Olga Ivanovna Eliseeva Secretul tmduirii metode de purificare i vindecare a organismului 1

CUPRINS Despre autoare 4

Capitolul 1 Cunotine necesare pentru autocurirea organismului Rolul cavitii bucale in procesul de digestie i in eliminarea toxinelor din organism6 Rolul faringelui in pro de digestie i in protecia organelor interne de infecii.8 Conexiunea formaiunilo le cavitii bucale cu faringele i organele interne.10 Metode de purificare a cavitii e i faringelui.12 Esofagul i interconexiunea lui cu organele

Capitolul 2 Variante de purificare a organismului Varianta I. Pregtirea organismu lui slbit pentru purificare prin intermediul enterosorbenilor30 Varianta II. Pregtir ea organismului slbit pentru purificare cu ajutorul orezului 32 Varianta III. Purif rofilactic (preventiv).33 Varianta IV. Purificare preventiv ternic: purificarea intensiv a intestinului subire Capitol 3 Purificarea organismului prin metode speciale Metoda purificrii organis mului cu orez.49 Metoda purificrii organismului cu suc de 2

Capitolul 4 Reaciile organismului in procesul de purificare Posibile reacii in per ioada procesului de purificare a ficatului55 Reaciile organismului in p ganelor i sistemelor60

Capitolul 5 Regimul alimentar in perioada de purificare a organismului Pe scurt despre esena bolilor67 Funciile principale ale glan gimul alimentar la ieirea din procesul de purificare71 Informaii d

Anexe 1. Tehnica de efectuare a clismelor evacuatoare..80 2. Posi sul de purificare.84 5. Regimul alimentar zilnic recomandat dup p Incheiere.87 Extrase din scrisorile pacienilor doctorului O. I. Eliseeva.88 Bibliografie.91 3

DESPRE AUTOARE

Olga Ivanovna Eliseeva, autoarea crii de fa, doctor n tiine medicale, medic practician de categorie superioar, cu o bogat experien n vindecarea i detoxifierea corpului, a dr it ani n ir bucuria vindecrii miilor de pacieni. Doar cel care a trecut prin durere poate nelege cu adevrat suferina semenilor si. O. I. Eliseeva a studiat medicina n Uzb ekistan. Acolo, n nsoritul Samarkand, a absolvit n 1963 Institutul de Medicin ,,I. P . Pavlov. Dup terminarea institutului, Olga Ivanovna a muncit civa ani n spitalul jud eean. n acea perioad, n regiunea Buhara, a erupt o epidemie de conjunctivit granuloma toas (boal contagioas a ochilor). Iat unde au fost necesare cunotinele i minile dibac le tnrului medic Eliseeva! Lund decizia de a-i ridica nivelul profesional, Olga Ivan ovna a venit n capital. Aici a intrat la doctorat la Clinica de Oftamologie din Mo scova, unde a colaborat cu Institutul Unional de Cercetri tiinifice Helmholtz, n cad rul cruia a i susinut teza de doctor n tiine medicale. Datorit efortului fizic intens, stresului i alimentaiei incorecte, sntatea doctorului Eliseeva s-a deteriorat brusc. Astfel, i-a fcut apariia un adevrat ,,buchet de boli: bronita astmatiform, gastroente ocolita cronic, pielonefrita cronic cu acutizri lunare a cistitei cronice, hiperten siunea arterial, poliartrita metabolic, obezitatea. S-a mrit n volum glanda tiroid, m otiv pentru care, la dispensarizarea curent obligatorie i s-a instituit tratament hormonal. Astfel au nceput peregrinrile interminabile ale doamnei Olga Ivanovna p rin spitale i policlinici. ntre timp, bolile nu o prseau, ba chiar apruser altele noi s-a dezvoltat ostehondroza, cu dureri atroce n coloan. Tratamentele balneare, fizi oterapia, masajul, extensiile nu reueau s nlture durerea din coloan. S-a deteriorat s ubit i sntatea inimii, nct medicaia cu ,,Cordaron nu mai era eficient. Chinuit de du e coloanei vertebrale, cuprins de disperare, Olga Ivanovna s-a adresat profesorul ui de la Institutul Central de Traumatologie i Ortopedie din Moskova (ICTO) cu ru gmintea: Operai, tiai, pilii coloana, facei ce vrei, nu mai pot suporta!. S-a stabil ie operat. nainte de operaie, trebuiau efectuate obinuitele investigaii preoperatorii . n aceast perioad Olga Ivanovna a ntlnit vindectori care se ocupau de purificarea org anismului. Fr a sta la ndoial, ea i-a urmat, i-a nsuit literatura de specialitate n a t domeniu, considerat clandestin la vremea respectiv, i s-a documentat studiind cri se mnate de P. Bragg, Walker i Armstrong. Astfel a inceput lupta pentru sntatea sa, ca re s-a refcut atat de rapid incat dup 2 luni de zile a devenit de nerecunoscut: sc himbrile exterioare i interioare erau uimitoare. Celelalte metode de tratament nu mai erau necesare. A urmat doar medicaia hormonal, la care a renunat definitive abi a dup 2 ani de eforturi enorme prin efectuarea purificrii organismului i curelor de terapie prin foame. In consecin, in urmtorii 16 ani nu a mai avut nevoie de conced ii medicale i vizite prin spitale i policlinici incepuse o nou via plin de realizri. nalizand specializarea, apoi perfecionarea in radiologie, O. I. Eliseeva a condus secia de radiologie a Institutului de Cercetri tiinifice in Oftalmologie in cadrul Academiei de tiine Medicale din Moscova, unde a primit calificarea de medic de cat egorie superioar. In paralel a asimilat iridodiagnostica, acupunctura, auriculore flexoterapia, homeopatia, fitoterapia. Dup refacerea sntii sale, Olga Ivanovna a ince put sa-i ajute cunoscuii. Pe atunci metodele neconvenionale de tratament erau inter zise. Odat cu apariia posibilitii de a acorda in mod legal ajutor prin metode netrad iionale, Olga Ivanovna ,lsand bine organizat activitatea seciei de radiologie din ca drul Institutului, impreun cu adepii si, in anul 1988, a deschis unul dintre primel e centre medicale de purificare i restabilire a organismului din Rusia. 4

Fiind o persoan cuttoare i creativ, O. I. Eliseeva asimileaz i in prezent noi si noi m tode ale medicinii neconvenionale (terapia Su Jok, diagnosticul i tratamentul dup m etoda lui P. Voll, diverse tipuri de masaj, terapie prin bioenergorezonan, metode de autoreglare, autotrainingul meditativ), care, in complex cu procesul de purif icare a organismului, redau oamenilor nu numai sntatea fizic, dar ofer i o stare de o ptimism i incredere in posibilitile lor nelimitate in meninerea sntii i modului acti via pentru muli i muli ani. La momentul actual, O. I. Eliseeva conduce un Centru de Sntate. In cadrul acestui Centru funcioneaz un staionar de purificare a organismului. 5

Capitolul 1 CUNOTINE NECESARE PENTRU AUTOPURIFICAREA ORGANISMULUI

Dragi cititori, v invit acum s v reamintii cunotinele colare despre procesul de digest e al omului. Noi nu-l vom studia, ci doar vom incerca s inelegem mai bine acest pr oces. Cu ce incepe digestia? La inceput a fost Cuvantul. Semnalul verbal vreau s mnanc intr in sistemul nostrum nervos central(SNC), iar de acolo vine comanda: Tractul d igestiv s se pregteasc pentru primirea hranei!. Ca rspuns la comand apare imediat intr ebarea fireasc: Dar ce s mnanc, ce fel de mancare?. Presupunem c dintr-o oarecare cau z nu a urmat rspunsul la aceast intrebare, atunci intr in proces simul mirosului. Man carea are atatea mirosuri!i in dependen de calitile lor pleac semnale in sistemul nerv os central (SNC) pozitive sau negative. Dar dac avem o deficien a mirosului? Atunci startul la munc il d centrul optic. Noi vedem mancarea aspectul ei imbietor, care excit pofta de mancare. Prin SNC semnalele vizuale aduc in stare de lupt sistemul digestiv. S admitem c avem probleme i cu vederea. Atunci in proces se implic limba, in mucoasa creia se afl terminaiuni nervoase specifice, transformand-o intr-un org an gustativ. Semnalele gustative prin SNC indic sistemului digestiv cate i ce fel de sucuri digestive, fermeni, de care aciditate i alcalinitate e necesar pregtirii pentru digestia hranei. Tractul gastrointestinal este adus in stare de funcionare pentru digestie sau de rezisten fa de alimente. In organism, pe lang protecia funcion l fa de alimentele necalitative, exist i o protecie organic gradual, sub form de cla sfinctere. S ne amintim de copilul, care nu poate inc exprima prin cuvinte refuzu l de a manca. El strange puternic buzele i dinii. S presupunem c prinii contiincioi ceast barier. Atunci intr in lupt limba, care impinge i scuip ceea ce copilul nu doret s mnance. ROLUL CAVITII BUCALE IN PROCESUL DE DIGESTIE I IN ELIMINAREA TOXINELOR DIN ORGANISM Aadar, buzele, dinii i limba reprezint in ansamblul lor prima clapet organic in calea avansrii bolului alimentar prin tractul digestiv. Cavitatea bucal indeplinete catev a funcii in prelucrarea hranei: 1. Mrunirea mecanic a hranei cu ajutorul dinilor. In acest proces limba ajut foarte mult, amestecand i impingand alimentele dintr-o par te in alta. Cu cat hrana este mai bine mrunit, cu atat mai bine se produce absorbia i interaciunea ei cu saliva. Exist o zical pe care ar trebui s o reinem i de care ar tr ebui s inem cont cat mai des: Cinci minute de mestecare a hranei, prelungete viaa cu un an. 6

2. Prelucrarea chimic a hranei cu ajutorul salivei, care conine fermentul amilaza, ce descompune polizaharidele. Coninutul de baz din alimente il constituie polizah aridele, adic glucidele compuse, care nu pot ptrunde prin membrana mucoas i nu pot i ntra in circuitul sangvin i sistemul limfatic. Incepand inc din cavitatea bucal, cu ajutorul fermentului amilaza din saliv, are loc descompunerea polizaharidelor pa n la monozaharide maltoza, care continu s se descompun in intestinul subire. Polizaha ridele ce nu s-au descompus in cavitatea bucal pan la maltoz, fermenteaz formand alc ool care contribuie la intoxicarea ficatului i a altor organe. Iat de ce este atat de important ca hrana s fie bine mestecat i bine ptruns de saliv. Sunt foarte importa nte urmtoarele monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza prezente in produse nat urale fructe. Ele sunt descompuse in totalitate de catre amilaza salivei. O mare parte din aceti compui, adic derivai ai monozaharidelor, sunt asimilai de creier i de mduva spinrii (69%). 3. Dezinfectarea mucoasei bucale i a hranei de ctre lizosomii salivei, cu coninut bazic. Lizosomii dizolv microbii, paraziii, protozoarele in con diii de absorbie total a salivei de ctre alimente, rezultand formarea unei paste lic hide. In cavitatea bucal se afl 3 perechi de glande salivare mari i multe glande mi ci (Vezi fig.1). In decursul unei zile se secret pan la 1,5 l de saliv. Dac o persoa n nu mestec, ci doar inghite hrana sau, dac in timpul mesei, persoana in cauz se afl intr-o stare de nervozitate, canalele excretorii ale glandelor salivare devin sp astice (cu alte cuvinte, se ingusteaz), blocand astfel eliminarea salivei in cant iti suficiente. 4. Protecia membranei mucoase a cavitii bucale. Glanda parotid produce un suc numit mucin, bogat in proteine, care badijoneaz mucoasa bucal i limba, prote jandu-le de aciunea acizilor i a bazelor puternice coninute in hran. In procesele pa tologice ale glandelor parotide (parotidit, cicatrici etc.) este diminuat secreia d e proteine i sunt afectatai dinii, gingiile i mucoasa oral. 5. Dezintoxicarea nltura toxinelor din organism. Inc I. P. Pavlov a observat c multe procese patologice di n organism i intoxicaii determin o hiperfuncie a glandelor salivare. ,,Importana fizi ologic a acestor fenomene scria el const in faptul c unele substane sunt eliminate d in organism prin intermediul salivei. 6. Participarea n procesul metabolic. Saliva uman conine fermeni ce descompun glucid ele pan la glucoz, care este absorbit in sange inc din cavitatea oral. Sub aciunea fer menilor salivari are loc transformarea parial a amidonului in glucoz. 7

Fig.1 Poriunea superioar a tractului digestiv A rinofaringele, B-cavitatea oral, C po riunea laringian

ROLUL FARINGELUI IN DIGESTIE I IN PROTECIA DE INFECII A ORGANELOR INTERNE Faringele este o verig de legtur intre cavitatea nazal i oral pe de o parte, i esofag i laring pe de alt parte. Din punct de vedere funcional poate fi divizat in trei poriuni: ri nofaringele, poriunea oral i poriunea laringian. (Vezi fig.1) Rinofaringele este poriu nea strict respiratorie. El incepe de la cavitatea nazal i se termin la nivelul pal atinului moale. In timpul deglutiiei, palatinul moale i uvula inchid total rinofar ingele, impiedicand astfel ptrunderea hranei in el. Aceasta este a 3-a clapet a cii digestive. O particularitate a rinofaringelui o reprezint prezena orificiilor tub are ce unesc cavitatea timpanic a urechii medii cu rinofaringele. De aceia in caz de edem sau infecie a 8

rinofaringelui in procesul inflamator este implicat i regiunea tubar(eustacheit) i ur echea medie (Vezi fig. 1). Pe linia medie, la grania dintre peretele superior i po sterior al rinofaringelui se afl amigdala faringian. Lateral intre orificiile tuba re (trompelor lui Eustache) i palatinul moale sunt localizate perechea de amigdal e tubare. Astfel in regiunea vestibulului faringian se formeaz un inel de formaiun i limfatice, numit Inelul Waldeyer-Pirogov: dou amigdale palatine, doua tubare, u na faringian, una lingual, una sublingual, i mai jos o amigdal laringian. Inelul limfo -epitelial joac un rol important. El indeplinete funcia de protecie, fiind o barier i n calea ptrunderii infeciilor in organism. Celulele limfoidale ale acestor formaiun i distrug i dizolv microbii formand puroiul. Foarte frecvent persoanele prezint mod ificri cronice i perturbri in drenajul inelului limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. O mul obinuindu-se cu aceast stare nu mai reacioneaz la simptomele nesemnificative cau zate de aceste schimbri: o uoar durere sau senzaie de mancrime in gat, rareori frisoa ne, dureri la deglutiia hranei tari, infundarea urechilor, rinoree periodic. In as emenea cazuri deseori nu se ia nicio msur, i in condiii neagreabile rceal, stres, sup aalimentaie, indeosebi cu alimente bogate in amidon i glucide, se produce ingustar ea (spasmul) canalelor acestor glande, ca urmare se deregleaz subit drenajul limf atic, crete edemul, se creeaz un mediu propice inmulirii microbilor, viruilor; se de zvolt faza acut. Diagnosticele corespunztoare: rinofaringit, faringit, amigdalit, boal respiratorie acut (BRA). Sistemul de aprare al organismului, prin intermediul edem ului mucoasei nazale, prin respiraia greoaie in mod reflex limiteaz aportul de oxi gen, deci scade i concentraia oxigenului in sangele arterial. Se tie c intr-o reacie chimic cu participarea oxigenului, produsul finit este intotdeauna bioxidul de ca rbon. Cea ce inseamn c prin scderea aportului de oxigen in esuturi i in circuitul san guin, scade i concentraia de bioxid de carbon in ele (In edemul mucoasei nazale de seori pacienii se trateaz singuri utilizand picturi nazale, care duc la lrgirea cail lor nazale i prin urmare la creterea fluxului de oxigen.. Surplusul de oxigen (la omul bolnav) determin un surplus de bioxid de carbon in sange ce duce la formarea acidului lactic i a acidului carbonic. Balana acido-bazic (pH) a sangelui se incli n spre partea acid. Devierea pH cu 0,4 0,5 provoac dereglri funcionale grave in organ ism de la cele psihice pan la cele organice. Exemplu. O pacient, B.O.V. in varst de 26 de ani, timp de 2 ani suferea de rinit cronic, amigdalit, psihopatie, reacii ale rgice. Soul pacientei a relatat c suma cheltuit pe tratamente echivala cu costul un ui ,,Mercedes. Dup purificarea organismului i trecerea la o alimentaie predominant a lcalin, toate simptomele enumerate mai sus au disprut. Trecuse un an i pacienta se simea in continuare foarte bine. Durerea perceput la deglutiie face ca organismul i n mod reflex s limiteze aportul de hran. Durerea atenioneaz omul c trebuie in mod urg ent s elibereze orgnismul de mucus, edem, deeuri. E necesar s purificai organismul i s inei 2 zile de foame. Cu o asemenea patologie sunt deasemenea muli pacieni. De regu l,la ei sunt diagnosticate schimbri cronice in stratul mucos al tractului gastro-i ntestinal. Zeci de pacieni de-ai mei au evitat operaia de amigdalectomie datorit pu rificrii organismului, restabilirii funciilor intestinului subire i dietei. Poriunea oral a faringelui reprezint partea de mijloc a acestuia, care comunic anterior prin vestibulul faringian cu cavitatea bucal (a 2-a clapet), iar peretele lui posterio r se afl la nivelul vertebrei a III-a cervicale. Funcional, aceast parte este consi derat comun aici are loc alternative actul de respiraie i cel de deglutiie. Peretele posterior al orofaringelui conine esut limfoidal, care se implic in procesul inflam ator in cazul schimbrilor cronice ale inelului limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Luand in consideraie nivelul de dispunere a peretelui posterior al rinofaringelui , orofaringelui (baza cranian, vertebrele cervicale IIII), este clar de ce in proc esele inflamatorii cronice sufer aceste vertebre cervicale, iar ulterior se dezvo lt insuficiena circulatorie cerebral. 9

Seciunea laringian a faringelui se situeaz in spatele laringelui. In afara actului de deglutiie peretele anterior i posterior se ating reciproc i se despart doar pe p erioada trecerii bolului alimentar. Aceasta este a 4-a clapet in calea inaintrii h ranei O particularitate a peretelui laringian posterior o constituie membrane fi broas bine accentuat, care desparte laringele in partea superioar de baza cranian, i ar posterior de corpurile vertebrelor cervicale. CONEXIUNEA FORMAIUNILOR ANATOMICE ALE CAVITII BUCALE CU FARINGELE I ORGANELE INTERNE Dinii In 1977 a aprut cartea autorului X. Leonard Ghid practic pentru specialiti in tratarea dinilor i cavitii orale in care atrage atenia asupra eecurilor frecvente ale ratamentelor stomatologice. In pofida artei stomatologice, bolile cavitii orale i a dinilor reveneau i deseori duceau la extracii dentare. In cutarea cauzelor, X. Leon ard a fcut cunotina cu metoda de diagnostic a savantului german R. Voll. Diagnostic ul dup metoda R. Voll este bazat pe un fenomen cunoscut, i anume, c rezistena sau int ensitatea in punctele i meridianele pielii corpului uman, conform medicinii chine ze, este mai inalt decat in esuturile care le inconjoar. R. Voll, folosind aparate de msur de o mare sensibilitate, a descoperit puncte i meridiane noi cu o intensita te i mai inalt in special pe pielea palmelor i a tlpilor. Aceasta i-a permis s elabor eze metodica de diagnostic a bolilor organismului uman dup punctele i meridianele deja cunoscute a i a celor descoperite din nou. Aceasta metod de diagnostic permit e nu numai depistarea focarului patologic, dar i stabilirea relaiei de interconexi une intre focar i organele interne. Organele interne bolnave elimin produsele otrvi toare formate in ele in urma metabolismului deeurile (toxinele), in sange i limf. S angele i limfa circuland prin tot organismul, se debarasez de ele, aruncandule, co lectandu-le in focare localizate pe piele, mucoase, in esutul limfoidal, sau in c avitile organismului, adic din interior spre exterior, ca s inlture astfel cat mai mu lte deeuri din organele de importan vital. La om, acest fenomen se manifest in divers e regiuni in mod diferit: la nivelul pieliiprin reacii alergice, exeme, dermatite; la nivelul mucoaselor prin gingivite, amigdalite, rinite, haimorite, faringite; la nivelul esutului limfoidal limfadenite, tonzilite; la nivelul cavitilor: articul are artrite; paradentare stomatite etc. In acumulri importante de deeuri, organism ul incearc s le indeprteze mrind volumul focarelor patologice, astfel se formeaz aden oizi, polipi, mioame, lipoame, se mrete volumul ganglionilor limfatici, al amigdal elor, al granuloamelor paradentare i gingivale, a nodulilor hemoroidali, se mresc i cavitile articulare, de asemenea iau natere noi caviti prin formarea de chisturi in diferite regiuni ale corpului, inclusiv, in jurul rdcinilor dentare. Atata timp ca t organismul reuete s lupte cu deeurile in acest mod, bolile principale ale organelo r decurg asimptomatic, manifestandu-se numai prin simptoame secundare de focar, cele care il deranjeaz pe pacient. La depistarea organului bolnav principal la pa cient eu deseori aud reproul: Pe mine nu m doare acest organ", sau: Eu am rezultate normale la analiza de sange i urin. In asemenea situaii, imi amintesc o intamplare c e s-a petrecut in timpul specializrii in diagnosticul radioizotopic la spitalul c e poart numele lui Botkin din Moscova. Catedra a achiziionat primul aparat de impo rt de diagnostic cu radioizotopi din Uniune. Pentru a studia mai intai normalita tea, colaboratorii catedrei au selectat pentru aceast investigaie 10

voluntari studeni cu rezultate ideale ale analizelor de laborator i fr nici o plange re de sntate. Dar mare a fost surpriza, cand s-au depistat procese patologice rena le la 30% dintre studeni, ba chiar au fost i subieci la care funciona doar un singur rinichi, iar cellalt avea un mare defect. Organismul semnaliza despre patologia renal prin afeciuni dentare. Mai jos se altur tabelul corelaiei dintre dini i diferite organe i sisteme. Dintii Dintii de sus, din dreapta 1-2 3 4 5 6 7-8 Dintii de jos, din dreapta 1-2 3 4 5 6 7-8 Din stanga sus 1-2 3 4 5 6 7-8 Stanga jos 1-2 3 4 5 6 7-8 Maduva spinarii Duodenul, intestinal subtire (jumatatea stanga) Stomacul (fundul, curbura mare, portiunea stanga a pilorului) Colonul (regiunile din stanga, intestinul, rectul) Ureterul stang, jumatatea stanga a vezicii urinare Vezica biliara, inima (afect iuni dobandite) Encefalul (emisfera dreapta) Inima (regiunea stanga - afectiuni innascute) Splina Plamanul stang Rinichiul stang Ficatul (lobul stang), inima (a fectiuni dobandite) Maduva spinarii Intestinul subtire (jumatatea dreapta) Stoma cul (cardia, curbura mica, partea dreapta a regiunii pilorice) Intestinul gros ( regiunile din dreapta a vezicii urinare) Ureterul drept, jumatatea dreapta a vez icii urinare Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite) Encefalul (emisfera sta nga) Inima (partea dreapta - afectiuni innascute) Pancreasul Plamanul drept Rini chiul drept Ficatul (lobul drept), inima (afectiuni dobandite) Organele Tabelul a fost conceput dup datele X. Leonard i pe baza observaiilor personale ale autoarei.

Amigdalele Pe baza datelor obinute in urma msurtorilor efectuate pe parcursul mai m ultor ani, R. Voll a stabilit printre primii c fiecare pereche de organe interne influeneaz una din cele 5 glande limfatice din inelul Waldeyer-Pirogov. Numeroi med ici mai interpreteaz c una din cauzele dezvoltrii reumatismului, glomerulonefritei, infeciilor urinare etc., ar fi prezena procesului patologic in amigdale. Neinelega nd c aceasta este pentru organism o barier de protecie i un container in care se arunc toxinele, microbii, otrvurile, deeurile din organele interne, medicii, deseori, in sistent recomand inlturarea amigdalelor la copii inc de la o varst fraged. Ce rezult a ceasta, judecai i singuri. 11

Pacientei. N.M.V. , in varst de 57 de ani i-au fost scoase amigdale palatine pe c and avea 18 ani. Peste 2 ani de la acest eveniment, a aprut o patologie a hipofiz ei i a creierului mijlociu. Maladia se manifesta in exterior prin deformarea trstur ilor feei, degetelor, mainilor i picioarelor (acromegalie). Peste caiva ani au aprut dureri in articulaii, apoi dureri de inim. Boala, dezvoltandu-se mai departe, a a dus-o la invaliditate. Dar cauza principal a bolii era slbirea organismului cauzat de aciunea stafilococilor - microbi, ce i-au gsit in organism un mediu favorabil de via, din cauza absenei amigdalelor, extirpate inc in tineree. In crile de medicin fr ent intalnim expresia: ,,Reumatismul linge articulaiile, dar muc inima. De obicei eu mai adaug ,,Reumatismul se manifest prin amigdalite, linge articulaiile, muc inima i vasele, dar rezid in rinichi . Iat de ce, dup inlturarea amigdalelor deseori apare o perioad de linite a bolii. Agenii patogeni microbii stau la adpost in rinichii rbdto i, iar cand funcia lor este dereglat,microbii ptrund in circuitul sanguin i ii manife st activitatea in articulaii, vase sanguine i inim. De ce numesc eu rinichii rbdtori? Chiar dac sunt sntoi numai 30%, ei sunt tcui, nu dau semne de boal, iar analizele de u in de cele mai multe ori sunt normale.

METODE DE PURIFICARE ALE CAVITII BUCALE I ALE FARINGELUI Toate cele relatate anteri or, demonstreaz cat este de important pentru sntatea omului igiena cavitii orale i a f aringelui. Splarea dinilor i a cavitii orale dimineaa i seara, dar i mai bine dup mas. Se recomand splarea dinilor cu un amestec de bicarbonate i sare in proporii egal e. Splarea gingiilor se recomand de efectuat cu: - infuzie de rostopasc: 1 linguri de frunze uscate i mrunite (rdcini), se acoper cu 200 ml de ap fierbinte, se las la inf t 20 de minute. Se face gargara gatului, a dinilor i a gurii o data sau de dou ori pe zi, fr a se inghii. - ap de usturoi: un cel mediu de usturoi se zdrobete, se acoper u ap fierbinte i se las la infuzat 15-20 de min., pstrandu-l cald pan la temperature de 40 C (poate fi acoperit cu un prosop) se strecoar; se spal gatul, gura i dinii. De preferat totui s se fac gargarisme cu infuzie de rostopasc dimineaa, iar seara inain te de culcare cu infuzie de usturoi; - urin ( proprie, in stare proaspt ): pentru p ersoanele care au depit bariera psihologic, s foloseasc jetul de mijloc a urinii mati nale pentru gargara gatului, gurii i a dinilor; - decoct din scoar de stejar:peste 0 ,5 lingurie de scoar mrunit se toarn un pahar de ap fierbinte i se fierbe 2-3 minute las la infuzat 15-20 de minute; se spal gatul, gura, dinii; este foarte folositor p entru gingiile fragile care sangereaz uor. Toate aceste gargarisme contribuie la t ratamentul i profilaxia amigdalitelor, stomatitelor, gingivitelor, paradontozei, periodontitei i a cariei dentare. Curirea limbii. Dimineaa cu o linguri folosit specia in acest scop, cu marginile netede, se inltur insistent, dar cu atenie depunerile de pe limb incepand de la rdcin spre varf. Apoi se spal cavitatea oral cu una din solu ile enunate mai sus. Sugerea uleiului. Aceast metod de curire a fost propus de medical oncolog T. Carnot. Probabil, in afara actului de digestie se secret saliv bogat in toxine, pe care noi o inghiim sau o scuipm. Vindectorul Porfirie Ivanov recomand s n u se scuipe saliva, dar s se inghit, atunci coninutul mic de toxine dizolvat in sal iv,va stimula (autovaccina) eliminarea lor in cantiti mai mari prin alte filtre: tr actul intestinal, vezica biliar, ficat, rinichi, plmani, piele. Astfel, tratamentu l va aciona dup principiul remediilor homeopatice ,,similarul se trateaz cu similaru l in doze mici. In timpul sugerii uleiului, se produce dilatarea canalelor saliva re i dizolvarea depunerilor de sruri din respectivele canale, din glande i de pe su prafaa 12

dinilor. Canalele i glandele curate intensific eliminarea toxinelor din glandele sali vare i prin urmare din organe i sisteme. Fiecare gland salivar comunic prin cile limfa tice cu anumite organe i sisteme. Indicaii pentru utilizarea acestei metode: cefal eia, sinuzite,amigdalite, otite, boli oculare, periodontite, epilepsia, boli hem atologice cronice, boli gastrice i intestinale, boli ale inimii, ale plmanilor, bo li ginecologice, encefalita. Se recomand de efectuat procedura de sugere a uleiul ui inainte de a incepe purificarea ficatului. Tehnica de aplicare. Se ia o lingu r (nu mai mult) de ulei de msline, floarea-soarelui sau de porumb se introduce in partea anterioar a gurii i se suge ca o bomboan. S nu se inghit uleiul! Continuai s su ei timp de 15- 20 de minute, incercai sa v ocupai timpul cu ceva fr s v concentrai a uleiului, pentru ca acest timp s treac uor i pe neobservate. La inceput uleiul devi ne vascos, apoi lichid ca apa, dup care el trebuie scuipat. Lichidul scuipat treb uie s fie alb ca laptele. Dac sugerea nu e complet, lichidul va avea culoarea galbe n. Aceasta inseamn c data viitoare trebuie s prelungii timpul procedurii. Lichidul el iminat poate conine microbi patogeni, de aceia lichidul se scuip in veceu sau chiu vet. De preferat, ca aceast procedur s se fac dimineaa pe nemancate sau seara inainte de culcare. Pentru accelerarea tratamentului, se poate efectua de cateva ori pe zi. Inainte de a incepe tratamentul prin sugerea uleiului antrenaiv cu ap. Cand much ii feei sunt pregtii, trecei la sugerea uleiului. In perioada de inceput, strduii-v s cei procedura intr-o atmosfer linitit: trezii-v cu 20 de minute mai devreme. Obinuindu v vei reui s v facei treburile la buctrie (fr riscul de a il inghii). Splarea rin cu ajutorul ceainicului. Aceast metod trebuie s intre in ritualul zilnic al toalet ei de diminea. Indicaii: inflamarea sinusilor paranazale (sinuzit maxilar, frontit i e moidit), rinit, amigdalit, chisturi ale sinusilor maxilare i ale altor sinusuri, lcri maie, blefarit cronic, conjunctivit. Tehnica de aplicare. Intr-un ceainic de infuzie se toarn 400ml de ap cald i se dizolv o linguri de orice fel de sare: marin, gem sa mas, se pot aduga 4 picturi de tinctur de iod (dac nu avei intoleran la el). Se imbra nasul ceainicului o tetin, la varful cruia a-i fcut in prealabil o gaur cu diametrul de 3 mm. Este mai bine ca gaura s se fac cu un ac incins, inepand varful tetinei d e cateva ori, gaura trebuie s aib marginile netede .Apoi deasupra chiuvetei, bii sa u veceului inclinai capul (obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei) i deschidei g ura. Varful tetinei se introduce in fosa nazal dreapt, iar lichidul va curge prin partea dreapt a cavitaii nazale, prin sinusurile paranazale din dreapta,va trece a poi in sinusul frontal , etmoidal, maxilar stang, in partea stang a caviii nazale i din ea in exterior. Dac vei uita s deschidei gura in timpul procedurii, apa va nimer i in gur, nu e ceva grav,doar c inghiirea soluiei saline este neplcut. De aceia nu uit ai sa inei gura deschis. Dup splarea unei jumti, inclinai capul in dreapta, obrazul paralel cu fundul chiuvetei, tetina se introduce in fosa nazal stang. ESOFAGUL I INTERCONEXIUNEA LUI CU ORGANELE Esofagul este un conduct musculo-membr anos ce acioneaz activ, care unete faringele cu stomacul, a crei funcie principal este conducerea bolului alimentar in stomac. Esofagul incepe la nivelul vertebrei ce rvicale a VI-a i se termin la nivelul vertebrei toracale a XI-a (Vezi fig. 2). Par ticularitile anatomo-fiziologice ale esofagului. Pe tot traiectul su esofagul are 3 stramtori fiziologice cauzate de atingerea cu alte organe: 13

prima stramtoare in locul unde se invecinez cu lobul stang al glandei tiroide; a doua stramtoare la nivelul atingerii cu arcul aortei; a treia stramtoare la nive lul bifurcaiei traheii in bronhia stang. La nivelul vertebrei toracale a VI-ea, gr upul de ganglioni tranheo-bronici deseori ader strans la esofag. La cele mai neins emnate afeciuni ale organelor din vecintatea stramtorilor apar urmtoarele simptome: dificultate la deglutiie(disfagie), senzaie de gadilare in timpul mesei(discomfor t), tuse la deglutiie, senzaie de nod in gat: accelerarea frecvenii cardiace la pri mirea hranei. E necesar de reinut c la apariia acestor simptome trebuie investigate urmtoarele organe: glanda tiroid, aorta, bifurcaia traheii, plmanul stang, ganglion ii traheo-bronici i inima. In afara de aceste stramtori fiziologice mai sunt i dou s tramtori anatomice. La gura esofagului, la nivelul vertebrei a VI-a cervicale, ( a 5-a clapet in calea hranei) i a doua la terminarea esofagului in locul trecerii prin diafragm ( a 6- a clapet) (Vezi fig.2). Conform rezultatelor investigaiilor ra diologice a pacienilor cu patologie a cavitii abdominale, 30% din ei aveau hernii h iatale. La jumtate din ei aceasta era o slbire innscut a inelului hiatal, iar la cea lalt jumtate dilatarea inelului apruse ca rezultat al alimentaiei incorecte. Simptom ele herniei hiatale se manifest prin dureri in regiunea superioar stang a abdomenul ui, senzaie de greutate, dispnee(respiraie greoaie), palpitaii postprandiale (dup me se), grea, uneori vom. Esofagul mai are 2 dilataii fiziologicesuperioar i inferioar. folosirea alimentelor picante care excit mucoasa, in strile de stres in mod reflex apare spasmul regiunii abdominale a esofagului i hrana se acumuleaz in dilataia in ferioar, care poate s ii mreasc considerabil volumul i s arate ca un stomac adugtor. semenea cazuri pacienii se plang de senzaie de ,,nod, de plenitudine gastric, care e ste descris de ei prin expresia s-a blocat mancarea in stomac . STOMACUL Stomacul e ste situat in regiunea medie superioar a abdomenului, sub diafragm (Vezi fig. 2). La stomac deosebim 3 poriuni: cardia locul de intrare a esofagului in stomac( a 7 -a clapet in calea hranei), fundul sau bolta stomacului, corpul stomacului i pilor ul locul de ieire a hranei. Regiunea piloric se imparte in antrum sectorul situat imediat in apropierea corpului stomacal i canalul piloric o poriune tubular ingusta t, care comunic cu duodenul. Particularitile anatomice i fiziologice ale stomacului M ucoasa stomacal conine 2 tipuri de glande: principale, ce elimin pepsinogen i pariet ale, ce elimin acid clorhidric. Glandele pilorice conin numai glande principale, c e elimin pepsinogen, ca urmare pilorul are un mediu alcalin. De aceia in faa gland elor pilorice se afl o plic circular de strat mucos (sphincter piloric a 8-a clapet) , care separ mediul acid al stomacului de mediul alcalin al pilorului (Vezi fig. 2). In afar de aceasta, mai are i o valv piloric(a 10-ea clapet) care regleaz trecerea bolului alimentar din stomac in duoden, impiedicand refluxul hranei, care ar fi dus la neutralizarea mediului acid normal al stomacului . De ce m rein in mod deo sebit la descrierea atat de amnunit a acestei poriuni stomacale inguste, alturate pil orului (pilorice)? Deoarece anume in aceast poriune a stomacului se dezvolt cel mai frecvent eroziunile, ulcerile i bolile oncologice. 14

Fig. 2 Structura tractului digestiv 15

De-a lungul curburii mici, mucoasa stomacal formeaz numeroase cute longitudinale a lctuind calea gastric(vezi fig.2), care prin contracia muchilor devine pentru un momen t un canal de primire a hranei lichide (soluii saline i ap), prin care lichidele di n esofag trec in pilor, evitand poriunea cardiac a stomacului(vezi fig.2). Acest l ucru se intampl pentru ca licidul s nu perturbe procesul de digestie prin diluarea coninutului stomacal. La un stomac plin muchii longitudinali se intind i nu sunt c apabili s formeze un canal pentru lichide, ca urmare lichidele nimeresc in corpul stomacal, diluand sucul gastric. Sucul gastric diluat nu are capacitatea de a d izolva i de a descompune hrana de origine animal . De aceia se recomand a bea lichi de (sucuri, buturi, ceai) cu o or inainte de mas sau la o or dup mas (cel mai bine cu o or inainte de mas sau la 2 ore dup mas). Forma stomacului. In activitatea mea de m edic deseori stabilesc diagnosticul ptoz gastric. Ce inseamn aceasta? Un stomac nor mal are form de corn i ocup o poziie oblicorizontal. In caz de intindere a stomacului , dup traumatisme sau ridicri de greuti stomacul ia forma unui carlig, ocupand o po ziie vertical. E firesc c la o asemenea deplasare in jos a polului inferior stomaca l, hrana nu mai poate fi evacuat rapid, staioneaz mult timp i se diger prost, intr in putrefacie, fermenteaz. Procesul de digestie din stomac. Sucul gastric descompune proteinele. Pentru ca proteinele din hran s fie asimilate, este necesar descompuner ea lor prin intermediul fermenilor pan la stadiul de aminoacizi. In hipoaciditate, descompunerea i asimilarea proteinelor alimentare este incomplet, fapt care duce la accelerarea descompunerii cu ajutorul bacteriilor, putrefacia in intestinul gr os. Ca urmare se formeaz multe substane toxice. Dac aceste toxine (indol, scatol, f enol, eter sulfocianic etc.) sunt produse ntr-o cantitate mic, ele sunt neutraliza te in ficat. Abundena lor cauzeaz otrvirea organismului. In continuare hrana din re giunea piloric a stomacului trece in intestinul subire. INTESTINUL SUBIRE Intestinul subire este format din trei segmente: duodenul cu o l ungime de 25-30 cm; jejunul lung de 2,7 m i ileonul de 4,2 m. Lungimea total a int estinului subire este de 6,5 pana la 7-8 metri (Vezi fig. 2). Particularitile anato mo-fiziologice ale intestinului subire Duodenul ncalec ca o potcoav capul pancreasul ui, i cu concavitatea flexurii sale ader la el (Vezi fig. 2). Poriunea iniial a duode nului alturat stomacului se numete bulb duodenal. n schimbri patologice a poriunii pil orice stomacale coninutul gastric mpreun cu acidul clorhidric nimeresc n bulbul duod enal. Membrana mucoas a bulbului este adaptat mediului alcalin, n urma contactului cu continutul acid celulele ei se traumatizeaz, se inflameaz, si apar eroziuni, ul cere si boli oncologice. n duoden se deschide printr-un orificiu comun canalul co ledoc al ficatului si canalul pancreatic, prin care intr bila si fermentii necesa ri descompunerii grsimilor din hran. Mucoasa intestinului subtire este dotat cu num eroase vilozitti ce posed n centrul lor vase sangvine si un sinus limfatic. Vilozitt ile realizeaz functia de absorbtie a substantelor nutritive, care au fost supuse actiunii sucului intestinal, eliminat de glandele intestinale. n afar digestiei di n lumenul intestinal are loc si digestia intrapariental. Ea este efectuat de viloz itti minuscule, care sunt vizibile numai la microscopul electronic si care contin fermenti digestivi. Intestinul subtire are un aparat limfatic care inactiveaz su bstantele nocive si microorganismele. Aglomerri de foliculi limfatici formeaz asa numitele plcile Payer si se gsesc numai n ileon, partea terminal a intestinului subt ire. n inflamarea plcilor Payer deseori se stabileste diagnosticul de apendicit acu t. 16

INTESTINUL GROS Intestinul gros se intinde de la poriunea terminal a intestinului subire pan la orificiul anal. El se divide in urmtoarele poriuni: cecul, cu apendice le vermiform; colonul ascendent; colonul transversal; colonul descendent; colone l sigmoid i rectul. Lungimea total a intestinului gros este de la 1 pan la 1,5 m. ( Vezi fig. 3). Particularitile anatomofiziologice ale colonului In locul de ptrunder e a intestinului subire in colon se afl a 10-a clapet in calea propulsrii hranei (Ve zi fig.2). Aceast clapet regleaz propulsarea hranei, impiedicand reintoarcerea conin utului in intestinul subire unde exist un mediu alcalin, spre deosebire de colon c are are un mediu acid. Cecul, fiind o prelungire a intestinului subire este local izat cel mai frecvent in zona iliaca dreapt (abdominala inferioar). De la el pleac o prelungire vermicular apendicele cu lungimea de 39 cm. Doar fiinele erbivore au a pendice, iar intestinul gros este destinat prelucrrii fibrelor vegetale, deaceia peristaltismul in colon este incetinit. Dac coninutul intestinal trece prin intest inul subire (cu lungimea de 7 metri) in decursul a 4-5 ore, atunci prin intestinu l gros (cu lungimea de 1,5-2 m.) parcurge in decurs de 12-18 ore. In acest timp in intestinul gros, cu ajutorul diverselor bacterii (pan la 400 de tipuri) se sin tetizeaz din fibrele vegetale o serie de vitamine importante (inclusiv vitaminele grupei B), aminoacizi, enzime, hormoni i alte substane nutritive. Mucoasa apendic elui este bogat in esut limfoidal, adic reprezint o amigdal intestinala, care reine truge microorganismele patogene, din acest motiv el adesea se inflameaz. In acest e cazuri chirurgii i internitii recomand s fie extirpat. Dar noi tim deja c prin inltu area barierei limfatice apare pericolul inmulirii i rspandirii microbilor in regiun ile mai profunde ale intestinului i a cavitii abdominale, fapt care se constat i dup o peraiile de apendectomie inlturarea apendicelui. Dar atunci cand exist indicaii vita le pentru operaie inflamarea membranelor cavitii abdominale (peritoneului) interveni a chirurgical trebuie efectuat urgent. Apendicele este o glanda hormonal ce produce un ferment care regleaz peristaltismul intestinului gros. La inlturarea apendicel ui peristaltismul intestinului gros se incetinete i mai mult, se rein materiile fec ale i survine procesul de putrefacie. Intr-un intestin sntos, bacteriile acioneaz ca n ite protectori ai omului. Ele posed capacitatea de a suprima inmulirea bacteriilor patogene. Substanele sintetizate in intestinul gros contribuie la creterea imunitii, i in consecin realizeaz o protecie anticanceroas. In intestinul gros se formeaz i se umuleaz materiile fecale pan la expulzarea lor din organism. Ca urmare a alimentaie i bogate in amidon i proteine se dezvolt procesul de fermentaie i de putrefacie (Vezi fig.4). Dopurile de gaze formate impiedic propulsarea materiilor fecale; in urma acumulrilor de gaze intestinul gros se umfl, formand-se diverticuli (un fel de bu zunare) unde materiile fecale se aglomereaz intrand intr-o stare de putrefacie con tinu. La atingerea varstei de 40 de ani, la om se acumuleaz de la 3 pan la 20 de kg de fecaloame (fecale petrificate) i alte mase in putrefacie. Intestinul gros se e xtinde, se deformeaz, presand i deplasand din locul lor alte organe ale cavitii abdo minale, ducand la dereglarea funciilor acestora (Vezi fig.3 i 4). In mod deosebit sufer ficatul. 17

Fig. 3. Intestinul gros in stare normal. Corelaia cu centrele anatomice i cu afeciun i ale organelor Fig . 4. Aspectul intestinului gros in faza acumulrii deeurilor i in patologii 18

In partea dreapta a abdomenului, acolo unde are loc trecerea colonului ascendent in colonul transversal se formeaz un unghi, numit unghi hepatic ( localizat sub ficat)(Vezi fig. 3). In aceasta regiune, deseori se formeaz buzunare mari in care stagneaz fecaloamele o mas voluminoas de materii fecale deshidratate. Deasemeni in testinul gros face o flexur i in partea stanga a regiunii abdominale, la trecerea colonului transversal in cel descendent. Astfel se formeaz un unghi, in care la f el stagneaz indelung masa de putrefacie, gazele, se formeaz buzunare care apsa splin a, stomacul,pancreasul ,,diafragma adiacenta inimii. Acest unghi poart denumirea d e unghi splenic. Urmtorul loc de stagnare a materiilor fecale, dopurilor de gaze i a microbilor este intestinal sigmoid. Insi forma sa de ,,S favorizeaz acest proces. In inflamarea intregului colon (colit), toata aceasta mas grea i umflat deformeaz, p reseaz i deplaseaz din locurile lor celelalte organe din cavitatea abdominala, rini chii,diafragma bazinului mic. Apar dereglri funcionale ale acestor organe, sunt pr esate arterele, venele i nervii. Pe lang afeciunile enumerate mai sus, se dezvolt bo ala hemoroidal, dilatri venoase in jurul rectului, proctita (inflamaia rectului), b oala varicoas a membrilor inferioare, inflamarea vezicii urinare (cistita); la brb ai adenomul de prostat, modificri ale testiculelor i a altor organe sexuale. S nu cre dei c aceasta se ntmpl numai persoanelor obeze sau posesorilor burilor mari. n timpul tudiilor mele de perfecionare n radiologie s-a ntmplat odat ca profesorul s atrne pe t bl radiografii ale colonului i ne-a cerut s le descriem (s stabilim diagnosticul). n perioada respectiv pacientul, radiografiile cruia le examinam, era deja operat.Noi toi ca unul, i noi eram 32 de persoane (dintre care jumtate erau doctori n tiine medi cale i efi ai seciilor de radiologie), am concluzionat dup radiografii cancer al int estinului gros. Profesorul s-a amuzat copios de concluziile noastre: s-a dovedit c nu era cancer, ci un imens fecalom. n urma proceselor de fermentaie i putrefacie n intestinul gros se formeaz substane toxice i gaze. Substanele toxice reuesc s se absoa rb n circuitul sanguin, i mpreun cu sngele s se distribuie rapid la organe i sisteme. est fenomen, numit fenomen de autointoxicare intestinal era considerat de I. I. M ecinicov principalul impediment n calea longevitii. Unii fiziologi din perioada act ivitii sale au considerat c intestinul gros, fiind un rudiment al strmoilor vegetarie ni (maimuele) ndeprtai, nu-I servete la nimic omului. Ei au propus ca colonul s fie nl rat din organism, iar intestinul subire s fie suturat de rect. Au fost effectuate cteva intervenii chirurgicale de pe urma crora pacienii sufereau i mai mult. Academic ianul A. M. Uglov ,,a reabilitat definitiv intestinul gros. mpreun cu colegii si a e fectuat o serie de experimente i a constatat c microflora normal a intestinului gro s particip nu numai la procesul de digestie i la sinteza vitaminelor, aminoacizilo r, hormonilor, enzimelor din fibrele vegetale, dar mai sintetizeaz i aa numiii aminoa cizi eseniali, din cauza crora sau iscat mereu dispute dintre vegetarieni i carnivor i. nainte se considera c numai n produsele din carne se conin aceti aminoacizi esenial i. Funciile intestinului gros De absorbie. In intestinul gros se absorb vitaminele ,glucoza, aminoacizii, hormonii,pan la 95% ap i microelemente preioase. S-a constat c fiecare poriune a intestinului gros intr-un timp determinat alimenteaz anumite orga ne (Vezi fig.3). De digestie. Elimin in lumenulul intestinal sucuri digestive cu o mic cantitate de fermeni. Energetic. Intestinul gros asemenea unui calorifer inco njoar la periferie intreaga cavitate abdominal. Haustrele sale (dilatrile) unite cu un ligament ingust servesc pentru descompunerea lent a fibrelor vegetale, in urm a creia se degaj o cantitate imens de energie i se produce o cretere a temperaturii. Aceasta energie inclzete toate organele din cavitatea abdominal, protejandu-le de f rig. De excreie (evacuatoare). In intestinul gros se formeaz materiile fecale, iar de aici sunt expulzate din organism. 19

TRATAREA INTESTINULUI GROS I MENINEREA FUNCIONRII NORMALE A ACESTUIA Dumneavoastr vei efectua purificarea organismului dup una din variantele recomandate in capitolul 2 ,,Variante de purificare. In continuare vei aplica toate procedeele recomandate de purificare profund a organismului. Pe fondul purificrii profunde v vei ocupa i de ,,curenia intestinului gros. Ce inseamn acest lucru? Trebuie sa curai intestinul gros e 2 ori pe lun prin splaturi i clisme, iar cei care au apendicele extirpat o vor fa ce sptmanal. Unii autori nu recomand alimentele vegetale persoanelor cu apendicele inlturat. In nici-un caz s nu renunai la produsele vegetale, doar in ele este salvar ea intestinului gros. tii deja c fr apendice se diminueaz peristaltismul colonului, ia r prin ingerarea hranei bogate in amidon in el se dezvolt mai frecvent i mai rapid procesele de fermentaie i putrefacie. De aceia persoanele crora li s-a extirpat ape ndicele, trebuie sa-i curee mai des intestinul gros, adic cel puin o dat pe sptman. U olon curat v va rsplti cu un ten frumos i un aspect sntos al pielii, cu un miros plcut al gurii i al corpului, cu voiciune, cu o minte clar i echilibru interior. Acele pe rsoane, care ani in ir au avut probleme intestinale, trebuie s fie in mod special atente i rbdtoare cu colonul lor dup efectuarea purificrii. Dragi cititori, propriul vostru organism v va ajuta. Procedai in felul urmtor: seara in ajun (de la ora 20 p an la ora 22) intr-una din zilele sptmanii, alese de dumneavoastr, curai intestinul gr s. A doua zi nu mancai nimic. La apariia discomfortului i a strii generale proaste s e mai pot face in aceast zi 12 clisme. Dac avei o stare generala bun, in ziua cand st ai nemancat, nu mai avei nevoie s facei clisme. In ziua urmtoare incepei s mancai ca obicei, i incercai pe cat posibil s luai un dejun uor: sucuri, compoturi, apoi mancar ea dumneavoastr obinuit. In ziua de curare ,,ziua de foame organismul insui va cur bun gospodin acele organe i sisteme i va face ordine acolo unde el consider aceasta e xtrem de necesar. In aceasta zi, se poate consuma pan la un litru de ap, dup dorin, f iart sau filtrat (de preferat in cantiti mici i cat mai frecvent).

Remedii populare pentru constipaie i afeciuni ale colonului n ulcere, eroziuni ale s tomacului sau intestinului, se mnanc pe stomacul gol, in decurs de o lun 0,5 pahar de cartof crud nedecojit, dat prin rztoare amestecat cu 0,5 pahar cu chefir sau ac idofil. Dup administrarea acestui amestec nu se mnanc 3 ore. Pe parcursul zilei res pectai regimul alimentar cu care suntei obinuii. n constipaii: 1. Se mnanc 2 mere ned jite pe parcursul zilei. 2. Dimineaa, cu 2 ore inaintea micului dejun se dizolv in 2 pahare cu ap clocotit 2 lingurie de trae de grau,se las s se inmoaie bine i se mn o ca(terci). Nu are contraindicaii, se poate intrebuina zilnic. 3. Peste o lingur de semine de chimen se toarn un pahar cu ap clocotit, se las la infuzat 20 de minute. S e administreaz timp de 10 zile, cate o lingur impreun cu semine de 34 ori pe zi, cu 2 ore inainte de mas. 4. Peste o lingur de semine de in se toarn un pahar cu ap clocot it, se lsa la infuzat 20 de minute. Se administreaz cate o lingur de amestec de 3 or i pe zi la o or dup mas timp de 10 zile, incercai pe viitor s normalizai funcionarea i testinului gros printr-o alimentaie adecvat. 5. Se mnanc inainte de culcare 2 portoc ale sau un grapefruit, sau se consum 100 ml de infuzie cald din fructe de mce. 20

n cazul fecaloamelor, calculilor biliari i renali: se umple 2/3 de sticl cu ceap tiat mrunt, se adaug pan sus vodc sau spirt, se inchide ermetic, se ine la cald sau la soa re timp de 10 zile. Se administreaz cate 10 picturi inainte de mese. Purgative: In fuzie de senna sau de scoar de cruin peste o linguria de plant uscat se toarn de cu r . pahar cu ap clocotit. Se bea dimineaa pe nemancate. Favorizeaz de asemenea elimin area bilei, nisipului din vezica biliar in duoden. Pentru colonul aton, dilatat, chiar dac considerai c nu suferii de constipaie: peste 1 lingur de plant uscat de sun e se toarn un pahar cu ap, se fierbe 10 minute. Se bea cate 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu jumtate de or inainte de mese. n constipaie cronic, ateroscleroz se recoman d a se manca de 2 ori pe zi cate o linguri de varz de mare uscat combinat cu salate, s up, ca(cereale fierte).

RECTUL Rectul are funcia de a elimina materiile fecale din organism. Are dou sfinc tere: superior (a 11-ea clapet) in locul trecerii colonului sigmoid in rect (a 12 clapet) (vezi fig. 2) i inferior. Sfincterul inferior este cel mai puternic, deoa rece este format din 2 sfictere: intern si extern. In condiii normale, dup trecere a materiilor fecale sfincterul superior se inchide, iar dup evacuarea rectului se inchide sfincterul inferior, adic rectul trebuie s fie permanent curat i gol. In c azul constipailor frecvente sfincterul superior slbete i materiile fecale stagneaz in dilataia ampular a poriunii superioare a rectului. Particularitile poziionrii rectulu . Posterior de rect se afl osul sacru i coccisul; anterior cu segmentul su, neacope rit de peritoneu, rectul se invecineaz la brbai cu veziculele seminale, canalele di ferente, de asemenea cu o poriune lipsit de peritoneu a fundului vezicii urinare, interpus intre ele, iar mai jos - cu prostata; la femei anterior se limiteaz cu ut erul i peretele posterior al vaginului pe tot traiectul su. Din descrierea de mai sus a raporturilor topografice ale rectului cu alte organe, este evident c i cele mai neinsemnate modificri patologice ale rectului vor afecta organele invecinate. Masele de putrefacie reinute aici conin multe toxine i bacterii , de aceia pentru a proteja organele adiacente in rect s-a dezvoltat o reea venoas foarte bogat, care colecteaz toate aceste substane toxice i le transfer prin vena port in ficat unde sun t neutralizate. Reeaua venoas este format din trei plexuri: intern (sub membrana mu coas), extern (care inconjoar rectul) i inferiorin regiunea sfincterului extern anus ului. Plexul venos intern reprezint prin sine nite iruri de noduli venoi, aranjate i n forma de inele. Sub aciunea excitanilor,exesului de toxine, presiunii ei se mresc in dimensiuni luand forma unui ciorchine, formand astfel hemoroizi interni.Aceti noduli sunt dureroi i deseori sangereaz, uneori destul de abundent. Dac persist cons tipaia habitual, atunci incep s se mreasc i canalele venoase externe, luand form de gh mulee. Dup cum vedei, nu are nici un sens s fie operai,inlturai nodulii hemoroidali in erni, deoarece atata timp cat exist, ei colecteaz substanele toxice, evitand in ace st mod formarea nodulilor in jurul rectului. De regul, dup intervenia chirurgical, c are nu a eliminat cauza primar a bolii hemoroidale deeurile acumulate in colonul a diacent lui i constipaia habitual apar noduli hemoroidali externi i paraproctita (ad ic inflamaia esuturilor din jurul rectului). De asemenea naterile, ridicarea greutilor mari, munca sedentar, constipaiile habituale, eforturile, statul prelungit in pic ioare provoac creterea volumului plexului venos inferior, formandu-se astfel nodul i care uneori sunt dureroi i sangereaz. Ei de asemenea, nu trebuie inlturai, deoarece sunt colectori de toxine i intr-o oarecare msur joac rol de barier in calea spre cir cuitul sangvin. Venele inferioare ale rectului nu se vars in vena port (spre ficat ), ci in vena cav (spre inim), deci sangele nu trece imediat prin ficat pentru neu tralizarea 21

toxinelor, ci se vars in atriul drept, iar de acolo prin ventriculul drept ajunge in plmani. Aadar, meninerea in curenie a rectului este o garanie pentru sntatea plm r, i prin urmare a rinoi orofaringelui.

Curarea rectului Indicatii: hemoroizi, proctite, paraproctite (inflamaia rectului), inflamaii ale organelor genitale feminine i masculine, tumori ale organelor genit ale, polipi, chisturi, adenoame, fibroame, mioame, eroziuni ale mucoasei, ulcerai i, fisuri, fistule, secreii patologice rectale i genitale. Schema de utilizare 1-a zi Incercai s evacuai intestinul gros pe cale natural inainte de a efectua microcli sma, dac nu reuii atunci facei o clism cu 2 litri de ap pe la orele 1920, cu o or ina ea urmtoarei proceduri: La orele 19:30 20, preparai urmtoare infuzie: peste o lingu ri de plant uscat de rostopasc se toarn 200ml de ap fierbinte, se mai fierbe 2 minute, se infuzeaz 20 de minute, se las la rcit. La ora 21 aceast infuzie se strecoar i in st are cald (36 C) se introduce in rect cu ajutorul irigatorului, avand grij s ungei in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent. Incercai s stai culcat i s reinei in rec n timp cat mai indelungat infuzia de rostopasc. 2-a zi La ora 20, se face o micro clism cu 200 ml de ap fiart adus la temperature camerei, dup ce ai uns in prealabil ca nula rectal cu ulei sau unguent. Evacuai imediat coninutul rectului. La ora 21, se introduce cu para pediatric 10 ml de ulei sterilizat de ctin, de msline sau de floar ea-soarelui. Putei steriliza o cantitate mai mare de ulei, inandu-l intr-un vas as tupat la frigider. Inainte de utilizare, cantitatea necesar se inclzete. Sterilizar ea: intr-un vas curat (borcan, sticl) oprit cu ap clocotit se toarn uleiul, apoi vasu l plin se pune intr-o crati cu ap rece pe fundul creia se pune un prosop sau o harti e. Cratia se pune la foc mediu i dup ce apa d in clocot se ine vasul cu ulei 40 de mi nute. Apoi se rcete. Uleiul este gata s fie utilizat. Para se spal inainte in interi or i in exterior cu ap clocotit, chiar se poate fierbe (intr-o cratia cu ap timp de 35 minute). Strduii-v s inei uleiul in rect un timp cat mai indelungat. 3-a zi La ora 19 se taie mrunt un cel de usturoi, se toarn 200ml de apa clocotit peste el, dup ce apa s-a rcit pan la 36C se strecoar prin tifon sau strecurtoare. La ora 20 facei microclis m cu infuzia de usturoi. 4-a zi Repetai procedura din ziua a 2-a. 5-a zi La ora 21 putei face o microclism cu mumio. In 200 ml de ap fiart, cldu se dizolv mumio cat un rf de chibrit. Dup gradul de saturaie, soluia trebuie s fie mai deschis la culoare d ecat mumio (ca un ceai de trie medie). Dac nu avei mumio, facei 2 zile de pauz dup cea de-a 4-a zi i reluai procedura (de la 1-a la a 4-a zi) pan la dispariia simptomelor 22

bolii. Dac avei totui mumio, dup a 5-a zi facei o pauz de 3 zile. In continuare se fac procedurile in aceeai ordine, cu pauze, pan la dispariia total a simptomelor.

PANCREASUL Pancreasul este localizat in spatele stomacului, in regiunea superioa r stang a abdomenului. Este format din cap, corp i coad. Capul glandei este inclavat in cavitatea duodenului i este dispus la nivelul vertebrei I II-a lombare. Capul de form prismatic intretaie posterior stomacul la nivelul coastelor XXII-a ; coada este situat mai sus decat capul i se apropie de partea inferioar a splinei. Lungim ea total a glandei este de 12-15 cm (Vezi fig.2). Pancreasul secret suc pancreatic care intr in duoden i ia parte la digestia hranei. In pancreas se gsesc insulie lob uli care sunt formaiuni endocrine, ce secret insulin hormonul care regleaz nivelul z ahrului in sange. Unii cercettori confirm c pancreasul particip la hematopoez i la reg area tensiunii arteriale (A. elagurov, 1962). Intrebuinarea in alimentaie a cantitilo r mari de zahr, a produselor de panificaie, a hranei prelucrate termic atrag dup si ne creterea nivelului de glucoz din sange, dereglri ale glandei tiroide i deseori ap ariia diabetului zaharat. Pentru funcionarea normal, pancreasul are nevoie de vitam inele grupei B, care ajut la sinteza insulinei, iar dintre substanele minerale de sulf i nichel. Surse de sulf sunt: varza (de Bruxelles, alb, roie) lptuca, cpunile, ag riele, glbenuul de ou, napii, ceapa, nucile i morcovii. Surse de nichel sunt legumel e proaspete. Pancreasul este foarte sensibil la substanele toxice i deseori se exp une intoxicaiilor, care se manifest clinic prin vom. Grea, diaree, slbiciune subit, tr nspiraii reci lipicioase, temperatur ridicat, iar uneori prin pierdere de cunotin. Pan creasul este sensibil la urmtoarele toxine din mediu: benzol, benzen, aceton, tric loretilen, tetraclorur de carbon, poteniali cancerigeni (benzopiren, antracen etc.) . Aceste substane sunt produsele gazelor de eapament ale mijloacelor de transport automobile, trenuri. De aceia se interzice culegerea ierburilor, ciupercilor, fr uctelor, legumelor, pomuoarelor ce cresc de-a lungul cilor ferate i a oselelor. Panc reasul este.de asemenea, sensibil la erbicide i ingrminte. Doar noi tim,c unii oameni in goana lor dup profit, nu numai c folosesc chimicale din abunden pentru cultivarea fructelor i legumelor, dar maii introduc cu seringele in pepeni substane pentru ac celerarea creterii i a coacerii. V relatez din propria mea experien c pancreasul este un organ foarte receptiv la metodele de tratament prin purificare atat in faza a cut cat i in cea cronic. Am avut trei paciente destul de tinere, pan in 36 de ani, c are erau internate in secia de reanimare aproape in fiecare lun, cu accese de panc reatit. Pentru a gsi cauza, chirurgii propuneau chiar deschiderea pancreasului. Da r dup efectuarea purificrii organismului dup varianta a 6-a, accesele au incetat. I n prezent datorit electroacupuncturii dup metoda Voll, se obin rezultate bune la pa cienii cu diabet zaharat, insulinodependent. 23

FICATUL I ROLUL LUI N METABOLISM Ficatul este cel mai voluminos organ glandular di n organismul uman, greutatea lui variaz intre 1,5 i 2 kg. Ficatul este situat dire ct sub diafragm, in partea dreapt al etajului superior al cavitaii abdominale, la a dult numai o poriune relativ mic a lui trece in stanga fa de linia mediana. Ficatul este imprit in 2 lobi : cel drept care e mai mare i cel stang mai mic (Vezi fig. 2) . Are structura lobular; lobulii sunt inconjurai de venule interlobulare, care sun t ramificaii ale venei porte i de ramurile arteriale interlobulare. Intre celulele hepatice din care sunt compui lobulii, trec canaliculele biliare, care prsind lobu lii se scurg in canaliculele interlobulare, apoi se unesc printr-un canal hepati c comun, ce se deschide in duoden. Endoteliul capilar din interiorul lobulilor e ste format din celule stelate, care posed proprieti fagocitare (capacitatea de a ca pta celulele strine, nocive i a le dizolva). Spre deosebire de alte organe, in fic at intr concomitent artera hepatic i vena port, adic ficatul primete atat sange venos, cat i arterial. Din ficat se elimin aproape jumtate din limfa intregului corp. Fic atul este in acelai timp un organ digestiv, circulator i al tuturor tipurilor de m etabolism, inclusiv hormonal. El indeplinete mai mult de 70 de funcii. Voi reamint i pe cele de baz. Funcia de digestie. Ficatul sintetizeaz bila, care ptrunde in duod en. Bila ia parte la digestia intestinal, contribuie la neutralizarea chimului ac id, care vine din stomac; descompune grsimile i favorizeaz absorbia lor, are o aciune stimulativ asupra peristaltismului intestinului gros. In decurs de 24 de ore fic atul elimin 11,5 l de bil. Funcia de barier. Mucoasa vaselor hepatice i celulele speci ale Kupffer absorb i descompun substanele toxice. Academicianul I. P. Neumavakin n umete ficatul cimitir pentru trupulee. Impreun cu sangele i limfa in ficat, intr i ce ele microbiene moarte, bacterii i virui; protozoare (giardia, trihomona, gardnerel la, chlamydia, opistorhis); viermi ascaride, echinococi; celule de esuturi i celul e sanguine. Ficatul trebuie de asemenea s neutralizeze i microorganismele vii: vir ui, helmini, protozoare care vin odat cu sangele. Bolile cronice latente furnizeaz fi catului o imens cantitate de trupulee i compui chimici nocivi ale medicamentelor. In a cest caz ficatul nu e capabil s inving o aa cantitate de compui nocivi i ei ptrund in sange. Are loc intoxicarea intregului organism. Funcia de aprare in patologii de d igerare i de absorbie a proteinelor. Digerarea i absorbia incomplet a produselor prot eice in intestinul subire duc la descompunerea accelerat cu ajutorul fermenilor bac terieni (putrefacia) a proteinelor, peptidelor i aminoacizilor in intestinul gros. Ca urmare se formeaz produse toxice de putrefacie. La o cantitate mic a acestor to xine ficatul, care funcioneaz normal, le neutralizeaz complet. La excesul de substa ne toxice, ficatul nu reuete s le neutralizeze, ele nimeresc in sange, cauzand otrvir ea intregului organism, inclusiv i a ficatului, i la evoluia diverselor boli. Parti ciparea la circulaia sangvin. In celulele reticuloendoteliale are loc scindarea ox idativ a hemoglobinei i a altor celule sanguine, in urma creia se formeaz biliverdin a (pigment biliar de culoare verde). La reducerea bileverdinei se formeaz bilirub ina (pigment de culoare roie galben). Bilirubina impreun cu bila este eliminat de i ntestin. La atenuarea funciei cilor biliare (dischinezie), circulaia incetinit a bil ei, bilirubina din ea, se precipit in canalele hepatice, vezica biliar, ductul cho ledoc, intestin, unde treptat se formeaz calculi biliari, destul de mari cam de mr imea unei nuciasemenea unor pietre verzi. Uneori are loc alipirea calculilor bili ari de cei de colesterin, rezultand conglomerate de culoare galben-verzui. Astfel treptat se deterioreaz funcia de secreie a bilirubinei de ctre ficat. Se mrete coninu ul bilirubinei in sange, are loc sedimentarea eritrociteor descompuse in celulel e ficatului i in organe, scade cu 2575 de ori activitatea mitotic a hepatocitelor ( celule de protecie). Secundar sufer pancreasul i tiroida (scade funcionalitatea lor) . Reglarea metabolismului colesterinei. Colesterina (colesterol) ptrunde in organ ism cu grsimile din hran sau se sintetizeaz in organism, in principal n ficat. Coles terina este utilizat de organism pentru sinteza hormonilor de importan biologic, mai ales a hormonilor cortexului 24

suprarenal i ale glandelor sexuale, i de asemenea a vitaminei D. Colesterina i fosf olipidele sunt importante elemente structurale ale membranei celulare. Mecanismu l de reglare a metabolismului colesterinei nu este inc sufficient cercetat. Este d e necontestat influena sistemului nervos central asupra nivelului seric de colest erin, deoarece excitarea emoional ridic nivelul acestuia (hipercolesterolemie). In h iperfuncia tiroidei, a suprarenalelor i glandelor sexuale crete nivelul de colester in, iar in hipofuncie scade nivelul de colesterin. Colesterina neutilizat de organis m este supus descompunerii in ficat. Produsele descompuse se transform in acizi bi liari i impreun cu bila se elimin in intestin. La dereglarea metabolismului coleste rinei, colesterina impreun cu eterii ei se pot depune in hepatocite, celulele spl enice, in aort, vase i piele. In consecin aceste esuturi ii schimb funcia, se dezvolt roscleroza vaselor i se formeaz calculi de colesterin in canalele biliare apariia lit iazei biliare. Nivelul colesterolului variaz in dependen de anotimp, varst, effort f izic i intelectual. Sinteza fosfolipidelor. Importana fiziologic a fosfolipidelor e ste imens. Ele intr in structura celular a esuturilor, mai ales a esutului nervos. In absena lor celulele ii pierd integritatea. Fosfolipidele se formeaz in peretele in testinal i in ficat. Dar numai celulele hepatice sunt capabile s le elimine in cir cuitul sanguin. La dereglarea sintezei fosfolipidelor in ficat, in el se acumule az lipidele i are loc infiltrarea gras a ficatului. Iar cantitatea lipidelor in fic at poate ajunge pan la 40-50% in loc de 5% cat este norma. In afar de aceasta, legt urile fosforice intr in structura ATP (adenozintrifosfatul), care este un acumula tor fizic ce capteaz i stocheaz 60-70% din energia organismului. La eforturile fizi ce i psihice, boli acute, organismul folosete energia termic a acestor compui chimic i. Participarea la metabolismul glucidelor. 1. Din glucoz in ficat se sintetizeaz glicogenul-rezerv de carbohidrai. In cazuri de urgen (stres i foame) glicogenul se de scompune (glicoliz) din nou pan la glucoz, care este eliminat de ficat in circuitul sangvin. Pentru funcionarea deplin a celulelor nervoase (neuronii), creierul are n evoie de un flux permanent de glucoz, deoarece el insui conine rezerve foarte mici de hidrai de carbon. 2. O parte din glucoza, ce vine in ficat, se poate oxida cu eliminare de energie, indispensabil organismului. O parte (30-40%) se transform in energie termic ce servete la inclzirea corpului i o parte este transferat in mediul extern prin schimbul de cldur. 3. Glucoza din ficat poate servi ca surs pentru sint eza proteinelor i a lipidelor. 4. In ficat se pot sintetiza carbohidrai din produs ele rezultate ale metabolismului lipidic i proteic. Un produs intermediar al meta bolismului glucidic i al unor aminoacizi, este acidul piruvic. La dereglarea sint ezei acestui acid, de exemplu la intoxicaii cu mercur, arseniu apar boli ale fica tului atat de grave ca uremia (micorarea formrii i excreiei de urin), distrofia hepat ocerebral (boala Wilson-Konovalov), scleroz multipl, avitaminoza B. 5. Sinteza glic ogenului din acid lactic. In timpul efortului fizic, in muchi se acumuleaz acid la ctic, la efortul fizic prelungit o parte din acidul lactic ajunge prin circulaia sanguin in ficat. Din acidul lactic, un ficat sntos sintetizeaz glicogen, iar un fic at bolnav, plin de deeuri colecteaz acidul lactic care din nou nimerete in sange i m uchi. In urma surplusului de acid lactic apare o slbiciune muscular miastenie. Form area corpilor cetonici. Ficatul este organul de baz, practice singurul in care se formeaz corpii cetonici (acetonici) din acizii grai. In afeciunile hepatice are lo c formarea intens a corpilor cetonici, fenomen care dezechilibreaz metabolismul li pidic i scade energia, i greutatea corpului. Participarea la metabolismul proteic (schimbul de proteine). Produsele rezultate din scindarea proteinelor peptide, a minoacizi vin din intestinul subire in ficat. Dereglarea schimbului de aminoacizi poate duce la dezechilibrri mari ale activitii vitale a organismului. Funcia de ure ogenez. Ficatul protejeaz organismul de intoxicaia cu amoniac. Ureea, propriu-zis, este un produs inofensiv i se expulzeaz din organism impreun cu urina. In 25

sangele oamenilor sntoi circul urme neinsemnate de amoniac. In caz de dereglare a ur eogenezei in ficat sau la eliminarea prin rinichi a produselor rezultate din met abolismul proteic, crete nivelul de azot rezidual in sange (serul sanguin), ducan d la apariia unor boli grave: anemie hemolitic, insuficien renal (glomeruloscleroz, gl omerulonefrit, uremie etc.), hipofuncia glandei tiroide i paratiroide, tulburarea m etabolismului calciului, osteomalacie (inmuierea oaselor), osteoporoz i altele. SURSELE DE PTRUNDERE ALE TOXINELOR IN ORGANISM Dependent de modul ptrunderii in or ganism, sursele de formare a substanelor toxice se impart in 3 grupe: 1. Nivelul de dezvoltare a societii i modul de viaa al persoanei. 2. Bolile ereditare, bolile c opilriei 3. Aciunea microorganismelor ce ptrund din exterior in organele interne sa u formate chiar in interiorul organismului. Factorii responsabili din prima grup a de surse sunt: Aciunea nociv a mediului extern. Modul de via nesntos: fumatul, drogu rile, alcoolul, supraalimentarea, excesul de medicamente, etc. Emoiile negative. Efectele psihice a nevalorificrii calitilor personale. In a doua grup de factori res ponsabili de formarea substanelor toxice se pot include urmtoarele: Toxinele eredi tare, ce se transmit de la o generaie la alta. Toxinele primite de copil inc din b urta mamei. Toxinele dobandite din perioada de sugar i a copilriei (infecii bacteri ene i virale). Predispoziia ereditar la tulburri de metabolism. Produse rezultate di n metabolism. Psihotoxine formate ca urmare a tensiunii psihice. La a treia grup a de surse de toxine se atribui urmtoarele: Toate microorganismele ce ptrund in co rpul omului din exterior: viruii, microbii, bacteriile, protozoarele, helminii, ec zotoxine. Toxine excretate de microorganismele vii exotoxine. Substane toxice eli minate in urma dezintegrrii microorganismelor moarte, endotoxine. (Apa clorurat ad uce in organism bacterii moarte. Fierberea apei nu neutralizeaz endotoxinele). Pr oduse de dezintegrare celular a propriului nostru organism, rezultate de aciunea m icroorganismelor, autotoxine. Substane toxice rezultate in urma tulburrilor sintez ei celulare, tisulare, ale componentelor sangelui i limfei, autotoxine. MECANISMUL DEPUNERII DEEURILOR IN ESUTURI S examinm tipurile de esuturi in care se de pun deeurile. esuturile epiteliale sau de grani. Aceste esuturi sunt localizate pe su prafeele care se delimiteaz cu mediul extern, de asemenea cptuesc interiorul organel or cavitare i cavitile corpului. Complexul de celule epiteliale sub forma de tuburi , sculee i alte structuri, formeaz glande, dispuse in pereii organelor cavitare sau s eparat sub form de organe glandulare (glandele endocrine, salivare, mamare, ficat ul etc.). esuturile epiteliale indeplinesc dou funcii de baz: de aprare i de secreie. n dependen de organul pe care il acoper (cptuesc) esuturile epiteliale se impart in ec toderme epiteliu de tip cutanat i endoderm. Aici intr epiteliul tractului digestiv, cilor respiratorii, renal, foielor seroase ale pleurei i pericardului sacul seros ce inconjoar inima, 26

epiteliul mezenterului intestinal, organelor sexuale (genitale), membranelor cer ebrale i neuronale, endoteliului vascular,ce cptuesc in interior pereii inimii i vase lor, epiteliul glandular ce tapeteaz glandele ,inclusiv, ficatul, epiteliul muscu lar. esuturile conjunctive sau esuturile mediului intern. Ele nu comunic direct cu mediul extern, difer mult dup proprieti i sunt unite intr-o singur grup pe baza dezvol ii comune din aceiai foi embrionar a mezenchimei. Dup funciile pe care le indeplinesc pot fi imprite in trei grupe: prima grup indeplinete funcii de nutriie i aprare (esu e lichide sangele, limfa i esuturile hematopoetice); a doua grup cele cu rol de susi nere (esuturile conjunctive fibroase i esuturile scheletului) i a treia grup funcia d contracie (esutul muscular neted). Pentru esuturile conjunctive este caracteristic prezena unui mediu intercelular foarte dezvoltat. El poate fi lichid (plasma san guin, lichidul intercelular), gelatinos, semilichid (cristalinul, corpul vitros a l globului ocular) i fibros. esuturile conjunctive fibroase sunt dispersate prin t ot organismul i conin substan intercelular mezenchimul reticular. esutul conjunctiv, ntr-o msur mai mare mezenchimul su reticular, reprezint cel mai mare sistem de filtr are tisular, in care sunt transportate substanele prelucrate de celule i unde prin intermediul circuitului limfatic sunt transferate deeurile. Anume aceste deeuri pr egtesc terenul pentru numeroase boli infecioase, microorganismele gsind aici un med iu optim de dezvoltare. Acumularea de deeuri in multe esuturi provoac apariia bolilo r cronice. ETAPELE DE ACUMULARE A DEEURILOR N ORGANISM In 1955 medicul german G. G. Rekeveg a formut teoria homotoxicologic (de acumulare a deeurilor in organismul uman de aut ointoxicare). Conform principiului de baz al acestei teorii, bolile sunt o refleci e a puterii de aprare a organismului impotriva aciunii toxinelor din interiorul sa u exteriorul su, coordonat de sistemul imunitar. In dependen de tipurile esuturilor, G. G. Rekeveg a definit in lucrarea sa, 6 etape a proceselor ce se desfoar in ele. 1. Stadiul de eliminare. Eliminarea fiziologic din esuturi a tuturor tipurilor de deeuri in procesul de metabolism. 2. Stadiul de reacionare sau aciunea de rspuns a o rganismului la acumularea de deeuri accelerarea anormal a evacurii tuturor tipurilo r de deeuri din esuturi. Astfel poate s apar ridicarea temperaturii, rinoree, tuse, transpiraii, diaree, secreii purulente, dureri etc. De asemenea, pot aprea reacii in flamatorii in procesul de eliminare i neutralizare a toxinelor. 3. Stadiul de acu mulare i de repartizare a unei mari mase de deeuri acumulri uoare de deeuri sub form e obezitate de gradul 1 sau, dimpotriv, pierderea in greutate, creare de spaii noi de depozitare: lipoame, fibroame, ateroame, polipi, noduli hemoroidali etc. In aceste stadii organismul face fa intr-o oarecare msur deeurilor prin expulzarea lor p eriodic i prin acutizri. In cazul in care nu se purific organismul, procesul de acum ulare a deeurilor trece in stadiul urmtor, care se caracterizeaz prin ptrunderea deeu rilor in interiorul celulelor i distrugerea acestora. Iar in urma acumulrii deeuril or, se distrug i asemenea structure intracelulare cum sunt fermenii i genele. In ac este stadii evolueaz mai active bolile ereditare i crete predispoziia la ele. Primel e 3 stadii pot fi considerate ca o infiltrare tisular de deeuri, iar urmtoarele enu merate mai jos, ca o infiltrare celular a deeurilor. 4. Stadiul de saturaie. Se man ifest prin simptome subiective. Exist puine simptome subiective, de aceia se stabil esc in mod frecvent diagnostic comune: distonie 27

neurovegetativ, migrene, climax precoce, tulburri de metabolism, osteohondroz verte bral, sindromul oboselii cronice, uneori aceti bolnavi sunt categorisii ca simulani. aceia acest stadiu se mai numete tcut sau mut. 5. Stadiul degenerativ, de distrugere. Manifestrile obiective sunt terse, dar apar rezultate pozitive la investigaiile de laborator. In acest stadiu apar afeciuni secundare: rinit atrofic, pareze, atrofia nervului optic, ciroze i altele. 6. Stadiul de malignizare. In acest stadiu apar bolile oncologice i toate deeurile acioneaz in complex. In stadiile 4 i 6, organismul este expus deja unui inalt grad de aciune toxic a deeurilor. In aceste stadii orga nismul incearc s prelungeasc viaa cat mai mult timp i printr-un mod cat mai optim, el iminand deeurile impreun cu secreiile purulente prin fistule sau boli de metabolism . In alimentarea permanent a organismului cu deeuri, ele se repartizeaz intr-o anum it ordine, determinat de structura tisular: iniial in straturile superficiale (esutur ile epiteliale), apoi in esuturile conjunctive corespunztor strilor lor de agregare : - substane lichide sange, limf, lichid intercelular; - substane semi-lichide (gel atinoase)corpul vitros, lichidul sinovial, cristalinul; - esutul fibroscartilagiile , muchii, oasele etc. ; - esutul ultra-fibros (la nivel celular)mezenchimul esutului reticular. De aici rezult, c efectuarea purificrii organismului trebuie s se fac in aceeai ordine de la organele localizate la suprafa spre cele localizate in interior . 28

Capitol 2 VARIANTELE DE PURIFICARE ALE ORGANISMULUI Variantele de purificare ale organismului sunt expuse in ordinea complexitii lor i le putei efectua in mod succesiv pe msura ameliorrii strii generale. Contraindicaii g enerale pentru practicarea purificrii in absena supravegherii medicale: - pe toat p erioada sarcinii; - boli aflate sub tratament hormonal mai bine de un an (astmul bronic, diabetul zaharat etc.); - ulcer gastric i duodenal in faza activ (necicatr izat) - slbiciune general accentuat; - boli infecioase acute cu caracter epidemic (h epatita epidemicboala Botchin, difteria, meningita, tuberculoza); - bolile oncolog ice. Purificarea organismului se poate face in orice anotimp, lun sau perioad a fa zelor lunii, dac starea de sntate o cere. In scop profilactic se recomand efectuarea purificrii organismului in perioadele: - calendarului fazelor luniiin faza de lun plin; - lunilor cu energie maxim a anumitor organe: Ianuarie vezica biliar Februari e vezica urinar Martie stomacul Aprilie intestinul gros Mai intestinul subire Iuni e coloana vertebral Iulie rinichii August splina Septembrie ficatul Octombrie cre ierul Noiembrie plmanii Decembrie inima - anotimpului cu energie maxim in conformit ate cu data naterii: Luna naterii Luna optim pentru purificare Ianuarie Iulie Febru arie August Martie Septembrie Aprilie Octombrie Mai Noiembrie Iunie Decembrie Iu lie Ianuarie August Februarie Septembrie Martie Octombrie Aprilie Noiembrie Mai Decembrie Iunie 29

VARIANTA I. PREGTIREA ORGANISMULUI SLBIT PENTRU PURIFICARE PRIN INTERMEDIUL ENTERO -SORBENILOR* *Enterosorbenii substane, ce posed capacitatea de absorbie a toxinelor din tractul ga strointestinal. Indicaii: - scderea subit a imunitii; - slbiciune accentuat; - boli de endente de tratament hormonal, boli grave indispensabile de tratamentul medicame ntos, in faza acut i cronic (astmul bronic, diabetul zaharat, insuficiena renal); - bo li cardio-vasculare grave(boala ischemic a cordului in stadiul III-IV); - pacienil or peste 70 de ani. Contraindicaii nu exist. Pentru aplicarea acestei variante est e nevoie de cate o cutie din urmtorii enterosorbeni: polifepan, enterosgel, sorben t MCC ( celuloz microcristalin). Bolile menionate mai sus corespund stadiului 56 de acumulare a deeurilor, ce se caracterizeaz prin blocarea funciei de filtrare la niv el tisular (mezenchimei) i celular. In aceste stadii eliminarea rapid a deeurilor p oate provoca autointoxicarea organismului, de aceia procesul de purificare trebu ie efectuat gradat in 3 etape. 1-a etap Pentru inceput folosim enterosorbentul cu capacitatea de absorbie mai mic polifepan. Deoarece sorbenii pot extrage microeleme ntele i vitaminele necesare organismului se recomand imbogirea hranei cu suplimente nutritive i mrirea consumului de produse vegetale. Adugtor, va trebui ajutat organis mul la evacuarea substanelor nocive prin intestine, piele, i cavitatea oral. Schema procedurii 1. In decurs de 9 zile, se respect regimul alimentar recomandat in An exa 4. E de dorit s se respecte orarul indicat al meselor. 2. Zilnic, in decurs d e 9 zile, la orele: 7:008:00; 11:0012:00; 14:0015:00; 17:00 18:00 (adic cu o ora inai nte meselor), se administreaz cate 1 linguri din sorbentul polifenan, dizolvat in 5 0ml de ap la temperatura camerei. Dup care se mai poate bea 50100ml de ap. Pentru co moditatea utilizrii, punei intregul coninut al cutiei intr-un borcan cu capac filet at i turnai in el ap cu 2 degete mai sus de nivelul sorbentului. Evitai uscarea exce siv a preparatului, in caz de necesitate, adugai ap. In continuare vei lua cate o lin guri de enterosorbentul umed de polifenan, dup care se bea 50100ml de ap. 3. Suplimen tai zilnic hrana cu 1 linguri de grau incolit combinat cu salat, sup de legume (modul de preparare vezi capitolul 5 Microelementele in alimentaie). 4. Adugai in ca(cereale ierte)i supe pan la o lingur de trae de grau pe zi. 5. Adugai usturoi in salate, ca ale fierte)i supe,1-2 lingurie de varz de mare. 6. Folosii ap filtrat sau ap rece, st se poate i de izvor. S bei ap mai des, dar in cantiti nu prea mari: la fiecare 30 de minute cate 3 guri, sau la fiecare or cate 6 guri. 7. Zilnic la ora 7:00, facei de toxifierea cavitii bucale cu ulei vegetal (vezi capitolul 1). 8. Zilnic la orele 7 :30 i 17:30, frecionai pielea intregului corp cu oet de mere sau alte cu concentraia de 3%, la temperatura camerei; la orele 8:00 i 21:00 facei un du cald. 9. Zilnic la ora 20:00, facei o clisma evacuatoare (tehnica efecturii clismei vezi anexa 1) Ob servaie: la a 6-a, 7-a zi de luare a polifepanului (sau a altui enterosolvent) se poate 30

inruti nesemnificativ starea general de sntate perioada crizei de acidoz inceputul ii deeurilor. Nu trebuie s v ingrijorai, continuai purificarea. In ziua de criz trebui e s facei 2 clisme de curire ( in total 4 l de ap), s v odihnii, s mancai hran veg cionai corpul cu oet dizolvat (de concentraie obinuit ca pentru hran) i in caz de fri ne punei termofoare calde la picioare. Citii capitolul IV Reaciile organismului pe perioada purificrii i indeplinii toate recomandaiile expuse acolo la apariia fiecrui s mptom. Criza de acidoz dureaz de obicei 12 zile. Peste 9 zile de administrare de po lifepan, facei 2 zile pauz fr enterosorbent i trecei la a 2-a etap de purificare. Resp ctai in continuare toate celelalte recomandri (cu excepia clismei evacuatoare). a 2 -a etap La a 2-a etap de purificare se folosete enterosorbentul enterosgel sau MCC polimer macro-molecular, preparat pe baz de siliciu. Metoda de admnistrare: Se ia enterosgel de 2 ori pe zi, cu 2 ore inainte de pranz i cu 2 ore dup masa de sear ( cin). Peste o lingur de enterosorbent (fr varf) se toarn 2 linguri de ap (rece de la r obinet), se amestec bine (timp de 10 minute) pn se obine o mas omogen. Apoi se inghite acest amestec i se bea jumtate de pahar cu ap rece. Durata de administrare e de 7 zile. Pe durata administrrii eterosgelului exist posibilitatea apariiei in a 56 zi a unei uoare crize de acidoz. Cu procedeele de auto-ajutor vei face cunotin citind capi tolul IV Reaciile organismului pe perioada purificrii. Continuai s facei clisme la fie are a 2-a zi (peste o zi), deoarece purificarea intensiv, inlturarea celulelor moa rte i a deeurilor, cere splarea acestora. Numrul clismelor il vei decide in funcie de starea dumneavoastr general, e de dorit sa le facei pan la ap curat. Continuai s re recomandaiile, expuse la descrierea 1-ei etape de purificare, de la punctul 3 pan la 9 . Peste 7 zile de administrarea enterosgelului, facei 2 zile pauz i trecei la u rmtoarea etap de purificare. a 3-a etap A 3-a etap purificarea ficatului. Realizai-o dup varianta a II-a i a IIIa, conform indicaiilor expuse in variante. In a 7-a zi du p inceperea purificrii,conform variantelor, trecem la etapa a 4-a de purificare a organismului. a 4-a etap Se continu purificarea cu enterosorbentul, prezent sub fo rma presat in tablet din material de fibre de carbon activ pulverizat (framiat). El ajut la purificarea i tratarea persoanelor care sufer de alcoolism i narcomanie. Mod ul de admnistrare 1. Se mestec bine 1 tablet pe zi i se bea cu 1 pahar cu ap, la 2 o re dup mas, in decurs de 10 zile. 2. Continuai s respectai recomandaiile 1-ei etape de purificare de la punctul 3 pan la 8. 3. Alimentaia conform anexei 4. 4. In cazul cand nu are loc golirea voluntar a intestinului gros de deeuri (actul de defecaie v oluntar) in decurs de 24 de ore, se fac clisme evacuatoare cu 24 litri de apa (in dependen de cum v simii). Peste 10 zile trecei la purificarea organismului cu ajutoru l metodelor speciale (vezi capitolul 3). 31

In lips comprimatelor de enterosorbent carbonic putei utilize enterosorbentul MMC (celuloz microstructurat). Metoda de administrare e aceiai, doar c in loc de tablet s e ia o linguri de pulbere MMC i se dizolv in 100ml de ap i bea o dat pe zi la 2 ore du mas in decurs de 10 zile. Restul de recomandaii sunt aceleai. In lipsa enterosorben tului sub form de comprimate (este produs in oraul Harikov) i sorbentului MMC, reco mand ca dup a 3-a etap s trecei la purificarea organismului cu ajutorul metodelor sp eciale. VARAINTA II. PREGTIREA ORGANISMULUI SLBIT PENTRU PURIFICARE CU AJUTORUL OREZULUI

Aceast variant de purificare se utilizeaz in cazul lipsei enterosorbenilor, indicaiil e de administrare rman similare celor din varianta I. Contraindicaii nu exist Proce sul de purificare se petrece in 2 etape. 1-a etap In seciunea Metoda de purificare a organismului cu ajutorul orezului , este expus amnunit metodica de purificare. Ind eplinii toate recomandaiile artate in aceast seciune. Schema procedurii 1. In decurs de 15 zile intre orele 7:008:00, se mnanc pe stomacul gol orezul pus la macerat. Du p masa de orez nu se mnanc in decurs de 4 ore. 2. Intre orele 20:0021:00 facei clisme de curire cu 2 litri de ap (Anexa 1). In prima sptman clismele se fac peste o zi, cu o lingur de suc de lmaie i 1 lingur de suc de sfecl. In lips de lmaie facei clisma or u propria urin, adugand-o de la 1 lingur pan la 200ml, sau cu infuzie de suntoare: pe ste 1 lingur de plant uscat se toarn 200 ml de ap clocotit, se fierbe 12 minute i se ecoar prin sit in clism. In a doua sptman clismele se face zilnic cu aceleai adugri. limentaia vezi Anexa 4. 4. In continuare, ca in varianta I de la punctul 3 pan la 8. a 2-a etap purificarea (curirea) ficatului Curirea ficatului se face dup variantel II i III, conform indicaiilor, expuse in variante. In a 7-a zi de la inceperea cu ririi ficatului dup variante, trecem la prelungirea curirii cu ajutorul orezului in d ecurs de 25 de zile. Ar fi bine s respectai acelai regim alimentar conform schemei. Permanent adugai grau incolit, usturoi, trae i sucuri de legume. Indeplinii toate rec mandaiile seciunii Microelementele in sistemul alimentar. 32

VARIANTA III (PREVENTIV) Se recomand tuturor in scop preventiv pentru purificarea ficatului. Se poate efec tua o dat la trimestru. Cu scop de tratament, aceasta variant se recomand bolnavilo r, care prima dat efectueaz purificarea in urmtoarele boli: - diabetul zaharat (se poate i pentru insulino-dependeni); - bolile cronice ale tractului gastro-intestin al; - astmul bronic; - boala ischemic a inimii gradul I, II; hipertensiune arteria l cu valori inalte, istovirea organismului, hipotensiune; - reaciile alergice cu d iverse tipuri de manifestri (inclusiv, eczeme, neurodermite, psoriazis) Contraind icaii: pancreatit acut i cronic.

Schema procedurii In ajun 16.00 Ultima mas. Se bea sare amar de sulfat de magneziu (sau orice fel de sare purgativ) 3 lingurie la un pahar de ap rece potabil. Se bea cu o 1 pahar de ap rece. n lips de sare ncepei purificarea fr ea. Aceast condiie este de dorit, dar nu o gatorie. ncepei purificarea la orele 21:00 cu procedurile de purificare. Facei clis m cu 6 litri de ap (vezi anexa 1). Bei cte o de pahar cu suc de mere i n cursul zilei abinei-v de la mncare. 17.00 21.00 1-a zi 8.00 10.00 14.00 20.00 21.00 23.00 a 2-a zi a 3-a zi a 4-a zi etc. 6.00

Zdrobii 2 tablete de Alahol i dizolvai-le n 30 ml de ap i le consumai. Sau dizolvai 2 de NO-SPA (drotaverin), (n fiole) n 30 ml de ap i bei-l. Bei 50 ml de ulei de msline u orice ulei vegetal), apoi 30 ml de suc de lmie. Fixai un termofor fierbinte (pest e un prosop) n regiunea ficatului (ficatul este proiectat n partea dreapt de la lin ia median a abdomenului pe torace sub glanda mamar dreapt). Culcai-v pe partea dreapt stai 2 ore cu genunchii lipii de abdomen. Eliberai-v de termofor i culcai-v. La apari vomei mirosii usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului pe pavilionului urec hii stngi (vezi fig. 5). Efectuai clism cu 6 litri de ap. Diet pe baz de legume, fr u . Se d voie puin sare (pe vrful unui cuit). Diet pe baz de legume cu ulei vegetal. Tre ei la regimul obinuit de alimentaie. 33

Fig. 5. Punctele de proiecie de pe suprafaa anterioar a pavilionului urechii VARIANTA IV (PREVENTIV) -

Se recomand in bolile acute i cronice ale: tractului gastro-intestinal ( gastroduo denit, enterocolit, boala hemoroidal, colecistita nebacterian); pancreasului (pancre atite); nasofaringelui, cilor respiratorii (rinite, faringite, laringite, amigdal ite,traheite, bronite, pneumonii, pleurezii); sistemului uro-genital (pielonefrit e, pielonefroze, cistite); cardiopatia ischemic de gradul I, II, III, hipertensiu ne arterial, endocardit, miocardit articulaiilor i venelor (artrit, artroz, osteohondr z, boala varicoas a membrelor inferioare ,tromboflebit, limfostaz). Contraindicaii: d iabetul zaharat, ulcer gastric i duodenal 34

Schema procedurii n ajun n 1-a zi 16.00 21.00 6.00 7.00, 9.00 13.00 20.00 Ultima mas Facei clism cu 6 l itri de ap. Facei clism cu 6 litri de ap. Se bea o jumtate de pahar de infuzie de ame stecuri din plante. (Compoziia i modul de preparare sunt expuse n Anexa 2). Nu se mnn c toat ziua. Se bea 2 ml de No-spa amestecat cu 30ml de infuzie de plante Se bea 5 0 ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 1 linguri suc de lmie. Legai un termo for fierbinte (nvelit in prosop) pe regiunea ficatului, culcai-v pe partea dreapt pe ntru 2 ore cu genuchii strni de abdomen. n caz de pancreatit se st 1 or pe partea stng corpului, iar a 2-a or pe partea dreapt. Scoatei termoforul i culcai-v. Facei clism 6 litri de ap. Dieta pe baz de legume, fr ulei Diet pe baz de legume cu ulei vegetal, Se trece la regimul alimentar obinuit. 21.00 23.00 2-a zi 3-a zi 4-a i n continuare 6.00 VARIANTA V (PURIFUCAREA LIMFEI) Recomandat n bolile: glandelor limfatice, limfostaz, edeme limfatice ale gleznelor i a altor regiuni ale corpului, limfogranulomatoz. Pacienilor slbii i celor peste 60 d e ani cu urmtoarele boli: ale cilor respiratorii i sinusurilor paranazale, in faza acut i cronic; auriculare(otite); oculare (iridociclite, uveite); cardiopatie ische mic st. II i III ,aritmii cardiace cu excepia celor paroxistice,hipertensiune arter ial; tromboflebite cronice; boli cronice ale sistemului urogenital ; artroze, art rite cu edeme articulare, osteohondroz vertebral. Indicat pacienilor slbii. Contraindi caii: Diabetul zaharat; Alergia la citrice. 35

Schema procedurii: n ajun la ora 19.00 Se bea o soluie de sulfat de sodiu (o lingur la un pahar cu ap p otabil rece)