ALFABETARUL-O MODALITATE EFICIENTA DE FOLOSIRE IN PREDAREA

CITIT-SCRISULUI LA CLASA I

REPERE TEORETICE

Clasa I şi mai ales perioada abecedară, au ca scop deprinderea copiilor cu citit-scrisul, după abecedar. Deşi pentru un adult pare simplu, această etapă este una dintre cele mai grele ale perioadei şcolare.

Dacă perioada preabecedară este axată pe “formarea deprinderilor perceptive”1 la care se adaugă şi exerciţii specifice, etapa abecedară este mult uşurată, iar “ învăţătorul poate să mediteze la complicarea acţiunii de alfabetizare, în vederea dezvoltării capacităţii analitico-sintetice, de semnalizare a scoarţei cerebrale şi de creştere calitativă a funcţiei de oglindire printr-o optima prelungire a acţiunii în sisteme operatorii de ansamblu”.2

Acum se predau efectiv sunetele şi literele, acţiune precedată de analiza fonetică a propoziţiei, până la izolarea sunetului, urmată de studierea sunetului nou şi apoi de exersarea acestuia izolat sau în cuvinte. Concomitent cu predarea sunetelor şi literelor se învaţă cititul şi scrisul astfel:

citirea şi scrierea cuvintelor izolate; citirea şi scrierea propoziţiilor izolate; citirea şi scrierea unor mici texte;

Predarea sunetelor, literelor, citirea cuvintelor, a propoziţiilor şi a textelorEtape:I.Separarea propoziţiei din vorbireII. Împărţirea propoziţiilor în cuvinte şi separarea cuvântului care conţine sunetul

nouIII. Împărţirea cuvântului în silabeIV. Separarea şi studierea sunetului nou.V. Studierea literei de tiparPentru consolidarea literei şi formarea câmpului de citire se foloseşte frecvent

alfabetul decupat. Există mai multe tipuri de alfabete, unele ce se folosesc în practica şcolară, altele care au fost numai experimentate:

a) Alfabetare în care ordinea literelor corespunde alfabetului.Acest tip de alfabetar nu are o contribuţie importantă în consolidarea literei, datorită

faptului că elevii trebuie să aleagă litera nouă dintr-un număr de litere în care multe sunt necunoscute.

b) Alfabetare în care vocalele sunt separate de consoane.Folosind acest alfabetar se poate ajunge la o suprapunere între cele două planuri:

planul fonetic (auditiv) şi cel grafic (vizual). El poate fi folosit pentru exerciţiile de consolidare a pronunţării sunetelor, dar nefiind alcătuit după criterii de natură grafică el nu

1 Matei, N.,C., – „ Educarea capacităţilor creatoare în procesul de învăţământ” E.D.P. Bucurerşti, 1982, p.922 Matei, N.,C., – „ Educarea capacităţilor creatoare în procesul de învăţământ” E.D.P. Bucurerşti, 1982, p.92

serveşte scopului urmărit de metoda fonetică analitico – sintetică în însuşirea şi consolidarea literei.

c) Alfabetare alcătuite în ordinea predării literelor din abecedar.Acest alfabetar ţine seamă în bună măsură atât de particularităţile fonetice cât şi de

cele grafice, urmărind faptul că elevii trebuie să citească încă de la început cuvintele izolate şi mici propoziţii, din care cauză s-au ales unele litere a căror structură grafică sau pronunţare sunt mai uşoare. El contribuie la însuşirea şi consolidarea literei predate.

d) Alfabetarul vertical testat de institutul Ioan Surdu 2 (Şcoala nr. 7 Bacău)Este compus din 24-25 benzi din material plastic având dimensiunile: L=260mm,

l=6mm, grosime=2mm. Pe fiecare bandă sunt imprimate toate literele alfabetului limbii române, inclusiv semnele de ortografie şi punctuaţie. În partea de mijloc banda rămâne neimprimată, marcând blancul. Mărimea literelor este de 5 mm. Majusculele sunt imprimate pe două benzi mobile. Prin tragerea benzilor în jos se obţin literele de la a la s, iar prin împingerea acestora în sus se obţin cele de la d la â (în ordinea din abecedar), semnele de ortografie şi punctuaţie.

După testele efectuate s-a constatat că aduce economie de timp, învăţarea literelor prin descoperire, viteză mai mare de scriere, solicită mai mult potenţialul creativ al elevilor, îmbunătăţeşte vocabularul.

e) „Alfabetar rotativ” – construit şi testat de învăţător Nicolae Fântâna Pralea3

Se construieşte mai greu, fiind nevoie de mai multe discuri care au ca şi alfabetarul precedent inscripţionate literele şi semnele de punctuaţie şi ortografie. Rotind fiecare disc se obţin literele necesare formării unui cuvânt.

Aceste ultime două alfabetare au dezavantajul că nu formează literele pe baza silabelor, ducând la o citire pe litere.

Cel mai des folosit este primul tip de alfabetar în care ordinea literelor este cea din alfabet. Pentru a-l face eficient în consolidarea literei, la primele lecţii elevii vor avea în cutia alfabetarului numai literele învăţate până în momentul respectiv, plus litera ce trebuie să fie predată. Astfel ei o găsesc pe aceasta din urmă cu mai multă uşurinţă şi pot să o compare destul de uşor cu literele învăţate anterior.

Copiii observă că se pot descurca foarte bine în alfabetarul care la început îi sperie, ceea ce le stârneşte plăcerea de a lucra cu el atât la şcoală cât şi acasă şi duce la însuşirea temeinică a citirii.

APLICATII PRACTICE

2 Surdu, I., – “Alfabetarul vertical „ în R. P. nr.7/1990, p.30-333 Nicolae, Fântâna, Pralea, – „ Alfabetar rotativ’ în R.P. nr.8/1981 p.40-41

Deoarece tot mai mulţi învăţători renunţă la folosirea alfabetarului în predarea abecedarului, cred că poate fi oportună împărtăşirea modalităţii pe care am folosit-o la clasa mea pentru a utiliza eficient şi plăcut acest material didactic în:

Scrierea cuvintelor cu ajutorul alfabetului decupat

Această etapă a predării abecedarului este foarte importantă în însuşirea literei, în formarea câmpului de citire de o silabă şi în deprinderea elevilor cu o citire corectă, bazată pe formarea conştientă a cuvântului.

Câmpul de citire al copiilor, în primele zile ale perioadei abecedarului se limitează la o literă, semnul grafic al sunetului studiat. Dezvoltarea câmpului de citire de la literă la silabă şi de la silabă la cuvânt se face cu ajutorul alfabetarului mare şi al celor mici cu care elevii formează cele mai dificile cuvinte din fiecare lecţie, îşi însuşesc pronunţia corectă a acestora, fapt care va uşura mult citirea şi scrierea lor.

Între procesul compunerii cuvintelor şi cel al citirii lor exista o concordanţă perfectă. Copiii citesc cuvintele aşa cum le compun: compun pe silabe, citesc pe silabe.

Pentru a-i obişnui pe elevi să citească pe silabe trebuie ca învăţătorul să formeze cu litera nouă cât mai multe silabe şi să le arate copiilor care le citesc. Îmbinând apoi aceste silabe ei vor forma şi vor citi cuvinte.

Pentru a scrie la stelaj şi pe alfabetarele mici primul cuvânt din abecedar: ”mama” am procedat în felul următor.

Copiii au fost familiarizaţi cu sunetul şi litera “m”. Apoi le-am arătat litera „m” şi le-am cerut să o citească. Le-am arătat litera “a” şi le-am cerut să citească. Am arătat pe rând de mai multe ori cele două cartonaşe în timp ce elevii citeau: m, a. Am arătat cartonaşul cu silaba “ma” şi le-am explicat că cele două litere au fost aşezate una lângă alta. Când i-am întrebat pe copii cum vor citi, ei au pronunţat singuri silaba “ma”.

Pentru a scrie cuvântul “mama” l-am analizat, ajungând la concluzia că este format din doua silabe: ma şi ma. Elevii au aşezat silabele cu linioară între ele şi au citit ma-ma. După ce au repetat în cor de mai multe ori am luat linioara dintre silabe şi le-am apropiat. Copiii au făcut sinteza cuvântului “mama”, citind primul lor cuvânt.

În alfabetarul pe care l-am folosit şi în alfabetarele copiilor am colorat fiecare silabă cu diferit, astfel încât în cuvântul mama cele două silabe apăreau scrise în două culori ajutându-i pe copii să distingă mai bine componenţa fonetică a cuvântului şi să citească pe silabe:

Am lăsat necolorate literele şi grupurile de litere. Când am întâlnit cuvinte dificile ce trebuiau formate pe alfabetar cum ar fi “Pascu”, despărţindu-l în silabe se obţineau: Pas şi cu. Silaba “cu” exista în alfabetar şi era colorată. Silaba “Pas” nu exista în alfabetar.

Pentru a nu face greşeala de a forma silaba Pas din silaba Pa şi litera s, le-am spus copiilor să folosească literele P, a, şi s. Deoarece nici una dintre ele nu era colorată, alăturându-le se observă că trebuie citite împreună. Astfel am evitat citirea greşită a cuvântului: Pa-s(î)-cu, elevii fiind nevoiţi să citească: - - Pascu.

ma ma

P a s cu

Am încercat să trezesc în copii plăcerea şi dorinţa de a folosi alfabetarul pe care l-am considerat un factor important în învăţarea conştientă a citirii. Pentru a realiza acest lucru m-am folosit de jocul următor:· “ – Cum se scrie cuvântul mama folosind linii şi puncte?”

Se scrie la tablă

,, – V-am spus că fiecare literă e ca un călător într-un tren. Iată, ei stau pe banchete astfel: primele două litere pe o banchetă formând silaba , celelalte două pe altă bancheta formând silaba .

Aşezate împreuă într-un vagon ele formează cuvântul .

Am confecţionat o locomotivă din carton şi vagoane. Am aşezat cuvântul mama astfel:

,,- Copii, cuvântul “ mama” este ca un tren cu un singur vagon. Vom folosi câte un vagon pentru fiecare cuvânt pe care îl vom scrie.

Extinzând acest exerciţiu, propoziţia se poate scrie astfel:

Ana are mere.

Antrenându-se zi de zi în acest joc, elevii şi-au dezvoltat rapid câmpul de citire de la silabă la cuvânt şi mai târziu la propoziţie. Folosirea alfabetarelor trebuie făcută cu chibzuinţă pentru a nu genera plictiseală şi negativism. Dacă se încearcă puţin şi ieşirea din tipare, căutarea acelui “altceva” pentru a varia modurile clasice de utilizare a acestuia, succesul este asigurat. Este important să se menţină o motivaţie pozitivă a copiilor pentru alfabetar, ceea ce va duce implicit la o motivaţie pozitivă pentru însuşirea cititului şi de aici pentru învăţătură.

învăţător gradul I,PINCOVICI ALINA-IVONA

ŞCOALA NR. 1 PUCIOASA-DÂMBOVIŢA

mama

ma ma

ma ma