2. SISTEMUL DE TRANSPORT NAVAL

Sistemul de transport naval are două componente transport maritim şi transport fluvial iar porturile sunt maritime şi fluviale .

Sistemul naval are avantajul că navele maritime pot transporta capacităţi între câteva mii de tone şi câteva sute de mii de tone inclusiv persoane pe distanţe foarte mari . De asemenea un avantaj major îl constituie faptul că nu depinde de un grafic de organizare ca în cazul transportului feroviar . Sistemul naval presupune o navigaţie regulată sau neregulată care poate să nu fie legată de o anumită rută , de porturi fixe de expediere şi destinaţie . Pentru utilizarea cât mai eficientă a navelor , timpul de operare a acestora în porturi trebuie să fie cât mai scurt adică activitatea de încărcare – descărcare să fie cât mai scurtă .Pentru ca acest lucru să fie realizabil trebuie ca porturile să dispună de mijloace de încărcare - descărcare şi manipulare a mărfii cât mai performante . De aici rezultă că trebuie o corelare între parametrii navelor şi mijloacele tehnice ale porturilor .

Ca toate sitemele sistemul naval are şi el componentele : infrastructură :

Canalele de navigaţie Şenalul navigabil

mijloace de transport Mijloace autopropulsate :nave, remorchere, împingătoare,etc. Mijloace nepropulsate:barje , şlepuri e.t.c

operatori de transport sau operatori ai activităţimor conexe – operatori în porturi fluviale şi maritime .

sisteme de management ,navigaţie şi control .

3.MIJLOACELE DE TRANSPORT NAVAL

COMPUNEREA GENERALĂ A NAVEI:

In linii generale, o navă se compune din : corp, maşini, instalaţii şi o aparatură de navigaţie. Din punct de vedere al exploatării se poate consideră că o navă se compune din :

Corpul propriu-zis Amenajări necesare pentru depozitarea şi transportul mărfurilor ,cazarea

echipajului şi eventual a pasagerilor, depozitarea proviziilor, combustibilului, etc. Mijloc de propulsie care să-i asigure deplasarea cu viteza dorită un mijloc de direcţionare cu ajutorul căruia nava sa poate să fie dirijată în direcţia

dorită şi să poată executa diferitele manevre Grupuri electrogene pentru acţionarea diverselor mecanisme şi instalaţii Aparatura de navigaţie şi radiotelegrafica; Magazie cu piese de rezerva pentru corpul navei, maşini şi instalaţii destinate să

înlocuiască pe acelea care se uzează mai repede şi mai frecvent La o nava distingem două părţi, şi anume ;

- Parte imersă denumita carena sau opera vie

- Parte emersă denumita opera moartăCarena este partea cea mai importanta deoarece asupra ei se exercită presiunea apei şi în

ea sunt cuprinse spaţiile destinate : transportului de mărfuri , aparatului motor cu instalaţiile aferente şi depozitării combustibilului .În partea emersă se dispun diferite amenajări pentru echipaj şi pasageri, pentru diferite instalaţii şi servicii de bord.

Elementele navei

1. Prova – partea din faţă a navei care are rolul de a tăia apa2. Carena – are rol de reducerea rezistenţei la înaintare şi reducerea consumului de

carburant3. Ancora – asigură nava să nu fie luată de curent atunci când motoarele nu sunt în

funcţiune4. Babord – bordul stâng5. Tribord – bordul drept6. Elice – asigură deplasarea navei7. Pupa – partea din spate a navei (practic nava se împarte în trei părţi : prova , centrul şi

pupa )8. Coş – necesar pentru evacuarea fumului9. Castel central- suprastructura situată în mijlocul navei şi pe toată lăţimea ei şi oferă

posibilitatea de conducere a navei (manevre , navigaţie semnale ) . În construcţia castelului central mai intră şi teuga şi duneta . Teuga este o construcţie 9a la extremitatea prova iar duneta 9b este o construcţie la extremitatea pupa în interiorul cărora sunt amenajate magazii şi locuinţe pentru echipaj (pe veliere) .

10. Punte In bordaj se disting, în general, următoarele deschideri

- pentru aerisire şi lumină denumite hublouri 11- pentru evacuarea cantităţilor mari de apa îmbarcate denumite saborduri- pentru scurgerea cantităţilor mai mici de apă rămase pe punte, denumite scurgeri- pentru îmbarcarea sau debarcarea mărfurilor sau pasagerilor, denumite porţi.- In punţi se disting, în general, următoarele deschideri:- pentru efectuarea operaţiilor de încărcare-descărcare a mărfurilor denumite guri de

magazie- pentru a permite iluminarea şi aerisirea compartimentului maşini denumite spiraluri;

1

2

34

6

7

89

9a

9b

10

Figura 4.111

5

- pentru accesul în diverse încăperi din interiorul navei, denumite tambuchiuri sau guri de acces

- -pentru ventilaţia magaziilor de mărfuri, denumite coloane sau trombe de aerisire. Scheletul navei se mai numeşte şi osatură şi este construit din o serie de grinzi metalice , dispuse longitudinal şi transversal . Elementele osaturii longitudinale (fig. 4.2.a ) sunt : 1chila , 2 etrava şi 3 etaboul de care se prinde cârma . Elementele osaturii transversale (fig. 4.1.b ) sunt :coastele sau crevacele 4 , varangele 5 şi traversele 6. Asamblarea elementelor osaturii se fac prin intermediul guşeelor 7 .

Figura 4.2.

Parametrii constructivi ai unei nave sunt : Pescaj(P) , este distanţa dintre planul de bază şi linia de plutire A . Valoarea pescajului

variază în funcţie de încărcătura navei. La navele goale , pentru că pescajul este foarte mic şi există pericolul pierderii stabilităţii , se introduce apă de mare în rezervoare special amenajate .

Înălţimea construcţiei (H) Lungimea maximă a navei (Lm) –, este distanţa dintre extremităţi Lungimea la linia de plutire (Lp) Lăţimea la linia de plutire (Bp) Lăţimea maximă (Bm)

CONSTRUCŢIA NAVELOR

1. Instalaţia motrică şi de propulsie are rolul de a furniza energie mecanică necesară deplasării navei şi de a realiza forţa de tracţiune . În acest scop navele se echipează cu unul sau mai multe motoare diesel (fig. 4.3.) . Extinderea utilizării motoarelor semirapide şi rapide se realizează pe două căi : prin tendinţa de creştere a puterii utilitare a acestora şi prin realizarea unor transmisii cu roţi dinţate cilindrice care permit cuplarea a patru motoare la o singură axă portelice . Funcţionarea unei astfel de nave semirapide este următoarea : motoarele 1 antrenează prin intermediul unor cuplaje semielastice pinioanele 3 care angrenează cu coroana 4 de pe axul portelice 5 .

2. Sursa de energie electrică pentru serviciile auxiliare şi are rolul de a asigura energia necesară pentru antrenarea motoarelor electrice ale instalaţiilor ajutătoare (pompe compresoare ), pentru alimentarea circuitelor de comandă , precum şi iluminatul general . Aceste surse sunt baterii de acumulatoare electrice şi generatoare de curent continuu . Instalaţie electrică care are rolul de a distribui energia electrică la consumatori

64

7

5

Bp

Bm

b

H A

3. Instalaţie de înmagazinare de combustibil , care are rolul de asigura combustibilul necesar efectuării cursei . Această instalaţie este prevăzută cu pompe , valve , filtre , conducte , aparate de măsură .

4. Instalaţie de ungere care serveşte la ungerea motoarelor şi a diferitelor instalaţii5. Instalaţie de aer comprimat care serveşte în principal la pornirea motorului diesel

principal6. Instalaţie de încălzire care are rolul menţinerii unei temperaturi normale atât pentru

personal cât şi pentru instalaţiile navei .7. Instalaţie de ventilare are rolul evacuării noxelor din compartimentul navei şi

reîmprospătarea aerului în complexele sociale şi de comandă .8. Instalaţie de apă dulce sunt formate din pompe , conducte , rezervoare şi au rol de

răcirea agregatelor şi asigurarea apei potabile pentru personal şi sunt instalaţii separate .9. Instalaţie frigorifică , are rolul de a asigura o temperatură optimă transportării

alimentelor fără ca acestea să se altereze .10. Instalaţie de drenaj , are rolul de a evacua apa din diferitele compartimente ale navei şi

se compune din pompe de drenaj , pompe şi tubulaturi .11. Instalaţie de stins incendii are rolul de combatere şi stingere a incendiilor .12. Instalaţie de balast necesară pentru echilibrarea navelor atunci când acestea circulă fără

încărcătură .13. Instalaţie de ancorare are rolul de a menţine nava într-un anumit loc şi se compune din

ancoră lanţuri şi dispozitive de acţionare .14. Instalaţie de guvernare are rolul de a dirija nava în direcţia dorită şi se compune din

timonă , transmisii şi carenă .15. Instalaţii de manevră şi legare , necesară pentru efectuarea unor manevre în port şi

menţinerea navei la cheu . Ea este formată din parâme de legare şi elemente de protecţia bordajului navei .

16. Instalaţia de remorcare , compusă din babele de remorcare , parâmă de remorcare şi ghidajul parâmei .

17. Instalaţia de ridicare care are rolul de a ridica încărcătura şi se foloseşte în porturile fără macarale .

18. Instalaţie de semnalizare şi navigaţie care are rolul de a semnaliza poziţia navei de a emite şi semnaliza diferite semnale . În aparatura de navigaţie intră : radarul , girocompasul , compasuri magnetice etc.

19. Instalaţie de comunicaţie şi radiocomunicaţie care cuprinde aparatele radioemiţătoare , radioreceptoare , telefon şi staţie de radioamplificare.

20. Instalaţie de salvare compusă din bărci şi colaci de salvare .21. Instalaţiile complexului social compuse din băi duşuri , bucătării .

1 3 1

4 5 2 1 1

Figura 4.3.

Calităţile esenţiale ale unei nave sunt : Flotabilitatea adică proprietatea de a pluti Etanşeitatea Stabilitatea Viteza de deplasare Calităţi oscilatorii : în timpul navigaţiei , navele oscilează în diferite sensuri în jurul

poziţiei de echilibru stabil . Aceste oscilaţii trebuie să aibă anumite amplitudini încât să nu solicite excesiv nava şi echipajul

Manevrabilitatea (calitatea navei de a fi uşor de manevrat ) Soliditatea (nava sa aibă o structură rezistentă )

PRINCIPALELE TIPURI DE NAVE

NAVE MARITIME

1. Cargouri pentru mărfuri generale (fig. 4.4)sunt nave autopropulsate pentru mărfuri generale uscate ambalate sau neambalate. Acestea sunt cele mai răspândite nave maritime de transport .Cele mai folosite cargouri sunt cerealierele .Tonajul este relativ redus rar atingând 20000-30000tdw . Daca magaziile nu sunt complet încărcate în timpul călătoriei , ele pot să alunece dintr-o parte în alta si pot compromite stabilitatea navei . Din această cauza se construiesc cu pereţi verticali despărţitori . Navele sunt prevăzute cu mijloace proprii de încărcare B cu magaziile M prevăzute cu capacele C şi cu compartimentul motor CM 2. Nave cisterne (petroliere ) sunt nave destinate transportului de produse lichide vrac în special petrol . Aceste nave nu mai sunt dotate cu macarale ca şi cargourile. La proiectarea şi construcţia petrolierelor trebuie să se ţină cont şi de următoarele:- apariţia solicitărilor dinamice suplimentare, determinate de forţele de inerţie ale maselor de lichid transportate care, pe timpul oscilaţiilor navei, efectuează mişcări neuniforme;- modificarea volumului încărcăturii lichide transportate, datorită variaţiilor de temperatură;- sporirea pericolului de incendii şi explozii, determinat de prezenţa amestecului format din aer şi vaporii emanaţi de combustibilul lichid ce se transportă. 3. Nave transportoare de gaze lichefiate . Gazele care se transportă pe mare, în stare lichefiată , pot fi împărţite în două categorii , şi anume: gaze de rafinărie (butan, propan, propilenă , etilenă , etc.); gaze naturale (gazul butan).

La proiectarea şi construcţia navelor transportoare de gaze lichefiate trebuie avute în vedere şi următoarele:- greutatea specifică redusă a mărfii de transportat, fapt care influenţează negativ stabilitatea la navigaţie pe mare agitată;- în vederea protejării mediului marin, precum şi pentru asigurarea securităţii transportului se recomandă un dublu fund - structura navei se proiectează astfel încât să se asigure spaţii de acces pentru verificarea rezervoarelor de marfă

4.Vrachiere sunt nave pentru mărfuri uscate, special destinate transportului încărcăturilor cu diferite greutăţi specifice, depuse direct în magazii fără o ambalare prealabilă .

4..1. Mineraliere (figura 4.6) sunt nave pentru mărfuri uscate destinate transportului aprioric de minereuri sau alte încărcături grele în vrac. Comparativ cu celelalte mărfuri ce se transportă în vrac, minereurile au greutatea specifică mare.

4.2. Petroliere-mineraliere sunt nave combinate destinate transportului în vrac a ţiţeiului şi a produselor petroliere, precum şi a minereurilor sau a altor mărfuri uscate

4.3.. Cerealierele sunt nave pentru mărfuri uscate de tip cereale în vrac. Caracteristic

acestor nave este faptul că magaziile trebuiesc dotate cu aerisire pentru că altfel cerealele se pot încinge şi astfel se deteriorează până la destinaţie . 5. Nave portcontainer au caracteristic forma paralelipipede a magaziilor împărţite strict după forma şi dimensiunile containerelor . Gurile magaziilor sunt astfel construite încât să permită încărcarea pe verticală 6. Nave portbarjă sunt specializate în transportul barjelor purtate, eventual şi al containerelor . Barja purtată este o navă de marfă , nepropulsată , exploatată fără echipaj , adaptată pentru a fi transportată pe nave special amenajate pentru remorcare-împingere în interiorul unei zone de navigaţie limitată stabilită. Avantajul acestui tip de transport este faptul că marfa adusă de pe ocean direct în barje nu mai trebuieşte transbordată în nave fluviale ci se desfac barjele de nava maritimă după care se leagă de nava fluvială . Schema de transport a unui astfel de convoi este prezentată în figura 4.8. 7. Nave cu încărcare-descărcare pe orizontală .Nava cu încărcare-descărcare pe orizontală este nava special destinată pentru transportul diferitelor mijloace de transport pe roţi, respectiv pe şenile, cu sau fără încărcătură . Nava maritimă , cu încărcare-descărcare pe orizontală , specializată pentru transportul, pe toate punţile (inclusiv pe puntea suprastructurilor), a vehiculelor rutiere, pe roţi şi respectiv pe şenile, cu sau fărăîncărcătură , este denumită navă Roll-on/Roll-off. 9.Navele de pescuit şi prelucrare a peştelui numite pescadoare sunt utilizate numai pentru prinderea peştelui, balenelor, focilor, morselor sau altor vietăţi ale apelor şi au la bord cel mult 12 persoane specializate în prelucrarea capturilor 10. Navele frigorifice au o construcţie specială destinată pentru transportul produselor perisabile la temperaturi scăzute, asigurându-se menţinerea lor în stare proaspătă prin refrigerare sau prin congelare . 11. Spărgătoarele de gheaţă sunt special construite sau amenajate pentru spargerea gheţii compacte şi a sloiurilor din porturi, de pe fluvii şi mări , în vederea redeschiderii unor bazine şi canale navigabile blocate. Propulsia se asigură cu ajutorul instalaţiilor Diesel-electrice sau turboelectrice de puteri mari sau generatoare de abur care funcţionează cu energie atomica. 13. Navele de pasageri sunt special destinate transportului de călători, colete şi scrisori . Particularităţile constructive ale acestor nave sunt :- compartimentarea riguroasă a corpului etanş astfel încât să fie asigurate condiţiile speciale de nescufundabilitate, impuse acestei categorii de nave;- majoritatea compartimentelor de locuit şi a celorlalte amenajări destinate pasagerilor sunt amplasate deasupra punţii principale;- sub puntea principală se amenajează spaţiile destinate compartimentelor maşini , magaziilor pentru provizii sau bagaje;- amenajarea căilor de acces ale pasagerilor, spre ieşirile în caz de pericol, cât mai clare şi scurte;- alegerea şi amplasarea instalaţiei de propulsie se face astfel încât nivelul zgomotului şi al vibraţiilor să corespundă condiţiilor de confort impuse. 14. Navele depoluante au rolul de a curăţa apele în urma eşuării unei nave .

NAVE FLUVIALE

Transportul fluvial are trei componente navele ; navele fluviale , porturile şi şenalul navigabil care constituie infrastructura căii.Navele care se folosesc în transportul fluvial sunt :– Nave propulsante: împingătoare , remorchere , şalupe , bacuri.

– Nave nepropulsante: şlepuri , barje şi mahoane– Nave tehnice :dragă şi sonetă.

1. Navele autopropulsate cum ar fi împingătoarele (figura 4.6) remorcherele (figura 4.7) şi au aceleaşi elemente constitutive ca şi navele adică sursă motrică , instalaţii de propulsie , instalaţii auxiliare , complexul social al personalului de bord , magazii de mărfuri sau încăperi pentru călători , rezervoare de combustibil , instalaţii de comandă ,instalaţii de control , instalaţii de măsură . Un remorcher este o navă specială de dimensiuni relativ mici, dotată cu instalaţie de propulsie puternică în scopul efectuării remorcajelor maritime sau fluviale, manevrelor portuare şi uneori pentru intervenţii în caz de salvări şi incendii . Se caracterizează prin manevrabilitate şi lungime redusă, printr-un raport mic între deplasament şi greutatea maşinilor şi prin linia chilei, care este oblică, cu pescaj mai mare la pupa pentru a păstra o bună stabilitate de drum . De remorcher se ataşează şlepuri , barje sau mahoane 2.Bacul este o ambarcaţiune cu fundul şi capetele plate , folosită pentru transportul de oameni şi autovehicule de pe un mal pe altul (figura 4.8) 3.Şalupa (figura 4.10) este o mică ambarcaţiune cu motor care serveşte la transportul persoanelor maxim 20 si a unor mărfuri uşoare . Fiind de dimensiuni reduse şi având o mare manevrabilitate este foarte folosită în special de către poliţia de frontieră sau pentru agrement . 4. Şlepurile (figura 4.9) , barjele (figura 4.10) sunt mijloace plutitoare din oţel , lemn sau beton folosite la transportarea diferitelor materiale . Mijlocul de deplasare este prin tragere de către remorchere sau împingere de către împingătoare sau nave portbarje . 5.Nave tehnice : sonete ,drăgi . Soneta este o instalaţie cu ajutorul căreia se bat piloţii în sol (4.11). O dragă (figura 4.12) este o navă tehnică destinată săpării sub apă pentru adâncirea sau nivelarea fundurilor, menţinerea adâncimii pe canalurile navigabile sau în bazinele portuare, colectarea de nisip, pietriş şi stuf, precum şi pentru lucrări de asanare. Este dotată cu un cadru de susţinere, cu instalaţii de forţă de săpat şi ridicat materialul excavat şi de evacuarea acestuia .După instalaţia de săpare :

– aspiratoare sau cu sorb– Cu benă sau cu graifăr– Cu cupe– Cu linguă

După modul de evacuare a materialului excavat :– Cu jgheab– Refulată– Purtătoare– Aspiratoare

Încărcarea şi descărcarea navelor precum şi repararea acestora se face în docuri (figura 4.13) . Docurile sunt prevăzute cu instalaţii speciale de ridicarea şi lansarea la apă a navelor ,cu instalaţii de încărcare şi descărcare a navelor şi cu magazii de depozitare a materialelor . Docurile pot fi uscate sau plutitoare . Docurile uscate sunt sub forma unor bazine , închise la partea superioară cu o poartă , din care se poate evacua apa pentru a scoate nava pe uscat .

4.

Porturile sunt adăposturi naturale sau artificiale, situate în zona litorală, băi, golfuri, la gurile de vărsare ale fluviilor, care, în urma unor lucrări hidrotehnice şi industriale speciale şi a unor măsuri organizatorice riguroase, pot asigura:

- intrarea şi ieşirea navelor;- adăpostirea lor contra vânturilor şi valurilor;- aprovizionarea, întreţinerea şi repararea acestora;

- efectuarea tuturor reparaţiilor implicate în transportul mărfurilor (în principial).Porturile se pot clasifică după mai multe criterii:

După aşezarea geografică:a. Porturi de litoral - sunt situate pe malul mărilor şi oceanelor, pe continente sau

insule;b. Porturi maritime-fluviale - sunt situate la gurile fluviilor sau pe sectoarele

maritime ale acestora. În zonele geografice cu maree, porturile maritime din această categorie pot fi:- porturi deschise - când acuatorul poturilor rămâne deschis fenomenelor de maree;- porturi ecluzate sau semiecluzate - care au bazinele închise cu ecluze sau porţi;- porturi mixte - au unele bazine închise cu ecluze sau cu porţi şi altele expuse fenomenelor de maree. După destinaţie porturile pot fi :

porturi comerciale specializate şi parţial specializate porturi militare - au amenajări şi organizări specifice destinaţiilor lor; porturi speciale care pot fi: industriale şi de adăpost

După importanţa comercială (care se exprimă prin capacitatea traficului anual):- a) porturi mondiale - b) porturi internaţionale - c) porturi naţionale, regionale, locale - au zona de acţiune în limita ţării respective.

Portul maritim este un puternic nod de comunicaţii, având ca activitate principală transbordarea mărfurilor , de depozitare şi funcţia portuara industrială

PORTURILE MARITIME

Elementele unui port (figura 4.14 ) sunt :in interiorul acvatoriului delimitat de digurile 2 sunt amenajate molurile 1 între care se află bazinele 4 . Pe perimetrul molurilor se amenajează cheiurile 3 . Molurile sunt alcătuite din umplutură de piatră , nisip sau pământ şi sunt intrări ale ţărmului în apa mării . Cheiurile sunt construcţii amenajate de-a lungul molurilor care ajută la încărcarea şi descărcarea vapoarelor precum şi la consolidarea malului apărându-l de acţiunea apelor . Peretele vertical al cheiurilor se ridică de la fundul apei până la o înălţime oarecare deasupra apei . Suprafaţa orizontală este amenajată cu macarale pentru încărcarea şi descărcarea vapoarelor (figura 4.15 ) . Lungimea cheiului ocupat de o navă se numeşte dană

Figura ?. Schema unui port

Secţiunea printr-un mol şi

navele acostate la cheiurile acestuia este prezentată în figura 4.15 . Navele 3 sunt acostate la cheiurile 2 ale molului 1 . Pe lungimea acestuia se află macaralele 4 . Porturile sunt dotate cu reţea feroviară , drumuri de acces , şi magazii pentru depozitarea materialelor .Cheiurile sunt specializate pe categorii de mărfuri şi sunt dotate cu graifere (graifărul este o benă legată cu un cablu ) pentru descărcare , benzi transportoare , silozuri etanşe pentru depozitare , şnec pentru dozare.Pentru petrolierele de mare capacitate la care pescajul nu se încadrează în limitele cheiului , se amenajează conducte

speciale, plutitoare sau pe fundul marii pentru transportarea petrolului la mal .

PORTURILE FLUVIALE

2

4 1

3 3

ACVATORIU

Mal

4

2 3 1

Figura 4.15

Elementele componente ale porturilor fluviale sunt aceleaşi ca şi la porturile maritime mai puţin digurile de apărare . In locul pereţilor verticali se folosesc taluzurile . în figura 4.16.a şi b sunt două tipuri de porturi fluviale unul de-a lungul malului şi altul în bazin adiacent .

Amenajarea cheiurilor şi teritoriului porturilor fluviale se face după acelaşi principiu ca şi al porturilor maritime . Felul utilajelor şi instalaţiilor se alege după categoria mărfurilor şi mărimea traficului .Pe multe fluvii în apropierea locului de vărsare în mare , pot naviga şi nave maritime . În acest caz pe fluviu se amenajează porturi mixte , fluvial – maritim .

ŞENALUL NAVIGABIL , CANALELE ŞI ECLUZELE

Prin şenal navigabil se înţelege porţiunea de canal pe care se poate naviga . Debitul fluviilor depinde foarte mult de condiţiile atmosferice , în sensul că o vară secetoasă reduce cantitatea de apa şi deci şi şenalul navigabil , în perioada de primăvară cantitatea de apa depinde de căderile de zăpadă şi de topirea lor iar o iarnă geroasă face ca apa să îngheţe şi deplasarea navelor să fie de asemenea dificilă. O altă particularitate a şenalului navigabil este faptul că acesta nu este simetric faţă de malurile fluviului şi din această cauză acesta este semnalizat prin balize şi este trecut în hărţile de navigaţie . Datorită depunerilor de aluviuni şenalul trebuie întreţinut prin dragare . Scăderea nivelului apei poate introduce restricţii de navigaţie . Din acest motiv navele fluviale se construiesc cu pescajul cât mai mic şi fundul plat iar pentru a realiza un volum cât mai mare al magaziilor , corpul navei are aproape forma paralelipipedica . Pe cursurile râurilor şi fluviilor se amenajează baraje în vederea creării lacurilor de acumulare asociate cu hidrocentrale . Având în vedere diferenţa de nivel care se creează , apare

Nave

Nava Chei Fluviu Bazin

Fluviu

a b Figura 4.16

necesară realizarea unor instalaţii care să ridice şi să coboare nava . Cel mai adesea acest lucru se realizează cu ajutorul ecluzelor (Figura 4.17 ) O ecluză este o construcţie hidrotehnică amenajată pe traseul unei căi navigabile (canal artificial sau natural) sau la intrarea unui port cu maree, care asigură trecerea navelor între două suprafeţe de apă cu niveluri diferite. Se compune dintr-un bazin numit „sas" sau „camera ecluzei", prevăzut la ambele capete cu porţi etanşe şi dintr-o instalaţie Figura 4.17 Ecluză

puternică de pompare pentru umplerea sau golirea sasului până la nivelul doritEcluzele de pe canale au amenajate la fiecare capăt al ecluzei şi în exteriorul acesteia, un port de aşteptare, care asigură staţionarea şi legarea navelor, înainte şi după ecluzare. În prezent se construiesc

- ecluze simple , formate dintr-un singur sas; - ecluze in trepte ,cu mai multe sasuri -ecluze gemene - formate din mai multe sasuri alăturate Acestea funcţionează în felul următorElementele ecluzelor sunt sasul şi porţile de închidere . Sasul reprezintă o cuvă paralelipipedică , construită de regulă din beton armat . Etapele trecerii navelor de la un nivel inferior la unul superior sunt prezente în figura 4.18. Nava este oprită în faţa ecluzei , porţile P1 şi P2 sunt închise , nivelul apei din sasul S1 al ecluzei coboară până la nivelul inferior , porţile ecluzei se inchid şi nava pătrunde în sasul S.După pătrunderea navei în sasul S , porţile se închid şi în sas pătrunde apa prin galeriile de alimentare , respectiv de golire , pană la nivelul superior. După ce apa a ajuns la nivelul superior , se deschid porţile P2 şi nava poate trece la nivelul superior. În cazul în care trecerea de la un nivel la altul este prea mare , se construiesc ecluze cu mai multe

Nava

Nava

nava

Nava

Nava

P1 P2 S

P1 P2 S

P1 P2 S

P1 P2

P1 P2

Figura 4.18 Principiul de funcţionare al unei ecluze

trepte . Umplerea şi golirea sasului prin capete creează curenţi de apă care determină mişcarea longitudinală a navelor în sas . Pentru evitarea acestui fenomen şi pentru scurtarea timpului de umplere se construiesc canale de distribuţie şi colectare .

5.

AUTORITĂŢILE TRANSPORTULUI NAVAL

Autoritatea de stat în domeniul transportului naval subordonată Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului este Autoritatea Navală Romana (ANR) . Autoritatea Navală Română (ANR) elaborează şi promovează actele normative şi normele specifice aplicabile transportului naval , urmăreşte aplicarea acestora şi asigură aducerea la îndeplinirea obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. În afară de acestea mai are şi următoarele atribuţiuni :

Inspectează , controlează şi supraveghează navigaţia Coordonează activităţile de asistenţă Organizează activităţi de căutare şi salvare în apele naţionale navigabile în caz de

calamităţi naturale şi sinistru naval; Protejează apele navigabile împotriva poluării de către nave; Cercetează cauza accidentelor de navigaţie; Înmatriculează şi ţine evidenţa navelor sub pavilion român; Ţine evidenţa şi acordă atestate  şi brevete personalului navigabil Duce la îndeplinire a obligaţiile ce revin statului din acordurile şi convenţiile

internaţionale la care România este parte privind domeniul său de activitate; Reprezentă statului român în organisme internaţionale din domeniul transporturilor

navale, pe bază de mandat; Implementează normele , regulile şi convenţiile internaţionale în legislaţia română; Elaborează , avizează şi supune spre aprobare Ministerului Transporturilor a proiectelor

de acte normative şi norme obligatorii; Auditează pentru certificare ISM (Certificatul de Siguranţă al Navei) şi ISPS (Codul

International pentru Siguranţa Navelor şi Securitatea Facilităţilor Portuare) a navelor şi a companiilor de navigaţie.

Alte autorităţi : Registrul Naval Roman Direcţia Regionala Vamală Administraţia Canalelor Navigabilă Inspectoratul de poliţie sanitară veterinară de frontieră Politia de frontieră Politia sanitară de frontieră Serviciul de poliţie transporturi maritime

Toate aceste organisme îşi exercită funcţia în apele teritoriale . Apele teritoriale reprezintă fâşia de mare de o anumită lăţime care se întinde de-a lungul ţărmului sau a apelor maritime interioare ale unui stat şi asupra căreia acest stat îşi exercită deplina suveranitate.

Lungimea apei teritoriale începe de la linia mareei înalte maxime (linia de bază), iar pentru statele cu coastă foarte crestată, de la liniile de bază care unesc extremităţile capurilor terestre ale insulelor sau stâncilor din imediata apropiere a coastei.

În practica statelor, lăţimea apelor teritoriale variază în general între 3 şi 12 Mm (Mm mile marine =1852metri ) şi este adoptată unilateral de statele riverane, spre a corespunde securităţii şi intereselor lor economice. Astfel SUA şi Anglia au adoptat 3 Mm , ţările scandinavica Finlanda şi Islanda 4 Mm , ţări precum :Italia, Spania, Grecia, India, ex-Iugoslavia 6 Mm iar România şi alte state 12 Mm . Regimul apelor teritoriale/mării teritoriale este guvernat de principiile de drept internaţional , enunţate de Comisia de drept internaţional a ONU. În virtutea suveranităţii sale, statul riveran are dreptul să ia , în interiorul apelor teritoriale , orice măsuri privind :- apărarea securităţii sale- exploatarea bogăţiilor naturale ale apelor , solului şi subsolului- exercitarea controlului vamal , sanitar şi de frontieră- reglementarea salvărilor şi scoaterea epavelorOprirea sau ancorarea navelor străine în apele teritoriale este permisă numai în condiţiile obişnuite ale navigaţiei comerciale şi în cazuri de pericol. Navele de război nu au drept de trecere inofensivă prin apele teritoriale ale altor state decât cu autorizarea prealabilă a acestora.

6.INSTALAŢII DE SEMNALIZARE

Ca şi la celelalte sisteme , instalaţiile de semnalizare au rolul de a preîntâpina accidentele , de a fluidiza traficul şi de a ajuta navigatorii . Instalaţiile de semnalizare cele mai importante sunt : farurile , geamandurile şi balizele . 1. Farurile sunt de două feluri : la ţărm şi plutitoare . Farurile plutitoare sunt amplasate pe nave si constau intr-o sursă de lumină puternică şi sonoră sau electromagnetică , în vederea orientării şi prevenirii navigatorilor asupra diferitelor pericole existente în zonă : bacuri , epave sau alte obstacole . Farurile plutitoare au o poziţie bine determinată , consemnată in hărţile de navigaţie . Bine ancorate pe amplasament , de construcţie robustă pentru a putea rezista celor mai puternice furtuni , navele far trebuie să fie foarte stabile . Navele far depăşesc lungimea de 40 m şi navighează prin mijloace proprii . În centrul navei este montată coloana care susţine sursa luminoasă . Pe punte se mai găsesc emiţătoare şi diferite alte staţii de avertizare . În figura 4.19 este prezentată o navă far . 2. Geamandura (figura 4.20) este o instalaţie plutitoare de semnalizare fixată de sol în anumite puncte şi foloseşte la semnalizarea şenalului şi avertizarea navigatorilor de eventualele obstacole . Geamandurile pot fi dotate sau nu cu instalaţii de semnalizare sonoră sau luminoasă şi pot avea diferite dimensiuni . Corpul geamandurii de obicei cilindric care asigură plutirea acestuia prevăzut in interior cu rezervor de gaze de iluminat sau container cu baterii . Pentru stabilitate este prevăzut la bază cu un strat de lest .Geamandura este formată din :

– Suprastructura care susţine la înălţimea necesară geamandura– Corpul geamandurii cu sistem de iluminat– Sistem de lanţuri şi ancore pentru fixarea pe fund

In unele cazuri geamandurile servesc şi pentru fixarea navelor şi pot fi chiar locuite .Balizele sunt tot dispozitive de semnalizare luminoase care au acelaşi rol de semnalizare

a eventualelor obstacole De asemenea se folosesc pentru semnalizarea şenalului navigabil. Diferenţa între balize şi geamanduri este că primele sunt mult mai mici .Balizele îşi pot schimba periodic culorile şi au următoarele semnificaţii :– Lumina alba este întotdeauna ritmată– Lumina roşie semnifică obstacole

Lumina violetă avertizează navigatorii asupra eventualelor construcţii sau instalaţii speciale