95894008-Guvernanta-corporativa-proiect

7/29/2019 95894008-Guvernanta-corporativa-proiect

1/20

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Necesitatea procesului deguvernare al intreprinderii


2/20

Guvernanta corporativa

Student : Paraschivoiu Antonio

Master : Politici financiare de intreprindere

Page 2


3/20


CAPITOLUL I

INTRODUCERE SI CARACTERISTICI PRIVIND

GUVERNANTA CORPORATIVA

Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul trecut, fiind

influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala, capital bancar,

investitori institutionali sau societati anonime, medii dinamizate de scandalurile da rasunet

care au avut loc in timp. In mod surprinzator, aceleasi momente de criza au avut un efect

benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de guvernanta

corporativa, care sa corespunda noii etape in evolutia economiei.

La acest proces si-au adus contributia specialisti din tari ca Statele Unite ale

Americii, Anglia, Franta sau Italia, specialisti care spre sfarsitul secolului trecut au

concluzionat in rapoartele lor cu privire la o parte din problemele esentiale ce trebuie avute

in vedere atunci cand analizam mecanismul de conducere a unei companii.

Substratul tipurilor de guvernanta il formeaza ingineriile juridico-financiare care in

ciuda aproprierii lor raman inca apreciabil deosebite intre ele. In masura in care dominantele

nationale se concentreaza asupra controlului conducerii firmei, putem distinge:

Guvernanta in care controlul se exercita prin mecanismele pietei ( Anglia ).

Fundamente: miscarea cu usurinta a capitalului, impotrivirea la adoptarea masurii de

interdictie a OPC, prezervarea dispersiei capitalului, controlul societatii pe baza

multipolara;

Guvernanta in care controlul apartine blocurilor de actionari dominanti ( Germania );

Page 3


4/20


Guvernanta in care controlul se exercita atat prin actionari cat si prin piata ( cea mai

mare parte a tarilor din Europa );

In Europa, modelul guvernantei de firma nu este inca unificat decat tendential pentru

ca Uniunea Europeana continua sa fie in mare masura o Europa a natiunilor sau

patriilor.

Cu toata diversitatea, daca avem in vedere caracteristicile predominante ale

guvernantei de firma din tarile membre ale Uniunii Europene si cele care ar putea deveni

membre in urmatorii 2-3 ani, distingem:

Modelul anglo-saxon in stare pura in Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ),

imprumutat cu anumite adaptari de Olanda, Danemarca, Belgia si Luxemburg;

Modelul Europei Continentale de tip partenerial; forma sa reprezentativa este in

Germania. Rolul pietelor bursiere este mai modest, relatiile intre banci si industrie

sunt foarte stranse, partenerial (cu participarea salariatilor la cogestiune ). Denumit

frecvent, modelul renan. A mai fost adaptat de Austria si Elvetia. Romania este mai

aproape de acesta;

Celelalte tari din Europa centrala se confrunta cu problema guvernantei de firma, fara

sa fi avut antecedentele capitaliste imediate. Sunt inca marcate de administrare de

catre stat a economiei. Guvernanta de firma are doua tendinte: inlaturarea

prelungirilor sistemelor de stat care au lasat locul unor retele interpersonale sau

mafiotice si emergenta unui nou model de guvernanta a firmei in curs de

perfectionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi si raspandite modele care

au existat, cel retil, nu prea vizibil in publicatii pentru ca este eclipsat de celelalte

doua;

Modelul reticular reglat prin retelele interpersonale si sociale. Foarte aplicabil la

orice tip de firma este o incastrare a activitatii economice in societate pentru ca

orice act economic este o legatura intre oameni ( sociala ). In context, guvernanta

firmei este expresia sistemului de relatii la care iau parte toti cei implicati in actul

economic respectiv, iar in cadrul acestora redescoperim importanta unor factori

Page 4


5/20


precum: increderea, reputatia, respectul etc., ce evoca intr-un anumit fel modelul

partenerial. Modelul reticular tinde sa-l substituie pe cel administrativ decazut.

Modelul mediteraneean atribuit tarilor din nordul Marii Mediterane ( Italia, Franta,

Spania ), o creatie complexa adaptata relatiilor din zona, nu venita de peste Atlantic.

Culturile de intreprindere, prin forta lucrurilor, sunt diferite sub multiple aspecte:

localizarea si componentele geografice deosebesc evident zona tarmurilor nord-

mediteraneene de interiorul tarilor respective.

Modelul francez sustinut de cativa specialisti din aceasta tara, dar care nici intre ei nu

s-a pus inca de acord. Toti remarca existenta unui asemenea model pana la sfarsitul

secolului XX bazat pe stat in jurul caruia s-a constituit sistemul politic, de educatie,

de sanatate, cultura etc. In ultima treime a secolului trecut, economia Frantei s-a

deschis mult spre exterior si a suferit profunde influente externe care au schimbat

modul de a pune problema guvernantei de firma: numeroase reglementari ale

societatilor comerciale si modul lor de a functiona; conducatorii firmelor si cadrele

din sectorul public au urmat acelasi sistem de formare; nationalizarile repetate au

accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme.

Modelele si modalitatile de guvernanta a firmei in general, dar si cele ale tarilor din

UE releva ca aceasta institutie poate avea un impact deosebit nu numai in cadrul

firmei, ci si in dezvoltarea tarilor. De aceea se resimte puternic tendinta de a imbogati

analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renuntarea la abordarea lor exclusiv

economica si integrarea in acest demers a dimensiunii legalitatii, politice, istorice si

culturale. Se impune astfel promovarea ideii de cultura de guvernanta care, in cele din

urma, intr-o tara se traduce prin institutionalizarea unui sistem de guvernanta a firmei.

Guvernanta firmei are numeroase interferente de importanta majora cu guvernanta

publica, intrucat aceasta din urma modifica structura incitatiilor si informatiilor in jocul

intereselor private in ideea de a satisface interesul public. Cele doua filiere de guvernanta

trebuie ca impreuna sa rezolve doua mari probleme:

Formarea si identificarea unui interes comun lor, ceea ce implica existenta unor

institutii adecvate pentru deliberare si consultare in functie de nivelul guvernantei;

Page 5


6/20


Realizarea interesului comun, care pune chestiunea modurilor de cooperare si

coordonare posibile.

Acestea exclud raporturile de forta dintre cele doua guvernante, si aplaneaza riscul

luptelor pentru putere intre grupurile cu interese opuse.

In orice sistem de guvernanta ( privata sau publica ), determinante sunt increderea atat

in putere, cat si in informare. Sub acest aspect, se disting doua modele:

Guvernanta bazata pe relatii interpersonale, adica intre persoane care-si cunosc

preferintele si interesele in mod reciproc. Pe aceasta cale, se construieste increderea,

puterea si informarea.

Guvernanta bazata pe reguli impersonale si explicite pentru a asigura un nivel ridicat

de incredere, de putere si informare. Regulile orienteaza comportamentul fiecaruia si

permit anticiparea comportamentului celorlalti. Pentru succesul sistemului in

dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor, credibilitatea si

popularizarea lor, circulatia informatiilor. Arbitrajul il fac: statul si tribunalele.

Printre institutiile proprice coordonarii intereselor publice si private ale firmelor sunt:

statele, pietele, comunitatile, retelele, asociatiile, marile grupuri, guvernele locale,

primariile, culturile de guvernanta.

Prin integrare regionala si globalizare se extind relatiile proprii guvernantei de firma

si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea

obtinerii de avantaje personale, de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale,

cresc cheltuielile pentru tranzactii, ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal.

Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta

firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale, dar le aproprie

foarte mult. In plus, societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se

aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si

prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora.

Page 6


7/20


Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la

cerintele unei economii moderne, la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata

la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea

companiilor.

Conceptul de guvernanta a intreprinderii ne trimite direct la influenta deciziilor

strategice privind crearea de valoare. Maximizarea valorii este situata sub responsabilitatea

conducatorilor. Comportamentul managerilor privind criteriul de maximizare a bogatiei se

realizeaza cu ajutorul unor parghii incitative si mecanisme de control.

Evenimentele care caracterizeaza inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul

globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social- culturala

care se doreste.

Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate.

Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati, Consiliul de

Administratie, actionari si alte parti interesate. De asemenea, guvernanta corporative pune la

dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei, precum si mijloacele de

atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. O buna

guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor

care sunt in interesul firmei si al actionarilor, si ar trebui sa faciliteze o monitorizare

eficienta, incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient.

Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna

guvernanta corporativa. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind

esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv, caracterizat prin existent unor

firme competitive si a unor piete financiare eficiente.

Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale

privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor, prin

usurarea accesului firmelor la pietele de capital, imbunatatind increderea investitorilor si

contribuind la cresterea competitivitatii firmelor.

Page 7


8/20


Necesitatea guvernantei corporative

Conducerea corporatista aduce beneficii atat tarilor cat si companiilor. Accelerarea

globalizarii a creat o necesitate urgenta pentru guvernarea corporativa, o guvernanta

corespunzatoare presupune ca guvernele si companiile sa faca schimbari importante, firmele

trebuie sa-si schimbe modul de operare, guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentioneze

cadrul legal adecvat.

O buna guvernanta in cadrul unei companii diminueaza riscurile, creste performanta,

deschide calea catre pietele financiare, creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii,

imbunatateste stilul de conducere, arata tansparenta si responsabilitate sociala.

Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care sa permita

un grad larg de libertate, in limita legii, si include cateva schimbari de principiu, in

conformitate cu standardele internationale de transparenta, o declaratie financiara corecta

oferind creditorilor si investitorilor o modalitate simpla de comparatie intre investitiile

potentiale.

Pentru marile intreprinderi actionarii nu pot asigura in mod curent gestiunea firmei si

mandateaza in acest sens pe manageri. Se constata o separare intre functia de proprietate si

cea de gestiune. Aceasta relatie contractuala intre actionari si manageri sta la originea teoriei

agentiei, regasita si sub denumirea de teorie a mandatelor. Se bazeaza pe puterea care este

transferata prin mandate de actionari, mandatarilor (manageri) de a actiona in numele lor.

Acest transfer de putere sta la originea identificarii costurilor agentiei, costuri care sunt

angajate de mandatatii ce trebuie sa controleze activitatea mandatarilor si sa ii incite sa

actioneze in interesul lor (monitoring cost). Ele sunt, in egala masura, suportate si de

manageri, care trebuie sa justifice deciziile lor in fata actionarilor si totodata, sa le

demonstreze acestora ca sunt cele mai bune posibile.

Pot fi identificate si costuri reziduale, care sunt legate de abandonarea de catre

actionari a controlului managerilor, in special, cand costul de supraveghere marginal excede

castigul marginal asociat controlului (o organizatie este eficace daca permite minimizarea

costurilor agentiei).

Page 8


9/20


Guvernarea intreprinderii are la baza ideea conform careia, pentru maximizarea

crearii bogatiei este indispensabila realizarea de sisteme susceptibile de a rezolva conflictele

neprevazute in contractele initiale, intre diferiti stakeholders. In plus, un sistem de guvernare

performant este capabil sa previna asemenea conflicte favorizand, de exemplu, expresia

stakeholders. Daca, de o maniera sau alta, intreprinderea nu este capabila sa gaseasca un

sistem de rezolvare a conflictelor acceptabil de toti, risca sa se confrunte, in timp, cu

paralizarea functionarii sale, prin incapacitatea identificarii de noi resurse financiare sau

altele.

De altfel, pentru ca un sistem de guvernare sa fie eficace, trebuie ca managerii firmei

sa fie evaluati pe baza performantelor lor reale si sanctionati daca nu-si indeplinesc

obligatiile contractuale. Insa, evaluarea performantelor managerilor depinde nu numai de

obiectivele propuse de diferiti stakeholders, ci si, in egala masura, de conditiile si restrictiileasumate de manageri. Daca masurarea rezultatelor financiare are sens (adica presupunem ca

se poate distinge ceea ce releva deciziile manageriale, de ceea ce releva conjuctura),

calitatea deciziilor este deopotriva un element important al evaluarii. In plus, un control

prea sever al managerilor ar putea fi costisitor, ar avea consecinte asupra procesului de creare

a valorii si ar intarzia procesul decizional.

CAPITOLUL II

GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S.A.


Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce

priveste rezultatele companiei si, in acelasi timp, sa asigure accesul egal al tuturor

actionarilor la informatiile relevante despre Petrom.

Page 9


10/20


Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile

grupului OMV.

Directoratul

Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea

curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in

conformitate cu prevederile legale, a Actului Constitutiv al Companiei, regulamentului intern

si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere.

Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor, deciziile

Consiliului de Supraveghere, precum si propriile decizii, implementand totodata si

procedurile interne in conformitate cu prevederile legale.

Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. Directoratul aproba

strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul

implementarii strategiei.

Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii

complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii, inclusiv o evaluare a

riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul

companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar.

Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani, incepand cu 17 aprilie 2007.

Consiliul de Supraveghere / Comitet

Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi

ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. Membrii acestuia poseda

o experienta relevanta in mai multe domenii. Mai mult chiar, reprezentantii angajatilor sunt

invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere, conform legislatiei romane.

Page

10


11/20


Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a

conducerii.

Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. Este organismul

care reprezinta si conduce compania.

Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si

procedurile acestuia; documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana

inainte de intalnire]; se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de

Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la

intalnire; proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta; sunt stabilite

regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. Hotararile au nevoie de o majoritate

simpla de voturi pentru a fi aprobate. Petrom deleaga competente multiple membrilor

Consiliului de Supraveghere, avand doar un numar limitat de alte comitete.

In plus fata de Consiliului de Supraveghere, exista si un Comitet de audit.

Comitetul de audit

Printre alte indatoriri, Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sapregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale, sa propuna modul de distribuire a

profitului, sa intocmeasca rapoarte de situatie, situatii financiare consolidate, politici de

management al riscului, scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern, si

sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere, in colaborare cu auditorii externi si Auditul

Intern al companiei. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor

activitati.

Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. David C. Davies, Dl. Gerhard Roiss, Dl.

Emanoil Negut si Dl. Kevin Bortz.

Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor

comerciale nr. 31/1990.

Page

11


12/20


Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere

Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile

de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal, acest

lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere.

Conflicte de interese

Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese.

Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita

acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere.

Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere

interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa

le raporteze Directoratului.

Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt

concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Se interzice acordarea de

imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie.

Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii

administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului.

Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui

Consiliului de Supraveghere.

Page

12


13/20


Adunarea Generala a Actionarilor

Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei -

Bucuresti.

Conform legislatiei romane, Adunarea Generala este convocata prin anunt public, cu

30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Participarea la Adunare este conditionata de

detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita.

Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a

Actionarilor. Adunarea decide distribuirea profitului, alege si numeste Consiliului de

Supraveghere, numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii

Consiliului de Supraveghere, etc.

Petrom respecta principiul o actiune, un vot, un dividend. Nu exista actiuni fara

drept de vot, actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate.

Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii

Generale a Actionarilor. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei, la rubrica

Relatia cu Investitorii, fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii.

Adunarea Generala a Actionarilor 2009

Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor

28 aprilie 2009

10.00 a.m.

Hotel Athenee Palace Hilton, Salon Le Diplomate

Strada Episcopiei nr. 1-3, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor

28 aprilie 2009

12.00 p.m.

Page

13


14/20


Hotel Athenee Palace Hilton, Salon Le Diplomate

Strada Episcopiei nr. 1-3, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Structura actionariat

51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)

20,64% Ministerul Economiei

20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai

multor companii din Romania, creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele

expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist)

2,03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare)

6,21% Alti actionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din

strainatate)

Nr. Actionari Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%]

1. OMV AKTIENGESELLSCHAFT28.894.467.414 2.889.446.741,40 51,011

2. Ministerul Economiei 11.690.694.418 1.169.069.441,80 20,639

3. Fondul Proprietatea S.A.11.391.130.186 1.139.113.018,60 20,110

4. Banca Europeana pentru

Reconstructie si Dezvoltare1.147.770.061 114.777.006,10 2,026

5. Persoane Fizice si Juridice3.520.046.256 352,004,625.60 6,214

TOTAL56.644.108.335 5.664.410.833,50 100

Page

14


15/20


Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom

2001:

Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti. Prima data de tranzactionare a actiunilor

Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0,0720 lei.

2004:

Pe 23 iulie, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de

Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de

cumparare directa a 33,34% din actiuni (669 mil. euro) si o crestere simultana de capital in

Petrom (831 mil. euro). La 7 decembrie OMV a platit 1,5 mld. euro pentru 51% din capitalul

social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii. Prin urmare, OMV a

devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la

5.600.050.607,8 lei, cu o valoare nominala de 0,1 lei pe actiune. BERD a convertit 73 de mil.

USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002, in cota de 2,03% din capitalul

social al Companiei.

2005:

In 22 noiembrie, Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social,

acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni, cu o valoare nominala de 0,1

lei, pentru a-si putea pastra detinerea in companie. Ministerul Economiei si Comertului

(MEC) a primit 266.977.088 actiuni, reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania

a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.

Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005

si s-a incheiat la 23 decembrie 2005. In decursul acestei perioade, aproape 198 mil. drepturi

de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, volumul zilnic fiind

intre 12 si 58 mil. de drepturi. Pretul a fluctuat intre 0.0040 RON si 0.0046 RON.

Page

15


16/20


In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie 9 februarie 2006), OMV a subscris

334.209.314 de actiuni, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a

subscris 13.275.740 de actiuni, si 3.924 de actionari, persoane fizice si juridice, au subscris

29.140.115 de actiuni.

2006:

In 27 februarie, la cererea societatii Fondului Proprietatea S.A., au fost transferate

5.600.050.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul

Fondului Proprietatea.

Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele

expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist. In urma

transferului de actiuni si a majorarii capitalului social, Ministerul Economiei si Comertului

detinea 17.481.773.996 actiuni reprezentand 30,862% din capitalul social iar Fondul

Proprietatea detinea 5.600.050.608 actiuni, reprezentand 9,887% din capitalul social.

2007:

In 26 februarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul

Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului

(AVAS), in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie

(OPSPI) de catre AVAS.

Dupa efectuarea transferului, AVAS detinea 17.481.773.996 de actiuni reprezentand

30,862% din capitalul social al Petrom.

In 11 iulie, Depozitarul Central S.A. a transferat 5.791.079.578 de actiuni,

reprezentand 10,223% din capitalul social al Petrom S.A., detinute de Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in contul S.C. Fondul Proprietatea S.A., in

conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 81/2007.

Page

16


17/20


In urma transferului, AVAS detine 11.690.694.418 de actiuni reprezentand 20,64%

din capitalul social, iar S.C. Fondul Proprietatea S.A. detine 11.391.130.186 de actiuni,

reprezentand 20,11% din capitalul social.

2009:

In 15 ianuarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA, in contul Ministerului Economiei, in

conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008, de respingere a Ordonantei de Urgenta

nr. 101/2006 a Guvernului.

In urma transferului, Ministerul Economiei detine 11.690.694.418 de actiuni,

reprezentand 20,64% din capitalul social al Petrom.

Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie - decembrie 2008

Petrom, cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud Est, a facut

publice rezultatele pentru trimestrul al patrulea si ianuarie - decembrie 2008, in data de 25

februarie 2009, la ora 8:30 (ora locala).

2008 a fost un an cu rezultate contradictorii: cifra de afaceri neta a crescut cu 36%

fata de anul trecut, datorita pretului in general favorabil al titeiului; profitul

operational (EBIT) s-a redus cu 33% fata de 2007, ca urmare a elementelor

exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare, precum si pentru

deprecierea valorii unor active

T4/08 a fost afectat de scaderea abrupta a pretului titeiului si de constituirea unor

provizioane suplimentare: pentru prima oara de la privatizare, EBIT-ul a fost negativ

(- 1.200 mil lei), comparativ cu 332 mil lei in T4/07

O parte din obiectivele prevazute pentru 2010 au fost realizate in avans: rata de

inlocuire a rezervelor a atins 71%; nivelul anual al vanzarilor medii pe statie a atins

4,3 mil litri

Page

17


18/20


Procesul de restructurare si modernizare a companiei a continuat pe parcursul anului

2008, cu investitii totale record de 6.404 mil lei, mai mari cu 68% fata de 2007

Perspective: continua monitorizare si prioritizare a proiectelelor de investitii si a

cheltuielilor operationale cu scopul de a asigura atat mentinerea pozitiei financiare

solide, cat si realizarea obiectivelor noastre strategice

Mariana Gheorghe, Director General Executiv Petrom

Performanta noastra financiara in 2008 a fost afectata in mare masura de mai multe

elemente exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare, cat si de

deprecierea valorii contabile nete a rafinariei de la Aprechim. In afara acestor efecte, Petrom

a inregistrat atat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri nete datorita pretului favorabil al

titeiului in primele trei trimestre din 2008, cat si o imbunatatire a eficientei operationale in

toate segmentele de activitate. Beneficiile eforturilor de modernizare devin din ce in ce mai

vizibile am stabilizat productia de titei din Romania si am integrat cu succes activitatile de

servicii de la Petromservice, achizitionate la inceputul anului 2008, si am terminat in linii

mari programul de reorganizare din Marketing. Ca rezultat al programului de restructurare si

modernizare, sustinut de investitii semnificative inca din 2005 dupa privatizare, si datorita

gradului redus de indatorare al companiei, suntem bine pozitionati pentru a face fataprovocarilor ce insotesc deteriorarea mediului de piata. Cu un continuu accent pe

imbunatatirea eficientei si a monitorizarii costurilor, impreuna cu o strategie financiara

conservativa aliniata la cea a Grupului OMV, ne vom concentra pe atingerea obiectivelor

noastre strategice si pe dezvoltarea in continuare a pozitiei noastre competitive in industria de

titei si gaze.

T3/08 T4/08 T4/07 % Indicatori principali (mil lei) 2008 2007 %

643 (1.200) 332 - EBIT 1.309 1.965 (33)

1.660 (664) 754 - EBITDA 3.565 3.111 15

626 (1.269) 230 - Profit net 1.022 1.778 (43)

Page

18


19/20


4.733 3.744 3.613 4 Cifra de afaceri neta 16.751 12.284 36

1.253 1.766 1.444 22 Investitii 6.404 3.820 68

33.656 33.311 26.397 26 Angajati la sfarsitul perioadei 33.311 26.397 26

BIBLIOGRAFIE

1. Paul Tanase Ghita, Marilena Ghita, 2007, Firma in economia europeana, Ed.

Economica, Bucuresti;

2. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, 2008, Audit intern si guvernanta

corporativa, Ed. Universitara, Bucuresti;

3. Viorel Avram, 2003, Managementul procesului de creare a valorii in contextul

guvernarii intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti;

4. www.petrom.com/portal/01/petromcom;

5. www.bvb.ro

Page

19
http://www.petrom.com/portal/01/petromcomhttp://www.bvb.ro/http://www.petrom.com/portal/01/petromcomhttp://www.bvb.ro/


20/20


95894008-Guvernanta-corporativa-proiect

Documents

Transcript of 95894008-Guvernanta-corporativa-proiect