Lawnrmcr E. JoSEPH

8E VA FI DUPA?

Traducere din limba englezd'

Ruxailou Tolta

NEMIRA

CUPRINS

Introdwcere..

r. cE ESTE O DATA? ...".'..'...........'. 33

l.Iatd,,apare soarele 39

2. $i iarngi cade reqeaua electricl 55

3. Deconectaqi...........'....... 85

Posibil scenariu postapocaliptic: incepe anul 20'l 2 """""""""' 103

4. tntoarcerea lui Noe..... """"""""' 113

Posibil scenariu postapocaliptic:

O cometi se prabugegte in Marea Mediterand "" 129

II. SPARGEREA CRISALIDEI .".."..., 1'35

5. AsudAndin Siberia.'... """"""""" 139

Posibil scenariu postapocaliptic:

Groenlanda se topette, Emisfera Nordica transpird """"""""" t52

6. Viaga fere castrave1i.............'..". ."""':"""""" " 163

7. Si facem ceva pentru a opri procesul de schimbare a climei. 182

Posibil scenariu postapocaliptic: Salvali de o banana """""""" 203

III. CATRE VIATA DEAPOI ........... 2Oe

8. Speologie dupi apocalipse............... ............... 2I59. Poveste despre doui emisfere .................. ...... 236

rv. DE cE sA SUPRAVIETUIM?.......... ..,............. 251.

10. Refugiazi-te in propria viagd............ .............. 255

11. Concluzii gi recomanddri................ ............... 269

Posibil scenariu postapocaliptic: 2013 ................ 280

Mulpumiri

Note............ ..................... 297

lndice ..........

CE ESTE

t.

O DATA?

,,A fost cea mai bun[ dintre vremuri, a fost cea mai rea dintre

vremuri, a fost sfArgitul tuturor timpurilor""

$i-ar fi inceput Charles Dickens romanul Poveste despre dow'i'

ora;e cuaceasti frazd dacd, printr-o minune a istoriei, ar fi scris

despre antlZO!2,iar nu despre Revolugia Francezddin 1789? Pe

scurt, cam aceasta ar fi ipoteza de la care porne$te cartea de fald -anume aceea clfaptele vor dovedi cd' 2012 Ya avea o importanqi

atdt de mare incAt Timpul va reincepe, certificAnd aparilia unui

calendar cu totul qi cu totul nou, pornind cu Anul Unu. Sigur ci

Anul Unu a existat gi dupn Revolufa Ftancezd,. Calendarele de

dape 1789 aveau siptdmAni cu cite zece zile gi au fost folosite mai

mult de un deceniu, pAnI cAnd Napoleon Bonaparte a reinstaurat

sistemul gregorian.

Nu putem decAt sa facem supozigii referitoare la pe se va intAm-

plain2)I2,daci acest an va reconfigura Pentru totdeauna timpul

sau daci, pur gi simplu, doar il va reorganiz penttu o anumitl

34 LAWRENCE E, JOSEPH

perioade. Ca sl ingelegem mai bine eventuaia semnificagie a datei,

ar trebr.ri sd examinim alte evenimente legendare ;i/sau scanda-

loase ale istoriei, a$a cum a fost Y2K, 1 ianuarie 2001 (1.1.C1) cu

care este comparat adesea 2I.12.12.

Y2K a fost o pdclleale 9i mie, unul, nu mi-ar pXsa cAtusi de puqin

dacd. data ndscociti de mayagi pentru sfArqitul lumii s-ar dovedi o

cacealrna la fel de rnare. I\{ai bine si se arunce cu oui in mine decAt

si ne confruntem cu o lume care se sparge ca o carapace goale. tnslanu\201.2 nu suporti niciun fel de comparalie cu Y2K, acesta din

urrni adunAnd temerile asupra ciderii tuturor computerelor. irtvreme ce aceste temeri s-au dovedit mult exagerate - ve amintilipsihoterapeulii speciali za\i \n calmarea anxietdlilor pre-Y2K? -,toati tevatura a reugit s5 determine marile corporalii sl-gi echi-

peze sisternele operalionale cu dispozltive ,,rezistente la Y2K". $i

nu trebuie sI negdm cdtoatd agitagta ne-a ficut sd evitim o stare

de zdpiceald destul de nasoala, chiar dacd nu catastroficl.

$i totugi, ce este o datd? Daci profeqia veche de o mie cinci sute

de ani a mayagilor se va adeveri cu o intArziere de unul sau douidecenii, ar deveni ea mai pulin valabile? Desigur cd va pune in dis-

culie ralionamentul lor de cdpdtAi, conform ciruia incheierea mare-

lui ciclu la solstiliul de iarnl,,2L.12.1.2, ne va purta intr-o noud erd,

pe care tranzigias-ar putea si o aducd dupi sine gi/sau este inevita-

bil insogite de schimbiri profunde in viala intregii lumi. Dar, prost

si fii, noroc sd ai, cum se zice. Avertiztrrtle sinistre cu privire la sfAr-

gitul lumii meriti nelini;tea pe care ne-o provoaci daci ne pot ajuta

si preintArnpinlm adeverirea celui mai cumplit scenariu. Poate cd

20t2vafica1984, alt an de basm, care, slavd Domnului, nu gi-a dus

cAtugi de pulin la indeplinire mult trAmbiqata gi funesta menire de

a fi anui in care spiritul uman va fizdrobitpentnr totdeauna. Oare

spaimele lui George Orwell au fost deplasate sau, mai degrabd,,

Apocolipso 2O12. Ce vo fi dupo?

aga cum cred gi eu, portretul tnfioritor al lui Big Brother nu a

fost altceva decAt o armi in lupta dusr impotriva totalitarismului?

Oare eu gi ceilalf care amfluturat stegulelele rogii ale perico-

lului privind anul20t2 ne vom simli prost dacl anul va veni gi va

pleca fera ca nicio Apocalipsi sd se intAmple? Depinde de cAt de

departe de realitate au fost prezicerile noastre. Dacd un gruP ase-

mdnitor de comentatori ar fi spus din timp cd sfArgitul lumii va

veni pe data de 11 septembrie 2001, aceasti prediclie binetnleles

ci se va fi dovedit fa1s6, insl aura apocaliptici a evenimentelor din

acea zi ar fi ardrat cd profelii binuiau ceva. La fel, allii ar fi putut

si anunleJudecata de Apoi pentru datade 28 iunie 19!4,zitn care

au fost asasinali arhiducele Franz Ferdinand qi solia lui, Sofia,

ducesd de Hohenberg, la intrarea in clidirea primiriei din Sarajevo.

Istoricii sunt de plrere ci acest eveniment a fost scAnteia de la care

aizbucnrtPrimul Rnzboi Mondial - nu chiar sfArqitul lumii, dar

destul de aproape de asta.

Sigur ci 21,.12.12se deosebegte de evenimentele de la 11 sePtem-

brie 9i de declangarea Primului Rdzboi Mondial prin aceea cd da-

tele din urmd au fost anticipate doar in anumite colturi intunecate

ale globului. Atunci iumea nu a avut deloc timp si se pregiteasci.

CAt de nesibuili ne-am dovedi dacd am irosi preliosul avans Pe care

ni l-au oferit mayagii? Paza buni trece primejdia rea, sPune pro-

verbul, insr doar dacr avertismentul este luat in serios. tn esenli,

profeqia mayagl referitoare la anul 20t2 ne aYert'izeazd sd nv

pierdem corabia care ne poate purta spre iluminare, sd nu ratem

gansa de a ne indeptuta cAt mai mult de toate ldcomia, violenga gi

nebunia ce se vor involbu ra cavntsunami sAngeros qi se vor sParge

peste 2012.1r, "..1

an, specia umani va intra intr-o erI noud, aga

cum, in 1492, omenirea - sau, cel puiin, gruparea cea mai mare qi

dominanti - a ajuns, pe ape, in Lumea Noui.

36 LAWRENCE E. JOSEPH

Iati ce spune James Reston jr in Dogs of God: Columbws, theInquisition and the Defeat of the Moars (ciinii rui Dumnezeu:Columb, Incbizipia ;i infringerea maurilor):

,,1,492 este un an ce poate fi numit pe buni dreptate apoca_

liptic atAt in sensul originai de revelalie sau dezviluire, cAt gi ininteiesul siu mai modern de calamitate colosald. Faptul ci for_midabil de multe forle ale istoriei s_au intersectat la un momenrdat duce, inevitabil, la intrebarea daci nu cumva a fost mana ruiDumnezeu tn aceastd intAlnire. penrru cregtini, arabi gi evrei deo_

potrivi nu a existat nicio umbri de indoiali in aceasti privinld.Lucruri atAt de grandioase gi atAt de inspiimAntdtoare nu se petrecsimultan din intAmplare. A fost vorba de providenld, iar actoriiprincipali nu au fost decAt instrumentele lui Dumnezeu pentruimplinirea gloriei sau a dezastrului.,.2

Reston demonstrea zd, cu argumente incontestabile cdt anul r49za fost atAt de important gi de complex, incAt mai stArneqte dezba_teri gi dupn jumdtate de mileniu. Indiscutabil ,I492a anunfar ceamai mare expansiune a civrlizagieidin istorie qi a deschis o epocd demiceluri violente tndreptate nu doar asupra multor milioanede oameni, ci gi a relagiei noasrre fundamentale Ei armonioase cunatut'. de ale cdrei lectii avem nevoie disperatd astdzi.Deci, nutrebuie si ne surprinda faptul cd mayaqii 9i arli indigeni americanitnclini sd priveasci acel an cu mai pugin entuziasm, considerandu-lnu atat inceputul descoperirii unei Lurni Noi, cat sfargitul uneiavechi gi dragi sufletului nostru.

Putem sd privim Inchiziqia spaniole din 147gpAnd in 1530, qichiar dnpd aceea) cafiind o tragedie ce s-a intamplat in Spania evre-ilor, musulmanilor si, lntr-o mai micd misurd, protestanqil or, dar,

:-:::rs. iDin ies:"=:: -;:-;:=. ::ebuie se c':.=:-.'.:-'- .;i

:- :tr exact o zea:::: :-- .,

- -, lir -i.1,,' ..1= -^ ---- _-_! \.J. llLlu: sa _- _ _ -

=

:: :--:nerui sat:==_--_ . -

:_-. ltrlP

. - -igrp( 1n+r a_:_ - _- _._ --5'!) lr-l:_,-:-. I l:l-l

:::-;i ireptate Da i:-:. :,

Apocolipso 2O12. Ce vo ti dupd?

de fapt, mulli dintre conchistadorii care au invadat regatul maya$

in t5l9 erau vererani insetali de sange ai persecujiilor 9i genocidului.

,,$i, de parcd n-ar fi fost suficient, preoli catolici, ma,loritateainchizitori, i-au insogit pe conchistadori. Acegti oameni sfinqivedeau diavolul la fiecare pas gi s-au striduit din rdsputeri sd

distrugn toate urmele mirelei culturi maya$e. Ne-au ucis batrAniigi H-Menob', cum erau numiji preolii mayagi, lesAnd oamenii dis-

trugi gi lipsili de conducitori. BitrAnii gtiau ci va veni aceastd

perioadi a intunericului, deoarece profegiile fuseseri extrem de

clare. Prin urmare, mulli dintre ei se refugiaserd deja in strifun-durile junglei sau se ascunseseri in mun1i, unde ;i-au perperuatneamul qi gi-au pistrat legile gi viziunea asupra cosmosului.,3, scrie

Barrios. (Din respect fa11,, depredilecgia mayagd,penrru numerolo-gie, trebuie si observim ci'2Ol2vine la 520 de ani dupi t4gl,5ZOfiind exact o zecime din ciclul lor de 5 200 de ani, o cincispreze-cime din ciclul de 26000 de ani amintit mai devreme gi esre dezece

ori numdrul sdptnmAnilor dintr-un an, 52, numdr cdrutamayagiiii atribuie exrrem de multd purere qi reugite.)

Poate cd, in ultimd instanld, 2012 seva dovedi a fi reversul kar-mic al hti 1492, adicd o tezirelaviagd,penrru culturile indigenegi un regres infioritor pentru noi, ceilalgi. tntrebarea daci o ase-

menea dreptate poericd poate funcgiona ln istorie depigegte inten-piile acestei cd4i. Un scenariu mult mai simplu ducAnd la acelagi

rezultat * prin care beqtinagii cAgtign, iar cei sofisticagi pierd - are

mai mult de-a face cu electriciratea 9i mai putrin cu justiqia. Cucat o societate este mai dependenti de electricitate gi de infrastruc-tura tehnologicd,bazatd pe aceasrl formd de putere, cu atAt maimare va li cafteala pe care o va cipita in 2012.

i

ls,t

i

I

I

a

t.IATA, APARE SOARELE

Chiar dacd darade 2 septembrie 1859 ii va pune in dificultate

pe majoritatea fanilor mirungi, atunci PimAntui a fost lovit de

cea mai mare fuftund magneticl inregistrati vreodatd. De aseme-

nea, este data ce va fi, foarte probabil, rePetatdin 201'2, cu o dife-

rentd. majorl: acum ravagiile vor fi enorme.

Evenimentul Carrington, botezat astfel dupd numele lui

Richard Carrington, astronomul britanic amator care a deschis

drumul observirii 9i explicirii lui, a fost de fapt format din doud

lovituri rapide care au niucit PimAntul in decursul unei singure

sdptimAni. Prima dintre cele doui explozii solare uriage a inceput

si se formeze undeva pe la mijlocul lui august 1859, cAnd pe zona

de nord-vest a Soarelui aapdrut o pate solari neobignuit de mare'

La27 a;ugttst aceasta a enrpt ca un furuncul, improgcAnd un glob

de plasmi sau de gaz supraincdrcat, de dimensiunile Lunii. Ase-

menea eruptii sunt cunoscute sub numele de explozii de masd

coronala (EMC).

Conform descoperirii fdcute in 2009 de STEREO, pereche de

sonde NASA ce ilancheazi Soarele gi {otografiazd aceste explozii

4A LAWRENCE F. JOSEPH

din pn4i opuse, EMC-urile a_u, de obicei, formi de croissant. An-gelos vourlidas de la Navai Research Laboratory (Laboratorulde cercetdri Maritime), proiectant de computere penrru misiuneaSTEREO, spune ci EMC-urile se formeazi inrr-o manierd asemd-

ndtoare aceleia prin care capetele unei fringhii sunt risucite dince in ce mai strans unul in jurul celuilalt, panr cand mijlocui ajungesd se bornbeze. tn ioc de franghie avem linii sinusoidale de forgnrnagnetici care se risucesc ieqind din petele solare. tntr-un final,dupi ce s-au rlsucir suficient, bobina de plasmi in formi de semi-lund. se rupe gi se rore$re indepdrtAndu-se de Soare cu o vitezi de

un milion de mile pe ori, sau chiar mai mult. Asta s-a intAmplat incazul evenimentului Carrington.

Frirnui croissant cosmic al evenirnentuiui carrington a lovitPImAntul in ztua urmitoare, 28 august 1859, dAnd na$rere celormai splendide aurore vdzutevreodati. Luminile Nordului nu potfi admirate, in mod norrnal, din Havana, Cuba, insd de aceaste

dati s-au intins pAni acolo, faclnd cerul sd pari in fleceri gi pdtatcu sAnge.

Pe 1 septembrie 1859, Soarele a explodat iarigi, cu Ei mai multifurie. tn conformitate cu reconstituirile oamenilor de gtiingd, a

doua EMC Carrington a fost de zeci de ori mai puternicd decAt

media, cAntdrind in jur de zece miliarde de tone gi zece trilioanede trilioane de wali (de trilioane de ori mai mult decat toralul ener-giei electrice, mecanice, combustibile, musculare, anirnaie gi vege-

tale care a fost produsi sau consumati in istoria planetei). A fostgi cea mai rapida explozie consemnatd vreodati, deoarece se deplasa

cv a vttezd. de cinci milioane de mile pe ori. Imaginagi-vi un me-canisrn care scuipi mingi de tenis la antrenamente ce ar arunca penea;teptate o minge de baschet (lichictd, radioactivi).

I-a declangare, EMC-uritre produc o unde de qoc ce lovegteputernic vantul solar, o sferr de particule cu sarcini electricd,

Apocolipsq 2O12. Ce vo f i dupo?

majoritatea protoni. Acest impact duce la formarea a ceea ce este

cunoscut ca eveniment PSA (particule solare active), care accele-

reazd. exponenlial absolut tot ce tntAlneqte in drum; majoritiliiacestor particule supraincdrcate le trebuie o ori, sau chiar mai

pufin, pAnd si pitrundi ln atmosfera PemAntului, unde dizolvF,

atomii de nitrogen gi oxigen creAnd nitralii, care, in cele din urmd,

se aqazd.la poli sub formd de praf. Cu toate ci se crede ci eveni-

mentul Carrington PSA ar fi cel mai mare care ar fi avut loc vre-

odatl,, in epoci nimeni nu gi-a dat seama de aceasta deoarece nu

existau instrumente destul de sensibile pentru a-l detecta. (Dovezi

ale impactului PSA din 1859 au fost descoperite in mostrele de

ghealiincdrcate cu o cantitate anormal de mare de nitraqi ce dateazd

din acea vreme.) Astizi avem satelili inzestrali cu echipamente

suficient de sensibile ca si poati detecta PSA-urile, majoritatea din

care este foarte posibil sI fi fost declangate de ferocitatea eveni-

mentului Carrington. Chiar aga, acum mult mai Puline PSA-uri

sunt acuzate de deteriorarea unor navete spafiale, cum s-a intAm-

plat in cazul satelitului japonez Nozomi, incident ce a pus capit

misiunii Japoniei pe Marte. PSA-urile constituie o ameninlare gi

pentru astronauli; un eveniment de proporgiile celui descoperit

de Carrington ar putea si punl in primejdie vielile celor de la bor-

dul Staliei Spaliale Internalionale.

Pe 2 septembrie 1859, la ora 4:50 GMT, a doua gi de departe

cea mai puternici EMC Carrington s-a izbit de PimAnt, la cinci-

sprezece, doudzecide ore dupi unda de goc PSA pe care a Provo-cat-o. Aceaste EMC a linut prima paginl aziarelor, a incins liniile

de telegraf, a provocat incendii gi a umplut cerul cu o vlpaie bo-

reale ce a transformat miezul nopqii in zi.

"Electricitat ea care a insogit acest minunat fenomen a pus sti-

pAnire pe firele magnetice din intreaga gari gi au existat efecte

secundare in oficiile de telegraf unde maginlriile au redat mesaje

41

LAWRENCE E. JOSEPH

fantastice 9i ilizibile gi unde artificiile atmosferice au cdpdtatformigi substangl prin scAntei de diamant"l, relata Pbiladelphia Ersening

Bwlletin. Rafalele de electricitate au fost atlt de puternice, incAtunii operato ri, care deconectaserd bateriile din instrumente, incimai puteau primi gi expedia mesaje doar pe baza energiei trimisedin ceruri.

Dacd, astdzi am fi loviqi de o furtunl geomagneticl de o purere

echivalentd cu cea a evenimenrului Carringt on, civilizagia noastrd

ar fi arrncatd in haos. Nici vorbe de vreo exagerare. Este consen-

sul la care au ajuns cei care au prezenrar la Academia de $tiinleraportul Seaere Space Weather Eaents: [Jnderstanding Societal andEconom ic Impacts (Eaen imente meLeo-astronom ice severe: inpele-

gerea impactulwi social;i economic),publicat in decembrie 2008. tnrezumatul raportului se arate urmLtoarele:

,,Din cauza interconexiunii dintre infrastructurile importante

ale societilii moderne, impactul evenimentelor meteo-astrono-

mice severe ar putea avea efecte mai devastatoare decAt simpia

dereglare a sistemelor rehnice existente, ducAnd la dezagregiri so-

cio-economice colaterale atAt pe termen scurt, cAt gi lung. Energia

electrici este piata de temelie a societilii moderne, tehnologie de

care depind efectiv toate celelalte infrasructuri gi servicii... Efec-

tele colaterale ale unei intreruperi pe termen lung a alimentiriicu energie electricd (ce ar rczultacu sigurangd dintr-un eveniment

meteo de gradul celui observat de Carrington) ar putea include,

de exemplu, dereglarea sistemelor de transport gi de comunicalii,

a sistemelor bancare gi financiare gi a serviciilor guvernamentale;

cdderea releleior de distribulie cu apd potabild. din carzaavarierii

pompelor gi pierderea alimentelor gi medicamentelor perisabiie

din cauza lipsei capacitiqii de refrigerare. Chiar dacd aceastd intre-

rupere a funclionalitagii serviciilor n-ar avea loc decAt intr-o

42 Aoocolipso 2012. Ce vq fi duPo?

singurd regiune aldrii, ea ar a6c

totodati, gi un important imPac

Cercetitori din cadrul NASA

phic and Atmospheric Adminisu

p€ntru Studiul Oceanelor gi al.,

nian, Fo4ele Aeriene ale Statelo

si corporalii cu tehnologie de vir

ar-ea loc un eveniment de dimer

ton, acesta ar Provoca dezastre

\ceastd controverse se fundamel

r-au petrecut tn Statele Unite in

tatea moderni dePinde in cel m

Sistemul electric este sistemul P

:oate celelalte. $i este vulnerabil i

oomice de propo4ii considerat

.serviciile de urgengi ar fi afr

rrol ar putea fi pierdute"3, suni,

cercetetorii Academiei Nalion

Baker, director al LASP (the ISpace Physics - Laboratorul de I

;adrul Universitilii Colorado,

Nelinigtea manifestati de B

relor meteorologice sPatiale n

Je opinie pentru cercetetorii d€

rrele ci4i dedicate acestui subi

;ipat la o conferinli desPre fi:u,eti de LASP, unde mi-am c

Je stiinll strAngi acolo au fost

iatenie meteo spatiah ce s-a Pet

Siptimina 7-13 sePtembrie 20

Apocolipso 2012. Ce vo fi dupd? 43

singurd regiune a 1trrii, ea ar afecta intreaga naliune gi ar avea,

totodatl, gi un important imPact in plan interna1ional."2

Cercetitori din cadrul NASA, NOAA (Ir{ational Oceanogra-

phic and Atmospheric Administration - Administralia Nalionali

pentru Studiul Oceanelor gi al Atmosferei), Institutul Smithso-

nian, Fo4ele Aeriene ale Statelor lJnite, universiteli de prestigiu

gi corporalii cu tehnologie de vArf au demonst rat ce d^ce ^{.dzi

ar

avea loc un eveniment de dimensiunile evenimentului Carring-

ton, acesta ar provoca dezastre sociale profunde pe scard largi.

Aceasti controverse se fu ndamen teazd pe enormele schimblri care

s-au petrecut in Statele Unite in ultimul secol 9i jumitate. Socie-

tatea moderni depinde in cel mai lnalt grad de energia electrici.

Sistemul electric este sistemul principal ciruia i se subordoneazd

toate celelalte. $i este vulnerabil in faja evenimentelor meteo-astro-

nomice de propo4ii considerabile.

"serviciile de urgenld ar fiafecrarc, iar cele de comanda qi con-

trol ar putea fi pierdute"3, suni concluzia comitetului format din

cercetetorii Academiei Nalionale de $tiinle prezidat de Daniel

Baker, director aI LASP (the Laboratory for Atmospheric and

Space Physics - Laboratorul de Fizicd'Spalialn 9i Atmosfericd), din

cadrul Universitiqii Colorado, Boulder.

NeliniEtea manifestati de Baker f-a1d de consecingele fenome-

nelor meteorologice spatiale reprezintd o tnsemnati schimbare

de opinie pentru cercetltorii de la LASP. Poate ci cititorii primei

mele cd4i dedicate acestui subiect iEi amintesc faptul cd'amparti-

cipat la o conferinli despre fizici solari in Colorado' sponso-

rizatd de LASP, unde mi-am dat seama cu stuPoare ci oamenii

de qtiing strAngi acolo au fost complet indiferenli fali de o ciu-

dalenie meteo spaliald ce s-a Petrecut chiar in timpul intrunirii lor.

SiptimAna 7-13 septembrie 2005, imediat dupd uraganul Katrina