CAPITOLUL IXJURISDICTIA MUNCII9.1. Consideratii generale privind jurisdictia muncii9.2. Partile conflictului de munca9.3. Organele competente sa solutioneze litigiile de munca9.3.1. Solutionarea litigiilor de munca de catre instantele judecatoresti9.3.2. Solutionarea litigiilor de munca de catre consiliile sau colegiile de disciplina9.4. Raspunderea penala n cazul ncalcarii unor dispozitii legale privind conflictele de drepturiOBIECTIVE:Studierea acestui capitol va permite: ntelegerea sensurilor notiunii de jurisdictie a muncii; Cunoasterea particularitatilor partilor ntr-un litigiu de munca; Aprofundarea problematicii privind solutionarea litigiilor de munca; Cunoasterea infractiunilor n legatura cu aceste aspecte.9.1. Consideratii generale privind jurisdictia munciiCuvntul jurisdictie provine din limba latina: juris drept, dico a spune si el corespunde n limba romna cu a pronunta dreptul sau a pronunta ceea ce consacra legea.Potrivit art. 281 Codul muncii, jurisdictia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea si ncetarea contractelor individuale sau, dupa caz, colective de munca (...) precum si cereri privind raporturile juridice dintre partenerii sociali .Premisele organizarii jurisdictiei muncii ca o jurisdictie speciala se afla n particularitatile raportului juridic de munca si n considerarea acelor particularitati; ea nfaptuieste o functie de protectie, ca si normele dreptului muncii .Conflictele de drepturi sunt conflicte de munca ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau ndeplinirea unor obligatii decurgnd din legi sau din alte acte normative, precum si din contractele colective sau individuale de munca.Conflictele de drepturi sunt explicitate si enumerate de dispozitiile art. 68 din legea 188/1999:a) conflicte n legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca;b) conflictele n legatura cu constatarea nulitatii contractelor individuale sau colective de munca ori a unor clauze a acestora;c) conflictele n legatura cu constatarea ncetarii aplicarii contractului colectiv de munca.Cea mai mare parte din continutul Legii 168/1999 (art. 7 - 66) cuprinde dispozitii referitoare la conflictele de interese. n ceea ce priveste solutionarea conflictelor de interese, sunt reglementate 3 modalitati:- concilierea;- medierea;- arbitrajul.Conflictele de drepturi se solutioneaza de catre instantele judecatoresti. Reglementarile de drept procesual privitoare la aceste conflicte impun o serie de precizari datorita extrem de numeroaselor modificari recente.9.2. Partile conflictului de muncaPotrivit disp. art. 282 Codul muncii, pot fi parti n conflictele de munca: a) salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii n temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca; b) angajatorii - persoane fizice si/sau persoane juridice -, agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata n conditiile prezentului cod; c) sindicatele si patronatele; d) alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie n temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila. Mostenitorii salariatului pot fi parti ntr-un conflict de drepturi n urmatoarele situatii:- angajatorul trebuie sa despagubeasca pe salariatul decedat pentru prejudiciile materiale suferite din culpa sa n timpul ndeplinirii obligatiilor de serviciu sau n legatura cu serviciul;- n cazul obligatiei de restituire cnd salariatul decedat a ncasat de la angajator o suma nedatorata, a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite n natura sau daca i s-au prestat acestuia servicii la care nu era ndreptatit, este obligat la suportarea contravalorii lor;- angajatorul trebuie sa fie despagubit de catre salariatul decedat pentru pagubele pricinuite din vina si n legatura cu activitatea sa.Tertii pot participa la judecarea unui conflict de munca n cazurile prevazute de art. 49 56 C.pr.civ., nsa cu luarea n considerare a specificului raportului juridic de munca.Procurorul poate participa la orice litigii de munca, n orice faza a acestora.9.3. Organele competente sa solutioneze litigiile de muncaDin coroborarea textelor legale n materie, rezulta ca organele de jurisdictie a muncii sunt urmatoarele :- instantele judecatoresti;- consiliile (colegiile) de disciplina;- alte organe care, pe lnga activitatea lor principala si specifica, exercita si atributii jurisdictionale.9.3.1. Solutionarea litigiilor de munca de catre instantele judecatorestiConflictele de drepturi din domeniul dreptului muncii sunt n prima instanta, de competenta sectiilor specializate de munca si asigurari sociale constituite la nivelul tribunalelor. Potrivit dispozitiilor speciale, judecatoriile judeca n prima instanta litigiile privind carnetul de munca , cererile pentru constatarea ndeplinirii conditiilor de reprezentativitate a organizatiilor sindicale de la nivelul unitatilor si cererile de autorizare a functionarii, ca persoane juridice, a caselor de ajutor reciproc ale salariatilor, precum si nregistrarea acestora n registrul societatilor .Curtile de apel judeca n prima instanta n materia dreptului muncii doar cererea formulata de conducerea unitatii de suspendare a grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data nceperii sau continuarii grevei, daca prin aceasta s-ar pune n pericol viata sau sanatatea oamenilor. Codul muncii precizeaza (art. 284) ca n cadrul conflictelor de munca, din punct de vedere teritorial este competenta instanta n a carei circumscriptie si are reclamantul domiciliul/resedinta sau dupa caz sediul.Exceptia de necompetenta teritoriala, daca nu a fost invocata de parti, trebuie sa fie pusa n discutie din oficiu.Compunerea completului pentru solutionarea n prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale este speciala, respectiv este formata din doi judecatori si doi asistenti judiciari .Daca judecatorii sunt magistrati de cariera, cei doi asistenti judiciari ar trebui sa aduca n completele specializate pentru jurisdictia muncii plusul de realism din relatia patron-salariat. De aceea ei sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social pentru o perioada de 5 ani. Acestia participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotarrile pronuntate.Termenele de sesizare a organelor de solutionare a litigiilor de munca, potrivit art. 283 Codul muncii sunt:a) de 30 zile calendaristice de la data comunicarii deciziei unilaterale a angajatorului referitoare la ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau ncetarea contractului individual de munca;b) de 30 zile calendaristice de la data comunicarii deciziei de sanctionare disciplinara;c) de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, n situatia n care obiectul conflictului de munca consta n plata unor drepturi salariale neacordate catre salariat, precum si n cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator.d) pe toata durata existentei contractului, n cazul n care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia;e) de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, n cazul neexecutarii contractului colectiv de munca a unor clauze ale acestuia;f) n toate celelalte cazuri, termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului.Desfasurarea judecatii. Hotarrile. Caile de atacDesfasurarea judecatii, ridicarea si rezolvarea exceptiilor procedurale, pronuntarea si cuprinsul hotarrilor judecatoresti, precum si caile de atac sunt supuse normelor de drept comun, cu unele particularitati determinate de specificul litigiilor de munca.Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se judeca n regim de urgenta . De altfel, celeritatea constituie un principiu universal valabil n procesul civil si n actul de justitie, n general. Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile iar partile sunt legal citate, daca citatia le-a fost nmnata cu cel putin 24 ore naintea termenului de judecata.La prima zi de nfatisare, nainte de intrarea n dezbateri, instanta are obligatia de a ncerca stingerea conflictului de drepturi prin mpacarea partilor. Despre ndeplinirea acestei obligatii se face mentiune n ncheierea de sedinta.Se apreciaza n doctrina ca nendeplinirea acestei obligatii de catre instanta atrage nulitatea absoluta a hotarrii pronuntate, ntruct instanta a nesocotit o norma imperativa. Totusi, omiterea ndeplinirii procedurii n prima zi de nfatisare, dar ndeplinirea ei ulterioara corespunde scopului voit de legiuitor, acela de staruinta a instantei n mpacarea partilor . Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta specific judecarii conflictelor de drepturi. Sarcina probei n conflictele de munca revine angajatorului care are obligatia ca pna la prima zi de nfatisare sa depuna dovezile n apararea sa.Art. 287 C.mun. consacra obligatia angajatorului ca pna la prima zi de nfatisare sa depuna dovezile n apararea sa, sarcina probei revenind angajatorului. Este firesc sa fie asa, ntruct documentatia care a stat la baza emiterii actelor unilaterale de catre unitatea angajatoare (decizia de concediere, de sanctionare disciplinara a salariatului, etc.), se afla la aceasta, contestatorul neavnd acces la ea. Regula procedurala instituita de legiuitor este rationala si reglementata printr-o norma juridica imperativa a carei nerespectare confera instantei de judecata prerogativa de a decadea unitatea din beneficiul de a propune dovezi, trecnd la solutionarea cauzei, ceea ce implica o sanctionare a unitatii pentru ntrzierea nejustificata n administrarea probatoriului.Referitor la decaderea din proba, instanta o va face de la caz la caz n functie de modul de apreciere al acesteia cu privire la notiunea de ntrziere pe care o asociaza cu nejustificarea acesteia raportat la complexitatea litigiului, la posibilitatile de care partile dispun pentru procurarea si administrarea lor .Hotarrile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta, de regula, n ziua n care au luat sfrsit dezbaterile. Amnarea de pronuntare nu poate depasi 2 zile.Hotarrile instantei de fond sunt definitive dar nu si irevocabile, putnd fi atacate cu recurs n termen de 10 zile de la data comunicarii.Caracterul definitiv al hotarrii da dreptul creditorului, potrivit art. 83 din legea nr. 168/1999 sa solicite executarea hotarrii judecatoresti privind plata salariilor n termen de 15 zile calculate de la data cererii de executare adresata unitatii de partea interesata precum si reintegrarea n munca a salariatului.Hotarrile judecatoresti pronuntate n materia conflictelor de munca sunt executorii, respectiv pot fi puse n executare fara a mai fi necesara investirea cu formula executorie, ntruct acest caracter i este conferit de catre lege.Conf. disp. art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, care este legea speciala n materie, n caz de admitere a recursului, instanta va judeca n fond cauza . Aceasta regula nu se aplica n urmatoarele situatii: a) solutionarea cauzei de instanta de fond s-a facut cu ncalcarea prevederilor legale referitoare la competenta;b) judecata n fond a avut loc n lipsa partii care nu a fost legal citata. Desigur, este posibila n aceasta materie si exercitarea cailor extraordinare de atac, respectiv contestatia n anulare (art. 317 321 C.pr.civ) si revizuirea (art. 322 328 C.pr.civ.).9.3.2. Solutionarea litigiilor de munca de catre consiliile sau colegiile de disciplinaArt. 22, alin. (2) din Codul Muncii prevede: n sectoarele n care natura activitatii o impune, se vor elabora pe baza principiilor prezentului Cod, statute ce vor fi aprobate prin lege.Comisiile de disciplina sau colegiile de disciplina au ca trasatura comuna faptul ca se constituie n anumite sectoare, caracterizate printr-o disciplina a muncii specifica, mai riguroasa. Ele sunt formate din specialisti din cadrul acelora ce cunosc ndeaproape sarcinile si raspunderile specifice activitatii respective.Se pot solutiona litigiile de munca de catre astfel de consilii, de exemplu, pentru personalul din unitatile de transporturi, din magistratura, sau cel didactic. 9.4. Raspunderea penala n cazul ncalcarii unor dispozitii legale privind conflictele de drepturin capitolul V al Titlului XI - Raspunderea juridica, din actualul Cod al muncii este reglementata raspunderea penala n cazul angajatilor.Codul muncii prevede trei categorii de infractiuni:- Astfel, conform art. 277, neexecutarea unei hotarri judecatoresti definitive privind plata salariilor n termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de partea interesata, constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.- De asemenea, neexecutarea unei hotarri judecatoresti definitive privind reintegrarea n munca a unui salariat constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 1 an sau amenda (art.278).- Potrivit art. 280, nedepunerea de catre angajator, n termen de 15 zile, n conturile stabilite a sumelor ncasate de la salariati cu titlul de contributie datorata catre sistemul public de asigurari sociale, catre bugetul asigurarilor de somaj, ori catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate, constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 6 luni sau amenda.Legea nr. 168/1999 stabileste ca raspunderea pentru savrsirea primelor doua categorii de infractiuni privind neexecutarea hotarrilor judecatoresti date n urma solutionarii conflictelor de drepturi, revine persoanelor care aveau obligatia de a dispune plata salariilor sau, dupa caz, reintegrarea salariatului respectiv.n cazul infractiunilor prevazute la art. 277 si art. 278, din Codul muncii, actiunea penala se pune n miscare la plngerea persoanei vatamate, iar mpacarea partilor nlatura raspunderea penala.Desi dispozitiile de mai sus sunt clar formulate pentru o corecta ntelegere a lor trebuie facute unele precizari.Legea 168/1999 a incriminat pentru prima data n legislatia noastra faptele privind neexecutarea unor hotarri judecatoresti pronuntate n urma unor conflicte individuale de munca.Trebuie remarcata nsa deosebirea esentiala ntre infractiunea reglementata de art.271 alin (1) din Codul penal nerespectarea hotarrii judecatoresti - si cele doua infractiuni incriminate de legea 168/1999 si preluate, asa cum am aratat, de actualul cod al muncii.ntr-adevar, pe cnd n prima ipoteza este vorba de mpotrivirea la executarea unei hotarri judecatoresti prin amenintare cu sau fara acte de violenta fata de organul de executare, n cea de-a doua, este vorba de neexecutarea a unei hotarri din cele mentionate de Legea 168/1999 si Codul muncii (art.277-278).O alta precizare priveste subiectele infractiunilor respective .Att subiectul activ, ct si cel pasiv sunt calificati; subiectul activ poate fi persoana care are obligatia de a dispune plata salariilor sau, dupa caz, reintegrarea n munca; subiect pasiv poate fi orice salariat caruia nu i s-a platit salariul ori nu a fost reintegrat n munca.Referitor la neexecutarea hotarrii judecatoresti definitive privind reintegrarea n munca a unui salariat ne raliem opiniei exprimata n literatura juridica, conform careia refuzul angajatorului de a dispune reintegrarea n munca hotarta pe cale judecatoreasca, permite si acordarea de daune cominatorii . SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE:? Jurisdictia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea si ncetarea contractelor individuale sau, dupa caz, colective de munca, precum si cereri privind raporturile juridice dintre partenerii sociali.? Conflictele de drepturi sunt conflicte de munca ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau ndeplinirea unor obligatii decurgnd din legi sau din alte acte normative, precum si din contractele colective sau individuale de munca.? Pot fi parti n conflictele de munca: salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii n temeiul codului muncii, al altor legi sau al contractelor colective de munca; angajatorii - persoane fizice si/sau persoane juridice -, agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata n conditiile codului; sindicatele si patronatele; alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie n temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.? Organele de jurisdictie a muncii sunt urmatoarele: instantele judecatoresti; consiliile (colegiile) de disciplina; alte organe care, pe lnga activitatea lor principala si specifica, exercita si atributii jurisdictionale.? Conflictele de drepturi din domeniul dreptului muncii sunt n prima instanta, de competenta sectiilor specializate de munca si asigurari sociale constituite la nivelul tribunalelor. Curtile de apel judeca n prima instanta n materia dreptului muncii doar cererea formulata de conducerea unitatii de suspendare a grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data nceperii sau continuarii grevei, daca prin aceasta s-ar pune n pericol viata sau sanatatea oamenilor. n cadrul conflictelor de munca, din punct de vedere teritorial este competenta instanta n a carei circumscriptie si are reclamantul domiciliul/resedinta sau dupa caz sediul.? Compunerea completului pentru solutionarea n prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale este speciala, respectiv este formata din doi judecatori si doi asistenti judiciari.? Sarcina probei revine angajatorului.? Hotarrile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta, de regula, n ziua n care au luat sfrsit dezbaterile. Amnarea de pronuntare nu poate depasi 2 zile. Hotarrile instantei de fond sunt definitive dar nu si irevocabile, putnd fi atacate cu recurs n termen de 10 zile de la data comunicarii. Ele sunt executorii, respectiv pot fi puse n executare fara a mai fi necesara investirea cu formula executorie, ntruct acest caracter i este conferit de catre lege.? Comisiile de disciplina sau colegiile de disciplina au ca trasatura comuna faptul ca se constituie n anumite sectoare, caracterizate printr-o disciplina a muncii specifica, mai riguroasa. Ele sunt formate din specialisti din cadrul acelora ce cunosc ndeaproape sarcinile si raspunderile specifice activitatii respective.? Faptele constnd n neexecutarea unei hotarri judecatoresti definitive privind plata salariilor n termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de partea interesata, neexecutarea unei hotarri judecatoresti definitive privind reintegrarea n munca a unui salariat si nedepunerea de catre angajator, n termen de 15 zile, n conturile stabilite a sumelor ncasate de la salariati cu titlul de contributie datorata catre sistemul public de asigurari sociale, catre bugetul asigurarilor de somaj, ori catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate reprezinta infractiuni n legatura cu relatiile de munca.