9. Avocatura

7/30/2019 9. Avocatura

http://slidepdf.com/reader/full/9-avocatura 1/9

1

CAPITOLUL IX. AVOCATURA

§1. Scurt istoric privind apariția și evoluția profesiei de avocat

§2. Principiile, regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat

§3. Avocatura şi exercitarea profesiei de avocat

§4. Răspunderea disciplinară a avocaţilor

§5. Statutul avocatului§6. Organele de autoadministrare ale avocaţilor

§1. Scurt istoric privind apariția și evoluția profesiei de avocat

Primii oameni care ar putea fi numiți "avocați" au fost probabil oratorii din Atena antică.

De altfel, primii oratorii atenieni s-au confruntat cu serioase obstacole structurale. În primul rînd,

exista o regulă că oamenii trebuiau să-și pledeze singuri cauza, regulă care a început să fieeludată datorită tendinței de creștere a cazurilor în care oamenii cereau asistența unui "prieten".

Din fericire, pe la jumatatea secolului 5 î.Hr., atenienii puteau să solicite formal unui prieten să-lasiste. În al doilea rând, un obstacol mult mai serios, pe care oratorii atenieni nu au reușitniciodată să-l depășească complet, a fost regula că nimeni nu putea percepe un onorariu pentru a

pleda în cauza altuia. Această lege a fost ignorată serios în practică, dar nu a fost niciodatăabrogată, drept urmare oratorii nu au putut niciodată să se prezinte ca juriști sau experți. Ei autrebuit să mențină ficțiunea juridică că ei sunt doar niște cetățeni care ajută cu generozitate un

prieten pe gratis și de aceea nu au putut niciodată să se organizeze într -o adevărată profesie — cu

asociații profesionale și titluri și toate celelalte atribute — ca la asociațiile moderne.1 De aceea,

vorbind în sensul strict al definiției de avocat , primii avocați aveau să fie oratorii din Roma

Antică. Roma antică se consideră statul care a dat naştere instituţiei avocaturii, Iniţial termenullatin advocatus presupunea în Roma republicană, prieteni sau rude ale părţii în procesul de

judecată care o însoţeau în timpul şedinţei judiciare şi îi dădeau sfaturi. În perioada imperiuluiacest termen capătă semnificaţia de „apărător al dreptului”.Apărătorii în sensul general al acestui

termen se repartizau în trei categorii- avocaţi, laudatores şi patroni, unde reprezentanţi ai părţilor se considerau numai ultimii, denumiţi uneori oratores sau defensores. Ei se alegeau din rândul

persoanelor cu o reputaţie bună şi cu vaste cunoştinţe, dar nu în special în jurisprudenţă. În a doua jumătate a perioadei imperiale în Roma avocatura se organizează într -un grup

social deosebit- corpus togatorum, constituit din savanţi jurişti pe lângă instanţele judecătoreşti.Această corporaţie se afla sub supravegherea magistraţilor care aplicau sancţiuni disciplinareavocaţilor. În această perioadă avocaţii se asimilează juriştilor, iar unii dintre ei se bucură deautoritate datorită interpretării făcute de ei în domeniul dreptului, care echivalau cu legile. Pentru

acticitatea avocaţială se stabileşte prin lege remunerarea acestora.2 Profesia de avocat în Ţările Române a existat din timpuri străvechi, fiind una dintre

primele profesii pentru care s-a simţit necesitatea unor reglementări cu putere de lege. În acestsens precizăm că, în istoria dreptului românesc, se regăsesc diverse reglementări obligatorii

1

Robert J. Bonner, Lawyers and Litigants in Ancient Athens: The Genesis of the Legal Profession, (New York:Benjamin Blom, 1927, pag. 202-208.2 Dumitru Roman, Tatiana Vîzdoagă, Andrei Grigoriu, Organele de ocrotire a normelor de drept , Chişinău, 2001,

pag. 197- 198.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Orator


http://ro.wikipedia.org/wiki/Atena

http://ro.wikipedia.org/wiki/Roma_Antic%C4%83





http://ro.wikipedia.org/wiki/Atena




2

referitoare la activitatea de "vechil" (denumire arhaică a avocatului) datând din secolul al XVIII-lea. Perfecţionarea organizării judecătoreşti şi a desfăşurării procedurii de judecată, a început în adoua jumătate a sec. al XVIII- lea în sensul modernizării şi introducerii unor norme noi privindsepararea instanţelor judecătoreşti de cele administrative, specializarea lor, organizarea

procedurii scrise, a apelului şi revizuirii hotărârilor, a avocaturii. În această perioadă are loc

adoptarea unor acte normative (coduri) noi, fapt ce a condus la accentuarea rolului legii scrise înraport cu obiceiul. O trăsătură caracteristică sistemului juridic din această perioadă, care acontribuit la apariţia instituţiei avocaturii ţine de începutul consacrării principiului legalităţii,

prin impunerea obligaţiei de a respecta normele de drept tuturor persoanelor, indifferent de poziţia lor social sau politică.3

În Basarabia corpul avocaţilor era organizat pe lângă Curţile de apel, avându-se consiliile

de guvernare în oraşele de reşedinţă ale curţilor. La Chişinău nu exista o curte de apel, de aceeaavocaţii de la Curtea de apel din Odesa aveau la Chişinău o secţie specială a ConsiliuluiAvocaţilor din Odesa. Odată cu unirea Basarabiei şi a României, legea din 12 martie 1907, care

stabilea principiile de activitate ale avocaturii în spaţiul respective, va fi înlocuită cu Legea pentru organizarea şi unificarea corpului de avocaţi, din 21 februarie 1923, care ulterior la 22

decembrie 1931 va fi abrogată prin Legea pentru organizarea corpului de avocaţi.

Odată cu formarea RSSM, avocatura, ca şi celelalte instituţii, va fi aliniată la standardeleURSS-ului, astfel, activitatea propriu zisă, de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor se vadesfăşura în corespundere cu Regulamentul cu privire la avocatură în URSS din 16 august 1939,

în conformitate cu acest regulament activitatea avocaturii în RSS Moldovenească era coordonatăde Comisariatul Poporului pentru Justiţie, fiind create birouri de acordare a asistenţei juridice peîntregul teritoriu al republicii.

În perioada sovietică, avocaţii din RSSM erau obligaţi să fie membri ai Colegiului deAvocaţi, activitatea lor fiind reglementată de Legea RSSM cu privire la aprobareaRegulamentului privin avocatura în RSSM din 21 noiembrie 1980, Colegiul avocaţilor eraresponsabil de încasarea onorariilor, achitarea cheltuielilor şi remunerarea avocaţilor .4 Dupădeclararea independenţei în 1991, Colegiul Avocaţilor şi-a continuat activitatea în calitate de

asociaţie voluntară de avocaţi, care oferea admitere în avocatură după finisarea unei stagieri şisusţinerea de catre candidaţi a unui examen de calificare. În afară de membrii Colegiului deAvocaţi, juriştii care au susţinut un examen în scris şi au primit licenţa de la Ministerul Justiţiei

pentru oferirea serviciilor de asistenţă juridică de asemenea puteau servi drept aparători în

cauzele penale. În anul 1999, Parlamentul a adoptat o nouă lege cu privire la avocatură, care aînlocuit legislaţia sovietică, pe lângă altele, această lege a transformat Colegiul Avocaţilor careera o organizaţie voluntară, în Uniunea Avocaţilor, organizaţie la care toţi avocaţii trebuiau sa sealăture.

3 Gheorghe Avornic , Organizarea şi activitatea avocaturii în Republica Moldova. Autoreferatul tezei de doctor în

drept , Chişinău, 1996, pag. 9. 4 Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSS Moldoveneşti, 1980, nr. 11.



3

§2. Principiile, regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat

Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducereautonomă, din aceste considerente exercitarea profesie de avocat este supusă următoarelor

principii fundamentale5:

asigurarea dreptului la apărare garantat de Constituţie – fiecare om are dreptul să

reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale. întot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Din

acest considerent amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzutese pedepseşte prin lege.6

În tot cursul procesului penal, părţile (bănuitul, învinuitul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă) au dreptul să fie asistate sau, după caz, reprezentatede un apărător ales sau de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat.

Organul de urmărire penală şi instanţa judecătorească sînt obligate să asigure

participanţilor la procesul penal deplina exercitare a drepturilor lor procesuale, să asigure

bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată din partea unuiapărător ales de el sau a unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, independentde aceste organe.

În cazul în care bănuitul, învinuitul, inculpatul nu au mijloace de a plăti apărătorul, ei sîntasistaţi gratuit de cîte un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat. 7

libertat e şi independenţă în activitatea de avocat - libertatea şi independenţa profesieide avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apara, drepturile, libertăţile şiinteresele legitime ale clienţilor potrivit legii. Aceste principii definesc statutul profesional al

avocatului şi garantează activitatea sa profesională. Avocatul este liber să -şi aleagă, să schimbe

şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de lege. Orice persoană are dreptul să îsi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei

persoane un avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la asistenţa judiciară obligatorie şi asistenţagratuită. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă, este lovita de nulitate

absolută.Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine,

sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile si obligaţiile avocatului sunt prevăzute delege, codul deontologic si contractul de asistenţă juridică legal încheiat.

În concluzie putem spune că exercitând profesia de avocat, fiecare este obligat să întreprindă

măsuri corespunzătoare pentru a asigura independenţa şi libertatea de exercitare a profesiei.Îndatoririle ce îi revin avocatului îi impun independenţă absolută, liberă de orice influenţă, chiar şi de influenţa derivată din propriile interese sau datorită influenţei terţelor persoane, fapt necesar

pentru a nu suprima încrederea în justiţie. Astfel, avocatul trebuie să evite orice prejudiciere aindependenţei sale, să vegheze ca nici un factor obiectiv sau subiectiv să nu aducă atingere

principiilor de etică profesională.8

5 Art.3, legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002.6

Art.26, Constituţia Republicii Moldova, din 29.07.1994. 7 Art. 17, Codul de procedură penală al R.M, partea general, nr. 122-XV din 14.03.2003

8 Codul deontologic al avocaţilor baroului din Republica Moldova, din 20.12.2002.



4

democratism şi colegialitate în raporturile dintre avocaţi - colegialitatea impune ca

relaţiile dintre avocaţi să fie bazate pe încredere, loialitate şi respect reciproc, exceptând oricecomportament susceptibil să afecteze reputaţia profesiei.Avocatul fiind obligat să manifeste faţă de orice alt avocat un comportament colegial şi loial aşaîcît adresându-se către un alt avocat sau vorbind despre acesta, avocatul este obligat, înainte de a-

i pronunţa numele şi prenumele acestuia, să utilizeze cuvintele „domnul avocat”, „doamnaavocat”, iar în adresare către membrii Consiliului Baroului, membrii Comisiei de Licenţiere a

profesiei de avocat, membr ii Comisiei pentru Etică şi Disciplină şi către şefii birourilor deavocaţi să utilizeze cuvântul „maestre”.

Este de datoria oricărui avocat ca, la solicitarea unui avocat, să se abţină să accepte o cauză pentru care nu are competenţa necesară; într -o astfel de situaţie, el trebuie să-şi ajute colegul săintre în contact cu un alt avocat care să fie în măsură să-i ofere serviciul cerut.9

apartenenţă benevolă la asociaţiile profesionale de avocaţi – în scopul apărăriidrepturilor şi intereselor lor, avocaţii sînt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform

legislaţiei cu privire la organizaţiile necomerciale, în asociaţii profesionale locale, centrale şiinternaţionale, în baza calităţii de membru individual sau colectiv, şi să se înregistreze în modul

stabilit.

Asociaţiile de avocaţi, pot acorda asistenţă materială avocaţilor din cadrul acestor asociaţii şimembrilor familiilor acestora.10

asigurarea legalităţii şi umanismului - relaţiile dintre avocat şi client sunt bazate peonestitate, probitate, echitate, corectitudine, sinceritate şi confidenţialitate. Responsabilitateaavocatului include atât comportamentul acestuia în exercitarea profesiei, cât şi în afara ei.

principiul păstrării secretului professional 11- avocatul este dator sa pastreze secretul

profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată. Din aceste considerenteavocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoană să divulge secretul

profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nicide către o altă autoritate sau persoană. Se excepteaza însă cazurile în care avocatul este urmărit

penal, disciplinar, sau atunci cînd există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa.

Obligaţia de a păstra secretul profesional, este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia seîntinde asupra tuturor activităţilor avocatului, ale asociaţilor săi, inclusiv asupra raporturilor cualţi avocaţi, şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum şi

salariaţilor săi. Avocatul este dator sa le aduca la cunostinţă această obligaţie.Obiectul secretului pr ofesional îl constituie chestiunile cu care o persoană s-a adresat după

asistenţă juridică, esenţa consultaţiilor oferite de avocat, procedeele de strategie şi tactică aleapărării sau reprezentării, datele privind persoana care s-a adresat după asistenţă şi alteîmprejurări care rezultă din activitatea profesională a avocatului.12

9 Codul deontologic al avocaţilor baroului din Republica Moldova, din 20.12.2002. 10

Art.30, legea R.M cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002.11

Codul deontologic al avocaţilor baroului din Republica Moldova, din 20.12.2002. 12 Codul deontologic al avocaţilor baroului din Republica Moldova, din 20.12.2002.



5

§3. Avocatura şi exercitarea profesiei de avocat

În Republica Moldova avocatul îndeplineşte un rol iminent în protecţia drepturilor şilibertăţilor fundamentale ale omului. Misiunea avocatului nu se limitează la executarea fidelă aunui mandat în cadrul legii. Într-un stat de drept, avocatul este indispensabil justiţiei şi

justiţiabililor, sarcina lui constând în apărarea drepturilor şi libertăţilor clienţilor săi.

Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie acordarea de asistenţă juridică calificată persoanelor fizice şi juridice în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime.

În executarea profesiei avocatul este obligat să acţioneze pentru asigurarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru a

proteja profesia, demnitatea şi onoarea corpului de avocaţi.Calitatea de avocat poate fi obţinută de cetăţeanul care are cetăţenia Republicii Moldova,

are capacitate deplină de exerciţiu, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi a fost admisă în profesia de avocat după susţinerea

examenului de calificare.

Până la susţinerea examenului de calificare persoana care dorește obținerea licenței deavocat va efectua un stagiul profesional la un avocat îndrumător, cu o durată de 18 luni.Avocatul îndrumător trebuie să aibă o vechime în profesia de avocat de cel puţin 5 ani şi oreputaţie ireproşabilă.

Admiterea la stagiu se face în bază de examen, la acest examen pot participa numai persoanele care întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei de avocat.Examenul este organizat de Comisia de licenţiere a profesiei de avocat.

Sînt scutite de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare persoanele care

deţin titlul de doctor, precum şi cele care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţiile respective, au solicitat

eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşicondiţii beneficiază şi persoanele care, după demisia din funcţia de judecător şi procuror, aucontinuat să activeze în domeniul dreptului.

Profesia de avocat este incompatibilă cu:a) oricare funcţie retribuită, cu excepţia funcţiilor legate de activitatea ştiinţifică şi

didactică, precum şi de activitatea în calitate de arbitru al judecăţii arbitrale (arbitrajului); b) activitatea de întreprinzător;c) activitatea de notar;d) alte activităţi ce lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele

moravuri.

Pentru desfăşurarea activităţii de avocat, solicitantul adresează o cerere scrisă ministrului justiţiei privind eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat. După primirea licenţei, persoana este în drept să desfăşoare activitatea de avocat doar după: depunerea jurămîntului şiînregistrarea biroului de avocaţi, care poate avea două forme:

a) birou individual de avocaţi- în biroul individual de avocaţi îşi exercită profesia un singur

avocat (fondatorul biroului) şi în raporturile juridice se prezintă ca persoană fizică; b) birou asociat de avocaţi- este fondat de doi şi mai mulţi avocaţi, care îşi exercită profesia

de sine stătător, iar în raporturile juridice se prezintă ca persoană juridică.

Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul:a) neexercitării repetate, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au

aplicat sancţiuni disciplinare;



6

b) exercitării profesiei de avocat după suspendarea de drept a activităţii avocatului saunetransmiterii, de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul UniuniiAvocaţilor a licenţei şi a legitimaţiei în termenul stabilit;

c) încălcării sistematice de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridicegarantate de stat;

d) refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea

oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;e) depistării circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerealicenţei;

f) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului;g) rămînerii definitive a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului;h) pierderii, de către avocat, a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru

exercitarea profesiei de avocat;i) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;

j) neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sauindicării unor sume diminuate.

§4. Răspunderea disciplinară a avocaţilor

Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi adeciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt îndatoriri ale fiecărui avocat, încălcarea lor constituind abateri disciplinare grave.

Avocaţii răspund disciplinar pentru acţiunile prin care se încalcă prevederile Legii cu privire la avocatură, normele Codului deontologic al avocatului şi prevederile altor actenormative ce reglementează activitatea avocaturii.

Petiţiile referitoare la acţiunile avocaţilor, precum şi informaţia cu privire la abateriledisciplinare comise de avocat în timpul exercitării atribuţiilor profesionale, se examinează decătre Comisia pentru etică şi disciplină. În cazul existenţei unor temeiuri suficiente, comisiadispune efectuarea unui control. Controlul se efectuează de către membrii comisiei sau se puneîn sarcina baroului.

Examinarea de către Comisia pentru etică şi disciplină a materialelor ce ţin de abateriledisciplinare constituie o procedură disciplinară. Comisia pentru etică şi disciplină poate adoptauna din următoarele decizii:

a) privind aplicarea sancţiunii disciplinare; b) privind efectuarea unui control suplimentar;c) privind lipsa încălcărilor în acţiunile avocatului.

Reeșind din gravitatea abaterii, de circumstanţele în care a fost comisă, de activitatea şicomportamentul avocatului

, avocatului îi poate fi aplicată una din următoarele sencțiuni:

a) avertizarea; b) mustrarea;c) amenda de la 1000 la 3000 de lei, care se face venit la bugetul Uniunii Avocaţilor. Plata

amenzii se face în termen de 30 de zile de la data emiterii deciz iei privind aplicarea sancţiuniidisciplinare sub formă de amendă;

d) suspendarea activităţii de avocet;e) retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocet;



7

§5. Statutul avocatului

În exercitarea profesiei sale, avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei de avocat şi Codului deontologic al avocatului. Avocatul este liber în alegerea poziţieisale şi nu este obligat să coordoneze această poziţie cu nimeni, în afară de client.

În vederea realizării sarcinii şi atingerii scopului propus avocatul este în drept:

a) să reprezinte interesele legitime ale clientului în instanţele de judecată, în organele dedrept, în autorităţile publice, în alte organizaţii;

b) să ia cunoştinţă de toate materialele cauzei încredinţate din momentul încheieriicontractului de acordare a asistenţei juridice, să facă notiţe şi copii;

c) să colecteze independent, să fixeze şi să prezinte informaţii referitoare la circumstanţelecauzei;

d) să solicite informaţii, referinţe şi copii ale actelor necesare pentru acordarea asistenţei juridice instanţelor judecătoreşti, organelor de drept, autorităţilor publice, altor organizaţii, caresînt obligate să elibereze actele solicitate în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) să solicite, cu acordul clientului, concluziile specialiştilor în soluţionarea problemelor care au apărut în legătură cu acordarea asistenţei juridice şi care necesită cunoştinţe speciale îndiferite domenii de activitate;

f) să prezinte organelor competente şi mass-mediei cereri şi demersuri, să depună în modulstabilit contestaţii şi petiţii privind acţiunile şi deciziile prin care se încalcă drepturile clientuluişi drepturile avocatului în exercitarea profesiei sale.

Obligațiile avocatului:a) să pledeze pentru liberul acces la justiţie, pentru un proces echitabil realizat într -un

termen rezonabil; b) să acorde asistenţă juridică conform contractului încheiat cu clientul sau cu oficiul

teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;c) să acorde asistenţă juridică garantată de stat în volumul solicitat de oficiile teritoriale ale

Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;d) să aplice, în exercitarea profesiei sale, mijloacele şi metodele prevăzute de lege pentruapărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului;

e) să ţină dosarele de asistenţă juridică în modul stabilit de statutul profesiei de avocat;f) să ţină registrul actelor certificate în condiţiile art.8 alin.(4). Forma şi conţinutul

registrului se aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor;g) să dispună de spaţiu necesar pentru acordarea asistenţei juridice;h) să informeze Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Avocaţilor, în termen de 10 zile,

despre schimbarea datelor de contact, a sediului cabinetului sau biroului asociat de avocaţi;i) să urmeze anual cursuri de formare profesională continuă, în volum de cel puţin 40 de

ore, conform planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocaţilor, aceste cursuri finalizînd cu

prezentarea unui raport; j) să prezinte Consiliului Uniunii Avocaţilor, în termen de 5 zile de la scadenţă, dovadaachitării amenzii;

k) să respecte normele Codului deontologic al avocatului şi prevederile statutului profesieide avocat.

Avocatul nu este în drept să acorde asistenţă juridică persoanei dacă:a) în cauza dată, el acordă sau a acordat asistenţă juridică unor persoane ale căror interese

vin în contradicţie cu interesele persoanei în cauză; b) în cauza dată, el a participat în calitate de judecător, procuror, persoană care efectuează

urmărirea penală, expert, specialist, traducător, martor sau martor asistent;c) la urmărirea penală sau la examinarea cauzei date, a participat o persoană cu care

avocatul se află în raporturi de familie, de rudenie sau care îi este afin.



8

Avocatul nu este în drept să declare vinovat clientul dacă acesta nu-şi recunoaşte vinovăţia.Recunoaşterea de către client a vinovăţiei nu privează avocatul de dreptul de a contesta acuzaţiaşi de a cere achitarea clientului.

În scopul apărării drepturilor şi intereselor lor, avocaţii sînt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislaţiei cu privire la organizaţiile necomerciale, în asociaţii profesionale locale, centrale şi internaţionale, în baza calităţii de membru individual sau colectiv,

şi să se înregistreze în modul stabilit.

6. Organele de autoadministrare ale avocaţilorOrganul de autoadministrare al avocaţilor este Uniunea Avocaţilor, din care fac parte toţi

membrii barourilor din ţară. Activitatea Uniunii Avocaţilor este asigurată de: 1. Congres - Congresul este organul suprem al Uniunii Avocaţilor , acesta se constituie din

avocaţii delegaţi de fiecare barou, conform normei de reprezentare stabilite în statutul profesieide avocat, şi din membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor.

Congresul se întruneşte anual în sesiune ordinară, fiind convocat de Consiliul UniuniiAvocaţilor. Convocarea Congresului se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin

publicare a avizului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi prin înştiinţarea în scris a

barourilor, cu plasarea pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor a ordinii de zi şi amaterialelor ce urmează a fi examinate. Barourile sînt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin10 zile înainte de Congres.

Congresul se consideră legal constituit dacă la lucrările lui sînt prezenţi 2/3 din numărulmembrilor. Congresul adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. HotărîrileCongresului pot fi contestate în modul stabilit de lege.

Congresul are următoarele atribuţii:a) alege, dintre membrii săi, şi revocă preşedintele Uniunii Avocaţilor şi membrii Comisiei

pentru etică şi disciplină; b) elaborează propuneri pentru perfecţionarea legislaţiei;c) aprobă şi modifică Codul deontologic al avocatului şi statutul profesiei de avocat;d) aprobă bugetul anual al Uniunii Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală a acestuia;e) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la formarea bugetului Uniunii Avocaţilor;f) stabileşte cuantumul taxelor pentru examenele de admitere la stagiu şi pentru examenele

de calificare, cuantumul taxei pentru efectuarea stagiului profesional2. Consiliul Uniunii Avocaţilor - este organul reprezentativ şi deliberativ al avocaţilor din

ţară şi asigură activitatea permanentă a Uniunii Avocaţilor. Consiliul Uniunii Avocaţi lor esteformat din preşedintele Uniunii Avocaţilor, decanii barourilor şi avocaţii delegaţi de barouriconform normei de reprezentare, stabilită în statutul profesiei de avocat. Mandatul de membru alConsiliului Uniunii Avocaţilor este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre membriiConsiliului, înlocuitorul lui execută diferenţa de mandat. Consiliul Uniunii Avocaţilor se

întruneşte o dată în lună.Consiliul Uniunii Avocaţilor are următoarele atribuţii:a) asigură executarea hotărîrilor Congresului;

b) soluţionează, în perioada dintre sesiunile Congresului, problemele privind exercitarea profesiei de avocat, cu excepţia celor date în competenţa Congresului;

c) asigură accesul avocaţilor la secretul de stat şi decide asupra perfectării dreptului deacces la secretul de stat, potrivit prevederilor Legii nr.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privirela secretul de stat;

d) ţine Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat;e) adoptă hotărîri în problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a

avocaţilor; aprobă programul de formare iniţială pentru avocaţii stagiari şi de formare continuă

pentru avocaţi; aprobă lista instituţiilor care oferă servicii de instruire profesională;f ) formulează recomandări privind relaţiile dintre barouri;



9

g) asigură caracterul unitar al examenelor de admitere la stagiu şi al examenelor decalificare ș.a.

Preşedintele Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 2 ani dintre avocaţi cu o vechimeîn profesie de cel puţin 5 ani. Una şi aceeaşi persoană poate fi aleasă preşedinte al UniuniiAvocaţilor pentru cel mult 2 mandate consecutive.

3. Comisia de licenţiere a profesiei de avocat - este compusă din 11 membri, aleşi în

bază de concurs, dintre care 8 sînt avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani şi 3 sînt profesori titulari de drept.Comisia de licenţiere a profesiei de avocat:a) adoptă hotărîri privind admiterea la examene;

b) organizează examenele de admitere la stagiu şi de calificare;c) aprobă rezultatele examenelor de admitere la stagiu şi adoptă hotărîri privind admiterea

la stagiul profesional;d) aprobă rezultatele examenelor de calificare şi adoptă hotărîri privind admiterea în

profesie.4.Comisia pentru etică şi disciplină - este compusă din 11 avocaţi, dintre care 6 sînt aleşi

de Congres dintre avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani, iar 5 sînt delegaţi de

barouri.Comisia pentru etică şi disciplină:a) examinează plîngerile privind acţiunile avocaţilor şi avocaţilor stagiari;

b) analizează cazurile de încălcare de către avocaţi şi avocaţii stagiari a disciplinei şi anormelor de etică profesională;

c) intentează proceduri disciplinare în privinţa avocaţilor şi avocaţilor stagiari;d) adoptă decizii corespunzătoare în procedura disciplinară;e) aprobă modelul declaraţiei sub jurămînt şi al chestionarului de evaluare a bunei reputaţii.

5. Comisia de cenzori - este compusă din 5 avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5ani, delegaţi de barouri. Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare aUniunii Avocaţilor şi se subordonează Congresului.

6. Baroul - se constituie şi funcţionează numai în cadrul Uniunii Avocaţilor. Baroulactivează în circumscripţia unei curţi de apel. Din componenţa baroului fac parte toţi avocaţii dincircumscripţia respectivă. Sediul baroului se află în localitatea de reşedinţă a curţii de apel.

Organele de conducere ale baroului sînt:a) adunarea generală- este formată din toţi avocaţii înscrişi în lista membrilor baroului din

circumscripţia respectivă. Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, fiind convocată dedecan. Convocarea adunării generale se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prinînştiinţarea în scris a membrilor baroului şi prin afişarea ordinii de zi la sediul baroului.;

b) decanul- care este ales pentru un mandat de 2 ani şi poate fi reales o singură dată. Acestaare

următoarele atribuţii:a) asigură organizarea activităţii avocaţilor din circumscripţie prin coordonare cu organeleUniunii Avocaţilor;

b) reprezintă baroul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;c) convoacă şi prezidează şedinţele adunării generale;d) execută hotărîrile Congresului, Consiliului Uniunii Avocaţilor şi ale adunării generale;e) anual, dar nu mai tîrziu de 25 decembrie, face publică Lista membrilor baroului prin

afişare la sediul baroului şi prin plasare pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor;f) sesizează Comisia pentru etică şi disciplină privind organizarea controlului profesional,

disci plinar şi deontologic al activităţii avocaţilor;g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau date în competenţa sa.

9. Avocatura

Documents

Transcript of 9. Avocatura