere a sfenoidului , delimiteaza gaura ovala a lui Paccioni, prin care trunchiul cerebral se continua cu diencefalul d. Diafragma seii-acopera fosa hipofizara-se insera pe procesele clinoidiene superioare si inferioare-prezinta un orificiu prin care trece fosa hipofizara