Rolul enzimelor in etapele digestiei(bucala,gastrica,intestinala) Bolile metabolismului glucidic

Enzima este un compus organic de natura proteica, prezenta in celulele vii, care dirijeaza procesele de sinteza si de degradare din organismele animalelor, plantelor si microorganismelor, producand si pastrand energie. Fara enzime procesele biochimice s-ar desfasura cu viteze foarte mici. Rolul enzimelor:- Descompunerea moleculelor mari;- Accelereaza procesele metabolice;- Coordoneaza unele etape ale ciclului metabolic. Componentele nutritive,aduse cu alimentatia, sunt supuse actiunii primare a sucurilor digestive care le transforma in compusi absorbabili.Saliva Saliva este secretata de celulele a trei perechi de glande: submaxilara,sublinguala si parotida, precum si de asa numitele galnde bucale disseminate in mucoasa bucala. Substantele organice care intra in compozitia salivei sunt: albumina, globuline, uree, acid uric, creatina, aminoacizi, mucina, cholesterol, enzime in cantitate mica, lipase, proteinaze, lizozim, amilaza. Enzimele salivare: Saliva contine o serie de enzime in cantitate mica: lipaze, proteinaze, peptidase mai contine lizozim care are actiune de liza asupra microorganismelor, prin actinia sa mucolitica exercitata asupra polizaharidelor capsulare bacteriene. Enzima cea mai importanta cantitativ si functional este amilaza salivara (ptialina) care desface legatura 1,4 glicozidica. Amilaza contine si enzime de deramificare a amidonului care actioneaza hidrolitic asupra legaturilor 1-6 glicozidice si transforma amidonul ramificat in amidon liniar. Aceasta enzima degradeaza polizaharidele alimentare pana la stadiul de maltoza prin stadiul intermediary de dextrin. Amilaza se gaseste numai in saliva umana, la maimuta si la porc. Amilaza salivara nu actineaza asupra celulozei , de aceea se recomanda fierberea alimentelor pentru inlaturarea invelisului celulozic al grauntelor de amidon.

Saliva mai contine cantitati mici de maltaza care desface maltoza in glucoza. Functiile salivei:

Functii digestive datorita prezentei amilazei Rolul mecanic conferit in special de prezenta mucinei Actiunea de solubilizare a substantelor solide Actiunea de indepartare din cavitatea bucala a urmelor alaimentare si in

general a componenteleor straine c ear putea constitui un mediu de cultura favorabil dezvoltarii bacteriilor.

Rol in mentinerea umiditatii mucoaselor Rol excretor in special al metalelor grele(Hg,Pb,Sb), medicamentelor. Rol in reglarea apei in organism Rol antiseptic prin prezenta unor factori bacteriolitici(lizozimul).

Sucul gastric Sucul gastric este un lichid clar sau usor opalescent, incolor, indoor. Contine aproximativ 0,5% substante solide, formate in special din NaCl, KCl, fosfati, minerali, mucina, acizi organic si enzime. Are o reactie puternic acida. Enzimele din sucul gastric: Pepsina este enzima cea mai caracteristica a sucului gastric, este secretata de celulele ale glandelor fundice. Se gaseste in citoplasama acestor celule sub forma inactive de zimogen,pepsinogenul si este transformata sub actiunea HCl in enzima active. Ph-ul optim de actiune intre 1,5 si 2,5 variaza cu protein asupra careia actioneaza: pt.cazeina pH-ul=1,8, pt.gelatina pH-ul=2,2. Prima actiune a sucului gastric este denaturarea proteinei native in metaproteina solubila in mediul acid din stomac. Actiunea pepsinei asupra proteineleor se exercita pana la stadiul de peptone cu molecula destul de mica. Pepsina actioneaza asupra tuturor proteineleor native cu exceptia cheratinei si a protaminei care nu contine tirozina si fenilanina. Uropepinogenul apare in sange si urina; valori mult crescute se constata in ulcerul duodenal. Rennina este enzima de coagulare a laptelui, este produsa de celulele fundamentale ale glandelor fundice. Este secretata sub foram de precursor inactive, prorennina si este activate de HCl. La adulti exista in cantitate mica sau nu exista. Se gaseste in cantitate mare in mucoasa gastric a sugarului.

Lipaza gastrica este enzima care scindeaza hidrolitic grasimile, actioneaza in mediu acid, dar cu activitate slaba Ureaza apare in mucoasa gastrica a fetusului si a adultului, dar nu in sucul gastric normal; are rolul sa produca amoniacul care neutralizeaza HCl aparand astfel mucoasa gastric. Sucul pancreatic:Acesta este un lichid incolor,clar,vascos si alcalin.Volumul secretiei in 24 de ore este 1200-1500 ml.Rolul fiziologic important al pancreasului este producerea si secretia enzimelor digestive acesta fiind sursa cea mai importanta a enzimelor digestive.

Sucul pancreatic contine urmatoarele enzime: Enzimele proteolitice .In sucul pancreatic exista 2 proteinzae: tripsina si

chimotripsina.Tripsina e secretata sub forma inactiva de tripsinogen iar chimotripsina se gaseste de asemenea sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata de tripsina.Actiunea tripsinei asupra proteinelor duce la o degradare mai avansata decat actiunea pepsinei.Chimotripsina catalizeaza hidroliza produselor de degradare a tripsinei si pepsinei.Sucul pancreatic contine ,de asemenea si o protaminaza si o elastaza.Celulele pancreatice contin polinucleotidaze ,ribonucleaze su dezoxiribonucleaze,care trec in sucul pancreatic.

Amilaza pancreatica actioneaza asupra amidonului prin aceleasi stadii a si amilaza salivara,este insa mai activa ca aceata si digera si amidonul nefiert.In anumite boli pancreatice,activitatea amilazica a serului si urinii creste,ceea ce procura un test clinic important.Sucul pancreatic nu contine maltaza,dar ar contine lactoza si zaharoza.

Lipaza pancreatica catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a grasimilor neutre de glicerol si acizi grasi.In conditii fiziologice nu are loc o scindare totala.Sarurile biliare stimuleaza emulsionarea grasimilor,ceea ce permite un contact mai extins intre substrat si enzima.Lecitinaza pancreatica desface lecitina cu formare de glicerol.In sucul pancreatic exista o fosfataza alcalina si o colesterolesteraza.Din mucoasa intestinala s-a reusit izolarea unei substante care inlocuita intravenos,este capabila de a stimula secretia pancreatica.Acesta substanta se formeaza atunci cand chimul stomacal aci vine in contact cu mucoasa duodenala si poarta numele de secretina.

Pancreozimina este o componenta produsa ca si secretina in mucoasa dudodenala si stimuleaza enzimele pancreatice.Este eliberata tot sub actiunea acizilor

Explorarea functiei pancreatice se efectueaza in clinica prin dozarea in lichdul recoltat prin tubaj duodenal,precum si in sange,in urina in materiile fecale,a enzimelor secretate de pancreas si de asemenea prin cercetarea digestiei proteinelor si grasimilor.Bila este produsul de secretie externa a ficatului si este adusa pe calea tractului biliar in duoden.Cantitatea de bila secretata in conditii fiziologice variaza intre 800 si 1000 ml in 24 de ore.Bila veziculara difera de bila hepatica.Bila hepatica este clara,galbena-aurie,aproape izotonica cu sangele pe cand bila veziculara este tulbure(din cauza resturilor epiteliale si a sarurilor de calciu),filanta si de culoare verde-bruna.Bila veziculara este mai concentrata decat bila hepatica,datorita faptului ca apa este rapid absorbita prin peretele veziculei biliarePrincipalii constituenti ai bilei sunt:sarurile biliare,respectiv sarurile alcaline ale acizilor biliari conjugati cu glicerol sau taurina,colesterolul,pigmentii biliari,lipide,uree,mucina si saruri anorganice.Acizii biliari din bila umana sunt:acidul colic,acidul dezoxicolic,acidul chenodezoxicolic si acidul litocolic.In bila acesti acizi apar conjugati cu glicocolul sau taurina si poarta numele de acizi glicolici.Precursorul acidului colic in organism este colesterolul .Taurina si glicolul se conjuga cu acizii colici in celula hepatica.Majoritatea acizilor biliari au in organism un circuit inchis constituind ciclul enterohepatic prin care sarurile biliare sunt reabsorbite si readuse in curentul sanguin port si apoi in ficat.Pigmentii biliari sunt bilirubina si biliverdina.Locul de formare a pigmentilor biliari este sistemul reticuloendotelial. Originea acestor pigmenti este hemoglobina.Icterul mecanic este cauzat de un obstacol mecanic intra sau extra biliar care impiedica excretia bilei in duoden.Ca si pentru acizii biliari exista si pentru pigmentii biliari un ciclu enterohepatic.Bilirubina se gaseste in bila sub forrma de diglucuronat de sodiu.Sub aceasta forma ajunge in intestinul subtire unde o mica parte este reabosrbita in circulatia porta si readusa ficatului(circulatia enterohepatica).Majoritatea bilirubinei trece din intestinul subtire in colon.

Lecitina se gaseste in bila in proportie de 0,02-0,05 %.Se gasesc de asemena acizi grasi si sapunuri.Colesterolul se gaseste in bila sub forma libera,nu sub forma de esteri.Surse ale colesterolului biliar sunt:

Sinteza in ficat Descompunerea eritrocitelor Colesterolul alimentar

Capacitatea bilei de a mentine colesterolul in solutie este datorata sarurilor biliare.Mucina din bila este secretata de celulele epiteliale ale ale mucoasei veziculei si canalelor biliare.Compozitia minerala a bilei este data de anionii;clor,bicarbonati,fosfati,sodiu,potasiu etc.Bila veziculara este mai saraca in substante decat bila hepatica.Calculii biliarii sunt concretiuni care se formeaza destul de frecvent in vezicula biliara.Pot fi mai multe tipuri de calculi biliari:calculi de colesterol pur,calculi puri de bilirubina,calculi micsti de calciu-colesterol,de colesterol-calciu pigmenti biliari.Functiile bilei sunt importante si anume:

1. Datorita alcalinitatii sale neutralizeaza chimul acid2. Este un vehiculant al unor produse de degradare3. Are rol excretor pentru pigmentii biliari,medicamente,colesterol,metale4. Are rol esential in digestia grasimilor de catre sucul intestinal si pancreatic5. Are rol important pentru mentinerea echilibrului ionic in cursul digestiei

Sucul intestinal are un continut destul de mare de NaCl si NaHCO3,contine mucina si diverse enzime.Este un lichid albicios sau galbui,uneori tulbure datorita mucusului.Contine: eneterokinaza ,peptidaze, carbohidraze, lipaza, nucleotidaze si fosfataze.Petidazele din sucul intestinal cuprind o serie de enzime care continua actiunea degradativa a enzimelor proteolitice din sucul pancreatic.Carbohidraze.Digestia dizaharidelor se face aproape exclusiv in sucul intestinal,unde sunt transformate in monozaharide.Actiunea enzimatica complexa a enzimelor prezente in sucul pancreatic si intestinal acopera pe deoparte nevoile organismului in aminoacizi,iar pe de alta parte evita inconvenientul introducerii de molecule intacte proteice.

Intestinul gros.Continutul din colon prin deshidratare se transforma treptat intr-o masa semisolida,constituind fecalele.Fecalele sunt formate din resturi alimentare care nu au fost digerate,resturi ale secreiilor tractului digestiv,bacterii si produsele lor metabolice,leucocite si descaumatii formate din celule epiteliale ,saruri alcaline.In mod patologic pot contine paraziti,sange sau leucocite abundente.Cantitatea medie de fecale eliminata de un adult pe zi este de 80-200g.Bolile metabolismului glucidic:- Diabetul zaharat- Diabetul zaharat de tip 2(insulino-dependent).