88719576-Carte-Cu-CIP LIMBA ROMANA

CECILIA STOIAN NICOLETA IFTIMIU

IONELA MANOLACHI ANCA –ELENA CONSTANTINESCU

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂPregătire intensivă prin teste

Editura DOCUCENTERBacău, 2011

1

Tehnoredactare: Stoian, Cecilia Manolachi, IonelaCoperta:

Tipărit la DOCUCENTER scan.print.copyTel/fax: 0234 570889

2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiLimba şi literatura română : pregătire intensivă prin teste / Ionela Manolachi, Cecilia Stoian, Anca Constantinescu, Nicoleta Iftimiu. - Bacău : Docucenter, 2011 ISBN 978-606-8246-60-4

I. Manolachi, IonelaII. Stoian, CeciliaIII. Constantinescu, AncaIV. Iftimiu, Nicoleta

811.135.1821.135.1.09

www.docucenter.ro

Clasa a VII-aSemestrul I

Testul 1

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I ( 48 puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

“ Micul prinţ a urcat pe un munte înalt. Singurii munţi pe care-i cunoscuse vreodată erau cei trei vulcani care îi ajungeau până la genunchi. Şi se folosea de vulcanul stins ca de un scăunel. “ De pe un munte înalt cum e acesta, îşi spuse el, am să zăresc dintr-odată toată planeta şi pe toţi oamenii...” Dar nu zări nimic, în afară de nişte colţuri de stâncă foarte ascuţite.

- Bună ziua, spuse el la întâmplare.- Bună ziua... bună ziua... bună ziua... răspunse ecoul.- Cine sunteţi? spuse micul prinţ.- Cine sunteţi... cine sunteţi... cine sunteţi...răspunse ecoul.- Fiţi prietenii mei, eu sunt singur, spuse el.- Eu sunt singur... eu sunt singur... eu sunt singur... răspunse ecoul.- “ Ce planetă ciudată! se gândi el atunci. E foarte uscată şi foarte ascuţită, şi foarte sărată.

Iar oamenii sunt lipsiţi de imaginaţie. Repetă ce li se spune... La mine acasă aveam o floare: ea vorbea mereu prima...”

( Antoine de Saint- Exupéry, Micul prinţ )A.

1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: vreodată, stins, imaginaţie. 6 puncte

2. Oferă sinonime contextuale pentru cuvintele următoare: a zări, ascuţite, ecou. 6 puncte

3. Scrie trei cuvinte aparţinând familiei lexicale a cuvântului prieten. 6 puncte4. Construieşte un enunţ cu omonimul cuvântului mic. 6 puncte5. Scrie câte un antonim pentru fiecare dintre cuvintele: uscată, lipsiţi, prieteni.

6 puncte B.

6. Transformă din vorbire directă în vorbire indirectă primele şase replici. 6 puncte7. Transcrie două figuri de stil diferite. 6 puncte8. Explică, în două-trei rânduri, înţelesul construcţiei: Ce planetă ciudată! 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să argumentezi că o operă citită aparţine genului

epic. În compunerea ta, trebuie:• precizarea a patru caracteristici ale genului epic, identificate în fragmentul dat; • exemplificarea acestor caracteristici ale textului epic, pe baza fragmentului citat;

3

• prezentarea, pe scurt, a subiectului (referire la momentele subiectului sau la situaţii semnificative din fragment);

• prezentarea unui personaj, punând în evidenţă semnificaţia comportamentului acestuia.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de punctuaţie si de exprimare, respectarea limitelor de spaţiu indicate).

Testul 2


Subiectul I ( 48 puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos :

“Domnişorul Lepic şi domnişoara Lepic sosesc în vacanţă. După ce sare din diligenţă şi îşi zăreşte părinţii, Morcoveaţă se întreabă:

- Oare se cuvine să alerg înaintea lor?Dar ezită:- Este prea devreme, o să mi se taie răsuflarea, nu trebuie să exagerez.Apoi are alte păreri:- De aici o iau la fugă… ba nu, de acolo…Îşi pune alte întrebări:- Oare când trebuie să îmi scot şapca? Şi pe cine să îmbrăţişez primul?Dar Felix şi Ernestina i-au luat-o înainte şi îşi împart mângâierile părinteşti. Când vine şi rândul lui Morcoveaţă, pentru el nu a mai rămas aproape nimic.- Cum? Îi spune doamna Lepic, tu îi mai spui “tăticule” domnului Lepic, la vârsta ta?spune-

i “tată” şi strânge-i mâna, este mult mai bărbătesc.Apoi îl sărută, o singură dată, pe frunte, pentru a nu stârni gelozii.Morcoveaţă este tare mulţumit de a se vedea în vacanţă, încât îl podidesc lacrimile. Uneori

se întâmplă aşa. Adeseori le face anapoda pe toate.În prima zi de şcoală ( ziua este fixată pentru luni dimineaţa, în data de 2 octombrie, şi

începe cu slujba Duhului Sfânt), de cum aude în depărtare clopoţeii diligenţei, doamna Lepic se repede spre copiii săi şi îi strânge pe toţi într-o singură îmbrăţişare. Morcoveaţă nu se află şi el aici. Aşteaptă răbdător să-i vină rândul, cu mâna întinsă deja spre curelele imperialei, are pregătite cuvintele de rămas bun şi este atât de trist încât, fără să realizeze, fredonează un cântec:- La revedere, mamă, spune el cu demnitate.- Uite! spune doamna Lepic, da ce-ţi închipui, caraghiosule? Te costă să-mi spui “mămico”,

aşa cum o fac şi restul. Ai mai văzut aşa ceva? Un mucos cu caş la gură şi tocmai lui i-a venit să o facă pe grozavul?

Cu toate acestea, îl sărută, o dată, pe frunte, pentru a nu stârni gelozii.” (Jules Renard, Morcoveaţă )

A. 1. Transcrie, din textul dat, trei cuvinte care conţin diftongi. 6 puncte2. Desparte în silabe cuvintele: domnişorul, exagerez, mângâierile. 6 puncte3. Rescrie două cuvinte derivate, precizând şi modul în care s-au format. 6 puncte

4

4. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: părinteşti, întinsă. 6 puncte

5. Indică valoarea morfologică din text a cuvintelor: o ( o să mi se taie), -i ( spune-i), imperialei.6 puncte

B.6. Precizează modurile de expunere din text. 6 puncte7. Identifică personajele din textul dat. 6 puncte8. Explică semnificaţia sintagmei: „da ce-ţi închipui, caraghiosule?” 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să realizezi rezumatul textului citat. În redactarea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:• respectarea fidelităţii faţă de textul dat (concordanţa dintre conţinutului textului şi conţinutul rezumatului scris de tine);• desprinderea elementelor esenţiale/ a ideilor principale ale textului;• prezentarea esenţializată, pe baza ideilor principale ale textului, a succesiunii întâmplărilor la care pareticipă personajele;• respectarea altor convenţii specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenţii emoţional-subiective şi fără citate).


Testul 3



„Multe flori lucesc în lume,Multe flori mirositoare !Dar ca voi, mici lăcrimioare,N-are-n lume nicio floareMiros dulce, dulce nume!

Voi sunteţi lacrimi de îngeriPe pământ din cer picate,Când, prin stele legănate,

5

A lor suflete curateZbor vărsând duioase plângeri.

Sunteţi fragede şi albeCa iubita vieţii mele!Cu voi, scumpe strugurele,Albe mărgăritărele,Primăvara-şi face salbe.

Dar deodată vântul receFără vreme vă coseşte!Astfel soarta crunt răpeşteTot ce-n lume ne zâmbeşte...Floarea pere, viaţa trece!” (Vasile Alecsandri, Lăcrimioare

A. 1. Desparte în silabe cuvintele: mirositoare, fragede, strugurele. 6 puncte2. Identifică în textul dat două cuvinte cu diftongi şi un cuvânt cu triftong. 6 puncte3. Explică modul în care s-au format cuvintele: legănate, primăvara, mele. 6 puncte4. Stabileşte câte un sinonim pentru cuvintele: duioase, coseşte, crunt. 6 puncte5. Construieşte un enunţ în care substantivul primăvara să aibă altă valoare morfologică decât în

text. 6 puncte

B.6. Precizează rima şi măsura versurilor. 6 puncte7. Extrage din text o comparaţie şi o inversiune. 6 puncte8. Explică în 3-4 rânduri semnificaţia versurilor: Cu voi, scumpe strugurele,/ Albe

mărgăritărele,/ Primăvara-şi face salbe. 6 puncte


Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să evidenţiezi caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile textului citat la Subiectul I. .

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• încadrarea textului în genul şi specia literară corespunzătoare;• precizarea a două caracteristici ale genului liric; • exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului ; • sublinierea rolului mijloacelor artistice în exprimarea ideilor poetice.


Testul 4


Subiectul I (48 puncte)

6

http://cerculpoetilor.net/Vasile-Alecsandri.html

Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos :

“ Somnoroase păsărelePe la cuiburi se adună,Se ascund prin rămurele-Noapte bună!

Doar izvoarele suspină,Pe când codrul negru tace;Dorm şi florile-n grădină-Dormi în pace!Trece lebăda pe apeÎntre trestii să se culce-Fie-ţi îngerii aproape,Somnul dulce!

Peste-a nopţii feerieSe ridică mândra lună,Totu-i vis şi armonie-Noapte bună!”

(Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele)

A. 1. Desparte în silabe cuvintele: somnoroase, suspină, feerie. 6 puncte2. Stabileşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele: mândra, dulce, armonie.

6 puncte 3. Construieşte un enunţ în care să apară omonimul cuvântului somn. 6 puncte 4. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului dulce. 6 puncte 5. Explică folosirea cratimei în structura Fie-ţi îngerii aproape. 6 puncte

B.

6. Menţionează tipul de rimă şi măsura versurilor. 6 puncte 7. Transcrie o personificare şi un epitet. 6 puncte 8. Explică semnificaţia sintagmei: Doar izvoarele suspină. 6 puncte


Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile sau despre mesajul textului de la Subiectul I. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• încadrarea textului în genul şi specia literară corespunzătoare;• precizarea a două caracteristici ale genului liric; • exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului ; • sublinierea rolului mijloacelor artistice în exprimarea ideilor poetice.

7


Testul 5


Subiectul I (48 puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

„Un şoarece de neam, şi anume Raton,Ce fusese crescut su’ pat la pension,Şi care, în sfârşit, după un nobil plan,Petrecea retirat într-un vechi parmezan,Întâlni într-o zi pe chir Pisicovici,Cotoi care avea bun nume-ntre pisici.Cum că domnul Raton îndată s-a gătitS-o ia la picior, nu e de îndoit.Dar smeritul cotoi, cu ochii în pământ,Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfânt,Începu a striga: „De ce fugi, domnul meu?Binele şoricesc cât de mult îl dorescŞi cât îmi eşti de scump, o ştie Dumnezeu!Cunosc ce răutăţi v-au făcut fraţii mei,Şi că aveţi cuvânt să vă plângeţi de ei;Dar eu nu sunt cum crezi; când chiar asupra lorVeneam să vă slujesc; de vreţi un ajutor.Eu carne nu mănânc; ba însă socotesc, De va vrea Dumnezeu, să mă călugăresc”.La ăst cuvânt frumos, Raton înduplecat,Văzând că Dumnezeu de martor e luat,Îşi ceru iertăciune şi-l pofti a veni,Cu neamul şoricesc a se împirieteni.Îl duse pe la toţi, şi îl înfăţişă,Ca un prieten bun ce norocul le dă.Să fi văzut la ei jocuri şi veselii!Căci şoarecii cred mult la fisionomii,Şi-acest străin atât de cinstitNu le înfăţişa nimic de bănuit.Dar într-o zi, când toţi îi deteră un bal,După ce refuză şi limbi de caşcaval,Zicând că e în post şi nu poate mânca,Pe prietenii săi ceru a-i îmbrăţişa.Ce fel de îmbrăţişări! Ce fel de sărutat!Pe câţi gura punea

8

Îndată îi jertfea;Încât abia doi-trei cu fuga au scăpat.Cotoiul cel smeritE omul ipocrit.”

( Grigore Alexandrescu, Şoarecele şi pisica)

A. 1. Transcrie, din versul subliniat, un cuvânt obţinut prin conversiune. 6 puncte2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din versul: Cunosc ce răutăţi v-au

făcut fraţii mei. 6 puncte3. Identifică, în text, trei cuvinte formate prin derivare. 6 puncte4. Alcătuieşte enunţuri în care verbul a fi să aibă altă valoare morfologică decât cea din text.

6 puncte 5. Motivează rolul cratimei din structura: şi-acest. 6 puncte

B. 6. Precizează modul de expunere predominant în text. 6 puncte 7. Transcrie o structură care conţine o comparaţie. 6 puncte 8. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului epic. 6 puncteSubiectul al II-lea (30 puncte)

Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să argumentezi că o operă citită aparţine genului epic. În compunerea ta, trebuie:

• precizarea a patru caracteristici ale genului epic, identificate în fragmentul dat; • exemplificarea acestor caracteristici ale textului epic, pe baza fragmentului citat; • prezentarea, pe scurt, a subiectului (referire la momentele subiectului sau la situaţii

semnificative din fragment); • prezentarea unui personaj, punând în evidenţă semnificaţia comportamentului acestuia.


Testul 6



„ Nelli, cocoşatul cel mic, stătea şi el cu noi ieri, de se uita la soldaţi. Sărmanul se uita la ei cu mândrie; ai fi zis că se gândea:

„De ce nu pot să mă fac şi eu soldat?” Ce bun e bietul băiat! Învaţă binişor, dar e aşa de galben la faţă şi de nevoiaş! Abia poate să răsufle!

Mama lui e mărunţică şi blondă, se îmbracă totdeauna în haine negre. Vine regulat în fiecare zi de-l ia de la şcoală, îndată ce se sfârşesc lecţiile, ca să-l apere de îmbulzeala ce se face când ieşim

9

toţi de prin clase. Biata femeie! ţi se face milă când o vezi cu ce drag îl mângâie mereu. În cele din dintâi zile, băieţii îşi băteau joc de el, fiindcă este cocoşat; îl necăjeau, îl băteau cu ghiozdanele pe spate şi el, sărăcuţul, nu se supăra, nu spunea nimic mamei sale, ca să nu o mâhnească, aflând că băiatul lui e batjocura camarazilor lui.

Câteodată îl necăjeau prea afară din cale, plângea în tăcere, rezemându-şi fruntea de bancă. Sunt acum câteva săptămâni de când Garrone se supără cumplit, sări în sus ca un glonţ şi strigă:

- Vai de acela care va mai îndrăzni să-şi bată joc de Nelli! O să-i trântesc nişte palme de-i vor scăpăra şi fălcile!

Freanti se făcu imediat că nu înţelege şi dete un ghiont lui Nelli. Garrone se ţinu de vorbă şi-i trase o palmă straşnică.

De atunci nu mai pune nimeni mâna pe Nelli şi, ca să fie şi mai bine ocrotit de Garrone, profesorul l-a aşezat în bancă, lângă el. Ţi-e mai mare dragul, să-i vezi cum s-au împrietenit. Nelli îl iubeşte din toată inima pe Garrone; cum vine la şcoală îl caută din ochi şi n-ar pleca, Doamne fereşte, fără ca să-şi ia ziua bună de la el.

Garrone se poartă tot aşa cu Nelli. Când îi cade cartea sau creionul, ştiind că bietului băiat îi e greu să se aplece, se apleacă dânsul să i le dea. Îl ajută să-şi aşeze lucrurile în ghiozdan, să se îmbrace cu paltonul, în sfârşit, îi înlesneşte toate. Nelli are un adevărat cult pentru Garrone şi când îl laudă profesorul, se bucură mai mult dacă l-ar lăuda pe el. Mi se pare că Nelli a spus toate acestea mamei sale, căci iată ce mi s-a întâmplat să văd azi dimineaţă. Profesorul mă trimisese să duc directorului programa studiilor, cam cu o jumatate de oră înainte să se sune de ieşire. Eram încă în cancelarie, când intră o doamnă scundă, blondă şi îmbrăcată în negru. Recunoscui pe mama lui Nelli. Ea salută pe director şi îi zise:

- Domnule director, te rog sa-mi spui dacă în clasa copilului meu este un băiat pe care îl cheamă Garrone?

- S-ar putea să trimiţi ca să-l cheme? Aş dori să-i spun ceva.Directorul trimise pe portar după Garrone, care sosi şi se opri în pragul uşii, cuprins de mirare.Doamna Nelli, cum îl văzu, alergă la el, îl luă de gât şi-l sărută de mai multe ori, cu mare

dragoste, apoi zise: - Tu eşti Garrone? Tu eşti apărătorul şi prietenul bietului meu băieţel? Tu eşti? apoi căută

repede prin buzunare, prin pungă, şi, negăsind nimica, îşi dezlegă de la gât un lănţişor cu o cruciuliţă şi-l atârnă de gâtul lui Garrone, drept sub cravată, zicându-i:

- Primeşte-l, te rog, drăguţule, spre amintirea unei mame recunoscătoare, care-ţi mulţumeşte din tot sufletul şi te binecuvântează!”

( Edmundo de Amicis, Cuore, inimă de copil)

A. 1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele

subliniate din următorul enunţ: Mama lui e mărunţică şi blondă, se îmbracă totdeauna în haine negre. 6 puncte

2. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: sărmanul, câteodată, regulat. 6 puncte

3. Menţionează patru termeni din familia lexicală a verbului a lăuda. 6 puncte4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: Sărmanul se uita la ei cu

mândrie. 6 puncte5. Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului bancă. 6 puncte

B.6. Numeşte pricipalul mod de expunere identificat în textul citat. 6 puncte7. Precizează trei trăsături de caracter ale unui personaj din text. 6 puncte8. Formulează într-un enunţ tema textului. 6 puncte


10

Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să motivezi că o operă dintre cele studiate de tine la clasă aparţine genului liric.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea a două trăsături ale genului liric; • exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese; • sublinierea rolului mijloacelor artistice în exprimarea ideilor poetice; • exprimarea unei opinii despre semnificaţiile / mesajul textului.


Testul 7



„ Aş vrea să am milioane de cuvinteSă slăvesc venirea ta pe pământNu ştiu, poate-ai fost adusă de zori,Poate-ai fost adusă, ca ploaia, de vânt.

Arborii pădurii s-au schimbat în viori,Crângurile, toate, au devenit flaute.Vulpile pădurii ţi-au luat urmele,Căprioare-au plecat să te caute.” (Zaharia Stancu- Cântec)

A.1. Stabileşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele: să slăvesc, au schimbat, au devenit.

6 puncte 2. Alcătuieşte două enunţuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, respectiv, copulativă.

6 puncte 3. Precizează modul şi timpul verbelor: aş vrea, s-au schimbat, să cute. 6 puncte4. Indică valoarea morfologică a cuvintelor: am (să am), au (au devenit), ţi-(ţi-au luat).

6 puncte5. Construieşte două enunţuri în care verbul a avea să îndeplinească funcţii sintactice diferite.

6 puncte B.

6. Identifică două structuri în care este evidenţiat eul liric. 6 puncte7. Exprimă-ţi opinia în legătură cu imaginile artistice din versurile: Arborii pădurii s-au

schimbat în viori,/ Crângurile, toate, au devenit flaute. 6 puncte

8. Stabileşte rima şi măsura versurilor. 6 puncte

11


Pornind de la versurile poeziei, realizează o compunere descriptivă de 20-25 de rânduri, în care să prezinţi imaginea unei zile de primăvară.

În redactarea compunerii , vei avea în vedere următoarele repere:• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine • să respecţi convenţiile specifice unei descrieri; • să foloseşti unui conţinut şi stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul 8



„ Se îndreaptă trist izvorul:- Unde mi-i crăiasa oare?Părul moale despletindu-şi,Faţa-n apa mea privindu-şiSă m-atingă visătoare

Cu piciorul?

Am răspuns- Pădure dragă,Ea nu vine, nu mai vine!Singuri, voi, stejari, rămâneţiDe visaţi la ochii vineţi,Ce luciră pentru mine;

Vara-ntreagă.” (Mihai Eminescu, Freamăt de codru)A.

1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: îndreaptă, trist. 6 puncte

2. Scrie sinonime contextuale pentru cuvintele: faţa, pădure, rămâneţi. 6 puncte 3. Rescrie un adjectiv pronominal posesiv şi formulează un enunţ în care să-şi schimbe valoarea

morfologică. 6 puncte4. Alcătuieşte două enunţuri în care să ilustrezi sensul propriu si sensul figurat al cuvântului

picior. 6 puncte5. Motivează folosirea semnelor de punctuaţie din versurile: Se îndreaptă trist izvorul:- Unde

mi-i crăiasa oare? 6 puncteB.

6. Identifică, în textul dat, mărcile eului liric. 6 puncte

12

7. Formulează într-un enunţ tema textului. 6 puncte8. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite. 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să motivezi că o operă dintre cele studiate de tine

la clasă aparţine genului liric. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea a două trăsături ale genului liric; • exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese; • sublinierea rolului mijloacelor artistice în exprimarea ideilor poetice; • exprimarea unei opinii despre semnificaţiile / mesajul textului.


Testul 9



„Niculăiţă Gropescu, feciorul lui neica Andrei Gropescu, din cătunul Manga, comuna Măgureni, e un băiat cu judecată, blajin la vorbă, măsurat la mişcări şi, nu ştiu cum să zic: dar sfios, ori prin urmare sfios.

În toate clasele primare, urmate la şcoala din Măgureni, a luat tot premiul întâi, spre bucuria şi măgulirea părinţilor. Că, de! nu e lucru puţin, în ziua de Sâmpietru, în şcoala împodobită cu flori, s-auzi că strigă de colo: „ Premiul întâi cu cunună- Gropescu Niculae”, să vezi pe domnul învăţător că-i pune peste perişorul lui negru cununa de merişor, pe domnul primar că-i dă un teanc de cărţi mângâindu-l; şi apoi să pleci pe linia satului, tu, mama de o parte, tatăl de alta, şi între voi feciorul vostru, în văzul consătenilor, care zic cu dragoste: „ Să vă trăiască! Şi la mai mare!”

La sfârşitul şcolii, domnul învăţător Irimescu a zis că e păcat ca aşa băiat cu tragere de inimă la învăţătură să nu meargă mai departe, iar neica Andrei Gropescu de la Sâmpietru până la septembrie, s-a gândit şi s-a răzgândit în toate felurile- a luat sfat şi de la unul şi de la altul.

Învăţătorul i-a spus precum văzurăţi; şi tot aşa îşi zicea şi el în ceasurile de trudă şi de obidă, când vedea că munca lui şi a Stanei, neveste-si, n-avea niciun spor pentru casa lui împovărată de patru copii: Niculăiţă de unsprezece ani, două fete gemene de trei şi alt băiat în braţele Stanei.”

( I. Al. Brătescu- Voineşti- Niculăiţă Minciună)A.

1. Desparte în silabe cuvintele: mişcări, măgulirea, împovărată. 6 puncte 2. Transcrie, din text, câte două cuvinte care conţin vocale în hiat, respectiv, diftong.

6 puncte3. Menţionează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:

perişorul, vostru, unsprezece. 6 puncte 4. Găseşte sinonimele cuvintelor: blajin, sfios, cu judecată. 6 puncte 5. Alcătuieşte enunţuri în care să ilustrezi două dintre valorile morfologice ale lui i.

13

6 puncteB.

6. Numeşte modul de expunere care apare în text. 6 puncte 7. Transcrie structurile care descriu personajul din text. 6 puncte 8. Explică, pe scurt, semnificaţia sintagmei: Să vă trăiască! Şi la mai mare!

6 puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să argumentezi că o operă citită aparţine

genului epic. În compunerea ta, trebuie:• precizarea a patru caracteristici ale genului epic, identificate în fragmentul dat; • exemplificarea acestor caracteristici ale textului epic, pe baza fragmentului citat; • prezentarea, pe scurt, a subiectului (referire la momentele subiectului sau la situaţii

semnificative din fragment); • prezentarea unui personaj, punând în evidenţă semnificaţia comportamentului acestuia


Testul 10



Cum s-a trecut, plăpândă, amintireaIubirii noastre, tocmai ca o floareCe-ntr-un pahar îşi plânge strălucireaUitată-n colţul mesei, unde moare.

Nu-i nimeni în odaia tânjitoare.Oglinda-n podini şi-a holbat privirea.Perdele lungi ţin calea către soare...Păianjenii şi-au întrerupt urzirea.

Privindu-se în cupă ofilite,Din miezul veşted foile mâhniteSe rup, treptat, cu-o mută iroseală,

Picând domol în umbra liniştită...Şi floarea amintirii, părăsită,Se scutură petală cu petală

În apa vremii veche şi clocită. ( Vasile Voiculescu, Amintirea)

14

A.1. Construieşte câte un enunţ în care cuvintele veche şi a întrerupe să aibă alte sensuri decât cele

din text. 6 puncte2. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină substantivul calea. 6 puncte3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: nimeni, tânjitoare, treptat. 6 puncte 4. Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor: iubirii, strălucirea, domol. 6 puncte5. Alcătuieşte un enunţ în care adjectivul mâhnite să aibă altă funcţie sintactică.

6 puncteB.

6. Transcrie o metaforă, respectiv, o comparaţie. 6 puncte7. Numeşte starea sufletească predominantă în text. 6 puncte

8. Explică în 5-6 rânduri, semnificaţia versurilor: Picând domol în umbra liniştită.../ Şi floarea amintirii, părăsită, /Se scutură petală cu petală. 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 puncte)

Scrie o compunere de 10-15 de rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile sau despre mesajul textului citat mai sus (formularea clară /logică a opiniei, motivarea acesteia prin referire la structura textului şi la procedeele de expresivitate). 30 puncte

În redactarea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:• să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile textului;• să identifici tema textului citat;• să foloseşti un conţinut şi stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;• să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Clasa a VII-aSemestrul al II-lea

Testul 1



Nu s-a clintit nimica şi recunosc iataculBunicului pe care, viu, nu l-am cunoscut.Rămase patu-i simplu şi azi nedesfăcut,Şi ceasul lui pe masă, şi-a mai păstrat tic-tacul.

Văd rochia bunicii cu şal şi malacov,

15

Văd uniforma veche de „ofiţer” la modăPe când era el Junker – demult – sub Ghica-vodăCând mai mergeau boierii în butcă la Braşov.

Şi lângă băţu-i rustic, tăiat în lemn de vie,Văd putina lui unde lua băi de foi de nuc.A scârţâit o uşă... un pas... şi-aştept năucSă intre-aci bunicul dus numai până-n vie.

Un ronţăit de şoarec sau ceasul mă trezi?Ecou îşi fac, în taină, ca rimele poemii...Şi ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii,Şi şoricelul roade trecutul zi cu zi.

( Ion Pillat, Odaia bunicului)

A.1. Transcrie trei adverbe din textul de mai sus şi precizează felul lor. 6 puncte2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Şi ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii. 6 puncte3. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul un să aibă alte două valori morfologice diferite decât în text. 6 puncte4. Transcrie două predicate verbale şi un predicat nominal. 6 puncte5. Motivează folosirea punctelor de suspensie în următorul vers: A scârţâit o uşă... un pas... şi-aştept năuc. 6 puncte B.6. Transcrie, din text, două figuri de stil. 6 puncte7. Selectează trei cuvinte care să evidenţieze prezenţa eului liric. 6 puncte8. Explică, în 3-5 rânduri, semnificaţia versurilor: Şi ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii, /Şi şoricelul roade trecutul zi cu zi. 6 puncte


Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să caracterizezi personajul preferat dintr-o operă epică studiată.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea însoţită de exemple a două mijloace de caracterizare (directe şi/sau indirecte),

existente în opera studiată; • numirea a patru trăsături fizice şi/ sau morale ale personajului preferat; • exemplificarea acestor caracteristici, pe baza operei alese; • prezentarea relaţiei dintre personajul preferat şi un alt personaj al operei pentru care ai optat.


16

Testul 2



Ce dulci erau serile de vară în cerdacul casei noastre. Stâlpi albi îi sprijineau bătrâna streşină plină de cuiburi, şi perdelele de salcâm albastru, o înfloreau întotdeauna. Lespezile de piatră sură ale scărilor, printre crăpăturile cărora portocalul îşi prindea rădăcinile îndărătnice, rămâneau calde până târziu şi greierii o dată cu luceafărul de seară, îşi începeau eterna lor cântare. Sfios prindea unul să cânte ca încercând un acord, apoi sute de glasuri răspundeau de pretutindeni ca la o poruncă şi monotonul refren se prelungea până la ziuă.

Stelele una câte una se aprindeau licăritoare, de la cele mari, până la cele mici, si-apoi în târziu, ca şi cum un alt Prichindel nevăzut ar fi aruncat în urma lui risipitele fărmături ca să-şi însemne drumul pe unde a trecut , o spuză lucitoare de stele se arăta de-a curmezişul cerului.

Umbrarele se întunecau şi minunatele flori înviorate de rouă îmbălsămau mai tare ca şi sufletele noastre după un plâns tăcut. Fântâna cânta şi pe apa havuzului împresurat de teii înalţi, sădiţi laolaltă şi crescuţi ca nişte fraţi gemeni, nuferii pali stăteau neclintiţi, ca şi cum o făclie tăcută pe faţa unei oglinzi ar fi lăsat să-i cadă pe urmă picuri cu ceară.

Şi noi, fraţii amândoi, crescuţi în farmecul poveştilor şi lăsaţi în voia lor, când toţi dormeau, ne furişam din casă şi strângându-ne unul lângă altul, ne aşezam pe lespezi şi aşteptam încrezători, ca lumea fantastică a celor ce au fiinţă în poveşti să se trezească şi întrupeze.

La Fata din Dafin visam noi, la frumoasa şi bălaia copilă robită de un farmec, căci în grădina noastră era un dafin uriaş şi plin de scorburi, în care apele ploilor strânse luceau în apele nopţilor cu lună ca nişte ochi misterioşi. Spre el ne aţinteam ochii la orice zgomot, aşteptând ca închisoarea de lemn să se deschidă şi albaştrii ei ochi luminoşi să lumineze întunericul. În haine albe de crin o îmbrăca fantezia noastră, un mac roşu ca un potir plin de sânge trebuia să poarte la piept, şi un galben trandafir în mână.

Dar dafinul rămânea neclintit, murmura când bătea vântul şi arar se înfiora de un suspin ca din adâncurile lui venit, căruia în zadar căutam să-i dăm o tălmăcire…

( Dimitrie Anghel, Fata din dafin)

A.1. Transcrie, din text, două verbe copulative. 6 puncte2. Precizează gradul de comparaţie al cuvintelor: ce dulci, mai tare, lucitoare. 6 puncte 3. Rescrie, din text, trei adjective fără grad de comparaţie. 6 puncte4. Indică valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: amândoi, orice, neclintit. 6 puncte 5. Construieşte enunţuri în care pronumele reflexiv îşi să aibă, pe rând, funcţia de complement indirect şi, respectiv, rol de marcă a diatezei reflexive. 6 puncte

B.6. Transcrie două structuri ce includ imagini vizuale şi auditive. 6 puncte

17

7. Explică semnificaţia figurii de stil închisoare de lemn. 6 puncte8. Prezintă starea de spirit în care se află cei doi fraţi. 6 puncte


Scrie o compunere de 30-35 de rânduri, în care să caracterizezi personajul preferat dintr-o baladă studiată.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea însoţită de exemple a două mijloace de carcterizare (directe şi/sau indirecte),

existente în balada studiată; • numirea a patru trăsături fizice şi/ sau morale ale personajului preferat; • exemplificarea acestor caracteristici, pe baza operei alese; • prezentarea relaţiei dintre personajul preferat şi un alt personaj al baladei pentru care ai optat.


Testul 3



„Toată ziua am fost supărat. Cauza n-o ştiu nici eu, dar efectele le simt şi le îndur. Întors acasă m-apucai de studiul meu favorit, zoologia, studiu de pe urma căruia îmi

atrăgeam atâta înjosire în faţa camarazilor.În odăiţa mea plină de unelte proprii, borcane şi eprubete, rafturi de cărţi, micul meu muzeu,

uit toate amărăciunile şi peste puţin sunt cel mai fericit om.În lumea celor care nu grăiesc, în lumea instinctului şi a înteligenţei, în lumea mută în

aparenţă, care-ţi oferă fără răutate tot ce are ea mai frumos şi mai sfânt, în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase momente ale copilăriei!

Uitând că mâine am şcoală, că sunt condamnat, să stau cinci ore într-o clasă care n-are nimic care să o facă plăcută, uitând că mâine, poate m-ascultă, poate mă…ceartă, eu mă încăpăţânez şi stau neclintit în faţa micului acvariu, improvizat dintr-un borcan de murături, unde se zbate o întreagă familie de tritoni.

Mâine, la şcoală, voi auzi din nou în dosul meu mustrări batjocoritoare la adresa “nebunului” care-şi “pierde vremea” cu gângăniile şi nu ştie nimic la şcoală, iar la urmă, ultima injecţie cu fierul înroşit, ultima picătură de otravă: leneş. Leneş, leneş! Simt că lacrimi îmi împainjenesc ochii, mă dau la o parte. Grupul trece fără a mă băga în seamă. Lacrimile năvălesc…fug. Leneş! (…)”

( Mircea Eliade, Jurnalul)A.1. Scrie locuţiuni/ expresii pentru cuvintele: a dormi, a nota. 6 puncte

18

2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: acasă, toate, a băga în seamă. 6 puncte3. Identifică trei adjective care nu au grad de comparaţie. 6 puncte4. Menţionează funcţia sintactică a cuvintelor: instinctului, cinci, neclintit.; 6 puncte5. Construieşte două enunţuri în care numele predicative să fie exprimat printr-un pronume negativ, respectiv, printr-un numeral fracţionar. 6 puncte

B.6. Transcrie un scurt fragment în care este sugerată starea de spirit a personajului. 6 puncte7. Identifică cele două cuvinte cu care colegii îl insultă pe Eliade. 6 puncte8. Construieşte portretul adolescentului, aşa cum se ghiceşte din fragmentul de mai sus.

6 puncte


Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să motivezi că o operă dintre cele studiate de tine la clasă aparţine genului liric.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea a două trăsături ale genului liric; • exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese; • sublinierea rolului mijloacelor artistice în exprimarea ideilor poetice;• exprimarea unei opinii despre semnificaţiile / mesajul textului.


Testul 4


Subiectul I ( 48 puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

”Trei călători fantastici cutreieră pământul:Soarele splendid, gerul îngrozitor şi vântul.

Unul dă viaţă, altul dă moarte, apărând,Al treilea mângâie cu aripa-i, zburând.

Ei întâlnesc o fată, voioasă căprioară,Ca soarele de vie, ca vântul de uşoară.

Şi-i zic: "Copilă dragă, alege din noi trei,De vrei să fii mireasă, pe care tu îl vrei!"

19

Românca le răspunde cu o veselă zâmbire:"Sunt sprintenă ca vântul, pe dânsu-l vreau de mire!"

"Cum? eu, lumina lumei! pe mine m-ai respins?Am să mă răzbun la vară cu focul meu nestins."

"Cum? zice gerul aspru, m-ai depărtat pe mine?Am să îngheţ la iarnă şi inima din tine."

"Nu-mi pasă, mândre soare, de focu-ţi arzătorCât mi-a suflă în faţă un vânt răcoritor.

Nici de-al tău frig nu-mi pasă, o gerule de gheaţă,Cât vântu-n mezul iernii nu mi-a suflă în faţă."

(Vasile Alecsandri- Soarele, vântul şi gerul)

A.1. Desparte în silabe cuvintele: fantastici, respins, sprintenă. 6 puncte2. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele cutreieră, voioasă, mândre.

6 puncte3. Alcătuieşte câte un enunţ pentru a stabili sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului aripa.

6 puncte 4. Menţionează cazul şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Nu-mi pasă, mândre

soare, de focu-ţi arzător. 6 puncte 5. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul altul să îndeplinească altă funcţie sintactică decât cea

din text. 6 puncte

B.6. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite. 6 puncte 7. Precizează rima şi măsura poeziei. 6 puncte 8. Exprimă-ţi opinia, într-un text de 3-5 rânduri, despre rolul interogaţiilor din text.

6 puncte


Scrie o compunere de 30-35 de rânduri, în care să caracterizezi personajul preferat dintr-o nuvelă studiată.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea însoţită de exemple a două mijloace de carcterizare ( directe şi/sau indirecte),

existente în nuvela studiată; • numirea a patru trăsături fizice şi/ sau morale ale personajului preferat; • exemplificarea acestor caracteristici, pe baza operei alese; • prezentarea relaţiei dintre personajul preferat şi un alt personaj al baladei pentru care ai optat.


20

Testul 5



Am luat ceasul de-ntâlnireCând se tulbură-n fund laculŞi-n perdeaua lui subţireÎşi petrece steaua acul.

Câtă vreme n-a venitM-am uitat cu dor în zare.Orele şi- au împletitFirul lor cu firul mare.

Şi acum c-o văd venindPe potecă solitară,De departe, simt un jindŞi-as voi să mi se pară. (Tudor Arghezi, Melancolie)

A.1. Menţionaţi două consecinţe ale folosirii cratimei în structura de-ntâlnire. 6 puncte2. Scrieţi un antonim şi un sinonim pentru cuvântul se tulbură. 6 puncte3. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor lui, o, şi. 6 puncte4. Alcătuiţi un enunţ în care adjectivul subţire să aibă altă funcţie sintactică decât cea din text.

6 puncte5. Transcrieţi, din text, două substantive în cazul nominativ şi alte două în cazul acuzativ.

6 puncteB.

6. Menţionează o figură de stil identificată în prima strofă. 6 puncte7. Transcrie o structură în care să existe o imagine vizuală. 6 puncte8. Explică, prin raportare la fragmentul citat, semnificaţia primelor două versuri. 6 puncte


Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi portretul unui coleg/ unei colege.În redactarea compunerii, trebuie: 30 puncte

• Să prezinţi cadrul spaţio-temporal în care l-ai cunoscut/ ai cunoscut-o;• Să realizezi portretul fizic şi moral;• Să respecţi normele de exprimare, ortografie şi de punctuaţie.

21


Testul 6



“Aş vrea sa am milioane de cuvinteSă slăvesc venirea ta pe pământ.Nu ştiu, poate-ai fost adusă de zori,Poate-ai fost adusă, ca ploaia, de vânt.

Arborii pădurii s-au schimbat în viori,Crângurile, toate, au devenit flaute.Vulpile pădurii ţi-au luat urmele, Căprioarele-au plecat să te caute.”

(Zaharia Stancu, Cântec)

A.1. Găseşte sinonime pentru cuvintele: a slăvi, a schimba, a căuta.2. Identifică verbul la diateza pasiva si transforma-l in diateza activa.3. Alcătuieşte enunţuri în care verbele: a rămâne, a ieşi, a ajunge să fie predicative şi

copulative.4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: am, ta, s-, ţi-, fost.5. Construieşte un enunţ în care substantivul “ căprioarele” să indeplinească funcţia sintactică

de atribut substantival prepoziţional.

B.6. Identifică două structuri în care este evidenţiat eul liric.7. Argumentează în 5 rânduri că textul aparţine genului liric.8. Comentează doua imagini artistice diferite din text.

Subiectul al II-lea ( 30 puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să motivezi că o operă literară dintre cele studiate de tine la clasă aparţine genului epic.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea a două caracteristici ale genului epic; • exemplificarea acestor caracteristici, pe baza operei alese; • prezentarea, pe scurt, a subiectului (prin referire la momentele subiectului sau cel puţin două

secvenţe reprezentative); • prezentarea personajului principal, prin raportare la două întâmplări/situaţii reprezentative.


22

Testul 7

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (48 de puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

„ Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea asta şi pământul, măcar să zică cine ce-a zice.

Când mama nu mai putea de obosită şi se lăsa câteodată ziua să se hodinească, noi, băieţii, tocmai atunci ridicam casa în slavă. Când venea tata noaptea de la pădure din Dumesnicu, îngheţat de frig şi plin de promoroacă, noi îl spăriam sărindu-i în spate pe întuneric. Şi el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba ne ridica în grindă zicând: tâta mare! Şi ne săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se aprindea opaiţul, şi tata se punea să mănânce, noi scoteam mâţele de prin ocniţe şi cotruţă şi le flocăiam şi le şmotream dinaintea lui, de le mergea colbul; şi nu puteau scăpa bietele mâţe din mâinile noastre, până ce nu ne zgâriau şi ne stupeau ca pe noi.

- Încă te uiţi la ei, bărbate, zicea mama, şi le dai paiele! Aşa-i?...Ha, ha, bine v-au mai făcut, pughibale spurcate ce sunteţi! Că nicio lighioaie nu se poate aciua de răul vostru. Iaca, dacă nu v-am săcelat astăzi, faceţi otrocol prin cele mâţe şi daţi la om ca cânii prin băţ. Ăra! d-apoi aveţi ştiinţă că vă prea întreceţi cu dediochiul! Acuşi ieu varga din coardă şi vă croiesc de vă merg peticile!

- Ia lasă-i şi tu, măi nevastă, lasă-i că se bucură şi ei de venirea mea, zicea tata, dându-ne huţa. Ce le pasă?”

( Ion Creangă- Amintiri din copilărie)A. 1. Transcrie, din primul alineat, un verb. Precizează-i felul şi diateza. 6 puncte2. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Ha, ha, bine v-au mai făcut, pughibale

spurcate ce sunteţi . 6 puncte 3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte4. Alcătuieşte un enunţ în care susbstantivul opaiţul să îndeplinească funcţia sintactică de

complement indirect. 6 puncte5. Menţionează felul propoziţiei: Ce le pasă? 6 puncte

B. 6. Precizează modul de expunere predominant în textul citat. 6 puncte 7. Menţionează tipul de narator existent în text. 6 puncte 8. Explică rolul dialogului în text. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să argumentezi că o operă citită aparţine genului epic. În compunerea ta, sunt necesare:

• precizarea a patru caracteristici ale genului epic, identificate în opera citată; • exemplificarea acestor caracteristici ale textului epic, pe baza fragmentului citat; • prezentarea, pe scurt, a subiectului (referire la momentele subiectului sau la situaţii

semnificative din operă);

23



Testul 8



„Nu trebuie să fii cât un munte de mare ca să poţi judeca. Ci de-ai fi cât o neghină, ori cât un fir de colb, dacă ai în căpşorul tău scânteia dumnezeiască ce cuprinde lumea, ţi-i de ajuns: ştii ce eşti, de unde vii şi-ncotro trebuie să te îndrepţi”. Gândirea aceasta i-o spusese gânganiei o furnică. Şi spusa muncitoarei îi intrase atunci pe o ureche şi-i ieşise pe alta. De-abia văzuse de câteva zile lumina soarelui, pământul, florile! În iarbă i-au părut toate un rai; dar când a întins aripioarele şi-a zburat, mirându-se că poate să străbată aerul, când apoi a căzut istovită de oboseală, pe-o frunză, atunci întâiaşi dată a cunoscut greul. Şi spusele furnicii i-au venit în minte… Ce era? O gânganie mică, fără strălucire, rotundă, ca o sămânţă. De unde venea? Din iarbă; ţinea minte că se trezise supt o rochiţa-rândunicii. Dar încotro avea să se îndrepte? Ei, asta era greul!

S-a scoborât de pe frunză ş-a purces să caute din nou furnica. A umbla încoace, încolo – furnica nicăiri. Altele a întâlnit, dar grăbite. Furnicile nu prea stau de vorbă. A mers mult şi bine; altă gândire n-a mai auzit. „Înţelepciunea e rară”, se gândea biata gânganie. Şi acesta a fost al doilea necaz al ei. E greu începutul! Într-o zi o prinse ploaia; din nebăgare de seamă, căzu într-un şuvoi…”

(Emil Gârleanu – Cât un fir de neghină)

A. 1. Transcrie, din text, un predicat nominal şi un predicat verbal exprimat printr-o locuţiune

verbală. 6 puncte2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: căpşorul tău, câteva zile, să te

îndrepţi. 6 puncte3. Identifică, în text, un verb la diateza activă, un verb la diateza reflexivă şi un verb impersonal.

6 puncte4. Numeşte valoarea morfologică a cuvântului ce din enunţul “ce cuprinde lumea”. Construiţi

două enunţuri în care acesta să aibă valori morfologice diferite. 6 puncte

5. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: “Înţelepciunea e rară, se gândea biata gânganie…” 6 puncte

B.6. Precizează două moduri de expunere prezente în textul de mai sus. 6 puncte 7. Menţionează o figură de stil din enunţul: “Ce era? O gânganie mică, fără strălucire, rotundă,

ca o sămânţă….” 6 puncte8. Numeşte personajele care apar în fragment. 6 puncte

24

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere narativă de 20-25 de rânduri, în care să prezinţi o întâmplare din lumea gâzelor.

În compunerea ta, trebuie:• să formulezi un titlu expresiv;• să respecţi convenţiile specifice unei compuneri narative; • să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;• să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul 9



„Eram singură. Mi-aminteam nisipulîn care mi-apăsam mâinile reci şi chipul.Cât a trecut?Soarele m-a privit, zeul temut.Şi ridicându-mă ca şi alte fiinţi,cu buze fierbinţi,am cântat:fii lăudat, Soare...Arborii, frunzele nerăbdătoarerepetau ca ecoul trezit:şi fii slăvit.

Apoi verdele câmpului,cântecul adânc-al pământului,imnuri pentru Soare, sonore,laude, pământeşti-auroreşi curcubeiestrigau: cine-ar putea să steieînaintea ta dintre zei?Biruită-nchideam ochii meiplini de umbră. Plecamfruntea-n amurg şi-aşteptamrăcoroasa noapte.”

(Magda Isanos -Imn pentru soare)

A.

25

1. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte2. Construieşte un enunţ în care substantivul “soare” să îndeplinească funcţia sintactică de complement de agent. 6 puncte3. Transcrie, din text, un verb la modul imperativ şi un substantiv în cazul vocativ.

6 puncte4. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: “…cine-ar putea să steie / înaintea ta dintre zei?...”

6 puncte5. Motivează folosirea virgulei din versul: “Soarele m-a privit, zeul temut.” 6 puncte

B. 6. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale eului liric prezente în text. 6 puncte7. Identifică, în textul dat, o comparaţie şi o metaforă. 6 puncte8. Explică semnificaţia versurilor: „strigau: cine-ar putea să steie / înaintea ta dintre zei?”

6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri în care să evidenţiezi caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile textului citat la subiectul I (Magda Isanos -Imn pentru soare).În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• încadrarea textului în genul şi specia literară corespunzătoare; • precizarea a două caracteristici ale genului liric şi ale speciei literare imn; • exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului; • sublinierea rolului mijloacelor artistice în exprimarea ideilor poetice.


Testul 10


Subiectul I (48 de puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre

cerinţele de mai jos:

„Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Şi-n cuprinsul larg, uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Vieţuitoarele pustietăţii sunt îmbătate de farmecul acesta: păsările zbor ca ziua; lupul poposeşte pe labe, în hăţişuri, şi priveşte nemişcat; vulpea stă lângă vizuină şi nu se-ndură să meargă la vânat; veveriţa pleacă creangă lângă creangă şi hoinăreşte, ca o deşucheată, pădurea-ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieşit tiptil-tiptil din curătură, şi când a ajuns la margine şi-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie:„- Poate mai întâlnesc un prieten”, îşi zise iepuraşul.Şi gândul îi răspunse:„- Poate mai întâlneşti un prieten...”Şi iar ţupai-ţupai, iepurele sare vesel:„- Poate dau şi peste o prietenă.”Şi gândul:

26

„- Poate dai şi peste o prietenă.”Şi mergând aşa, iepuraşul cu gândul îşi vorbesc:„- Ce lumină, şi totuşi luna încă nu a răsărit.”„- ...Şi totuşi luna încă nu a răsărit.”„- Dar o să răsară.”„- ...O să răsară.”

Şi cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepuraşul se opri o clipă să se odihnească. Atunci, de la spate, se ridică, albă şi ea, ca de gheaţă, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele îşi dezbrăcară deodată umbra. Iar iepuraşul împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După clipa de spaimă, iepuraşul se destinse ca o coardă şi o zbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de-a dura ca un bulgăre, se sculă şi iar se rostogoli până jos; apoi o luă de-a dreptul, tăind câmpul. Se opri tocmai în stuhăria iazului. Acolo, de-abia suflând, se ghemui cu ochii închişi... Să nu-şi mai vază umbra!”

(Emil Gârleanu – Fricosul )A. 1. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat: se sculă şi iar se rostogoli. Alcătuieşte enunţuri în care acesta să aibă alte două valori morfologice. 6 puncte2. Identifică, în text, o locuţiune verbală, precizându-i sensul. 6 puncte3. Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte4. Numeşte funcţia sintactică a verbului “suflând”. Construieşte un enunţ în care acesta să îndeplinească funcţia sintactică de complement indirect. 6 puncte5.Transcrie, din text, două propoziţii principale aflate în raport de coordonare copulativă. 6 puncte

B. 6. Selectează un cuvânt/o sintagmă din textul dat, care indică timpul desfăşurării acţiunii. 6 puncte7. Numeşte modurile de expunere folosite în text. 6 puncte8. Transformă textul marcat din vorbire directă în vorbire indirectă. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Având ca punct de pornire informaţiile desprinse din fragmentul citat la partea I, în legătură

cu frica iepuraşului, redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să povesteşti o întâmplare din viaţa ta, în care ai fost cuprins de frică, dar ai reuşit să depăşeşti această stare. În compunerea ta, trebuie:

• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine; • să prezinţi întâmplarea / întâmplările care au cauzat starea de frică şi cele care au dus la

depăşirea stării de frică; • să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


27

Testul 11



„- Bunico, ia vezi, bunico, ce lan frumos de grâu! Bunico, uită-te ce pădure!... A, ce de vite, bunico! Ce copac singuratic în câmpie!

Şi trenul fuge…şi atâtea minuni se ivesc şi pier ca visele şi el le fură cu ochii şi le împarte cu tovarăşa sa de drum, cu bunica.

Bunica! E tot ce i-a mai rămas pe lume. Şi el e mic, numai de opt ani, şi e cuminte şi aşezat ca un om mare.

„Pe mama am iubit-o – se plânge dânsul – şi s-a îmbolnăvit şi Dumnezeu mi-a luat-o. Pe tata tot aşa… Mi-a rămas doar bunica… Pe ea n-am s-o las să moară; o îngrijesc eu, cu mâna mea…”

În tren, ţine sticlele cu doctorii la dânsul; o întreabă dacă se simte bine; îi alege locul cel mai bun şi o face să petreacă, arătându-i pe fereastră toate minunile. Apoi cade pe gânduri, cu ochii spre cer; îşi uită poate o clipă de bunica şi parcă ar dormi… dar se stăpâneşte. Veghează…

La o staţie se suie o familie. Sunt atâţia copii! Ochii lui se-ndreaptă acum spre banca acestora: au fel de fel de jucării. Aşa păpuşi mari nu mai văzuse niciodată. Copiii îi fac semn să vie la ei; îi arată jucăriile şi-l ispitesc. El se duce. Prietenia se leagă repede. Atâtea jucării, atâtea glume l-au absorbit de tot. S-a înveselit la faţă, vorbeşte, râde… dar deodată îşi aduce aminte de bunica.

Într-o clipă e iarăşi lângă dânsa, devenit acelaşi, serios şi îngrijorat ca mai înainte. Cercetează mâinile bătrânei, se uită în ochii ei cu teamă şi o întreabă încetişor:

- Ai căldură, bunico? Te mai îneacă tusea? …”(I.A. Bassarabecu- Bunica)

A. 1. Transcrie, din text, un verb de conjugarea a II-a şi unul de a IV-a. 6 puncte2. Precizează valoarea morfologică a cuvintului subliniat din sintagma: “am iubit-o”. Construieşte enunţuri în care acesta să aibă alte două valori morfologice. 6 puncte3. Menţionează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:„…ce lan frumos de grâu!” „E tot ce i-a mai rămas pe lume….” 6 puncte4. Creează exemple pentru a ilustra următoarele valori ale verbului a fi: predicativ impersonal şi copulativ impersonal. 6 puncte5. Identifică în text trei părţi de vorbire neflexibile. 6 puncte

B. 6. Transcrie un fragment care indică hotărârea copilului de a-şi îngriji bunica. 6 puncte7. Precizează două trăsături ale copilului evidenţiate în fragmentul pus în chenar. 6 puncte8. Indică două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului epic. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Într-o compunere narativă de 20-25 de rânduri, imaginează-ţi o întâmplare pe care un bunic ar

fi putut s-o povestească nepotului său. În compunerea ta, trebuie:

• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine; • să respecţi convenţiile specifice unei compuneri narative; • să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.

28


Testul 12



„Din vale vine, abia târându-se, un câine flocan, pe mijlocul uliţei. Câteva sute de paşi de la cotitură, el zăreşte o clipă pe Sanda, se opreşte, ridică capul, ciuleşte şi începe a scheuna încet. Sanda se întoarce cu firul şi iarăşi se arată la cotitură. Câinele tresare, prinde viaţă şi, cu ochii aţintiţi la Sanda, se repede în sus.

Pentru o fată care urzeşte pânză de-a lungul gardului, un câine flocan, mai ales când nu vine, ci se repede, totdeauna este o ivire mai mult decât supărăcioasă. Sanda ţipă, apoi rămase încremenită de spaimă, cu faţa albă ca fagurele şi cu ochii aţintiţi la câine.

Ca o şopârlă însă, cu labele întinse, colbăind cu coada şi scheunând, se târâie câinele până în apropierea ei. Acolo apoi rămase turtit la pământ, privind fata speriată, scheunând iar cu frică şi mişcându-şi coada neîncetat.

Sanda îşi veni în fire. Îi părea c-a mai văzut adeseori acest câine, dar unde şi cum nu-şi aducea aminte.

Deodată, faţa ei se însenină.— Scormon! strigă ea cu bucurie, ca şi când ar întâlni un vechi prieten.Când auzi câinele acest cuvânt, sări iute la picioarele ei, apoi se ridică cu labele pe ea şi iarăşi

îi cuprinse picioarele, sări împrejur vesel, începu să latre, să scheaune şi iarăşi să-i lingă mâinile.— Scormon! dragă Scormon! zise ea, plecându-se spre câine şi netezindu-l. Cât e de slab,

sărmanul! Unde e Pascu?La auzul acestui nume, câinele începu să scheaune încet, mai tare, tot mai tare, în sfârşit el îşi

ridică capul în sus şi începu să urle.Sanda îl privi câtăva vreme cu mişcare.— Bietul câine! cum urlă! zise ea înduioşată. Scormon, nu urla! urmă apoi, simţind că

lacrimile îi vin în ochi. Cine ştie, poate a şi murit în cătănie. Bietul câine! Apoi începe a se şterge la ochi, aşezându-se pe piatra de lângă portiţă. Cine ştie, poate a şi murit! Trei ani vor fi la toamnă de când l-au dus în cătănie. Şi mulţi mor în cătănie. Se zice că-i bate şi-i ţin cu mâncări rele. Vai ş-amar! Nu se mai aude nimic de el. Despre alţii tot mai vine câte-o veste. Dar el n-are pe nimeni decât pe bietul acesta de câine, care piere de foame.

La acest gând, Sanda privi împrejur. Scormon era tupilit la picioarele ei. Ea începu să-l netezească.

— Scormon! tu n-ai stăpân! Scoromon se ridică şi-şi puse labele pe genunchii ei, privindu-i în faţă.”

(Ioan Slavici- Scormon)

A. 1. Selectează din text o locuţiune prepoziţională, un adjectiv la gradul comparativ de superioritate şi un pronume negativ. 6 puncte

29

2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: scheunând iar cu frică şi mişcându-şi coada neîncetat… 6 puncte3. Transcrie, din text, un verb la diateza reflexivă. Construieşte un enunţ în care acesta să fie la diateza pasivă. 6 puncte4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte5. Identifică subiectele din următoarea frază, precizând părţile de vorbire prin care sunt exprimate: “Dar el n-are pe nimeni decât pe bietul acesta de câine, care piere de foame.” 6 puncte

B. 6. Menţionează două trăsături care să justifice că textul citat aparţine genului epic. 6 puncte7. Explică sintagma “bietul câine”. 6 puncte8. Transcrie un scurt fragment în care este sugerată o trăsătură morală a personajului Scormon.

6 puncteSubiectul al II-lea (30 de puncte)

Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să motivezi faptul că fragmentul citat (Ioan Slavici, Scormon) aparţine unei nuvele. În compunerea ta, trebuie să ai în vedere:

precizarea a două caracteristici ale nuvelei identificate în fragmentul dat; exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului citat; prezentarea pe scurt a subiectului; prezentarea unui personaj, punând în evidenţă semnificaţia comportamentului acestuia.


Testul 13



„Noul venit, ca înfăţişare, contrasta puternic cu dascălul plecat. Georgian avea figura aspră, ţepoasă, şi încrucişată. Succesorul lui era un bărbat de o remarcabilă frumuseţe. Era trandafiriu şi alb, cum rar se întâmplă în tabăra bărbătească. Avea un cap rotund împodobit cu o cunună de bucle negre. Şi mai presus de toate, avea o barbă neagră de sultan din „ O mie şi una de nopţi”!

Ca suflet era deschis, prietenos şi de multe ori şăgalnic. Dar noutatea pe care o aducea acest profesor şi care mă impresiona îndeosebi pe mine era limba lui de predare. Ceilalţi profesori îşi dădeau osteneala să fie calmi, fără să se îngrijească prea mult câte cuvinte de origine franceză au mişcat din loc, întru atingerea scopului.

Ioan Floru ne vorbea o limbă căutată în cronici, în poezia populară şi în basmele auzite în copilărie.”

(Gala Galaction - Al doilea profesor de istorie)

A. 1. Transcrie din prima frază un cuvânt obţinut prin conversiune. Explică procedeul. 6 puncte

30

2. Precizează valoarea morfologică a verbului a fi din sintagma: era un bărbat… Exemplifică în enunţuri alte două valori morfologice. 6 puncte3. Identifică, în text , un adjectiv în nominativ, un pronume personal în acuzativ şi un substantiv în genitiv. 6 puncte4. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul “dascălul” să aibă funcţia sintactică de nume predicativ în cazul acuzativ, respectiv, atribut substantival genitival. 6 puncte5. Numeşte fucţia sintactică a cuvintelor subliniate. 6 puncte

B. 6. Menţionează modul de expunere folosit în text. 6 puncte7. Explică semnificaţia sintagmei “ne vorbea o limbă căutată în cronici”. 6 puncte8. Menţionează două trăsături care să justiifce faptul că textul citat aparţine genului epic. 6 puncte

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să evidenţiezi trăsăturile personajului Ioan Floru din fragmentul dat (Gala Galaction, Al doilea profesor de istorie).În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• numirea a două trăsături fizice/morale ale personajului prezentat;• ilustrarea trăsăturilor prin referire la situaţii semnificative;• precizarea procedeelor de caracterizare a personajului;• respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul 14


Subiectul I (48 de puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: „Frumoşii arbori dorm acum sau zac;

zadarnic ai asculta pieptul lor mut,pe care muşchi şi zăpezi au crescut.Însă crengi noaptea-n cer se desfac.

Apoi deodată zările-nflorescşi clopote mari, clopote s-aud,departe-n cerul vesel şi rotundhulubii albi şi roşii se rotesc.

Tu, feciorelnică lume, bună-vestirede undeva din pământ suie spre tine;soarele-i ca un inel subţire.

31

Sună-n salcâmul pustiu verile pline..” (Magda Isanos - Primăvara)

A. 1. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din versurile: Frumoşii arbori dorm acum sau zac; zadarnic ai asculta pieptul lor mut… 6 puncte2. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte3. Construieşte două enunţuri în care substantivul soare să îndeplinească funcţia sintactică de complement de agent şi de atribut substantival prepoziţional. 6 puncte4. Transcrie, din text, un adjectiv în cazul nominativ şi un substantiv în cazul acuzativ. 6 puncte5. Motivează folosirea virgulei în versul: Tu, feciorelnică lume, bună-vestire… 6 puncteB. 6. Indică măsura versului: Însă crengi noaptea-n cer se desfac. 6 puncte7. Precizează un înţeles/o accepţie a adjectivului- epitet pustiu din versul: Sună-n salcâmul pustiu verile pline... 6 puncte8. Transcrie, din text, o personificare, un epitet cromatic şi o comparaţie. 6 puncte Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pornind de la versurile poeziei, realizează o compunere descriptivă de 20-25 de rânduri, în care să prezinţi imaginea unei zile de primăvară.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine; • să respecţi convenţiile specifice unei descrieri; • să foloseşti un conţinut şi stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul 15



„La orizont-departe-fulgere fără glas zvâcnesc din când în cândca nişte lungi picioare de păianjen-smulsedin trupul care le purta.

Dogoare.

Pământu-ntreg e numai lan de grâuşi cântec de lăcuste.

În soare spicele îşi ţin la sân grăunţeleca nişte prunci ce sug.

32

Iar timpul îşi întinde leneş clipeleşi aţipeşte între flori de mac.La ureche-i ţârâie un greier.”

(Lucian Blaga - Vară)

A. 1. Identifică, în text, un adverb de loc, o locuţiune conjuncţională şi o conjuncţie coordonatoare copulativă. 6 puncte2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: În soare spicele îşi ţin la sân grăunţeleca nişte prunci ce sug. 6 puncte3. Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte4. Stabileşte valoarea morfologică a verbului a fi din text. Alcătuieşte un enunţ în care verbul a fi să fie folosit cu valoare copulativă impersonală. 6 puncte5. Scrie un enunţ în care substantivul glas să îndeplinească funcţia sintactică de nume predicativ.

6 puncte

B. 6. Transcrie, din text, o structură care să conţină o personificare. 6 puncte7. Identifică, în textul dat, un vers care să conţină o imagine auditivă. 6 puncte8. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului liric. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 30-35 de rânduri, în care să motivezi că o operă literară dintre cele studiate

de tine la clasă este o nuvelă. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea a două caracteristici ale nuvelei ca specie literară; • exemplificarea acestor caracteristici , pe baza operei alese; • prezentarea, pe scurt, a subiectului (prin referire la momentele subiectului sau cel puţin două

secvenţe reprezentative); • prezentarea personajului principal, prin raportare la două întâmplări/situaţii reprezentative.


Testul 16



„Din oglindă mă privea un trup firavCu claviatura coastelor distinctă,Inima-apăsa pe clape gravŞi-ncerca să-apară în oglindă.

N-am văzut-o niciodată, dar ştiam,

33

Ca-ntr-un joc de-a baba-oarba, că-i ascunsă(Precum inima salcâmului din geamCoşul pieptului de crengi o face frunză).

Mă-ntrebam de unde l-a-nvăţat şi dacăE aievea cântu-i uniform,Şi ca nu cumva în somn să tacă,

Mi-era frică seara să adorm.” (Ana Blandiana - Copilărie)A. 1. Numeşte valoarea morfologică a cuvântului grav. Alcătuieşte un enunţ în care acest cuvânt să aibă altă valoare morfologică. 6 puncte 2. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: “E aievea cântu-i uniform.” 6 puncte3. Transcrie, din text, un pronume reflexiv şi un adverb de timp. 6 puncte4. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul “inima” să aibă funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional. 6 puncte5. Menţionează două consecinţe ale cratimei din structura “ şi-ncerca”. 6 puncte

B. 6. Precizează tipul de rimă. 6 puncte7. Menţionează o figură de stil din a doua strofă. 6 puncte8. Explică semnificaţia versului “Inima-apăsa pe clape grav”. 6 puncte


de tine la clasă este un imn. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea a două caracteristici speciei literare imn; • exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese; • sublinierea rolului mijloacelor artistice în exprimarea ideilor poetice; • exprimarea unei opinii despre semnificaţiile / mesajul textului.


Testul 17



„De mult, pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare, pe când Ţara Românească nu era unită încă şi ţinuturile Munteniei şi Moldovei aveau fiecare domnii lor, a fost o luptă mare între plăieşii lui Ştefăniţă şi armia turcească, care năpădise ca frunza şi iarba pe pământul Moldovei.

Bătălia a fost aprigă şi, din cauza numărului prea mare de duşmani, faţă de oastea lui Ştefan, moldovenii au căzut biruiţi.

34

Voievodul, amărât în suflet de această pierdere, fugise din faţa puhoiului vrăjmaş, ca să nu fie prins şi, rătăcind singur prin munţi, a ajuns pe valea Putnei.

Pe atunci, în Vrancea nu erau sate cu lume multă, ca în vremea de astăzi, şi nici locuri goale şi dealuri chelbaşe, cum se văd acum.

După atâta umblătură prin codri, nimeri prin asfinţitul soarelui la o casă de pe dumbrava Bârseştilor.

Aici, o babă bătrână torcea dintr-un fuior de cânepă pe prispa casei.– Bună ziua, bătrânico, zise voievodul descălecând şi legând calul de ţâţâna porţii.– Bună să-ţi fie inima, voinice, răspunse blând bătrâna care, uitând să mai tragă fir din caier,

privea mirată pe viteaz, căci nu-l cunoştea cine este.– Fă bine, mătuşică, de-mi dă ceva de mâncare şi lasă-mă să mă odihnesc puţin, că tare am

ostenit de când umblu pe coclaurile astea.Baba, fără să mai facă vorbă multă, puse masa şi îi dete străinului să îmbuce lapte cu

mămăligă şi brânză de oi, repezindu-se apoi la coşar de aşeză armăsarul la iesle.Când se înapoie în casă, găsi pe străin culcat. Se aşezase pe o laviţă, aşa îmbrăcat cu sarica

cum se afla şi aţipise, căci, după cum se cunoştea pe trăsăturile feţei, era tare obosit.Îl privea acum nedumerită baba şi nu înţelegea cine să fie străinul acesta cu părul bălai şi cu

faţa rumenă şi frumoasă, de a rătăcit tocmai prin inima codrilor aceştia, unde doar mocanii de aici sălăşluiau în voie cu oile lor, fără să le tulbure cineva liniştea.

Tot uitându-se aşa cu luare-aminte, bătrâna observă că voinicul purta haine ostăşeşti de domn, cusute în fireturi şi aur, pe sub sarica greoaie de lână de oaie, care se lăsase puţin la o parte, dezvelindu-i pieptul de viteaz.

Îndată îşi dădu cu ideea că nu poate să fie altul decât Ştefan Vodă, domnul Moldovei, despre care auzise că fusese învins de turci într-o bătălie, că oastea i-a fost risipită şi alungată, iar el s-a retras în munţi.

Fără să mai stea pe gânduri, porni la fugă până la stâna din vale, ca să-şi vestească feciorii, lăsând pe Ştefan Vodă singur, să se mângâie cu somnul.

Baba avea şapte feciori voinici, tot unul şi unul, nalţi, spătoşi şi vânjoşi, care nu se temeau de nimeni în calea lor. În ei îşi pusese acum nădejdea şi, ajungând la stână, le povesti cele întâmplate cu voievodul, îndemnându-i ca să plece cât mai curând şi, răscolind ţinutul Vrancei, să strângă pe toţi voinicii plaiului acesta, cu care Ştefan să pornească la luptă şi să alunge pe turci din ţară.

Dimineaţa, când baba îşi văzu feciorii venind, deschise larg uşa de la odaia în care se afla Ştefan Vodă şi voioasă zise:

– Măria Ta, nu fi întristat. Scris este ca un aşa de bun viteaz să nu rămână învins de mâna duşmanului. Ia te uită cum îţi vin ostaşii cu care vei învinge lifta păgână.

Ştefan ieşi în prag şi rămase mirat când văzu curgând din toate părţile cete de voinici, înarmaţi cu lănci şi arcuri, coase şi topoare ce străluceau în razele soarelui de-abia răsărit.

– Dar de unde sunt aceşti voinici, bătrâno, şi cine i-a adunat aşa?– Sunt plăieşii Vrancei, Măria Ta, şi vin cu toţii ca să porneşti cu ei la luptă. Te-am văzut cât

de amărât erai când ai venit aseară şi ştiam că oastea ţi-a fost nimicită în luptă cu turcii. De aceea am trimis pe cei şapte feciori ce-i am şi, uite, până dimineaţă ţi-au strâns oaste nouă în loc, toţi voinici şi dornici de luptă.”

(Povestea Vrancei) A. 1. Transcrie, din fragmentul marcat, o locuţiune adverbială, o locuţiune verbală şi un verb la diateza pasivă. 6 puncte2. Identifică în fragmentul marcat două pronume relative cu funcţii sintactice diferite. 6 puncte3. Construieşte un enunţ în care substantivul bătrâna să îndeplinească funcţia sintactică de complement de agent şi atribut substantival genitival. 6 puncte4. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului iar din text. Alcătuieşte un enunţ în care să aibă altă valoare morfologică. 6 puncte

35

5. Motivează folosirea virgulei din structura:“Ştefan Vodă, domnul Moldovei”. 6 puncte

B. 6. Numeşte un mod de expunere folosit în text. 6 puncte7. Explică, într-un enunţ, semnificaţia sintagmei: “care năpădise ca frunza şi iarba pe pământul Moldovei”. 6 puncte8. Precizează o trăsătură morală a bătrânei Vrâncioaia. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să argumentezi că opera citată aparţine genului

epic. În compunerea ta, trebuie să ai în vedere:• precizarea a patru caracteristici ale genului epic, identificate în fragmentul dat; • exemplificarea acestor caracteristici ale textului epic, pe baza fragmentului citat; • prezentarea, pe scurt, a subiectului (referire la momentele subiectului sau la situaţii



Testul 18



„În goana roibului un sol,Cu frâu-n dinţi şi-n capul gol,Răsare, creşte-n zări venind,Şi zările de-abia-l cuprind,Şi-n urmă-i corbii croncănindAleargă stol.El duce regelui răspunsDin tabără. Şi ţine-ascunsSub straiul picurând de ploiPe cel mai bun dintre eroi –Atâta semn de la război,Şi-a fost de-ajuns!Pe Fulger mort! Pe-un mal străinL-a fulgerat un braţ hain!De-argint e alb frumosu-i port,

Dar roş de sânge-i albul tort,Şi pieptul gol al celui mortDe lănci e plin.

36

Sărmanul crai! Când l-a văzutŞi, când de-abia l-a cunoscut,Cu vuiet s-a izbit un pasDe spaimă-n lături şi-a rămasCu pumnii strânşi, fără de glas,Ca un pierdut.Să-i moară Fulger? Poţi sfărmaŞi pe-un voinic ce cutezaSă-nalţe dreapta lui de fierSă prindă fulgerul din cer?Cum pier mişeii dacă pierCei buni aşa?Dar mâne va mai fi pământ?Mai fi-vor toate câte sunt!Când n-ai de-acum să mai priveştiPe cel frumos, cum însuţi eşti,De dragul cui să mai trăieşti,Tu soare sfânt?”

(George Coşbuc- Moartea lui Fulger)

A. 1. Precizează gradul de comparaţie al adjectivului cel mai bun. 6 puncte2. Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: De-argint e alb frumosu-i port. 6 puncte3. Numeşte valoarea morfologică a cuvântului subliniat din sintagma ce cuteza. Construieşte două enunţuri în care acesta să aibă alte valori morfologice. 6 puncte 4. Identifică, în text, două valori morfologice diferite ale cuvântului şi. 6 puncte 5. Menţionează funcţia sintactică a verbului croncănind. Alcătuieşte un enunţ în care acesta să îndeplinească funcţia sintactică de subiect. 6 puncte

B. 6. Menţionează figura de stil dominantă în strofa a IV-a. 6 puncte7. Explică semnificaţia versurilor: Şi-n urmă-i corbii croncănind/ Aleargă stol. 6 puncte8. Precizează tipul de rimă şi măsura primei strofe. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 30-35 de rânduri, în care să demonstrezi că o operă literară dintre cele

studiate de tine la şcoală este o baladă cultă.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

precizarea a două caracteristici ale baladei culte, ca specie literară; ilustrarea acestor caracteristici pe baza operei alese; evidenţierea secvenţelor narative / momentelor subiectului ale operei alese; prezentarea unui personaj, punând în evidenţă semnificaţiile comportamentului acestuia.


37

Testul 19


Subiectul I (48 de puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos:

„ – Frumuşel căţel aveţi-zic eu cocoanei, după câteva momente de tăcere-da rău!- Aş! nu e rău- zice cocoana- până se-nvaţă cu omul; dar nu ştiţi ce cuminte şi fidel este, şi deştept! Ei bine! E ca un om, frate! Doar că nu vorbeşte…Apoi către paner, cu multă dragoste:- Unde-i Bubico? ... Nu e Bubico! ...Din paner se aude un miorlăit sentimental.- Să-i dea mama băieţelului zăhărel? ... Bubico! Bubi!

Băieţelul scoate capul cu panglicuţe… Mamiţa-l degajează din ţoalele în cari dospeşte- nfăşurat şi-l scoate afară. Bubico se uită la mine şi mârâie în surdină. Eu, apucat de groază la ideea că nenorocitul ar încerca să mă provoace, zic cocoanei:

- Madam! Pentru Dumnezeu, ţineţi-l să nu se dea la mine! Eu sunt nevricos, şi nu ştiu ce-aş fi în stare…de frică…”

( I.L.Caragiale - Bubico)

A.1.. Motivează folosirea cratimei în structura: ce-aş fi în stare. 6 puncte2. Precizează modul de formare al cuvintelor: frumuşel, miorlăit, zăhărel, panglicuţe. 6 puncte3. Găseşte sinonime pentru cuvintele: fidel, paner, sentimental, degajează. 6 puncte4. Notează funcţia şi cazul substantivelor: cucoanei, frate, cu panglicuţe, sentimental.

6 puncte 5. Construieşte enunţuri în care cuvântul frumuşel să aibă alte două valori morfologice.

6 puncte

B.6. Transformă fragmentul în vorbire indirectă. 6 puncte7. Rescrie o enumeraţie şi o comparaţie. 6 puncte 8. Precizează modul de expunere predominant în text. 6 puncte


de tine la clasă este o baladă. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• precizarea a două caracteristici ale baladei ca specie literară; 4 puncte• exemplificarea acestor caracteristici , pe baza operei alese; 4 puncte• prezentarea, pe scurt, a subiectului (prin referire la momentele subiectului sau cel puţin două

secvenţe reprezentative); 4 puncte • prezentarea personajului principal, prin raportare la două întâmplări/situaţii reprezentative.

4 puncteVei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de punctuaţie si de exprimare, respectarea limitelor de spaţiu indicate).

38

Testul 20


Subiectul I (48 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos:

„La poalele Carpaţilor,Sub vechiul tău mormânt,Dormi, erou al românilor,O! Ştefan, erou sfânt!Ca sentinele falniceCarpaţii te păzesc,Şi de sublima-ţi glorieCu seculii şoptesc.Când tremurau popoareleSub aprigii păgâni,Tu le-apărai cu braţeleVitejilor români.Cu drag privindu-ţi patriaŞi moartea cu dispreţ,Măreţ în sânul luptelor,Şi-n pace-ai fost măreţ.În cer apune soareleStrigând razele lui,Dar într-a noastre sufleteÎn veci tu nu apui!Prin negura trecutului,O! Soare-nvingător,Lumini cu raze splendidePrezent şi viitor.”

(Vasile Alecsandri - Imn lui Ştefan cel Mare)

A. 1. Scrie sinonime contextuale pentru cuvintele: falnice, păgâni, tremurau. 6

puncte 2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Sub aprigii păgâni, /Tu le-apărai cu

braţele. 6 puncte

3. Alcătuieşte un enunţ în care verbul a apăra să aibă altă diateză decât cea din text. 6 puncte 4. Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Măreţ în sânul luptelor, /Şi-n pace-ai fost

măreţ6 puncte

5. Alcătuieşte o propoziţie în care substantivul trecutul să aibă funcţie sintactică de subiect.

6 puncte B.6. Transcrie o structură care să conţină invocaţie retorică. 6 puncte 7. Numeşte modul de expunere care predomină în textul citat. 6 puncte

39

8. Explică semnificaţia ultimelor cinci versuri din textul dat. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să caracterizezi un personaj dintr-o baladă cultă studiată în clasă. 30 puncteÎn redactarea compunerii vei avea în vedere:

• numirea a două trăsături fizice/morale ale personajului prezentat;• ilustrarea trăsăturilor prin referire la situaţii semnificative;• precizarea procedeelor de caracterizare a personajului;respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul 21



„În revărsat de zori, pe baltă, lumina face minuni. Pe faţa apei sclipesc, ici, sfărmături de oglinzi; colo, plăci de oţel; comori de galbeni între trestii. În nuferi, ca-n nişte potire plutitoare, curg raze de aur. Un colb de argint dă strălucire stufărişului. Peste tot linişte neclintită, de rai. Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lungi, subţiri ca nişte lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când îşi udă pliscul; uneori se opreşte de se uită, ispititor, în fundul apei, ca şi cum ar fi dat peste ceva ce căuta de mult. E răcoare, şi răcoarea îl încântă. Nu simte nici o altă dorinţă decât să-şi scalde picioarele în unda rece, care-i trimite fiori până sub aripi. Deodată se opreşte; încordează gâtul şi priveşte. Pe frunza unui nufăr, o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea dimineţii. Când l-a văzut, biata broscuţă a încremenit pe picioruşele de dinapoi; cu ochii mari deschişi, cată la cumplitul duşman. În spaima ei, îl vede uriaş, cu capul atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să soarbă dintr-o dată balta şi, dimpreună cu balta, pe ea. Inima i s-a oprit. Îşi aştepta sfârşitul. Cocostârcul o vede şi înţelege. Dar dimineaţa e mărinimos. Ş-apoi i se pare atât de mică, atât de neînsemnată această vietate a bălţii, că, de la o vreme, parcă o pierde din ochi în fundul apei, şi nici n-o mai zăreşte. Ridică piciorul, o păşeşte dispreţuitor şi trece, măreţ, mai departe. Broscuţei nu-i vine să creadă. Mai stă aşa câteva clipe. Apoi, de bucurie, sare pe o altă frunză; şi-ntr-un avânt de recunoştinţă, ea, cea dintâi, taie tăcerea dimineţii:— Oaac!”

(Emil Gârleanu-Mărinimie)A.1. Desparte în silabe cuvintele: sclipesc, galbeni, plutitoare . 6 puncte 2. Transcrie, din text, două verbe la diateze diferite. 6 puncte 3. Scrie două enunţuri în care să ilustrezi sensurile de bază şi figurat pentru cuvântul picior.

6 puncte 4. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Un colb de argint dă strălucire

stufărişului. 6 puncte

40

5. Alcătuieşte două enunţuri în care adjectivul mărinimos şi substantivul cocostârcul să aibă funcţie de atribut adjectival, respectiv, atribut substantival genitival. 6 puncte

B.6. Numeşte modul de expunere utilizat în text. 6 puncte 7. Precizează ideea principală. 6 puncte 8. Explică semnificaţia titlului textului. 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Realizează o compunere de 10-15 rânduri, cu titlul Mărinimie, în care să prezinţi o întâmplare

la care ai fost martor. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• să formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului redactat de tine; 4 puncte• să motivezi alegerea întâmplării; 6 puncte• să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 12 puncte• să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie. 8 puncte


Testul 22



„Sultănica e leită-poleită răposatului. Când se aprinde nu te poţi apropia cale d-o poştie. Când vrea ceva, vrea, nu se încurcă. De să mânie, nu mai vede înaintea ochilor. […]

De harnică, harnică, n-are cum mai fi. Unde pune mâna, Dumnezeu cu mila! Sare din vârful stogului şi cade ca un fulg. În argea nu i se văd mâinile. Când toarce, mănâncă caierul. De cinstită, nu e obraz mai curat. […]

Da’să te ferească Cel- de-sus de gura satului şi de pizma celor vinovaţi şi răi!N-avea să scoaţă capul în lume Sultănica, ea, care, de bună ce era, ş-ar fi dat şi dumicatul din

gură, că începeau şuşuitul şi ponoasele.Câte-n lună şi-n soare-i scorneau.

- Sultănica, frumoasă? Aida-de!Mai bine îşi pune gâtul pe tăietor Ilinca, ciupită de vărsat.

- E o fudulă, o luată din Iele, n-are toate sâmbetele. Când umblă, calcă-n străchini. Numai nevastă ca toate nevestele n-o să fie Sultana aia, zicea la fântână, la horă, la şezători fata Ceauşului. Ce are neica de nu i-a primit peţitul? Au nu e voinic? Or e beţiv, stricător de case, zurbagiu? Au n-are de pe ce bea apă? He, he, fata proastă şi ţâfnoasă de norocului cu piciorul. Da’de, om sărac şi cu nasul în sus… Ştie Dumnezeu ce face!Şi flăcăii, mai toţi, o luaseră în nume de rău. Nu, că de ce să fie aşa de mută? De ce să fugă de toţi parcă ar fi râioşi?”

( Barbu Ştefănescu Delavrancea- Sultănica)A.

41

1. Transcrie două cuvinte( grupuri de cuvinte) cu sens figurat. 6 puncte2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: Cel-

de-sus, stricător, ciupită. 6 puncte3. Stabileşte câte un sinonim pentru cuvintele: se aprinde, curat, dumicat. 6 puncte4. Identifică felul propoziţiilor din enunţul: Sultănica e leită-poleită răposatului. Când se

aprinde nu te poţi apropia cale d-o poştie. Când vrea ceva, vrea, nu se încurcă. De să mânie, nu mai vede înaintea ochilor. […] 6 puncte

5. Construieşte o frază în care să existe o propoziţie subordonată atributivă introdusă prin pronumele relative cine. 6 puncte

B.6. Identifică trei trăsături de caracter ale personajului din fragmentul Sultănica-Barbu Ştefănescu

Delavrancea. 6 puncte7. Numeşte două moduri de expunere folosite în text. 6 puncte8. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului epic.

6puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 15-20 de rânduri în care să caracterizezi personajul din textul de la partea I.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• numirea a două trăsături fizice/morale ale personajului prezentat;• ilustrarea trăsăturilor prin referire la situaţii semnificative;• precizarea procedeelor de caracterizare a personajului;• respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul 23


Subiectul I ( 48 de puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos:

„Frumoasă eşti, pădurea mea,Când umbra-i încă rarăŞi printre crengi adie-abiaUn vânt de primăvară...

Când de sub frunze moarte iesÎn umbră viorele,Iar eu străbat huceagul desCu gândurile mele...

Când strălucesc sub rouă grea

42

Cărări de soare pline,Frumoasă eşti, pădurea mea.Şi singură ca mine...”

(G.Topârceanu- Cântec)A.1. Identifică în text cuvinte cu diftongi şi vocale în hiat. 6 puncte2. Menţionează doi termeni din familia lexicală a cuvântului greu. 6 puncte3. Scrie un enunţ în care să ilustrezi o altă valoare morfologică decât cea din text a cuvântului

des. 6 puncte 4. Menţionează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Iar eu străbat huceagul des. 6 puncte5. Numeşte două figuri de stil utilizate în text. 6 puncte

B. 6. Rescrie, din text, două imagini vizuale. 6 puncte 7. Explică semnificaţia sintagmei: Când de sub frunze moarte ies/ În umbră viorele. 6 puncte8. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul dat este o descriere artistică.

6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere în care să motivezi faptul că poezia de la Subiectul I aparţine genului liric.

În redactarea compunerii,vei avea în vedere: Precizarea a două caracteristici ale genului liric; 4 puncte Exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului dat; 4 puncte Evidenţierea rolului mijloacelor artistice; 4 puncte Exprimarea unei opinii despre semnificaţiile textului sau despre mesajul acestuia(formularea clară, logică a opiniei, prezenţa unui argument care să justifice opinia exprimată).

4 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă minimum 20 de rânduri scrise.


Testul 24



„O, e-atât de bine când pe drumuri ninseÎntâlneşti o casă cu lumini aprinse,Un ogeac din care se ridică fum,Când te prinde noaptea călător la drum! Sania coboară clinul din pădure.

43

Fug în urma noastră luminişuri sureŞi-n singurătatea care ne petrece,Peste vârf de arbori, asfinţitul rece,Străbătând podoaba crengilor subţiri,Luminează-n aer bolţi de trandafiri.

Dar amurgul palid a-nceput să scadă.Noaptea ca un abur creşte din zăpadă.Se ivesc departe măguri de hotar,Într-un loc se face drum pustiu de carŞi-o fântână strâmbă pe lumina zăriiPare că sporeşte liniştea-nserării…

Drum de vis! E clipa mutei agoniiCând alaiul nopţii zboară pe câmpiiCând singurătatea umbrele-şi aratăŞi departe-n sasuri ziua alungatăLângă reci fruntarii alergarea-şi curmă,Cu ochii mari de spaimă să privească-n urmă,Să-şi adune-n locul unde-a-ncremenitPeste sâni de gheaţă părul despletit.”

(George Topârceanu- Balada călătorului)

A.1. Identifică trei cuvinte care conţin diftongi. 6 puncte2. Motivează folosirea cratimei în structura: unde-a-ncremenit. 6 puncte3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: ninse, pare, -n urmă. 6 puncte4. Numeşte modul şi timpul verbelor subliniate în textul citat. 6 puncte5. Alcătuieşte un enunţ în care adjectivul alungată să aibă altă funcţie sintactică. 6 puncte

B. 6. Transcrie o metaforă, respectiv, o comparaţie. 6 puncte

7. Numeşte starea sufletească predominantă în text. 6 puncte8. Explică, în 5-6 rânduri, semnificaţia versurilor O, e-atât de bine când pe drumuri ninse/

Întâlneşti o casă cu lumini aprinse,/Un ogeac din care se ridică fum,/ Când te prinde noaptea călător la drum! 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Realizează un text de 10-15 rânduri, folosind ca mod de expunere predominant naraţiunea şi

în care să povesteşti o întâmplare petrecută în timpul unei excursii la munte, alături de colegii tăi. Foloseşte şi următoarele sintagme din textul citat: drumuri ninse, luminişuri sure, asfinţitul rece, amurgul palid, drum de vis.

În realizarea compunerii, vei avea în vedere: să utilizezi structura adecvată acestui stil de compunere; să ai conţinutul şi stilul adecvate cerinţei; să respecţi normele de exprimare, ortografie şi de punctuaţie.


44

Clasa a VIII-aSemestrul I

Testul nr. 1



„ A plecat barza la cumătra vulpe care-şi avea casa în marginea unei păduri.- Sunt bucuroasă de oaspeţi, a zis vulpea. Ia poftim şi-i mânca ceva, că poate ţi-o fi foame,

cumetriţă. Iaca eu am pregătit ceva bun şi pentru tine.Şi vulpea aduse o farfurie de păsat cu lapte dulce. Barza hlop-hlop cu ciocul, dar nu putea

ciuguli nimic din farfuria cu păsat, căci ciocul ei era prea lung şi subţire.- Poate nu-ţi place mâncarea mea zice vulpea. Iartă acum , că n-am altceva după gustul tău.Şi cumătra vulpe s-a apropiat cu botul ei de farfurie şi cât ai clipi de două ori din ochi, a

şters farfuria cu păsat.- Mulţumesc şi pentru atâta. Poftim într-o zi şi pe la mine, a zis barza.Şi a plecat barza la cuibul ei.Iacă s-a dus şi vulpea la barză.- Am o tocătură, cumetriţă vulpe, de-ţi lingi buzele numai când o vezi. Am făcut-o în cinstea

ta şi după pofta inimii tale. Ia poftim şi ia din mâncarea mea!Dar barza pusese tocătura într-un ulcior cu gâtul lung şi strâmt. Umbla vulpea în jurul

ulciorului, îl mirosea, îl lingea, dar nu putea să ajungă până la gură şi nu mai putea de ciudă. - Nu te supăra, cumătră vulpe, că n-am cum te primi mai bine. Şi şi-a vârât barza ciocul ei pe gura ulciorului şi a început să mănânce tocătura.Vulpea a plecat flămândă şi mânioasă de la casa berzii. Şi de atunci s-a stricat prietenia lor

pentru totdeauna.”(Vulpea şi barza)

A. 1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:

hlop-hlop, mea, cumetriţă. 6 puncte2. Subliniază diftongii din următoarele cuvinte: ciocul, farfurie, vulpea, cinstea, ulcior.

6 puncte3. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din sintagma: care-şi avea casa.

Alcătuieşte două enunţuri în care acesta să aibă valori morfologice diferite. 6 puncte4. Construieşte enunţuri în care substantivul „gură” să fie folosit cu sens propriu şi figurat.

6 puncte 5. Motivează folosirea virgulei:„Poate nu-ţi place mâncarea mea, zice vulpea.” 6 puncte

B.6. Menţionează modul de expunere predominant din text. 6 puncte7. Explică, în cel mult trei rânduri de ce s-a supărat vulpea pe barză. 6 puncte

45

8. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului epic. 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Scrie o compunere narativă, de 20-25 de rânduri, pornind de la proverbul „Ce ţie nu-ţi place,

altuia nu-i face.”. În compunerea ta trebuie:

• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine; • să respecţi convenţiile specifice unei naraţiuni; • să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul nr. 2



“Vreau sã descopãr lumea, niciodatãn-am crezut, cum spun poeţii, cã-i frumoasã.Însã astãzi, cu luminã pieptãnatã,dimineata mi-a intrat în casã.

Fumegam de somn, când am simţitpaşii cuiva lângã perete -ea dansa cu trupul arcuitsub priviri mirate de portrete.

Cu picioarele goale ea pãşea,în oglindã rãsuna cristalul,dimineaţa strãmutase balulfetelor-lumini în casa mea.

Si privind, eu mã gândeam: e binesã fii tânãr când afarã-i soare.Zi frumoasã, îţi voi pune legãtoaredupã gât si-o sã te iau cu mine.”

(Magda Isanos – Dimineaţa)A.

1. Transcrie din text două cuvinte /grupuri de cuvinte folosite cu sens figurat. 6 puncte2. Menţionează doi termeni din familia lexicală a substantivului “lumină”. 6 puncte3. Construieşte două enunţuri cu omonimele cuvântului “casă” din textul dat. 6 puncte

46

4. Stabileşte valoarea morfologică a cuvântului subliniat: „fumegau de somn”. Construieşte două enunţuri în care acesta să aibă alte valori morfologice. 6 puncte 5. Explică rolul cratimei din sintagma: “mi-a intrat în casă”. 6 puncte

B. 6. Numeşte felul rimei din prima strofă. 6 puncte7. Explică semnificaţia versurilor:“Vreau sã descopãr lumea, niciodatãn-am crezut, cum spun poeţii, cã-i frumoasã”. 6 puncte8. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere lirice.

6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Scrie o compunere descriptivă de 20-25 de rânduri pornind de la versurile poeziei:

“Vreau sã descopãr lumea, niciodatãn-am crezut, cum spun poezii, cã-i frumoasã”.În compunerea ta, trebuie:

• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine; • să respecţi convenţiile specifice unei compuneri descriptive; • să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul nr. 3



“Lasă-mi, toamna, pomii verzi, Uite, ochii mei ti-i dau.Ieri spre seara-n vântul galbenArborii-n genunchi plângeau.

Lasă-mi, toamna, cerul lin.Fulgera-mi pe frunte mie.Asta-noapte zarea-n iarbaÎncerca sa se sfâşie.

Lasă, toamna-n aer păsări, Paşii mei alunga-mi-i.Dimineaţa bolta scurseUrlete de ciocârlii.

47

Lasă-mi, toamna, iarba, lasă-miFructele si lasăUrsii neadormiţi, berzele neduse, Ora luminoasa.

Lasă-mi, toamna, ziua, nu maiPlânge-n soare fum.Înserează-mă pe mine, Mă-nserez oricum.”

(Ana Blandiana - Lasă-mi toamnă...)

A. 1. Construieşte un enunţ cu omonimul cuvântului „lin” din text. 6 puncte2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: (ochii) mei, neadormiţi, oricum. 6 puncte3. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: „plângeau, fulgeră, să se sfâşie”.

6 puncte4. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului „dimineaţa”. Construieşte un enunţ în care acesta să aibă altă valoarea morfologică. 6 puncte5. Explică rolul cratimei din structura „lasă-mi”. 6 puncte

B.6. Precizează măsura primei strofe. 6 puncte7. Transcrie , din text, un vers/o structură care să conţină o personificare. 6 puncte8. Explică semnificaţia versurilor: 6 puncte“Dimineaţa bolta scurseUrlete de ciocârlii.”

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Imaginează-ţi că, într-o vizită la muzeu, te-a impresionat o pictură în care apărea un peisaj de

toamnă. Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să evidenţiezi trăsăturile peisajului pe care le-ai remarcat în această operă de artă.

În compunerea ta, trebuie:• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine; • să respecţi convenţiile specifice unei descrieri; • să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul nr. 4


Subiectul I (48 de puncte)

48

Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

“Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălireNeagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zioriC-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.

Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşteŞi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.

Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri,Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri,Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri,Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.

Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegareCe se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare.O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeamnă calul meuSă mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu!”

(Vasile Alecsandri – Gerul)A. 1. Transcrie, din text, două cuvinte care să conţină diftong şi unul cu vocale în hiat. 6 puncte2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: lucitori, despre, meu . 6 puncte3. Numeşte valoarea morfologică a cuvântului subliniat: ce cu drag le-a sărutat. Construiţi două enunţuri în care acesta să aibă alte valori morfologice. 6 puncte4. Realizaţi enunţuri în care substantivul „floare” să fie folosit cu sens propriu şi sens figurat.

6 puncte5. Motivează folosirea apostrofului din sintagma: „ vin', îndeamnă calul meu”. 6 puncte

B.6. Precizează rima versurilor. 6 puncte7. Numeşte două figuri de stil identificate în versul: “Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire.” 6 puncte8. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului liric. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Pornind de la versurile poeziei, realizează o compunere descriptivă de 20-25 de rânduri, în

care să prezinţi imaginea unei zile de iarnă. În redactarea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:

• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine; • să respecţi convenţiile specifice unei descrieri; • să foloseşti un conţinut şi stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


49

Testul nr. 5



“Poeţii cred ca e o corabieSi se îmbarca.

Lăsaţi-mă să mă urc pe corabia cu poeţiÎnaintând pe valurile timpului

Fără să-ţi clatine catargulŞi fără să aibă nevoie ca să mişte din loc(Pentru ca timpul se mişcaÎn jurul ei tot mai repede).

Poeţii aşteaptă, si refuza sa doarmă, Refuza sa moara, Ca sa nu piardă clipa din urmaCând corabia se va desprinde de ţărm -

Dar ce e nemurirea dacă nuChiar această corabie de piatră, Aşteptând cu încăpăţânare cevaCe nu se va întâmpla niciodată?”

(Ana Blandiana – Corabia cu poeţi)

A. 1.Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte folosite cu sens figurat. 6 puncte2. Menţionează trei termeni din familia lexicală a substantivului „piatră”. 6 puncte3. Identifică, în text, un cuvânt compus şi unul derivat. 6 puncte4. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat: „În jurul ei tot mai repede”. Construieşte un enunţ în care acesta să aibă altă valoare morfologică.

6 puncte5. Explică rolul cratimei din structura: „să-şi clatine catargul”. 6 puncteB.6. Menţionează măsura versului: „Fără să- i clatine catargul”.ș 6 puncte7. Transcrie un vers în care apare o imagine artistică adresată vizualului. 6 puncte8. Explică semnificaţia versurilor:“Dar ce e nemurirea daca nuChiar aceasta corabie de piatra, “ 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)50

Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţia fragmentului dat (formularea clară / logică a opiniei, motivarea acesteia, exprimarea corectă şi expresivă).


Testul nr. 6


Subiectul I (48 de puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:“ Dar iaca ce m-am apucat de spus. Mai bine vă spuneam că turturica ajunsese la împăratul Verde şi-l înştiinţase că vine şi Harap-Alb cu fata împăratului Roş.

Atunci împăratul Verde a şi început a face pregătire, ca pentru o fată de împărat, dând poruncă să le iasă întru întâmpinare. Iară Spânul icnea în sine şi se gândea numai la răzbunare.

În sfârşit, mai merge Harap-Alb cu fata împăratului cât mai merge, şi de la o vreme ajung şi ei la împărăţie.

Şi, când colo, numai iaca ce li iese înainte împăratul Verde, fetele sale, Spânul şi toată curtea împărătească, ca să-i primească. Şi văzând Spânul cât e de frumoasă fata împăratului Roş, odată se repede să o ie în braţe de pe cal. Dar fata îi pune atunci mâna pe piept, îl brânceşte cât colo şi zice:

— Lipseşte dinaintea mea, Spânule! Doar n-am venit pentru tine, ş-am venit pentru Harap-Alb, căci el este adevăratul nepot al împăratului Verde.

Atunci împăratul Verde şi fetele sale au rămas încremeniţi de ceea ce au auzit. Iar Spânul, văzând că i s-a dat vicleşugul pe faţă, se repede ca un câne turbat la Harap-Alb şi-i zboară capul dintr-o singură lovitură de paloş, zicând:— Na! aşa trebuie să păţească cine calcă jurământul!”

(Ion Creangă – Harap-Alb)

A. 1. Explică modul de formare a cuvintelor: Harap-Alb, împărăţie, toată. 6 puncte2. Stabileşte un sinonim pentru expresia: „i s-a dat vicleşugul pe faţă”. 6 puncte3. Construieşte două enunţuri în care să ilustrezi polisemantismul verbului „a da”. 6 puncte4. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Dar iaca ce m-am apucat de spus”.

6 puncte5. Transcrie forma literară a cuvintelor: să li iasă, să o ie, se răpede. 6 puncte

B.6. Numeşte modul de expunere predominant din text. 6 puncte7. Precizează o trăsătură de caracter a Spânului care reiese din ultimul alineat. 6 puncte8. Explică semnificaţia sintagmei „să pălească cine calcă jurământul”. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să argumentezi că opera citată aparţine genului

epic. În compunerea ta, trebuie să ai în vedere:• precizarea a patru caracteristici ale genului epic, identificate în fragmentul dat; • exemplificarea acestor caracteristici ale textului epic, pe baza fragmentului citat; • prezentarea, pe scurt, a subiectului (referire la momentele subiectului sau la situaţii

semnificative din fragment);

51



Testul nr. 7



“Frumos Crăciun o să fie! A nins două zile din Crivăţ şi acum în ajun s-a schimbat vântul: suflă Austrul, subţiind norii printre care încep să se ivească stelele şi aducând cu el un ger de te taie.

La curtea caselor lui conu Mişu e zarvă mare. Pe porţile deschise larg nu mai contenesc săniile încărcate cu musafiri. E pom de Crăciun, la care sunt poftiţi copiii tuturor prietenilor. În mijlocul salonului încăpător, care ţine de la intrare până la terasa din fund, e aşezat bradul împodobit de-ţi ia ochii. Cocoanele se învârtesc de colo până colo, rânduind lucrurile la locul lor. Copiii nerăbdători aşteaptă în odaia din dreapta semnalul când vor putea intra. Să aştepte, că nu e încă gata. Mai sunt de aşezat jucăriile pe mescioara din jurul bradului şi de pus la fiecare teanc de jucării câte o carte de vizita cu numele copilului căruia i se cuvine; şi nici conu Mişu n-a sosit încă de la club cu bărbaţii, ca să se bucure de bucuria copiilor.

În vremea asta, alături, la casierie, e un sufleţel stingher, care se zbate şi se frământă... Mama e dusă la cocoana casierului să ajute la gătit şi la scuturat – şi a luat şi pe Lenuţa cu ea; tatăl e dus la cârciumă... iar el stă singur în gangul casieriei, muncit de gânduri... A văzut azi-dimineaţă pe un om din curtea boierească, ducând la spinare un brad mare, mare... pe urmă băieţii de la cofetărie cu tăvi şi alt băiat de la librărie încărcat cu fel de fel de cutii.. Şi el ştie ce însemnează asta.

Anul trecut, când l-a durut în gât, l-a dus mă-sa la spiţărie, şi atunci, prin uşa întredeschisă, a zărit o clipa în odaia de alături, cu ochii lui împăienjeniţi de friguri, un brad frumos îmbrăcat în... dar a închis spiţerul uşa... şi era ziua, lumânăricile nu erau aprinse şi mămica i-a spus aşa: că seara e mai frumos, când se aprind lumânăricile... „

( I. Al. Brătescu Voineşti - Nicuşor)

A. 1. Transcrie, din text, un cuvânt care să conţină diftong şi unul cu vocale în hiat. 6 puncte2. Identifică, în textul marcat, un cuvânt derivat şi unul obţinut prin conversiune. Explică procedeul.

6 puncte3. Scrie trei enunţuri care să conţină sensuri diferite ale verbului „a tăia”. 6 puncte4. Menţionează valoare morfologică a cuvintelor subliniate: „larg, tuturor”. 6 puncte5. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele menţionate la exerciţiul anterior să aibă altă valoare morfologică. 6 puncte

B.6. Transcrie, din text, cuvintele prin care se precizează timpul şi spaţiul desfăşurării acţiunii.

6 puncte7. Explică în 2-3 rânduri fragmentul „În vremea asta, alături, la casierie e un suflet stingher care se zbate şi se frământă”. 6 puncte8. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului epic. 6 puncte

52

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre modul cum priveşte copilul sărbătoarea de Crăciun la curţile boiereşti (formularea clară / logică a opiniei, motivarea acesteia, exprimarea corectă şi expresivă).


Testul nr. 8



„Moş Stan era un vechi credincios în curtea noastră. Eu, de când mă ştiu, acolo l-am apucat, bătrân, cam scurt la vedere şi blând la vorbă ca orice moş cuminte. Era un fel de îngrijitor prin cure; vedea de grădină, altoia trandafirii şi pomii, îngrijea de porumbei şi căra apă toată ziua. În tinereţea lui fusese gardist la comună şi de pe vremuri îi rămăsese o tunică şi o manta militărească pe care o purta iarna, iar vara o întindea în fundul grădinii, sub dud, pe iarba verde, şi se culca pe ea. Da, copii, acestei mantale a lui moş Stan i-am pus gând rău într-o bună dimineaţă. Avea nişte nasturi de-ţi luau ochii, căci moş Stan era un bătrân harnic; el îşi ştergea şi acum nasturii, parcă tot la cazarmă ar fi fost.

Mi-aduc aminte cum mi-a bătut inima când m-am apropiat de dudul lângă care dormea moşul. Era într-o după-amiază spre sfârşitul lui aprilie. Frumos timp. Soarele încălzea ca vara şi păsărelele ciripeau, pitite printre ramurile caişilor înfloriţi. Moş Stan sforăia la umbră. Aşadar, puteam să-i şterg un nasture. Aveam briceagul deschis într-o mână şi tremuram ca varga. În sfârşit, m-am încredinţat bine că doarme; am pipăit un colţ al mantalei şi, încetişor, ca un hoţ, i-am desprinse un nasture de la gât, ca să nu bage de seamă.

Da, eram stăpân pe comoară; am fugit prosteşte. M-am oprit drept la maidanul de peste drum, unde copii se jucau la nasturi. Fu un adevărat triumf. Învinsesem pe Spăngescu. Nasturele meu făcea cât zece nasturi de palton, cât douăzeci de haină şi cât un pumn plin de nasturi de jiletcă.”

(I. A. Basarabescu – Moş Stan)A. 1. Desparte în silabe cuvintele: credincios, apropiat, încredinţat. 6 puncte2. Scrie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: încetişor, blând, credincios.

6 puncte3. Transcrie, din text, trei cuvinte derivate. Explică procedeul. 6 puncte4. Construieşte un enunţ în care substantivul „inimă” să fie folosit la sens figurat. 6 puncte5. Explică modul de formare a cuvintelor: toată, tinereţea, după-amiază. 6 puncteB.6. Transcrie, din text, un fragment prin care se precizează timpul în care este plasată acţiunea.

6 puncte7. Identifică, în text, o imagine auditivă. 6 puncte8. Precizează două trăsături care să justifice afirmaţia că textul aparţine genului epic.

6 puncte53

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să caracterizezi personajul prezentat în fragmentul dat (I. A. Basarabescu – Moş Stan).În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• numirea a patru trăsături ale personajului ales; • precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/procedee de caracterizare a personajului din

opera selectată; • ilustrarea trăsăturilor, prin referire la situaţii reprezentative sau prin citate comentate;


Testul nr. 9



„În această pace adâncă, în această fântână dintre munţi, plină de chipul şi de aleanul soarelui, pocni răcnetul deznădăjduit: Fugiţi! Fugiţi! Vin turcii!... Agripina tresări şi întoarse capul spre uşa deschisă. Groaza vestei se prefăcu deodată în groaza faptului văzut cu ochii! Din fundul văii, pe unde se prăvălea Iablanicioara, coame de cai zbucniră într-o clipă şi în fiecare coamă câte un cap de turc. Numaidecât nişte nouraşi albi se destrămară în aer, iar prăpăstiile rostogoliră un ropot de pistoale. Agripina se repezi la Păunaş, îl ridică din albie, îl puse în poală şi prin uşa din fund ţâşni în grădină. Se strecură pe lângă gard, ajunse pe Măriuca şi pe Vlad şi târându-i după ea începu să urce coasta din fag în fag. Copiii miraţi începură să întrebe:

- Unde ne ducem, mamă?- De ce nu mâncăm, mamă?Agripina n-avu vreme să răspundă. De jos din sat se ridicară şi sfredeliră slăvile ţipete,

nechezaturi şi noi împuşcături.- Ce e, mamă? Cine ţipă? Cine dă cu pistolul?Agripina le răspunse gâfâind:

- Turcii, dragii mamei, păgânii de turci care vă spunea bunicul! Să fugim cât om putea, până sus la stână!

Cărarea pe care apucase Agripina era cea mai scurtă dar cea mai anevoioasă. Trebuia un om zdravăn, ca să poată să biruiască pieptul muntelui, nu o muiere cu un copil în poală şi cu alţi doi târâş după ea.”

(Gala Galaction – La Vulturi)A.1. Identifică, în text, un cuvânt compus, unul derivat şi unul obţinut prin conversiune. 6 puncte 2. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: “se prăvălea, groază, a se rostogoli”.

6 puncte3. Realizează trei enunţuri pentru a exemplifica omonimia cuvântului „cap”. 6 puncte

54

4. Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele: „Iablanicioara, chipul, ducem”. 6 puncte

5. Menţionează două consecinţe ale cratimei din structura „n-avu”. 6 puncte B.6. Transcrie un fragment în care apare o imagine artistică adresată vizualului. 6 puncte 7. Explică semnificaţia sintagmei: „în această fântână dintre munţi”. 6 puncte 8. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere epice. 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Realizează o compunere descriptivă de 20 – 25 de rânduri în care să descrii un loc drag ţie, de

care te leagă amintiri plăcute din copilărie.În compunerea ta trebuie:

În compunerea ta, trebuie:• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine; • să respecţi convenţiile specifice unei compuneri narative; • să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;• să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul nr. 10



„Bunica Saftea era văduvă de zece ani şi împlinea în vara asta, la Sfântă-Măria-mare, şaptezeci şi cinic. Toată viaţa ei a fost o femeie înaltă, uscăţivă, iute în mişcări, neodihnită la lucru, pornită spre mânie repede, învolburată, dar îi trecea degrabă, se liniştea şi izbucnea în râs.

Se mira toată lumea cum a putut rămâne aşa de subţire şi frumoasă, şi acum, la bătrâneţe, aducând în lume cinci copii: patru băieţi şi o fată. Altele, cu atâta prăsilă, se îngraşe, se lăbărţează, se urâţesc, se încreţesc la obraji, de nu le mai cunoşti când le-ai ştiut de fete.

Ei, iată, Saftea a rămas tot mlădioasă şi subţire, atâta doar că nu mai este aşa de înaltă ca odinioară.

Dar dacă la arătare era tot Saftea de mai demult, scobâlţise totuşi şi ea în puteri, în cele care nu se văd pe dinafară. Începea să fie mai uitucă, se greşea adeseori la numărat, când trecea de zece, amesteca numele nepoţilor, îi lua pe unul drept altul, uita căruia i-a dat de mâncare şi căruia nu.

Dar poate şi alta mai tânără în locul ei nu s-ai fi descurcat uşor între atâta puzderie de copii!Pentru că bunica Saftea nu avea în grija ei, în zilele de vară, când oamenilor le crăpa

măseaua de graba muncilor de pe câmp, numai cei trei copii din casă, ai feciorului său cel mai tânăr, ci şi pe nepoţii după ceilalţi trei feciori şi după fată, când copii nu erau nici sugaci, nici destui de mari să iasă şi ei la câmp, dacă nu să sape, cel puţin să ajute la fân, ori să aducă apă. Se nimerise ca ceilalţi feciori şi fete să nu aibă niciun bătrân la casă în grija căruia să lase copiii.

Şi cum bunica Saftea rămăsese la casa ei, cu feciorul cel mic, cu Ion, şi cum gospodăria lor era aici aproape de capul uliţii, le venea la îndemână celorlalţi să-i lase ei copiii când mergeau la lucru şi să şi-i ia când se întorceau seara.”

55

(Ion Agârbiceanu – Bunica Saftea)

A. 1. Transcrie, din text, două cuvinte ce conţin diftong şi unul vocale în hiat. 6 puncte2. Menţionează trei termeni din familia lexicală a substantivului „copil”. 6 puncte3. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: bătrâneţe, şaptezeci şi cinci, niciun (bătrân). 6 puncte4. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului subliniat: cel mai tânăr. Alcătuieşte două enunţuri în care acesta să aibă alte valori morfologice. 6 puncte5. Explică rolul virgulei din primul alineat. 6 puncte

B. 6. Numeşte modul de expunere prezent în fragmentul dat. 6 puncte7. Exemplifică două epitete folosite de autor în realizarea portretului fizic al Saftei. 6 puncte8. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului epic. 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să descrii pe bunica ta, evidenţiindu-i

trăsăturile fizice şi morale.În compunerea ta, trebuie:

• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine; • să respecţi convenţiile specifice unei compuneri descriptive; • să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Clasa a VIII-aSemestrul al II-lea

Testul 1



„Părinţii fac totul oricând pentru noi -Ne nasc şi ne cresc mai mari decât ei,Rămân apoi cu discreţie în urmă,Nu ne deranjează de obicei.

Li-e ruşine că sunt prea bătrâni, prea bolnavi,Pentru noi prea modeşti şi prea simpli părinţi,

56

Vinovaţi pentru timpul pierdutNe privesc în tăcere cuminţi.

Apoi îşi mută privirea în stea,Când raza-nglodată de cer se subţie.Şi, obosiţi, nu pregetă-o clipăSă ni se aşeze în pământ, temelie.”

(Ana Blandiana- Părinţii)

A. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în versul: Apoi îşi mută privirea în stea.

6 puncte2. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul părinţii să aibă funcţia sintactică de complement indirect.

6 puncte3. Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor evidenţiate în versul: Nu ne deranjează de obicei.

6 puncte4. Transcrie, din text, ultima propoziţie subordonată, precizându-i felul. 6 puncte5. Alcătuieşte o frază în care să existe şi o propoziţie subordonată completivă directă introdusă printr-o locuţiune conjuncţională subordonatoare. 6 puncte

B. 6. Extrage din text o metaforă. 6 puncte7. Precizează două trăsături care să justifice că textul aparţine genului liric. 6 puncte8. Explică în 5-6 rânduri, semnificaţia versurilor din prima strofă. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile sau

despre mesajul poeziei Părinţii de Ana Blandiana (formularea clară /logică a opiniei, motivarea acesteia prin referirea la structura textului şi la procedeele de expresivitate).


Testul 2



„Când am pornit cu mult avânt pe-un drum,Pe care îl urmez, aţi râs de mine.Dar eu urmez şi azi acelaşi drum,Cu ochii duşi în zările senine.Îmi urmăresc şi acuma drumul meuPe care pas de om nu-i pomenit,Şi de prăpăstii m-am ferit mereuOricât de mult m-ar fi ademenit.

57

De fiare mă feresc în drumul meu,Nu că m-aş teme doară eu de ele,Dar ţinta-naltă a vieţii meleEra spre culmi, spre culmi să urc mereu.Şi dacă bat azi drumuri nebătuteŞi sângeră genunchii mei pe stânci,E numai ca să pot scăpa mai iuteDin mucegaiul văilor adânci.”

(Şt. O. Iosif- Spre ideal)

A. 1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: acelaşi, oricât, nebătute. 6 puncte2. Transcrie, din text, un adjectiv în cazul nominativ, un adverb de timp şi un substantiv în cazul genitiv. 6 puncte3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în versul: Când am pornit cu mult avânt pe-un drum. 6 puncte4. Menţionează felul propoziţiilor din versurile: Când am pornit cu mult avânt pe-un drum,/ Pe care îl urmez, aţi râs de mine… 6 puncte5. Construieşte o frază în care adverbul relativ când să introducă o propoziţie subordonată predicativă. 6 puncte

B. 6. Precizează rima şi măsura din prima strofă. 6 puncte7. Transcrie un vers în care apare o imagine artistică din sfera vizualului. 6 puncte8. Explică semnificaţia versului: Şi de prăpăstii m-am ferit mereu… 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Plecând de la versurile poeziei, realizează o compunere de 20-25 de rânduri, cu titlul Drumul

meu…, în care să-ţi imaginezi etapele propriei evoluţii. În redactarea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:

• viziunea/opinia personală asupra elementelor cadrului pentru care ai optat; • respectarea convenţiilor specifice unei descrieri; • folosirea unui conţinut şi stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;


Testul 3



58

„Primenit de sărbătoare, gata de mult de ducă, Toma Lotru şedea mototol pe laviţă, cu coatele răzimate de marginea mesei, cu obrajii scufundaţi în găvanele palmelor, privind ţintă la un ochi de fereastră pe care gerul de astă-noapte zugrăvise sumedenie de figuri de gheaţă, ciudate şi întortocheate, ca visurile urâte ale unui om necăjit. Îşi bătea capul să le slovenească... Iată, colo-n mijloc, o minune mândră şi mlădioasă, un trup frumos de femeie, proptit, şi-n dreapta, şi-n stânga, pe două matahale şterse şi prelinse … Toma părea că începe să înţeleagă rostul acestor chipuri. Îşi încruntă sprâncenele, ca să le pătrundă mai bine, dar atunci un strop lat de apă se dezghiocă de sub pervaz, se prăvăli în cârligături mărunte peste miezul geamului şi, deodată, toată icoana se mânji şi toate florile se schimonosiră...

Şi-n răstimpuri îşi cântărea nevasta prin păienjenişul pleoapelor întredeschise. O vedea aşa, ca prin ceaţă, sprijinindu-se cu o mână de colţul mesei, îmbrăcată în haine frumoase sărbătoreşti, şi i se năzărea că vede o păpuşă de marmoră în fereastră, floricică ajunsă de rouă...

Îi era tare dragă Rafila, mai dragă ca ochii din cap. A luat-o săracă, numai cu cămaşa de pe ea, dar a trebuit s-o ia, că de n-ar fi luat-o, şi-ar fi făcut seama. N-a văzut el atunci nimic şi n-a vrut să audă nimic. Îi era dragă Rafila şi nu-i păsa de nimica.

Rafila a lăcrimat mult, foarte mult, când au făcut tocmeala. Era fată orfană, crescută şi îmbrăcată din mila oamenilor, obişnuită de mică cu plânsul. Plânsul îi fusese în viaţă toată mângâierea, şi în bine, ca şi în rău. A mai slujit pe unde a apucat, şi aşa, încetul cu încetul, s-a pomenit fată mare, frumuşică şi sprintenă. Flăcăii toţi o iubeau, şi ea era blândă şi bună cu toţi, dar tot satul ştia că numai cu Tănase Ursu se înţelege ea şi se potriveşte, cum se potrivesc două turturele.

A plâns mult Rafila când a făcut tocmeala cu Toma Lotru, şi de la tocmeală până la cununie nici nu i s-au zvântat lacrimile. Măcar că Toma era flăcău voinic şi bogat, iar Tănase sărac ca degetu...

Toma a făcut de dragul Rafilei, nuntă mare cum rareori se pomeneşte. Dar Rafila nu înceta deloc cu plânsul ... Şi când stătură înaintea altarului, când îi puse popa să zică sfântul jurământ cu trei degete, pă sfânta cruce, Rafila a început să bocească, de-i tremura şi cununiţa de flori din cosiţe. Şi toate femeile au plâns de mila ei, încât s-a cutremurat biserica de jale... mai mult a semănat cununia aceea a prohod decât a nuntă... Şi toată lumea se mira şi se minuna, numai Toma nu se sinchisea de nimic, căci lui îi era tare dragă Rafila...

Şi a trecut de atunci un an de zile... O seamă de oameni spuneau că trăiesc bine, ca o pereche de porumbei, iar alţii zvoneau că nu se prea învoiesc la toate, cum ar fi să se învoiască un bărbat tânăr cu o femeie tânără.

Rafila se topea pe zi ce mergea, cum se topeşte omul de omăt în bătaia razelor de soare....” (Liviu Rebreanu- Răfuiala)

A. 1. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:“ ... Şi când stătură înaintea altarului, când îi puse popa să zică sfântul jurământ ... de-i tremura şi cununiţa de flori din cosiţe.” 6 puncte2. Transcrie, din text, un adverb la gradul comparativ de superioritate, o locuţiune verbală şi un pronume negativ. 6 puncte3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: Iată, colo-n mijloc, o minune mândră şi mlădioasă, un trup frumos de femeie, proptit, şi-n dreapta, şi-n stânga, pe două matahale şterse şi prelinse. 6 puncte4. Menţionează felul propoziţiilor subordonate din fraza: Toma părea că începe să înţeleagă rostul acestor chipuri... 6 puncte5. Alcătuieşte o frază în care să existe o propoziţie subordonată circumstanţială de cauză, având ca regent verbul a lăcrima. 6 puncte

B. 6. Precizează două trăsături care să justifice că textul aparţine unei opere epice. 6 puncte

59

7. Exprimă-ţi opinia, în cel mult 4 rânduri, despre motivul pentru care “Rafila se topea pe zi ce mergea, cum se topeşte omul de omăt în bătaia razelor de soare....” 6 puncte 8. Formulează ideea principală corespunzătoare expoziţiunii. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 25-30 de rânduri, în care să caracterizezi personajul feminin din

fragmentul dat.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• numirea a patru trăsături ale personajului ales; • precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/procedee de caracterizare a personajului din

opera selectată; • ilustrarea trăsăturilor, prin referire la situaţii reprezentative sau prin citate comentate;• prezentarea relaţiilor dintre personajul ales şi un alt personaj din fragment.


Testul 4



„Primăvara-n pădure văzuicum trecea Dumnezeu cu cetele lui,şi-aprindea în fiecare mugur un firde lumină, ca un safir.Plecarea sevelor murmurătoareşi-ntâlnirea lor cu puterea din soare;într-o dimineaţă, după zăpadă,fiecare frunză-ncepea să vadă.Apoi orice lucru păreaplin de rouă şi sărutat de stea,în noaptea care ne ţinea ca pe toateplantele nenflorite, neclătinate.” (Magda Isanos- În pădure)

A. 1. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din sintagma “cu cetele lui”. Alcătuieşte un enunţ în care acesta să aibă altă valoare morfologică . 6 puncte2. Identifică, în text, un substantiv în cazul genitiv, un adjectiv pronominal în nominativ şi un pronume în acuzativ. 6 puncte3. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Apoi orice lucru părea /plin de rouă si sărutat de stea, /în noaptea care ne ţinea ca pe toate… 6 puncte4. Construieşte două fraze în care verbul a părea să fie regent pentru o subiectivă şi, respectiv, o predicativă. 6 puncte

60

5. Transcrie, din ultima strofă, o propoziţie subordonată. Menţionează-i felul. 6 puncte

B. 6. Indică ritmul poeziei şi tipul de strofă. 6 puncte7. Numeşte figura de stil din versul : “…şi-aprindea în fiecare mugur un fir/ de lumină, ca un safir….” 6 puncte8. Explică, în două- trei rânduri, semnificaţia imaginii vizuale:„într-o dimineaţă, după zăpadă,/fiecare frunză-ncepea să vadă.” 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Pornind de la versurile poeziei, realizează o compunere descriptivă de 20-25 de rânduri, în

care să prezinţi imaginea unei zile de primăvară. În redactarea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:

• să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine;• să respecţi convenţiile specifice unei descrieri; • să foloseşti un conţinut şi stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; • să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul 5



„- Domnule, îmi zisese părintele Ghermănuţă la plecare, nu era rău să mai fi zăbovit d-voastră câteva zile la noi, că-i tocmai la primenitul luminii şi vremea poate să se schimbe; şi de v-a apuca ploaia-n pădure, apoi are să vă fie greu de tot; şi, mai ales, cum nu cunoaşteţi d-voastră drumul, se poate întâmpla să rătăciţi, că potecile se taie şi se-ncrucişează între ele, de nu le mai dai de capăt.

- Cu-atâta mai bine, părinte Ghermănuţă, îi răspunsesem eu încălecând, că, doar, n-am plecat de-acasă cu gândul să merg pe drum bătut şi nici n-am făcut învoială cu stihiile ca să-şi ieie căciula dinaintea mea; treaba potecilor, să se taie şi să se încrucişeze între ele cât or pofti, şi treaba luminii, să se primenească, dac-o gâdile-ntre spete.”

(Calistrat Hogaş- În Munţii Neamţului )

A.1. Menţionează cazul cuvintelor subliniate: treaba luminii, să se primenească, dac-o gâdile-ntre spete. 6 puncte2. Numeşte modul şi timpul verbelor: să se schimbe, a apuca, are să fie greu. 6 puncte 3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: nu era rău să mai fi zăbovit d-voastră câteva zile la noi. 6 puncte4. Transcrie, din text, o propoziţie subordonată subiectivă. 6 puncte

61

5. Alcătuieşte o frază în care să existe o propoziţie subordonată completivă indirectă, având ca regent o locuţiune verbală. 6 puncte

B. 6. Transformă fragmentul marcat în chenar în vorbire indirectă. 6 puncte7. Numeşte personajele care participă la acţiune. 6 puncte8. Explică semnificaţia sintagmei “că-i tocmai la primenitul luminii”. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 30-35 de rânduri, în care să caracterizezi personajul principal dintr-un

roman studiat de tine la şcoală.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• numirea a patru trăsături morale ale personajului principal; • precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/ procedee de caracterizare a personajului din

romanul ales; • ilustrarea trăsăturilor, prin referire la întâmplări / situaţii semnificative sau prin citate

comentate; • prezentarea relaţiilor dintre personajul principal şi celelalte personaje ale romanului.


Testul 6



„S-a iscat un vârtej ca din senin. S-a înşurubat în pământ, apoi a pornit-o, tehui, peste câmp, curţi şi livezi, luând cu el tot ce găsea mai uşor în cale. Şi dacă de pe jos fura flori, pene şi hârtii, de pe-o ramură luă un cărăbuş, un cărăbuş mititel, castaniu, cu aripile fragede, cu ochişorii ca două neghiniţe. Cărăbuş de primăvară. Când l-a luat vârtejul pe sus, şi-a strâns şi el picioruşele şi a văzut că poate zbura fără să dea din aripi.

Vârtejul şi-a făcut gustul, şi-n mijlocul unui drum de ţară, lângă o curte, s-a înţepenit o clipă ca un sfredel, apoi, s-a topit deodată, lăsând tot ce luase, baltă, la pământ. Când s-a trezit, privi împrejur: un drum prăfuit. Şi din capătul drumului, ţanţoş, cu pieptul în platoşă, cu pintenii arcuiţi, venea un cocoş. „Ia! Scap de unul şi dau peste altul, îşi zise cărăbuşul; ăsta mă-nghite!” Cocoşul s-a apropiat, s-a uitat cu un ochi la cărăbuş şi a trecut mândru înainte. „Am scăpat!” gândi cu bucurie cărăbuşul, şi se întoarse să privească după cocoş. Atunci încremeni de spaimă. Din celălalt capăt al drumului sosea un curcan. Cărăbuşul se făcu mai mic decât era, ţinându-şi sufletul: „Acuma chiar c-am păţit-o!” Când ajunse curcanul în dreptul cocoşului, se înroti, îşi roşi mărgelele şi îşi dădu capul peste spate; iar cocoşul scoase pieptul şi mai în afară, se înălţă în picioare şi forfecă aripile de câteva ori în pământ: îşi dădeau bineţe. Cocoşul s-a dus, curcanul se feri parcă să nu calce cărăbuşul când îl ajunse, şi acesta, bietul, răsuflă: „Bine c-am avut noroc!” Dar deodată, de după un gard, sări, mare, cu coada rotundă cât soarele la răsărit, un păun. Pasărea se legănă o clipă, apoi îşi strânse coada şi zbură în drum. „De ăsta nu mai scap!” crezu cărăbuşul. Păunul s-a apropiat, l-a răsturnat cu ciocul pe spate,

62

apoi iar l-a întors cum îl găsise şi, lăsându-l, îşi văzu de drum. Cărăbuşului nu-i venea să-şi creadă ochilor că mai e în viaţă. Dar uite: colo e drumul, sub el hârtia, pe dreapta gardul-trăieşte. Ia să zboare acuma, cât putea mai repede, de-acolo, pe vreo creangă de copac. Să-şi încerce aripile. Şi le desfăcu. În clipa aceea un pui de sturz, mai mărişor ceva decât o nucă, zbură spre el. „Ei! De aşa păsări mici, mai de seama mea, mi-i drag şi mie”, gândi cărăbuşul, pregătindu-se chiar să dea sturzului „ziua-bună”. Dar sturzul se lăsă lângă bucăţica de hârtie, deschise pliscul, apucă, cu lăcomie, cărăbuşul şi: hap! hap! mai să se înece, îl înghiţi.”

Sărăcuţul cărăbuş!De pe gard, o vrabie, care văzuse multe în viaţa ei, îşi aşezase puişorii în rând, să privească, de

cum zărise cărăbuşul jos. Şi acum îşi lua zborul într-alt loc, strigându-şi după dânsa odraslele care duceau în minte o învăţătură mai mult.” (Emil Gârleanu- Sărăcuţul)

A. 1. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din următoarele sintagme: a trecut mândru înainte…, din capătul drumului…, pe vreo creangă de copac… 6 puncte 2. Alcătuieşte două enunţuri în care pronumele relativ care să îndeplinească funcţia sintactică de complement circumstanţial de cauză în genitiv şi complement circumstanţial de mod în cazul dativ. 6 puncte3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Cărăbuşul se făcu mai mic decât era, ţinându-şi sufletul… 6 puncte4. Transcrie, din primul alineat, o propoziţie subordonată atributivă. 6 puncte5. Numeşte felul propoziţiei subordonate:...c-am avut noroc! 6 puncte

B. 6. Menţionează figura de stil dominantă în textul dat. 6 puncte7. Transcrie un fragment care ilustrează prezenţa afectivă a naratorului în text. 6 puncte8. Numeşte genul literar căruia îi aparţine textul. Precizează două trăsături. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să explici semnificaţia titlului operei “Sărăcuţul”,

având în vedere conţinutul operei.Vei avea în vedere:

formularea clară a ideilor /stil adecvat, claritatea şi coerenţa ideilor; utilizarea mijloacelor lingvistice necesare motivării; intervenţia afectivă a naratorului.


Testul 7



„ION: Cucoană, cucoană... Iaca un răvaş de la Ieşi.

63

CHIRIŢA (tresărind): De la Ieşi? A fi de la d-lui... Cine l-o adus?ION: Un jăndar de la isprăvnicie... Cică-i grabnic.CHIRIŢA: Grabnic?... adă... (Vrea să ieie răvaşul şi se opreşte.) Da aşa s-aduce răvaşul, măi oblojitule?ION: Apoi cum?CHIRIŢA: Cum?... Nu ţi-am spus c-acum îi moda s-aducă răvaşele pe talgere?... Ha?ION: Iaca... parcă răvaşele-s alivenci.CHIRIŢA: Ce-ai zis?... lipseşti de-aici... şi doar nu mi le-i aduce acu îndată după modă... c-atâta-ţi trebuie.ION: Da unde să găsesc eu talgere, cucoană?... că nu-s sofragiu.CHIRIŢA: Du-te sus la jupâneasa de cere un talger ş-un şervet.ION: Şi şervet?CHIRIŢA: Şi după ce-i pune şervetu pe talger şi răvaşu pe şervet... să mi-l prezentezi frumos... ai auzit?ION: Am auzit. (Se duce în casă zicând:) Să pun talgeru pe şervet şi răvaşu pe şervet... ba şervetu pe răvaş... ba...SAFTA: Bine, soro, cum ai răbdare s-aştepţi, când îi răvaş grabnic de la frate-meu poate?

CHIRIŢA: Fie măcar de la Pori-împărat... am hotărât să introduc în provinţie obiceiurile din Ieşi, doar ne-om mai roade puţintel şi noi...N-am dreptate, monsiu Şarlă?ŞARL: Mult dreptat, mult... în care pricin?CHIRIŢA: În predmetul civilizaţiei.ŞARL: Civilization... cu serviette?…………………………………………………………………………………………………..SCENA VCei dinainte, ION (venind din casă şi aducând răvaşul acoperit sub şervet şi sub talger)ION: Cucoană... iaca răvaşul de modă.CHIRIŢA: Adă-l încoace... (Căutând în talger.) Unde-i, că nu-l văd în talger?...ION: Cred şi eu dacă-i de desubt.CHIRIŢA (ridicând talgerul): Dedesubt?... Aşa te-am învăţat eu?... Nu-i nici sub talger?... Ce-ai făcut răvaşu, tontule?ION: Dec!... se face că nu ştie... îi sub şervet... ca de modă... Nu mi-ai spus?...CHIRIŢA: Sub şervet?... (Azvârle şervetul şi găseşte răvaşul în palma lui Ion.) Bată-te cucu, mangositule... Ian vedeţi, mă rog, c-o făcut cu totul dimpotrivă... (Ia răvaşul.)ION: Ei!... parcă eu am fost de gemene cu moda... aşa mi-ai poruncit, aşa am făcut.CHIRIŢA: Ai noroc că-i răvaş grabnic de la bărbatu-meu... că ţi-aş arăta eu...………………………………………………………………………………………………………..SAFTA: Semn bun, soro.CHIRIŢA: Să vedem... Cruce-agiută. (Citeşte:) “Cu frăţească mă închin şi te sărut dulce, iubită Chiriţo. În sfârşit, cu mila lui Dumnezeu, m-am isprăvnicit!... Neamul nostru s-o înălţat!... Ie-o pe-acolo cam pe mare cu megieşii, că pe-aici las’ pe mine. Scoală-te îndată şi vină în târg cu toată gospodăria şi cu tot neamul... dintre care nu uita a-mi aduce curcanul cel bătrân, c-am să-l pun în slujbă. Scris-am. Al d-tale ca un soţ, Grigori Bârzoi”.CHIRIŢA: Kirie eleison!... iată-mă-s isprăvniceasă!... (Nebună de bucurie.) Cumnăţică, Guliţă, monsiu Şarlă, Ioane... îs isprăvniceasă!TOŢI (cu bucurie): Isprăvniceasă!CHIRIŢA (jucând singură de bucurie): Tra, la, la, la, la... sunt isprăvniceasă... Cumnăţică, vină să te sărut. (Sărută pe Saftea.) Guliţă, vină şi tu să te sărut. (Sărută pe Guliţă.) Monsiu Şarlă, vină şi d-ta să te... (Coboară ochii ruşinată.)……………………………………………………………………………………………....................

64

CHIRIŢA: Ce era să-ţi spun?... am uitat-o de bucurie... Ha... du-te de spune surugiilor să înhame poştalionii la trăsura cea galbenă... degrabă... degrabă, că o să ne pornim la târg.TOŢI: La târg?CHIRIŢA: Dar... destul am mocnit la ţară... ian să mai fantacsesc şi eu prin târg, ca altele... doar îs isprăvniceasă... Nu că adică m-am fudulit dintr-aceasta... sau că mi-ar fi făcut vro mulţămire mai deosebită... Nu... nu se sparie Chiriţa aşa lesne... cu una, cu două... Zău, nu... minciuni nu ştiu să spun, că nu-s ipo... ipocondră... M-am isprăvnicit? să-mi fie de bine... Dac-am dorit-o... am dorit-o numai de-o ambiţie care am... iar nu de alta. Ioane... trimis-o boieriu vro ceată de jăndari ca să meargă pe lângă obloane?ION: A trimis o ceată întreagă: doi slujitori.………………………………………………………………………………………………................SCENA IICHIRIŢA, ION (în livrea)………………………………………………………………………………………………...............CHIRIŢA (în parte): Dulce-i viaţa de isprăvniceasă!... zăhărită viaţă!... Ai jandari la poartă, la scară, la uşă... şi când ieşi la primblare, ai alai pe lângă trăsură... Cu toate aceste de m-aş porni mai degrabă la Paris!... că m-am săturat de Moldova... of! de-ar veni azi monsiu Şarlă de la Ieşi să-mi aducă pasportu, m-aş porni cu nepusă masă... Pune-ţi în gând efect ce-oi să fac la Paris ca isprăvniceasă... “

Dicţionar: ispravnic = rang administrativ din sec. al XIX-lea. (Vasile Alecsandri- Chiriţa în provincie)A. 1. Identifică în text două forme verbale neliterare. 6 puncte2. Extrage, din textul marcat, un pronume interogativ, o interjecţie predicativă şi un adverb relativ.

6 puncte3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: Dulce -i viaţa de isprăvniceasă!...

6 puncte4. Transcrie, din textul marcat, o propoziţie subordonată completivă directă. 6 puncte5. Alcătuieşte o frază în care să existe o propoziţie subordonată circumstanţială de timp introdusă printr-o locuţiune conjuncţională subordonatoare. 6 puncte

B. 6. Menţionează modul de expunere dominant folosit în textul dat. 6 puncte7. Indică un tip de comic existent în textul dat. 6 puncte8. Explică rolul textului plasat între paranteze. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia cu privire la atitudinea

Chiriţei de a deveni isprăvniceasă faţă de celelalte personaje care apar în fragmentul dat, susţinută printr-un argument/motivare distinctă.


Testul 865



„Gheorghiţă era un flăcău sprâncenat ş-avea ochii ei. Nu prea era vorbăreţ, dar ştia să spuie destul de bine despre cele ce lăsase şi cele ce văzuse. Avea un chimir nou şi-i plăcea, vorbind, să-şi desfacă bondiţa înflorită şi să-şi cufunde palmele în chimir, întorcea un zâmbet frumos ca de fată şi abia începea să-i înfireze mustăcioara. Vitoria îl admira din cealaltă parte a măsuţei; Minodora se cuibărise pe un scăunel, jos, gata să sară de câte ori trebuia ceva. Afară se vedea pădurea uşor ninsă, subt un cer albastru şi însorit de moină.

— Acolo-s toate bune? — Toate. Am găsit stuh nalt şi voinic. Am durat perdele ca pe trei ierni. Am săpat bordeie.

Dinspre partea banilor am împăcat pe toată lumea. Acolo încă nu-i iarnă şi oile mai găsesc verdeaţă în bahnă. Dintre stăpânii locului unii făceau gură, da' Alexa baciul a ştiut ce să le răspundă, căci el e om purtat şi se găseşte a cincizeci şi cincea oară la Jijia şi la Prut. Pe urmă am numărat oile şi Alexa baciul le-a însemnat la răbuş. Eu le-am scris în condică la mine. Iar moş Alexa râdea. Zice că de când e el n-a văzut oi scrise în condică.

Fata îndrăzni de pe scăunaşul ei: — Ce fel de oameni sunt pe-acolo? — Oameni ca toţi oamenii, râse flăcăul. — Hori sunt? — Sunt. Ş-apoi m-am suit în tren ş-am mers,

ş-am mers, până la Piatra. Femeile ştiau ceva nedesluşit despre tren. Nu îndrăzniră să ceară mai multe lămuriri. Tăcură un răstimp. Stătea între ei o întrebare crâncenă. Vitoria lăsă să-i treacă valul care o înăbuşea şi zise încet, privind spre lumina de-afară: — Încă n-am primit nici o ştire de la tatu-tău. Gheorghiţă aşeză domol lingura lângă strachină

şi împinse deoparte pânea coaptă anume pentru el. Se uită şi el pe fereastră. Drumuşorul cotit era pustiu.

— Ce să fie, n-am înţeles, urmă nevasta. M-am sfătuit cu părintele, am plătit slujbe. Mai aştept puţin, să văd hotărârea de sus. Mă gândesc în fel şi chip şi am un vis, care-mi mănâncă sănătatea şi mă îmbătrâneşte. Mai stau până ce gătesc de postit cele douăsprezece vineri. Fiind singuri aicea în sat şi fără neamuri, trebuie să te trimit pe tine, ca un bărbat ce eşti, să-l cauţi şi să-l afli.

— M-oi duce, răspunse Gheorghiţă cu îndoială. Se poate să i se fi întâmplat ceva.” (Mihail Sadoveanu- Baltagul)

A. 1. Identifică, în text, un pronume relativ compus, un verb impersonal şi o conjuncţie coordonatoare adversativă. 6 puncte2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Mă gândesc în fel şi chip şi am un vis, care-mi mănâncă sănătatea şi mă îmbătrâneşte. 6 puncte3. Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în fragmentul marcat. 6 puncte4. Realizează extensia cuvântului subliniat în propoziţie subordonată corespunzătoare: Drumuşorul cotit era pustiu. Precizează-i felul. 6 puncte5. Motivează folosirea virgulei:— M-oi duce, răspunse Gheorghiţă cu îndoială. 6 puncte

B. 66

6. Menţionează două trăsături, prin care să arăţi că textul aparţine genului epic. 6 puncte7. Identifică în fragmentul marcat tautologia. 6 puncte8. Transformă în vorbire indirectă fragmentul marcat. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să caracterizezi personajul prezentat în

fragmentul citat (Mihail Sadoveanu, Baltagul).În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• numirea a patru trăsături fizice/morale ale personajului prezentat;• ilustrarea trăsăturilor prin referire la situaţii semnificative;• precizarea procedeelor de caracterizare a personajului;• prezentarea relaţiilor dintre personajul Gheorghiţă şi alte personaje prezentate în fragment.


Testul 9



„A fost odată un împărat mare şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, şi voind să aibă copii, au făcut de mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta; au umblat pe la vraci şi filozofi, ca să caute la stele şi să le ghicească dacă or să facă copii; dar în zadar. În sfârşit, auzind împăratul că este la un sat, aproape, un unchiaş dibaci, a trimis să-l cheme; dar el răspunse trimişilor că cine are trebuinţă să vie la dânsul. S-au sculat deci împăratul şi împărăteasa şi, luând cu dânşii vreo câţiva boieri mari, ostaşi şi slujitori, s-au dus la unchiaş acasă. Unchiaşul, cum i-a văzut de departe, a ieşit să-i întâmpine şi totodată le-a zis:

- Bine aţi venit sănătoşi; dar ce umbli, împărate, să afli? Dorinţa ce ai o să-ţi aducă întristare.- Eu nu am venit să te întreb asta - zise împăratul - ci, dacă ai ceva leacuri care să ne facă să avem

copii, să-mi dai. - Am, răspunse unchiaşul; dar numai un copil o să faceţi. El o să fie Făt-Frumos şi drăgăstos, şi

parte n-o să aveţi de el. Luând împăratul şi împărăteasa leacurile, s-au întors veseli la palat, şi peste câteva zile împărăteasa s-a simţit însărcinată. Toată împărăţia şi toată curtea, şi toţi slujitorii s-au veselit de această întâmplare. Mai-nainte însă de a veni ceasul naşterii, copilul se puse pe un plâns, de n-a putut niciun vraci să-l împace. Atunci împăratul a început să-i făgăduiască toate bunurile din lume, dar nici aşa n-a fost cu putinţă să-l facă să tacă.

- Taci, dragul tatei, zicea împăratul, că ţi-oi da împărăţia cutare sau cutare; taci, fiule, că ţi-oi da de soţie pe cutare sau cutare fată de împărat şi alte multe d-alde astea; în sfârşit, dacă văzu şi văzu că nu tace, îi mai zise: taci, fătul meu, ca ţi-oi da Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Atunci copilul tăcu şi se născu; iar slujitorii deteră în tobe şi în surle şi în toată împărăţia se ţinu veselie mare o săptămână întreagă. De ce creştea copilul, d-aceea se făcea mai isteţ şi mai îndrăzneţ. Îl deteră pe la şcoli şi filozofi, şi toate învăţăturile, pe care alţi copii le învaţă într-un an, el le învăţa într-o lună, astfel încât împăratul murea şi învia de bucurie. Toată împărăţia se fălea că o să aibă un împărat înţelept şi învăţat ca Solomon împărat.....”

67

( Petre Ispirescu- Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte)

A. 1. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte2. Indică valoarea morfologică a cuvântului subliniat din sintagma: se făcea mai isteţ şi mai îndrăzneţ. Construieşte un enunţ în care acesta să aibă altă valoare. 6 puncte3. Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Mai-nainte însă de a veni ceasul naşterii, copilul se puse pe un plâns, de n-a putut niciun vraci să-l împace. 6 puncte4. Transcrie, din primul alineat, două propoziţii aflate în raport de coordonare copulativă. Menţionează felul acestora. 6 puncte5. Motivează folosirea virgulei: - Am, răspunse unchiaşul... 6 puncte

B. 6. Menţionează două trăsături morale ale lui Făt-Frumos desprinse din fragmentul dat. 6 puncte7. Formulează ideea principală a fragmentului pus în chenar. 6 puncte8. Indică un motiv literar specific basmului- întâlnit în text. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să argumentezi că textul citat mai sus aparţine

genului epic.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• precizarea a patru caracteristici ale genului epic, identificate în fragmentul dat;• exemplificarea acestor caracteristici ale textului epic, pe baza fragmentului citat; • prezentarea, pe scurt, a subiectului (referire la momentele subiectului sau la situaţii



Testul 10



„Ar trebui să ne naştem bătrâni,Să venim înţelepţi,Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume,Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornescŞi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,Să fim copii la naşterea fiilor noştri.Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,

68

Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu...”

(Ana Blandiana- Ar trebui)

A. 1. Indică valoarea morfologică a cuvântului subliniat din sintagma am dispărea tot mai mult. Alcătuieşte două enunţuri în care acesta să aibă alte valori morfologice. 6 puncte2. Transcrie, din text, un atribut verbal şi un atribut substantival genitival. 6 puncte3. Menţionează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: … ce drumuri pornesc …, … ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi. 6 puncte4. Transcrie, din text, prima propoziţie subordonată, precizându-i felul. 6 puncte5. Realizează extensia cuvântului subliniat în propoziţie subordonată corespunzătoare:Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume. Precizează-i felul. 6 puncte

B. 6. Precizează măsura primelor trei versuri. 6 puncte7. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în text.

6 puncte8. Explică semnificaţia versului: Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei … 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile sau

despre mesajul fragmentului citat din poezia Ar trebui, de Ana Blandiana (formularea clară /logică a opiniei, motivarea acesteia prin referirea la structura textului şi la procedeele de expresivitate).


Testul 11



„Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,Într-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşteCa un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte.Sunt păstori în şezătoare sau vro ceată de voinici?E vro tabără de care sau un rond de tricolici?Către munţi prin întuneric un lung bucium se aude.El aminte suvenirul celor timpuri negre, crude,Când din culme-n culme noaptea buciumele răsunau

69

Şi la lupte sângeroase pe români îi deşteptau.Acum însă viaţa-i lină; ţara doarme-n nepăsare!Când şi când, un câine latră la o umbră ce-i apare,Şi-ntr-o baltă mii de broaşte în lung hor orăcăiesc,Holbând ochii cu ţintire la luceafărul ceresc!”

( Vasile Alecsandri- Noaptea)

A.1. Desparte în silabe cuvintele: liniştită, voinici, bucium. 6 puncte 2. Transcrie, din text, două cuvinte care conţin triftongi. 6 puncte3. Construieşte un enunţ în care forma verbală se aude să aibă valoare impersonală. 6 puncte 4. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Acum însă viaţa-i lină; ţara

doarme-n nepăsare! 6 puncte 5. Transcrie o subordonată circumstanţială de timp şi o subordonată atributivă. 6 puncte

B.6. Numeşte modul de expunere utilizat în text. 6 puncte 7. Rescrie din text două imagini auditive. 6 puncte 8. Explică semnificaţia comparaţiei din text. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 25-30 de rânduri, în care să caracterizezi un personaj dintr- o operă

epică studiată .În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• numirea a patru trăsături ale personajului ales;• precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/procedee de caracterizare a personajului din

opera selectată; • ilustrarea trăsăturilor, prin referire la situaţii reprezentative sau prin citate comentate; • prezentarea relaţiilor dintre pe rsonajul ales şi un alt personaj din fragment.


Testul 12



„Când amintirile-n trecutÎncearcă să mă cheme,Pe drumul lung şi cunoscutMai trec din vreme-n vreme.

Deasupra casei tale iesŞi azi aceleaşi stele,Ce-au luminat atât de des

70

Înduioşării mele.

Şi peste arbori răsfiraţiRăsare blânda lună,Ce ne găsea îmbrăţişaţiŞoptindu-ne-mpreună.

A noastre inimi îşi jurauCredinţă pe toţi vecii,Când pe cărări se scuturauDe floare liliecii.

Putut-au oare-atâta dorÎn noapte să se stingă,Când valurile de izvorN-au încetat să plângă,

Când luna trece prin stejariUrmând mereu în cale-şi,Când ochii tăi, tot încă mari,Se uită dulci şi galeşi?”

(Mihai Eminescu- Când amintirile)

A.1. Transcrie din text trei cuvinte/grupuri de cuvinte aparţinând câmpului lexical al sentimentelor.

6 puncte2. Formulează câte un enunţ în care să ai un cuvânt derivat de la dulci (strofa a VI-a) şi un cuvânt obţinut prin conversiune de la deasupra (strofa a II-a). 6 puncte3. Precizează rolul topicii inverse din strofa I („Când amintirile-n trecut/Încearcă să mă cheme//Pe drumul lung si cunoscut/Mai trec din vreme-n vreme”). 6 puncte 4. Identifică funcţia sintactică a cuvintelor: a noastre, liliecii, dulci. 6 puncte5. Precizează felul subordonatelor din ultima strofă. 6 puncteB.6. Identifică şase idei poetice din textul dat. 6 puncte 7. Transcrie un vers în care apar două mărci lexico-gramaticale ale eului liric. 6 puncte8. Explică semnificaţia versurilor strofei a II-a („Deasupra casei tale ies/Şi azi aceleaşi stele/ Ce-au luminat atât de des/Înduioşării mele”). 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Alege o operă epică studiată în acest semestru şcolar. Scrie o compunere de 25-30 de rânduri

în care să prezinţi caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile textului ales, demonstrând apartenenţa sa la genul epic.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• numirea a două dintre caracteristicile genului epic; 4 puncte• prezentarea acestor caracteristici pe baza textului ales; 4 puncte • evidenţierea modalităţilor de caracterizare a personajelor, specifice textului epic; 4 puncte • exprimarea propriului punct de vedere asupra semnificaţiei textului; 4 puncte


71

Testul 13


Subiectul I (48 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos:

„De-mi părea bine?Dar se-nţelege că-mi părea bine.Când mi-l aduc aminte pe dânsul, mi se desfăşură înaintea ochilor întreaga lume a tinereţilor,

cu toate farmecele ei, acuma pierdute pentru totdeauna; şi nici unul dintre noi toţi , care împreună am trecut prin acea lume, nu poate să gândească la tinereţele sale fără ca să-i treacă, aşezat, retras şi totdeauna înţelept, Budulea Taichii pe dinaintea ochilor, pentru că Budulea nu era numai al Taichii, ci şi nostru al tuturora.

Mie îndeosebi mi se cuvenea oarecare întâietate la împărţeala părerilor de bine, pentru că eu îl ştiam încă din copilărie şi eram prieten chiar şi cu Budulea cel bătrân.

Nea Budulea, înainte de toate avea un picior mai scurt decât celălalt şi era un om scurt, gros, rotund la faţă şi zâmbea mereu când vorbeai cu el. Fără de dânsul nu se putea niciun fel de veselie în sat la noi, fiindcă el cânta mai bine decât toţi şi din vioară, şi din cimpoi, şi din fluier, iar pe Huţu îl ducea totdeauna cu sine, deoarece Buduleasa fugise cu un scriitor al satului şi nu putea să lese copilul singur acasă. Când Budulea cânta din vioară, Huţu ţinea cimpoile, iar când oamenii se săturau de vioară, Budulea schimba cu fecioru-său. Fluierul îl purta Budulea totdeauna în şerpar; altfel nu l-am văzut de când îl ţiu minte şi nici nu-mi pot închipui un Budulea făr’ de fluier în şerpar.

La praznice şi la ziua numelui ştiam de mai nainte că are să ne vie Budulea cu mulţi ani, cu spor în casă şi cu belşug pe masă: aşa m-am trezit eu; ce va fi fost mai nainte, nu ştiu.

Îmi aduc numai aminte că eram copil mic şi că priveam când la piciorul cel scurt al lui Budulea, când la Huţu, care şedea cu cimpoile într-un colţ al casei. Mai ţin apoi minte că i-am dat o bucată de plăcintă, că l-am bătut, fiindcă nu voia să-mi lase cimpoiul, şi că era băiet bun, căci nu s-a supărat deşi era mai mare decât mine.

În urmă, la şcoala din sat, mă bătea câteodată el pe mine, dar nici atunci nu era supărat, deşi totdeauna eu mă legam de el.

Căci dascălul nostru era un om neobosit, şi fiindcă Budulea peste săptămână mergea la lucru, el îi zicea mereu: „Măi Budulea, nu mai purta şi copilul cu tine, pune-i o bucată de pâne în traistă şi-l trimite la şcoală, ca să-mi mai bat şi eu capul cu dânsul”. Iară Budulea era om cuminte şi înţelegea că dascălul nu are altă treabă decât să-şi bată capul cu copiii oamenilor. Un singur lucru îl mai punea pe gânduri: parcă tot nu-i venea să crează că şi Huţu are să înveţe carte.

Când eu începusem a umbla la şcoală, Huţu era printre băieţii de care îmi era frică.Îl văd parcă şi acum umblând cu o vergea în mână pe dinaintea băncii şi privind de la

înălţimea diregătoriei sale de „censor” cu o straşnică neîndurare asupra noastră, care nu străbătuserăm încă adâncimile tainicului „ buki-az-ba” şi nu ştiam că „ mizlete-ije-ludi-iăr” va să zică „milă”.

Povăţuit de mâna lui am trecut aceste adâncimi pe nesimţite.” (Ioan Slavici - Budulea Taichii)

A. 1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: totdeauna, tinereţele, sale. 6 puncte

72

2. Menţionează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: farmecele, neobosit, straşnică. 6 puncte 3. Identifică propoziţiile subordonate din fragmentul marcat. 6 puncte4. Precizeză funcţia sinatctică a cuvintelor subliniate: În urmă, la şcoala din sat, mă bătea câteodată el pe mine, dar nici atunci nu era supărat, deşi totdeauna eu mă legam de el. 6 puncte5. Alcătuieşte un enunţ în care o subordonată subiectivă să fie introdusă prin pronumele relativ care.

6 puncte

B.6. Numeşte modul de expunere dominant în text. 6 puncte 7. Identifică două trăsături ale dascălului. 6 puncte 8. Motivează, în 4-5 rânduri, apartenenţa fragmentului la genul epic. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să caracterizezi personajul prezentat în fragmentul

citat (Ioan Slavici, Budulea Taichii). În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• numirea a patru trăsături fizice/morale ale personajului prezentat;• ilustrarea trăsăturilor prin referire la situaţii semnificative;• precizarea procedeelor de caracterizare a personajului;• prezentarea relaţiilor dintre personajul Huţu şi alte personaje prezentate în fragment.


Testul 14

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.


„Când seara-n ceasuri de singurătateÎmi sprijin fruntea visător pe mână,Poveşti străbune, cântece uitate,Cu glasuri de tilinci îndepărtate,Îmi amăgesc iar gândul şi mă-ngână,Şi-atunci te văd plutind surâzătoareEşti tu, izvor de nouă poezie,Prilej de gânduri vechi, urzite iară,O, drăgălaşă muză populară!În ochii tăi e cer senin de vară,Şi fermecata mea copilărieMi-o readuci, de tine-ademenită...Fii dar la vatra mea binevenită!Ca-n alte vremi şi-acum fă să coboare

73

Asupră-mi iarăşi liniştea dorită,Să uit de tot, uitat de-orice ispită,Să-mi pară lumea pajişte-nflorită,Şi orice zi să-mi fie sărbătoare,Să pot trăi, străin de glasul urii,Ca un copil cuminte al naturii...” (Şt. O. Iosif- Când seara în ceasuri de singurătate)

A. 1. Găseşte sinonime pentru cuvintele: sigurătate, visător, ademenită, muză; 6 puncte2. Explică cum s-au format cuvintele: readuci, dorită, băsmuitoare, binevenită; 6 puncte

3. Identifică, în textul dat, un predicat nominal. 6 puncte 4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Îmi sprijin fruntea visător pe mână.

6 puncte5. Construieşte două enunţuri în care verbul să uit să fie termen regent pentru două subordonate

diferite. 6 puncteB.

6. Precizează două epitete şi o invocaţie retorică din textul dat. 6 puncte7. Extrage din text un fragment în care este sugerată prezenţa eului liric. 6 puncte8. Explică semnificaţia unei comparaţii din textul dat. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Realizează o naraţiune în care să prezinţi un eveniment social la care ai participat.

În redactarea naraţiunii, trebuie : să respecţi convenţiile acestui mod de expunere; să expui clar şi concis conţinutul; să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.


Testul 15



„Totul m-a fermecat, la început, la liceu. Îmi plăcea mai ales pentru că la fiecare materie aveam alt profesor. M-a cucerit de la cea dintâi lecţie, şi a rămas preferatul meu până la moarte, câţiva ani mai târziu, Nicolae Moisescu, profesor de ştiinţe naturale. Era înalt, foarte slab, aproape uscat, şi părea mai bătrân decât era pentru că avea părul şi mustăţile albe.Vorbea încet, rar, parcă şi-ar fi economisit forţele, şi vorbea plimbându-se prin faţă băncilor, cu paşi mici, uşori, întretăiaţi de scurte opriri ca să poată privi mai bine, adânc, în ochi, unul din elevi. Zâmbea după fiecare frază, parcă ar fi vrut să sublinieze punctul şi pauza care trebuiau să o separe de fraza următoare. Întovărăşea expunerea cu gesturi largi, leneşe, şi atunci înţelegeai cât de perfect izbutise să-şi dozeze puţina energie de care dispunea.

74

Avea acest obicei: venea cu microscopul în clasă şi ne chema pe rând să privim, şi apoi ne punea să desenăm pe tablă ce văzusem. Rareori unul dintre noi izbutea să reproducă, foarte aproximativ, acele stranii forme [...] pe care le descopeream, le abuream, le pierdeam şi le descopeream din nou, învârtind încet şurubul microscopului. M-a remarcat, cred, pentru că mă număram printre cei care se dovediseră în stare să deseneze ce vedeau. De atunci nu m-a mai slăbit. Mă privea mereu în ochi, parcă mi-ar fi cerut părerea, îmi punea necontenit întrebări. Pe nesimţite m-am trezit că sunt anumite taine pe care le înţelegeam. Erau tainele acelei puteri misterioase pe care Moisescu o numea ,,Natura''. Înţelegeam de ce fluturele de pădure are aripile de culoarea scoarţei de copac, de ce ariciul este prevăzut cu ţepi, de ce bărbătuşii atâtor păsări sunt mai exuberant împodobiţi decât femelele. ,,Natura'' făcuse toate acestea ca să-i camufleze, să-i apere, să-i selecţioneze.”

(Mircea Eliade - Memorii)

A1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a usca. 6 puncte2. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textul dat. 6 puncte3. Alcătuieşte un enunţ în care să apară un omonim al cuvântului ochi din structura Mă privea mereu în ochi. 6 puncte4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: totul, m-, unul. 6 puncte5. Identifică propoziţiile subordonate din fragmentul: Înţelegeam de ce fluturele de pădure are aripile de culoarea scoarţei de copac, de ce ariciul este prevăzut cu ţepi, de ce bărbătuşii atâtor păsări sunt mai exuberant împodobiţi decât femelele. 6 puncte

B6. Numeşte principalul mod de expunere folosit în fragmentul citat. 6 puncte7. Transcrie fragmentul în care autorul realizează portretul fizic al profesorului său. 6 puncte8. Prezintă, în 2-3 rânduri, sentimentele pe care Mircea Eliade le exprimă faţă de profesorul său de ştiinţele naturii. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte) Scrie o compunere de 20-25 de rânduri în care să prezinţi portretul unuia dintre profesorii tăi pe

care îl consideri un adevărat model. În compunerea ta, vei avea in vedere:

formularea unui titlu adecvat; 4 puncte prezentarea a patru trăsături de caracter; 4 puncte menţionarea a cel puţin două fapte/acţiuni/ merite ale persoanei alese; 4 puncte precizarea relaţiei sale cu alte persoane (inclusiv cu tine). 4 puncte


Testul 16

75



„Umblaseră Pârvu şi Pintea împreună la şcoala din sat. Pârvu, băiat aşezat şi silitor, era totdeauna în frunte, iară Pintea, sfârlează neastâmpărată şi pornită pe drăcii, mereu în coadă şi pedepsit adeseori de învăţător, nu s-ar fi potrivit unul cu altul, dar îşi aveau amândoi casele părinteşti la marginea de la deal a satului şi făceau împreună drumul până la şcoală şi înapoi. Tot împreună se coborau vara la râu, ca să se scalde. Pe ici, pe colo, Pintea sărea gardul, se urca în cireş şi-şi umplea sânul de cireşe pietroase, din care îi făcea şi lui Pârvu parte.

Aşa făcea şi după ce se coceau prunele, merele şi perele, ba toamna, când erau copţi strugurii din viile de pe coaste, se îmbărbăta şi Pârvu şi săreau amândoi gardul, căci nu-i şedea bine lui Pârvu să-şi facă pofta tot numai pe căpătate.

După ce au ieşit de la şcoală, băietanii se-ntâlneau adeseori la varniţele de sub coaste, unde cărau piatră adunată din albia râului ori purtau grijă de foc. Mai târziu, după ce au început să plece prin sate cu carul încărcat cu var, se întâlneau mai rar, dar tot prieteni erau, şi duminicile ori zilele de sărbători, la horă, aceleaşi le erau cărările.

Lucrurile s-au mai schimbat după ce au intrat în oaste.I-au luat, ce-i drept, pe amândoi la roşiori, chiar în acelaşi escadron, dar a ieşit încetul cu

încetul Pintea în frunte şi a rămas Pârvu în coadă.”

( Ioan Slavici - Doi prieteni)

A.1. Transcrie, din text, două cuvinte care conţin diftong, respectiv, triftong. 6 puncte2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: Tot împreună se coborau vara la

râu, ca să se scalde. 6 puncte3. Transcrie din text un predicat verbal şi un atribut adjectival. 6 puncte4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din propoziţia: şi-şi umplea sânul de cireşe

pietroase. 6 puncte5. Alcătuieşte o frază în care verbul a ieşi să fie regent pentru două propoziţii subordonate

diferite. 6 puncte

B.6. Precizează tema textului de mai sus. 6 puncte7. Transcrie o structură care prezintă două trăsături ale unuia dintre personajele menţionate,

surprinse în mod direct. 6 puncte8. Explică, în 2-3 rânduri, titlul textului. 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Scrie o compunere de 25-30 de rânduri, în care să caracterizezi un personaj dintr-o nuvelă

studiată în clasă.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

numirea a patru trăsături morale ale personajului principal; 4 puncte precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/ procedee de caracterizare a personajului din

nuvela aleasă; 4 puncte ilustrarea trăsăturilor, prin referire la întâmplări / situaţii semnificative sau prin citate

comentate; 4 puncte

76

prezentarea relaţiilor dintre personajului principal şi celelalte personaje ale nuvelei. 4 puncte


Testul 17



„MIŢA: Iordache! Unde e Nae?IORDACHE: Nu ştiu; a plecat de azi-dimineaţă şi până acuma nu s-a mai întors. Trebuie să vie, ca să mă pot duce şi eu la masă.MIŢA: ( trântindu-se pe un scaun): Am să-l aştept şi eu...IORDACHE: Dar dacă vine târziu, eu ce să fac? Să rabd de foame? Trebuie să închiz prăvălia şi să mă duc la mâncare...MIŢA: Nu ştiu, nu voi să ştiu nimic...( patetică.) Iordache...IORDACHE: Ce?MIŢA: Iordache, sunt nenorocită...IORDACHE: A simţit Crăcănel ceva...MIŢA: Aş! Crăcănel!- îţi spui că sunt nenorocită...IORDACHE: Pentru?MIŢA: Nae! Nae, pe care l-am iubit, pe care l-am adorat pentru eternitate, până la nebunie...Tu ştii cât l-am iubit?IORDACHE: Ei! Da. Ei! Ce?MIŢA: ( montându-se treptat): Nae mă traduce.IORDACHE: Aş!MIŢA: Mă traduce la sigur.IORDACHE: Fugi de-acolo!MIŢA: La sigur...de opt zile nu l-am văzut. Îi scriu: „Bibicule, Mangafaua pleacă mâine miercuri la Ploieşti, remâi singură şi ambetată; sunt foarte rău bolnavă; vino, să-i tragem un chef...” Şi Năică nici nu-mi răspunde. Iubeşte pe alta, mi s-a făcut semn. În cărţi cade mereu gând la gând cu bucurie, cu dragoste, cu temei, cu întâlnire pe drum de seară cu o damă de verde.IORDACHE: Aş! Nu mai crede în mofturile cărţilor, frate...MIŢA: Trebuie s-o ştiu, trebuie s-o aflu... şi să vedem... O să fie un scandal... dar un scandal... cum n-a mai fost până acuma în „Universul”.IORDACHE: Aş! Nu-i nimica! Ţi-ai făcut spaimă de gelozie. ( dând din umeri, urcă până-n fund, unde dă piept în piept cu Catindatul de la percepţie.)MIŢA: Un muşteriu! Poate mă cunoaşte... Nu voi să mă compromentez. Trec să aştept în odaie. (Iese pe după paravan în drepta.)”

(I.L.Caragiale- D-ale carnavalului)

77

A. 1. Identifică trei cuvinte care conţin diftongi. 6 puncte2. Transcrie câte un verb de conjugarea I, respectiv, de conjugările a II-a, a III-a şi a IV-a.

6 puncte3. Scrie un enunţ în care un cuvânt din text să-şi schimbe valoarea morfologică. 6 puncte4. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: La sigur...de opt zile nu l-am văzut.

6 puncte5. Numeşte felul subordonatei din enunţul: Trebuie să închiz prăvălia... 6 puncte

B.6. Indică două argumente care să susţină apartenenţa fragmentului la genul dramatic. 6 puncte7. Prezintă tema discuţiei celor două personaje. 6 puncte8. Explică semnificaţia enunţului: Nu voi să mă compromentez. 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Redactează un text de 15-20 de rânduri, în care să-ţi exprimi sentimentele, impresiile trăite cu

ocazia participării la un eveniment cultural ( lansarea cărţii unui coleg). În redactarea textului, vei avea în vedere:

ordonarea secvenţelor în cadrul spaţio-temporal; includerea unor informaţii personalizate; exprimarea unei opinii/ a unui punct de vedere referitor la semnificaţia momentului.


Testul 18



„ (...) Toată lumea cunoştea acest salcâm. Copiii se urcau în el în fiece primăvară şi-i mâncau florile, iar în timpul iernii jucau mija, alegându-l ca loc de întâlnire. Toamna, viroaga se umplea cu apă, iar în timpul iernii îngheţa. Când erau mici, Paraschiv, Nilă şi Achim curăţau şanţul de zăpadă şi gloduri şi netezeau cea mai lungă gheaţă de prin împrejurimi. Lunecuşul pornea de undeva din susul grădinii şi se oprea la rădăcina copacului. În fiecare iarnă era aici o hărmălaie nemaipomenită. Ajungând la capătul gheţuşului, vrând-nevrând, copiii îmbrăţişau tulpina salcâmului, lipindu-şi obrajii înfierbântaţi de scoarţa lui neagră şi zgrunţuroasă. Primăvara, coroana uriaşă a salcâmului atrăgea roiuri sălbatice de albine şi Achim se căţăra ambiţios în vârful lui să le prindă. Salcâmul era curăţat de crăci în fiecare an şi creştea la loc mai bogat.Nilă îşi dădu pălăria pe ceafă şi întrebă încă o dată:- Salcâmul ăsta? De ce să-l tăiem? Cum o să-l tăiem? De ce?!...- Într-adins, răspunse Moromete. Într-adins, Nilă, îl tăiem, înţelegi? Aşa, ca să se mire proştii! Pune mâna, nu te mai uita, că se face ziuă.

78

- Cum să se mire proştii? întreabă Nilă supărat, neînţelegând, trecându-i pentru prima oară prin cap că la urma urmei tatăl lui ar putea să ţină seamă şi de ceea ce gândeşte el, aşa cum a fost seara trecută, când l-a întrebat ce să facă cu Achim.Moromete se uită mirat la fiu, dar după aceea puse mâna pe secure şi-i încercă tăişul.- Vrei să ştii în ce fel să se mire proştii? Îl întrebă el.Să se uite şi să se mire până li s-o apleca.- Bine, dar nu e salcâmul nostru! mai protestă Nilă.- Dar al cui e? Întrebă tatăl, apucând securea de coadă.- Nu e al Mariei? Răspunse Nilă, crezând că totuşi tatăl n-are să încerce să taie salcâmul. Şi pe urmă, ziua n-avem timp? mai bombăni el încă nedumerit. Ce ţi-a venit acuma cu noaptea-n cap?Moromete nu-i răspunse. Începu să dea ocol salcâmului căutând un anumit loc unde să înceapă a-l lovi. O clipă el mai rămase locului gânditor, apoi deodată ridică securea şi-o înfipse cu putere în coaja zgrunţuroasă a copacului. Din gât îi ieşi un icnit adânc şi lovitura ţâşni de la rădăcina copacului se lovi de uluci şi se întoarse îndărăt, făcând să răsune viroaga.Nilă apucă şi el securea în mâini şi trecu de cealaltă parte a tulpinei.- Şi cui îl dai? Mai întrebă el.- Ăstuia, răspunse Moromete arătând spre grădina lui Bălosu.Amândoi începură apoi să izbească tăcuţi şi nu se opriră decât după un timp îndelungat. În amândouă părţile făcuseră în salcâm câte o tăietură adâncă şi albă. Începură să izbească din nou şi aşchiile săreau acum mai mărunt, uneori zbârnâind în aer. În curând ele înconjurară locul într-o roată înălbită.”

(Marin Preda- Moromeţii)

A.1. Numeşte grupurile de sunete din cuvintele: fiece, netezeau, zgrunţuroasă. 6 puncte2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:

primăvară, fiecare, gheţuşului. 6 puncte3. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte4. Alcătuieşte o propoziţie în care substantivul salcâmul să aibă funcţia sintactică de atribut

substantival prepoziţional. 6 puncte5. Identifică termenul regent al propoziţiei subordonate din enunţul: Când erau mici, Paraschiv,

Nilă şi Achim curăţau şanţul de zăpadă şi gloduri... 6 puncteB.

6. Numeşte personajele din textul citat. 6 puncte7. Transformă în vorbire indirectă primele trei replici din text. 6 puncte8. Explică semnificaţia următoarelor enunţuri: Salcâmul ăsta? De ce să-l tăiem? Cum o să-l

tăiem? De ce?!... 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să argumentezi că textul citat mai sus aparţine

genului epic.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• precizarea a patru caracteristici ale genului epic, identificate în fragmentul dat; • exemplificarea acestor caracteristici ale textului epic, pe baza fragmentului citat;• prezentarea, pe scurt, a subiectului (referire la momentele subiectului sau la situaţii



79

Testul nr. 19


Subiectul I (48 de puncte)Citeşte, cu atenţie, textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

(Intră Stăpânul calului)„STĂPÂNUL CALULUI: Dragă domnului Chirică, cred că, în urma încercării de azi, te-ai convins că nu mai e nimic de făcut cu Faraon al V-lea.CHIRICĂ: E părerea dumitale.STĂPÂNUL CALULUI: Acuma îmi pare rău că ţi-am vândut calul. Dacă ştiam că are să ajungă în halul ăsta de batjocură, îl scoteam pentru totdeauna din circulaţie. Te rog din tot sufletul să nu-l mai alergi.

CHIRICĂ: Vara asta îl pun la odihnă, însă la toamnă ...STĂPÂNUL CALULUI:Nu trebuie să-l mai alergi niciodată ...CHIRICĂ: Toana se numără bobocii!STĂPÂNUL CALULUI:Atunci ştii ce? Îţi restitui banii şi te rog să-mi înapoiezi gloaba.CHIRICĂ: Chiar aşa de neghiob nu sunt.STĂPÂNUL CALULUI:Îţi dau pe deasupra şi tot ce ai cheltuit cu el până acum.CHIRICĂ: Aha! Se vede că ai început să îţi dai seama ce giuvaer ai pierdut.STĂPÂNUL CALULUI: Întocmai, vreau să pui giuvaerul la păstrare să-l înham la cotigă.CHIRICĂ: Atunci nu ştii ce-ai stăpânit. Nu dau calul nici pe două sute de mii de lei!STĂPÂNUL CALULUI: Dar nu pricepi, omul lui Dumneazeu, că mă faci şi pe mine de râs?CHIRICĂ: Pe dumneata?STĂPÂNUL CALULUI: Se înţelege. O parte din faima ridicolă care te-acoperă se răsfrânge şi asupra mea. Gândeam, când ţi-am trecut mârţoaga, că scap de o pacoste, şi am dat peste alta. Când faraon era al meu, lumea petrecea pe socoteala lui. Dar de numele meu nu se lega nimeni, doar am cai care fac cinste crescătoriei naţionale. Acuma însă numele meu zboară din gură în gură, alături de al dumitale. La club, pe stradă, la cafenea, n-aud în spatele meu decât acelaşi sâsâit supărător: Faraon al V-lea, Faraon al V-lea! Trebuie să punem capăt scandalului ăstuia! Trebuie să scoatem gloaba din circulaţie!CHIRICĂ: Toamna se numără bobocii!STĂPÂNUL CALULUI (scos din fire, lui Varlam): Spune-i domnule, să-şi vie în fire – ştiu că sunteţi nedespărţiţi – spune-i să primească propunerea mea. Ofer preţul îndoit pentur răscumpărare.VARLAM (lui Chirică): Ai auzit! CHIRICĂ : Nu vând calul nici pe trei sute de mii.VARLAM: Poftim de te înţelege cu el!”

(Gheorghe Ciprian – Omul cu mârţoaga)

A. 1. Transcrie, din textul marcat în chenar, un atribut adverbial, un complement direct şi un atribut adjectival. 6 puncte2. Precizează felul propoziţiilor subordonate, subliniate în textul marcat. 6 puncte3. Transformă atributul din enunţul „ofer preţul îndoit ...”, în propoziţie subordonată atributivă, precizând două dintre modificările care au loc prin expansiune 6 puncte

80

4. Contrage subordonata completivă directă „să-mi înapoiezi gloaba” precizând două dintre modificările care au locprin expansiune. 6 puncte5. Motivează folosirea cratimei din structura „să-ţi dai seama”. 6 puncte

B. 6. Formulează o idee principală din fragmentul marcat cu chenar. 6 puncte7. Numeşte modul de expunere utilizat în text. 6 puncte8. Precizează un element comic întâlnit în fragmentul dat. 6 puncte

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)Scrie o compunere de 20-25 de rânduri, în care să motivezi faptul că fragmentul citat aparţine

genului dramatic.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• precizarea a trei caracteristici ale genului dramatic identificate în fragmentul citat;• exemplificarea acestor caracteristici, pe baza operei citate; • prezentarea, pe scurt, a secvenţelor reprezentative/ a întâmplărilor existente în fragmentul dat;


Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de punctuaţie şi de exprimare, respectarea limitelor de spaţiu indicate).

Testul nr. 20


Subiectul I (48 de puncte)Citeşte, cu atenţie, textul dat. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

ACTUL IISCENA IIIBÂRZOI: Ei, bine... treacă pentru logodnă... dar la Paris ce ai să cauţi?CHIRIŢA: Să mă primblu... să mă mai răcoresc, că m-am uscat aici în provinţie.BÂRZOI (pufnind): Ba că chiar... se vede că nu te-ai uitat de mult în oglindă!CHIRIŢA: M-am uscat îţi zic... şi de nu m-oi porni degrabă... să ştii că-mi vine ipohondrie... (Ţipând.) Of! că nu mai pot trăi în ţara asta!...BÂRZOI: Taci, soro... nu răcni aşa, că te-aude musafirul... Du-te şi la Beligrad dacă vrei.CHIRIŢA: Musafiriu? ofiţeriu?... cu adevărat?...BÂRZOI: De treabă ofiţer, să-ţi spun drept!... De aseară de când a tras în gazdă la noi... tot părinte ispravnice mi-a zis.CHIRIŢA: Nu ţi-o spus cu ce treabă o venit aici?BÂRZOI: Nu... dar l-am priceput eu... Pare-mi-se că-i trimis tiptil ca să cerceteze starea isprăvniciilor.CHIRIŢA: Dacă-i aşa... de ce şezi şi nu te duci la canţelerie?... că-s aproape de 12.

(V. Alecsandri – Chiriţa în provincie)

A.

81

1. Transcrie, din text, un complement indirect, un atribut adjectival şi un complement circumstnaţial de mod. 6 puncte2. Precizează felul propoziţiilor subordonate, subliniate în text. 6 puncte3. Contrage propoziţia subordonată „... cu ce treabă o venit aici”, precizând două dintre modificările apărute prin această schimbare 6 puncte4. Transformă complementul direct din enunţul „nu mai pot trăi în ţara asta”, în propoziţie subordonată completivă directă, precizând două dintre modificările care au loc prin expansiune 6 puncte5. Alcătuieşte o frază în care să existe şi o subordonată predicativă, având ca regent verbul a părea.

6 puncte

B. 6. Transcrie în vorbire indirectă primele trei replici din textul de mai sus. 6 puncte7. Menţionează motivul penutr care Chiriţa, soţia lui Bârzoi, vrea să călătorească la Paris. 6 puncte8. Precizează rolul textului plasat între paranteze în interiorul replicilor personajelor. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)Scrie o compunere de 30-35 de rânduri, în care să caracterizezi personajul principal dintr-o operă

studiată de tine la şcoală.În redactarea compunerii, vei avea în vedere:• numirea a patru trăsături morale ale personajului principal; • precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/ procedee de caracterizare a personajului din

romanul ales; • ilustrarea trăsăturilor, prin referire la întâmplări / situaţii semnificative sau prin citate

comentate; • prezentarea relaţiilor dintre personajul principal şi celelalte personaje ale romanului.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de punctuaţie şi de exprimare, respectarea limitelor de spaţiu indicate).

82

CUPRINS:

Clasa a VII-a, semestrul I 3

Clasa a VII-a, semestrul al II-lea 15

Clasa a VIII-a, semestrul I 45

Clasa a VIII-a, semestrul al II-lea 56

83

88719576-Carte-Cu-CIP LIMBA ROMANA

Documents

Transcript of 88719576-Carte-Cu-CIP LIMBA ROMANA