Rolul asistentului medical in ingrijirea

si relationarea cu persoanele cu

dizabilitati psihice-cauzele aparitiei

acestor deficiente de ordin psihic

1

Dirijarea si evaluarea activitatii asistentului medical trebuie sa urmareasca

atat calitatea serviciilor de ingrijire propriu-zisa cat si stimularea activitatii participarii beneficiarului iar finalitatea superioara fiind calitatea vietii persoanei cu handicap. Activitatea asistentului medical se cere analizata pe trei dimenisiuni:

-a calitatii ingrijirilor asa cum sunt definite in standardele ocupationale; . -a activitatii si participarii , inclusiv a prezentei activitatiilor care conduc la

dezvoltarea copilului, la autonomia adultului sau la pregatirea pentru activitati utile:

-a satisfactiei beneficiarului despre masura in care cerintele sale au fost indeplinite(raportul intre oferta obiectiva si perceptia calitatii de fapt).

Dupa standardele internationale indicatorii calitatii vietii sunt : bunastarea materiala data de nivel de trai decent, starea de bine fizica ,starea de bine emotionala ,relatii interpersonale ,autodeterminare , incluziunea sociala , respectarea drepturilor fundamentale.

Stimularea si educarea functiilor ramase, atenuarea durerii, mentinerea luciditatii, confortului si demnitatii celor afectati si sprijinirea lor in reorientarea planurilor si asteptarilor.Ingrijirea persoanelor cu dizabilitati presupune implicarea in intreaga lor viata, asigurarea bunastarii in intregul ei, luarea in considerare a interdependentei intre factorii mintali, sociali, spirituali si de mediu si nu numai celor legati de boala sau deficienta.

2

Actiuni practice in ce priveste ingrijirea si relationarea cu deficientul mintal ~ ingrijirea pacientului in colaborare cu psihologul, personalul de educatie si de

ingrijire ~ participarea la evaluarea si la stabilirea planului de tratament si / sau interventie

pentru acestia ~ oferirea de informatii necesare pentru intocmirea proiectului personalizat, in cadrul echipei multidisciplinare ; ~ administrarea medicatiei in conformitate cu tratamentul prescris de medic; ~ completarea condicii de medicamente si administrarea corecta a acestora; ~ efectuarea examenul somatometric si consemnarea in dosarele acestora; ~ urmarirea zilnicaa starii de sanatate in vederea depistarii modificarilor patologice; ~ luarea de masuri de izolare a acestora (daca este cazul) si prezentarea lor la medic pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului; ~ insotirea la tratamente si analize medicale ; ~ pastrarea legaturii cu spitalele unde sunt internati , pana la externare; ~ participarea la activitatile zilnice , urmarind starea de sanatate a acestora; ~ controlul starii de igiena individuala; ~ respectarea confidentialitatii datelor cu privire la individ; ~ pastrarea legaturii cu familia si colaborarea cu aceasta in obtinerea de

informatii(dupa caz); ~ respectarea prevederilor regulamentelor si normelor pentru a preveni accidentarea

si imbolnavirea. 3

Atentia asistentului medical trebuie indreptata si spre nevoia de a acorda ingrijiri de tipul: ~ acordarea primului ajutor in crizele de agitatie ~ acordarea primului ajutor in crizele de epilepsie ~ ingrijirea plagilor ~ urmarirea starii de sanatate ~ administrarea tratamentului prescris de medic Colaborarea cu psihologul, logopedul, instructorii de educatie, kinetoterapeutii este o sarcina primordiala

pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare propuse pe palierele : Dezvoltarea motricitatii generale: ~ miscari fundamentale ~ capacitati fizice Dezvoltarea comportamentului verbal Dezvoltarea autonomie personale: ~ autoservire si ingrijire ~ autogospodarire Dezvoltarea perceptiva: ~ tactila ~ vizuala ~ olfactiv-gustativa ~ auditiva Dezvoltarea structurilor perceptive-motrice: ~constientizarea schemei faciale si corporale ~coordonare oculo-motorie Dezvolatarea atentiei Manifestari comportamentale: ~ interactiunea sociala (daca cauta izolarea ,daca nu relationeaza,etc) ~ contactul vizual ~ activitati senzorio-motorii stereotipe ~ auto si heteroagresivitate 4

Participa la recuperarea a bolnavilor psihic ce trebuie sa aiba in vedere tipuri de obiective:

~ obiectivul principal: recuperarea starii de sanatate mintala a bolnavilor;

~ obiectivul general: recuperarea psihiatrica, profesionala si scolara:

~ obiectivul secundar: reducerea deficientei psihice, redobandirea capacitatii de munca si readaptarea sociala.

Actiunea de recuperare a bolnavilor si deficientilor psihici se desfasoara in mod planificat si organizat, dupa un program riguros de recuperare.Orice program de recuperare a bolnavilor psihic are in vedere obiective si activitati practice de realizare a acesteia.

Programul de recuperare trebuie sa inceapa cu evaluarea medicala , psihologica si psihiatrica a deficientului psihic, in vederea acceptarii acestuia pentru recuperare,ce are in vedere:

~ motivarea sau dorinta deficientului de a fi recuperat;

~ antecedentele acestuia, de ordin fiziologic si patologic;

~ starea intelectuala, modul de a comunica-coopera, atentia, interesele, gandirea;

~ personalitatea subiectilor: sociabilitate, activitate, aspiratii, comunicare.

5

Ariile de autonomie la care isi aduce contribuia si asistentul medical se refera la domeniile si activitatile prin care copilul cu

disabilitati le dobandeste sunt :

1. Hranirea

2. Imbracarea si dezbracarea

3. Incaltare-descaltare

4. Igiena personala

5 Activitati in propria locuinta

6. Comunicare verbala si nonverbala in familie:

7. Respectarea programului zilnic:

8, Utilizarea telefonului

9. Activitati in propria gospodarie:

10. Desfasuara autonom o activitate de timp liber

6

Pentru abordarea delimitarii deficientei mintale este nevoie de o conlucrare, de o echipa , de o abordare din perspectiva variate a diferitilor specialisti .

Exista o diversitate multipla insa exista trei tendinte distincte in utilizarea terminologiei:

1. prima tendinta este aceea de a utiliza o notiune ca exemplu , oligofrenia , deficienta mintala , debilitatea mintala pentru a cuprinde toate formele si gradele de nedezvoltare mintala;

2.a doua tendinta consta in utlilizarea termenului de debilitate mintala

3. a treia tendinta utilizeaza un termen de baza oligofrenie criteriile de clasificarea fiind simptomatologia clinica

Cauzele deficientei mintale

Deficienta mintala este efectul insumarii mai multor cauze care au actionat concomitent sau in etape succesive ale dezvoltarii.

Sunt mai multe clasificari ale cauzelor deficientei mintale in functie de natura cauzelor (agentii infectiosi , mecanici , etc), in functie de relatia intre ereditate si mediul , in functie de momentul actiunii factorului cauzativ (prenatal-perinatal si postnatal ).

7

Cauzele prenatale

Ereditatea . Datele cu origine ereditara sunt variate.

In general se admite ca 40 % dintre copii sunt deficienti mintali ,in cazul cand unul dintre parinti este deficient.Cand ambii parinti sunt deficienti mintal , procentul descendentilor creste la 60 %.

Prin ereditate nu se transmite deficienta mintala ca atare , ci anumite particularitati anatomo-fiziologice care vor influenta relatiile copilului cu mediul.

Uneori , influenta genetica are caracter direct (microencefalie familiala ) , transmiterea decficientei mintale se constand in cateva sindroame : microcefalia familiala , cretinismul, etc.

Infectiile de natura virotica.Mamele care au suferit de rubelola in timpul sarcinii pot da nastere unor copii deficienti mintali: in prima luna de boala 47 % dintre copii au prezentata diferite anomalii somatice sio psihice , in a doua luna de sarcina 20 % in a treia luna de sarcina 10 % , iar dupa a 5a luna boala nu mai prezinta un pericol.

Rubelola atrage atentia asupra altor virusi cum sunt :gripa infectoaoasa , hepatita virotica , pojarul , oreionul,etc.

8

Infectiile de natura bacteriana.Fetusul este aparat de bacteriile din fetusul mamei (exemplu :cazurile de tuberculoza congenitala , care sunt extrem de rare ).

In cazul sifilisului , situatia se schimba .In trecut , cazurile de deficienta mintala datorate sifilisului erau de 2-5 % (sifilis congenital:nas in forma de sa , dinti neregulati,etc .)

Infectiile cu protozoare .Toxoplasmoza congenitala se molipseste de la mama; aceasta boala trece adeseori neobservata sau este confundata cu o gripa .

Toxoplasmoza este produsa de un protozor (toxoplasma) prestat de diferite animale

(ex.cainii ).Este cu atat mai grav cu cat mama este infectata timpuriu (primele trei luni de sarcina ); dupa nastere infectarea da encefalita.

Deficienta mintala provocata de toxoplasmoza congenitala are multe complicatii somatice (oculare , micro sau hidrocefalie , atacuri convulsive , etc).

Cauze chimice si hormonale

In anamneza deficienteleor mintale se gasesc cazuri de avort provocat ,dar nereusit (cu substante chimice ingerate ).

Influenta nociva a alcoolismului cronic al mamei , nu se reduce la factorul chimic , el este cauza subalimentatiei si a altor factori

9

Varsta parintilor

La mamele de peste 40 de ani, riscul deficitului mental este mai mare si creste.

Emotiile puternice ale mamei in timpul sarcinii (spaima , neacceptarea sarcinii etc)

actioneaza prin substante biochimice.

Radiatiile mai ales in primele cinci luni de sarcina.

Cauze perinatale

- traumatismele din timpul nasterii;

- asfixia copilului si starea de hipoxie;

-hemoragia la nastere;

-prematuritatea mai frecvent la copii care au la nastere sub 1500 g.

Cauze postnatale

Cele mai frecvente cazuri de deficienta mintala sunt provocate de diferite forme de meningita sau encefalita :11 % din deficienta mintala este de natura infectioasa post natala.

Copii mai mici de 2 ani pezinta cele mai multe cazuri.

Traumatismele mecanice :caderi si lovituri ale craniului

10

Factori nutritionali si toxici :

- carenta de proteine , deshidratarea provocata de gastro-enterite infantile prelungite.

- epilepsia se intalneste destul de frecvent la deficientii mintali , mai ales la cei cu leziuni ale creierului.Dar epilepsia , de cele mai multe ori , nu provoaca deficenta mintala.

Traumatismele afective : -nivelul mintal al sugarlor despartiti de mama lor a scazut proportional cu durata despartirii ;

- izolarea copilului de mediul social incepand de la varsta frageda blocheaza dezvoltarea intelectului.

Tabloul structurarii psihice a deficientului mintal este unul specific si chiar privit in dinamica si diversitatea lui ,are note diferentiatoare certe fata de normalitate .Acestea ar fi , in general urmatoarele:

1.in planul proceselor de inhibitie si excitatie corticala este cert ca la majoritatea predomina inhibitia ; iar acolo unde predomina excitatia , acesta este una difuza si cu note paroxiste hiperexcitabilitatea (eretismul psihic );

2.In planul formarii reflexelor conditionate exista diferente in sensul ca la deficientul mintal acesta realizeaza , in general , in numar mic , dupa mai multe repetitii si de asemenea , se sterg mai usor .Diferentele mai evidente exista in elaborarea reflexelor instrumentale , circulare si a lanturilor de reflex;

3.Procesele psihice de cunoastere sunt cantitativ dar , mai ales calitataiv , mai slab dezvoltate , chiar si perceptia , analiza si sinteza in percepte se desfasoara mai lent si fara finete;

11

4.Gandirea ramane in faza operatiilor concrete la debilul mintal in faza operatiilor intuitiv-simbolice la imbecil si in faza operatiilor de coordonare senzo-motorie la idiot.Limbajul este mai scazut cantitativ (ca vocabular mai sarac privind oprativitatea ( ca semantica si relationare logica).

Functile limbajului nu se pot realiza in masura cerintelor adaptarii , scazand un ceea ce priveste :

- comunicarea de informatii si starea psihica ;

- intelegerea si adaptarea la situatii noi ;

-reglarea comportamentului ;

-formarea de convingeri si idei despre realitatea inconjuratoare ;

-functia ludica ramane in mare parte neversata , diferentele evidente la jocuri cu mai multe roluri sau la cele logice.

Memoria copilulii cu deficit mintal este mai redusa ca volum si mai saraca privind fidelitatea reproducerii , timpul de staocare fiind si el mai scazut.

In continuare ne vom referii la urmatoarele forme ale deficientelor mintale :

12