CUPRINS

CAP. 1. BAZELE CONCEPTUALE ALE CONTROLULUI................................21.1 .Controlul- funcţie esenţială a managementului..............................................21.2 .Necesitatea obiectivă a controlului în economia de piaţă..............................41.3 .Obiectul şi formele controlului economic financiar.......................................51.4 .Conţinutul şi funcţiile controlului...................................................................8

CAP. 2. ORGANIZAREA CONTROLULUI ÎN ROMÂNIA...............................122.1. Structura organizatorică a controlului..........................................................122.2. Organizarea activităţii de control economic financiar..................................14

2.2.1. Programarea activităţii de control....................................................142.2.2. Desfăşurarea activităţii de control....................................................15

2.3. Controlul financiar propriu- definiţie, concept............................................192.4. Controlul financiar propriu al societăţilor comerciale..................................20

CAP.3. CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV..............................................213.1. Definiţie, concept, evoluţie..........................................................................21

3.2. Organizarea controlului financiar preventiv la o instituţie publică.............283.3. Obiectivele controlului financiar preventiv..................................................303.4. Exercitarea controlului financiar preventiv la o instituţie publică...............363.5. Metodologia acordării vizei de control financiar preventiv.........................373.6. Metodologia soluţionării refuzului vizei de control financiar preventiv......40

CAP.4. STUDIU DE CAZ PRIVIND EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV LA UN COMPARTIMENT FUNCŢIONAL DIN CADRUL S.C. RAMFI INSTAL S.R.L...................................................................42

Anexe...........................................................................................................................53Bibliografie..................................................................................................................72

1

CAP. 1. BAZELE CONCEPTUALE ALE CONTROLULUI

1.1. CONTROLUL FUNCŢIE ESENŢIALĂ A MANAGEMENTULUI

Termenul de „control” îl datorăm expresiei contra rolus, care înseamnă verificarea actului original după duplicatul care se încredinţează în acest scop unei persoane. În calitate de concept, controlul constă în verificarea programelor stabilite, a erorilor, abaterilor, lipsurilor, deficienţelor dintr-un anumit domeniu de activitate.

Trecerea României la o economie de piaţă, al cărui fundament îl constituie proprietatea privată şi al cărui mecanism presupune coroborarea şi îmbinarea organică a legilor pieţei cu acţiunea statului, se dovedeşte a fi un procescomplex şi cu largi implicaţii, un proces dificil şi de durată. Economia de piaţă nu este lipsită însă de abuzuri, iar unele dintre acestea sunt grave, dar în acelaşi timp, este evident faptul că întreprinderea particulară modernă şi spiritul întreprinzător, cuplat cu democraţia politică, oferă cea mai bună perspectivă de păstrare a libertăţii pe multiple planuri şi oferă cele mai accesibile căi de dezvoltare economică şi prosperitate generală. Premisa libertăţii, a riscului şi a şansei este factorul care leagă economiile de piaţă modernă cu democraţia politică. Cunoaşterea situaţiei patrimoniului, a capacităţii acestuia de a genera profit, a solvenţei comerciale, ori de faliment în care se pot afla agenţii economici la un moment dat, este asigurată cu ajutorul atât al contabilitaţii reale, operative şi ştiinţifice organizate cât şi a controlului financiar organizat şi exercitat în mod exigent şi competent.

În acest context, controlul este la nivel micro şi macro o funcţie eficientă şi necesară a managementului.

Funcţia de control are foarte mare importanţă între funcţiile managementului în economia de piaţă şi finalizează procesul ciclic de condecere, furnizând elemente necesare pentru demararea unui nou ciclu managerial prefigurând necesitatea fixării unor noi obiective corespunzătoare condiţiilor în continuă modificare a reorganizării aferente, a stabilirii programului de coordonare adecvată.

Managementul este un proces de cunoaştere, acţiune şi perfecţionare, un raport social între factorii de conducere şi cei conduşi. Conducerea înseamnă prevedere, organizare, evidenţă şi control (Fayol). Controlul este o funcţie a managementului care asigură cunoaşterea şi perfecţionarea modului de gestionare a patrimoniului şi de orientare, organizare şi desfăşurare a activităţii de producţie, repartiţie şi desfacere.

Activitatea de control, în general, este un fenomen complex, uneori în procesul de management există la un moment dat tendinţa de suprapunere (condecere şi control).

Controlul fiind o funcţie de bază a managementului, trebuie să-şi manifeste acţiunea în toate segmentele activităţii, aria de cuprindere porneşte din faza de planificare, execuţie şi până la deţinerea şi evaluarea informaţiilor.

Un aspect de esenţă în definirea conceptului de control rezultă din faptul că, chiar şi activitatea de control este supusă controlului. Frecvenţa controlului trebuie înţeleasă în funcţie de complexitatea fenomenului controlat, ea se manifestă pe tot parcursul procesului, depinuând şi de competenţa sistemului, stabilindu-se astfel ierarhii şi nivele de execuţie şi coordonare. În concordanţă cu aceste cerinţe fiecare manager, trebuie să-şi controleze subalternii, exigenţa controlului trebuie să fie uniformă la toate nivelele din structura sistemului. Există o legătură între timpul consumat de către conducător pentru control şi exigenţa controlului.

În economia de piaţă, statul gestionează, parte din multitudinea activităţilor, el este practic un agent prin care se realizează interesul politic, ceilalţi parteneri, agenţii economici se găsesc independenţi şi îşi manifestă în mod real capacitatea de acţiune, cu drepturi şi responsabilităţi, într-o continuă competiţie cu scop final de maximizare a profitului ca o rezultantă a activităţii economice, de aici necesitatea managerilor, chiar şi a celor din sectorul public, de a organiza şi conduce în condiţii de eficienţă maximă activitatea de care răspund.

Procesul de control, în contextul celor arătate ca o componentă esenţială a conducerii, mai presupune cunoaşterea în detaliu a acţiunilor, măsurarea

2

performanţelor, compararea lor cu standardele şi aplicarea acţiunilor de corectare a abaterilor nedorite.

Prin control, conducerii îi este asigurată cunoaşterea condiţiilor economice şi financiare în raport cu piaţa, a situaţiei patrimoniului, a lichidităţii şi a fluxului de trezorerie, de aceea un control riguros, eficient, asigură performanţa acesteia.

Controlul ca formă de cunoaştere a a sistemului gestionat, este indispensabil pentru cel ce conduce, în luarea deciziilor curente, cât şi în viitor.În acest context, controlul nu se rezumă numai să constate neajunsuri, ci are în vedere caracterul previzional de înlăturare a influenţelor negative pentru a atinge asupra sistemului gestionar.

De aceea pentru a atinge acest deziderat managerii, în funcţie de specificul şi obiectivele fiecărei întreprinderi sau instituţii, trebuie să-şi creeze sisteme proprii de evaluare a activităţii de măsurare a performanţelor, de cuantificare a contribuţiilor fiecărui subordonat.

Putem afirma că un factor primordial carconduce la menţinerea activităţii în situaţie normală, cu tendinţa de maximizare a eficienţei, este controlul.

În figura numărul 1.1. distingem sistematizat, componentele proceselor de control care relevă, că acesta presupune, măsurarea performanţelor, compararea acestora cu standardele şi aplicarea măsurilor de corectare a abaterilor.

Figura nr.1.1. Componentele procesului de control

Un control obiectiv, eficient poate contribui la integrarea factorilor de progres în ceea ce priveşte organizarea întregii activităţi.

Alături de celelalte atribute ale managementului, controlul, este indispensabil oricărei activităţi umane, el reprezintă o necesitate la nivelul tuturor centrelor de decizii. Controlul nu este o activitate în sine, fără scop şi finalitate, pe planul relaţiilor relaţiilor sociale, din contră el are întotdeauna un rol activ, de reglare a actului decizional, el indică modul în care cel ce are responsabilităţi în cadrul ierarhiei sociale, a aplicat în luarea deciziei cele mai adecvate soluţii, dacă aceasta coresspunde scopului pentru care a fost emisă.

În concluzie putem afirma că actul de management, de luare a deciziei, este indispensabil legat de activitatea de control ca element de mare importanţă al acestuia.

În condiţiile economiei de piaţă controlul, ca formă de cunoaştere, are în vedere interesele agenţilor economici, bazate pe profit, interesele terţilor agenţi economici şi interesele statului.

Controlul reprezintă o formă de perfecţionare a activităţii sociale şi se orientează spre următoarele etape:

- întărirea disciplinei, a ordinii, a spiritului de răspundere şi a legislaţiei;

3

- organizarea mai bună a muncii în toate sectoarele de activitate;- administrarea mai bună a resurselor economice şi de muncă de care

dispune societatea;- lichidarea lipsurilor, deficienţelor şi abaterilor care există în domeniul

economico- financiar;- asigurarea dezvoltării economice mai rapide şi creşterea nivelului de trai.Controlul contribuie la descoperirea şi mobilizarea de noi rezerve pentru

progresul economico- social, la prevenirea şi înlăturarea greutăţilor şi neajunsurilor care pot afecta buna funcţionare a mecanismului financiar şi stimularea gestionării mai eficiente a resurselor financiare şi umane, apărarea şi dezvoltarea proprietăţii publice şi private.

1.2. NECESITATEA OBIECTIVĂ A CONTROLULUI ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ

Explicarea în detaliu a problemelor ce fac obiectul controlului în general şi cu precădere a celui financiar creeaza condiţiile fundamentării ştiinţifice a activităţii de control.

Una dintre aceste probleme, deosebit de importante pentru înţelegerea caracterului ştiinţific al activităţii de control, se referă în primul rând, la faptul dacă, controlul este sau nu o necesitate obiectivă. Pornind de la acest considerent, urmează a fi abordate celelalte probleme care se pot grupa astfel: trăsăturile fundamentale ale controlului, principiile organizatorice ale controlului, funcţiile controlului, obiectul controlului, metoda controlului.

Atât teoria cât şi practica dovedesc şi demonstrează în mod indubitabil existenţa, pe de o parte, a bazei economice, iar pe de altă parte a suprastructurării generată de bază care explică că indiferent de voinţa oamenilor, aceştia intră în relaţii de producţie şi totodată în relaţii de schimb, în postura de cumpărători, adică intr-un sistem de concurenţă (sistem economic unde fiecare are libertatea să producă şi să vândă ce-i convine în condiţiile cele mai favorizente). Indiferent de locul pe care îl ocupă, de cumpărători sau producători, conducerile agenţiilor economice trebuie să declanşeze un control sistematic de natură socio- economică pentru obţinerea, din activitatea desfăşurată, a unor rezultate cât mai bune. Se poate deci concluziona că dacă baza şi suprastructura sunt obiectivul atunci şi controlul este o necesitate obectivă.

Dacă baza generează suprastructurile, acestea din urmă acţionează asupra perfecţionării bazei, a propulsării acesteia înainte.

Una dintre principalele structuri generate de bază este statul, care la noi ocupă un loc deosebit, fiind definit în Constituţia României, la articolul 1 alineatul 3, ca stat de drept, democratic şi social. Statul joacă un rol important în conducerea ştiinţifică a societăţii, în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcţia socio- economică a ţării, mai ales în etapa actuală de tranziţie spre economia de piaţă. Prezenţa statului de drept, democratic şi social în ansamblul desfăşurării activităţilor socio- economice, reprezintă indiscutabil o necesitate obiectivă. Elaborarea programului de dezvoltare economico- socială de către statul de drept, democratic şi social presupune cel puţin trei elemente esenţiale:

- cunoaşterea legităţilor sociale, universal valabile;- acţiunea legilor proprii economiei de piaţă;- aplicarea justă la condiţiile ţării noastre şi la fiecare etapă de edificare a

economiei de piaţă, a legităţilor universal valabile şi a legilor economice proprii economiei de piaţă.

În consecinţă, acţiunile întreprinse de statul de drept pentru punerea în practică a programului de dezvoltare economico- socială, trebuie să corespundă legilor economice şi sociale, a formelor şi metodelor de conducere a întregii economii şi impune, totodată, nu numai elaborarea de directive, ci şi organizarea şi exercitarea unui control ferm, sistematic şi competent în toate sectoarele vieţii economice şi sociale. Acesta demonstrează cu prisosinţă că necesitatea acţiunii de control este determinată de cauze obiective precum caracterul conştient al procesului de transformare a societăţii şi de particularităţile legilor economice care acţionează în edificarea economiei de piaţă. Menţionăm, de asemenea, că practica a dovedit că necesitatea controlului prezintă un catracter obiectiv, întrucât nici o activitate nu se poate desfăşura cu randament scontat dacă lipseşte controlul care contribuie la:

4

a) îmbunătăţirea disciplinei muncii în toate domeniile de activitate;b) instaurarea unui climat de ordine şi disciplină în gospodărirea mijloacelor

materiale şi băneşti;c) respectarea şi aplicarea fermă a legislaţiei ţării de către toţi membrii

societăţii, indiferent de locul pe care îl ocupă;d) organizarea şi conducerea ştiinţifică a întregii activităţi social- economice

pe baza coordonatelor stabilite la elaborarea programelor de dezvoltare;e) buna desfăşurare a procesului de transformare a deciziei în acţiune şi a

acţiunii în rezultate mai eficiente, întrucât oricât de bune ar fi deciziile, pentru transpunerea în viaţă a acestora, a conta numai pe forţa justiţiei lor fără a le controla cum se aplică în practică, înseamnă a adopta o atitudine idealistă şi până la urmă a leza interesele generale ale societăţii.

Ţinând seama de cele arătate mai sus, tratarea cu indiferenţă a controluluide către factorii de răspundere ar aduce imense pagube economiei naţionale şi ar produce dezechilibre economico- financiare.

Răspunzând la întrebarea dacă efectuarea controlului este sau nu o necesitate obiectivă, nu trebuie neglijat nici aspectul ce se referă la conştiinţa oamenilor. A nega necesitatea controlului ca urmare a faptului că în conştiinţa oamenilor nu mai există unele mentalităţi înapoiate, retrograde, în special cele ce privesc dobândirea averilor fără muncă, ar însemna o mare greşeală. Controlul, după cum bine este ştiut, determină o nouă atituidine a oamenilor faţă de muncă, faţă de proprietate, stimulează spiritul de iniţiativă şi răspundere în muncă, stimulează cinstea şi corectitudinea.

Controlul este o necesitate obiectivă şi subiectivă, dar nu este un scop, ci un mijloc de perfecţionare a activităţii executive, inclusiv a procesului de conducere a acestuia.

În acelaşi timp, în cadrul relaţiilor şi interelaţiilor dintre agenţii economici, care se creează în condiţiile economiei de piaţă, controlul, prin activitatea sa, poate contribui nu numai la bunăstarea şi prosperitatea agenţilor economici ca atare, ci şi la creşterea economică, la progresul tehnic şi economico- social, la competitivitate şi deschidere spre lume a economiei româneşti, atât de necasară.

1.3. OBIECTULŞI FORMELE CONTROLULUI ECONOMIC FINANCIAR

Ţinând cont de rolul şi sarcinile controlului, putem afirma că în esenţă acesta constă în examinarea dacă totul se efectuează sau este efectuat în acord cu programul fixat după ordinele date şi a principiilor stabilite.

Din acest motiv, obiectul controlului este de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficienţele, pentru a le remedia şi de a le evita în viitor.

Pentru realizarea funcţiei sale de cunoaştere şi prefecţionare a activităţii economico- sociale, pe ansamblu, în diversitate structurală, controlul, ca atribut al managementului, ca sistem, se manifestă prin forme diferite, corelative cu conţinutul acestora, care reflectă realitatea, atât sub aspectul general şi esenţial cât şi sub cel concret particular.

Valorificarea funcţiilor şi rolului controlului economic financiar în procesul managerial cere instrumentarea valenţelor tuturor formelor de manifestare ale acestuia.

Controlul economic financiar, cuprinde unitatea dintre cele două forme de control, controlul economic şi controlul financiar, unitate determinată obiectiv de interdependenţa dintre natura economică şi cea financiară a activităţii sociale. Eficienţa utilizării mijloacelor materiale şi umane determină formarea resurselor financiare, care la rândul lor crează premisele pentru dezvoltarea pe o treaptă superioară a economiei. Această interacţiune a celor două aspecte ale activităţii sociale conduce la aceea că în practică controlul să ia forma controlului economic financiar.

5

Controlul economic, care cuprinde în sfera sa de exercitare folosirea eficientă a resurselor materiale şi umane în activitatea social economică în strictă concordanţă cu legile şi regulamentele, este exercitat atât sub formă fizică cât şi sub formă valorică, prin intermediul banilor. El cuprinde întregul control pe care statul îl exercită asupra procesului de administrare şi utilizare a mijloacelor financiare publice sub toate aspectele şi formele lui. Controlul economic are cea mai largă sferă de cuprindere, după cum se observă în figura nr. 1.3.1.

Controlul Economico- financiar

Controlul economic

Controlul bănesc

Controlul financiar

Controlul bănesc

Controlul bugetar

Figura nr. 1.3.1. Formele controlului financiar

Controlul bănesc constituie o formă a controlului economic care se realizează prin intermediul banilor şi a relaţiilor băneşti. Prin controlul bănesc statul se foloseşte de acţiunea legii valorii şi de funcţiile banilor în exercitarea controlului sau asupra economiei. El îmbracă mai multe forme: controlul financiar, controlul bancar şi controlul bugetar.

Controlul financiar este o formă de manifestare a controlului bănesc, care se realizează prin intermediul relaţiilor financiare şi cuprinde în sfera sa acele fluxuri de valori determinate de operaţiuni care fac parte din sfera finanţelor.

Controlul bancar este o formă a controlului bănesc efectuat în principal asupra circulaţiei băneşti, a decontărilor fără numerar, a creditelor etc., exercitat de bănci.

Între controlul financiar şi controlul bancar apar frecvente puncte de interferenţă, astfel că practic statul exercită controlul bănesc în principal, sub forma controlului financiar bancar.

Controlul bugetar este o formă a controlului bănesc, exercitat în limita relaţiilor bugetare, prin intermediul căruia statul asigură formarea şi utilizarea eficientă a fondurilor mobilizate la dispoziţia sa, realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.

Controlul prin intermediul bugetului se îmbină cu alte forme ale controlului economic al statului, realizându-se unele obiective comune.

Criteriile de structurare a formelor de control economic financiar sunt:1. După momentul executării controlului se disting trei forme:- control concomitent- control posterior.Controlul concomitent se exercită de regulă de către organele de conducere

sau prin autocontrol, în timpul desfăşurării activităţii sau obiectivelor social economice. Această formă de control permite urmărirea premanentă, sistematică şi directă a mersului activităţii şi reglarea operativă a activităţii conform cu parametrii prestabiliţi, asugură unitatea dintre coordonare, control şi comandă.

Controlul posterior constă în verificarea şi analiza operaţiilor şi activităţilor după ce acestea au fost efectuate. Deşi se realizează după procedura fenomenelor social- economice, prezintă avantajul că se poate efectua temeinic, iar pe baza lui se trag concluzii utile pentru activitatea viitoare, pentru prevenirea manifestării în perioada următoare a unor fenomene negative contribuind şi la generalizarea experienţelor pozitive.

2. După nivelul la care se execită:- controlul macroeconomic- controlul microeconomic.Controlul macroeconomic se exercită la nivelul organelor centrale pentru

ansamblul economiei naţionale, ramuri şi subramuri, precum şi în profil teritorial.

6

Controlul microeconomic este executat la nivelul verigilor de bază ale activităţii social- economice (regii autonome, societăţi comerciale, instituţii) prin controlul propriu al managementului, al organelor specializate şi controlul cenzorilor.

3. După gradul de apropiere al controlului de activitate controlată:- control direct- control indirect- autocontrol- control mutual sau reciproc.Controlul direct se realizează în contactul nemijlocit dintre manager sau

organul de control şi persoanele care execută activitatea controlată.Controlul indirect realizat prin verificarea şi analiza rezultatelor activităţii pe

baza rapoartelor, actelor de constatare, informaţii, corespondenţă de serviciu, reuniuni de lucru, etc.

Autocontrolul este controlul activităţii proprii, ca formă superioară care exprimă o participare conştientă la îndeplinirea sarcinilor stabilite. Autocontrolul se manifestă ca o acţiune de verificare a propriei activităţi cu scopul de a stabili dacă obiectivele propuse au fost realizate şi în ce grad activitatea proprie se integrează în cea desfăşurată de întregul colectiv.

Controlul mutual sau reciproc este realizat de membrii unui colectiv de lucru asupra obiectivelor comune.

4. Sub aspectul sferei de cuprindere a activităţii controlate, controlul economic financiar poate îmbrăca următoarele forme:

- controlul general saunde fond- controlul parţial sau temeinic- controlul prin sondaj- controlul combinat sau mixt.Controlul general sau de fond cuprinde toate actele şi faptele de ordin

economic şi financiar ce constituie activitatea unei unităţi patrimoniale.Controlul parţial sau temeinic cuprinde numai un anumit domeniu de

activitate (aprovozionare, vânzare, obligaţii fiscale).Controlul prin sondaj care verifică pe o anumită perioadă activitatea prin

selecţia, fie a intervalelor din perioada supusă verificării, fie a aspectelor ce fac obiectul controlului şi se face de regulă prin control documentar.

Controlul combinat sau mixt, prin care se îmbină diferite forme de control economic financiar, iar în unele cazuri şi cu unele forme de control tehnic.

5. După timpul în care se exercită, raportat la momentul desfăşurării activităţiilor sau efectuării operaţiilor ce se controlează, controlul financiar se manifestă sub trei forme:

- controlul anticipat sau preventiv- controlul concomitent sau operativ- curent- controlul postoperativ sau ulterior.Controlul financiar preventiv contribuie la folosirea cu macximum de eficienţă

a mijloacelor materiale şi disponibilitaţilor de trezorerie, la întărirea ordinii şi creşterii răspunderii în angajarea şi efectuarea cheltuielilor, la respectarea strictă a legislaţiei de gestiune, la preîntâmpinarea oricărei forme de risipă şi a eventualelor deficienţe înainte de a se produce efecte negative.

Controlul concomitent asigură cunoaşterea operativă a modului în care se îndeplinesc sarcinile şi se gestionează patrimoniul. Această formă de control acţionează sistematic, zi de zi, cuprinde procesele economice şi financiare în curs de desfăşurare şi permite astfel intervenţia operativă pentru asigurarea desfăşurării acestora la parametrii eficienţi. Sfera controlului concomitent cuprinde activităţile şi operaţiile în momentul efectuării lor, deci limitat de timp, dar în momentul cel mai potrivit pentru corectarea operativă a eventualelor deficienţe ce încep să se manifeste, în faza de execuţie şi prevenire a producerii efectelor negative. Conţinutul controlului concomitent se suprapune aproape în totalitateş în timp şi spaţiu, cu conţinutul activităţii nemijlocite de management.

Controlul financiar ulterior se exercită după desfăşurarea activităţilor sau operaţiilor cu privire la gestiunea patrimoniului şi are ca principale obiective existenţa şi utilizarea raţională a elementelor patrimoniale, aplicarea legislaţiei cu caracter financiar, efectuarea cheltuielilor şi realizarea veniturilor, analiza situaţiei pagubelor, etc.

7

Obiectivele controlului financiar în ansamblu se delimitează pe forme de control financiar astfel încât acestea să interacţioneze fără să se interfereze şi să răspundă cu mobilitate şi eficienţă necesităţii conducerii. O corelare sistematică şi riguroasă a conţinutului formelor de control financiar are ca rezultat întărirea ordinii şi disciplinei financiare.

În corelare cu interesele economico- financiare pentru care este organizat şi exercitat controlul financiar se prezintă sub forma controlului financiar al statului şi controlul financiar propriu la ministere, departamente, alte organe centrale de stat, regii autonome, organe locale şi societăţi comerciale. La rândul său, controlul financiar propriu are două forme distincte: controlul financiar preventiv şi controlul financiar de gestiune.

1.4. CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIILE CONTROLULUI

Interpretarea sistematică a unor compartimente ale vieţii sociale permite găsirea mijloacelor operaţionale sau optimizarea activităţii sociale, atât perfecţionarea relaţiilor între compartimente cât şi prin creşterea eficienţei fiecărei acţiuni, asigură identificarea elementelor de definire a unor noţiuni şi termeni.

Controlul poate fi considerat un subsistem a cărui funcţionare este caracterizată printr-o deosebită sensibilitate faţă de influenţele (intrările) celor mai diferiţi factori care acţionează în societate. Caracterul specific al funcţionării subsistemului controlului este dat de aceea că intrările (indicatorii) sunt comparate cu un complex de norme obiective, iar rezultatul acestor comparaţii determină la ieşiri decizii pentru reglarea şi optimizarea activităţii controlate şi a activităţii subsistemelor conexe.

Figura 1.4.1. Schema sistematică a controlului.

Mecanismul funcţional central al sistemului de control este format din ansamblu "norme- comparare", care furnizează pe de o parte ieşiri de constatare, iar pe de altă parte prin prelucrarea constatărilor brute îmbogăţite cu informaţii suplimentare. Ieşirile de comandă se concretizează prin decizii pentru reglarea sistemului controlat asigurând stabilitatea şi echilibrul sistemului.

Dacă majoritatea definiţiilormconsideră controlul ca o componentă de bază a conducerii ştiinţifice a societăţii, conţinutul acestuia diferă, aceea ce conduce la creearea unor confuzii între noţiunile de control, verificare şi revizie, deşi între acestea există o strânsă legătură.

Astfel, revizia şi verificarea sunt noţiuni cuprinse în sfera noţiuni de control şi ea presupune revederea documentelor ce cuprind informaţii despre o activitate desfăşurată, care

8

apoi comparate în cadrul acţiunii de control cu sarcinile şi cu normele să permită determinarea abaterilor şi formularea concluziilor ca momente de finalitate a controlului. În acest fel revizia se prezintă ca etapă în acţiunea de control.

Verificarea constă în urmărirea existenţei corelaţiilor, a concordanţei între situaţia faptică sau documentară a activiăţii observate, posibile, prezente sau trecute şi criteriile de comparaţie (norme, evidenţe, dispoziţii legale) stabilind abaterile pozitive sau negative. Pe baza analizei acestor abateri în cadrul acţiunii de control se stabilesc concluziile, propunerile, se formulează elemente pentru elaborarea deciziilor de către manageri.

Deci, atât revizia cât şi verificarea constituie etape primare ale acţiunii de control, fără să implice momentele de finalitate a controlului, de valorificare a constatărilor.

Controlul în general este conceput ca un proces de urmărire a mersuluiunei activităţi în vederea luării deciziilor pentru îmbunătăţire ei şi comportă două acţiuni: de constatare şi de comparare, care se desfăşoară în următoarele momente mai importante, indiferent de obiectul său:

- determinarea situaţiei care ar trebui să existe, denumită situaţie optimă, stabilită pe baza criteriilor de rezolvare, a normelor, modelelor, previziunilor, etc.;

- precizia toleranţelor admise, respectiv a abaterilor comparativ cu situaţia optimă;- stabilirea situaţiei reale, adică a celei existente după executarea sarcinilor;- confruntarea celor două situaţii, optimă şi reală şi stabilirea abaterilor;- formularea concluziilor care pot fi trase din acţiunea de control.Noţiunea de control se îmbină organic cu cea de îndrumare. Acestea nu trebuie

confundate şi nu se pot substitui, dacă se ţine seama de natura activităţii organelor de control şi a celor de îndrumare. De regulă, organele ce control cercetează activitatea în vederea stabilirii situaţieie de fapt, a confruntării acesteia cu sarcinile şi normele care reglementează domeniul şi pe baza abaterilor stabilite fac propuneri pentru îmbunătăţirea acelei activităţi. Ele nu au dreptul să adopte hotărâri sau să decidă cu privire la modul de reglare sau de orientare a activităţii controlate.

În ce priveşte organele de îndrumare, deosebit de constatarea situaţiei de fapt, confruntare şi propuneri pentru îmbunătaţirea activităţii, momente de acţiune proprii controlului, au dreptul şi obligaţia să ia hotărâri, să dea dispoziţii cu privire la activitatea desfăşurată astfel că actul de îndrumare este urmat de cel de comandă, de decizie.

Pe de altă parte controlul implică îndrumarea persoanelor care realizează sau coordonează activitatea controlată, pentru o aplicare corectă a normelor şi procedurilor care reglementează domeniul respectiv, proliferând experienţele pozitive.

Controlul financiar nu se rezumă la ceea ce se petrece în întreprindere şi nu se limitează la perimetrul acesteia. El vizează, în egală masură relaţiile financiare ale unităţilor patrimoniale cu exteriorul, cu mediul economic, administrativ şi social în care acestea îşi desfăşoară activitatea. Vom include aici obligaţiile financiare şi fiscale ale intreprinderilor şi instituţiilor, raporturile lor cu organismele de asigurare şi protecţie socială, eventualele subvenţii primite şi chiar relaţiile de creditare şi alte operaţiuni efectuate prin bănci.

Schematic, elementele componente şi sfera de acţiune a controlului economic- financiar pot fi prezentate ca în figura nr. 1.4.2.

9

Figura 1.4.2. Conţinutul şi sfera de acţiune a controlului economic- financiar

Ca proces complex de urmărire a activităţii social- economice, controlul se manifestă prin funcţiile sale:

Funcţia de reglare- conducerea eficientă a unei activităţi presupune cunoaşterea permanentă a modului cum se realizează obiectivele propuse şi a studiului lor de realizare. Atunci când se constată rămâneri în urmă în unele sectoare, controlul, prin măsurile stabilite pe baza analizei cauzelor care au determinat abateri permite relansarea activităţilor respective şi coordonarea acestora în contextul parametrilor preconizaţi.

Funcţia corectivă- se realizează prin informarea organelor de decizie cu privire la abaterile semnalate în legătură cu nerealizarea obiectivului propus, încălcarea prevederilor legale privind mijloacele şi metodele utilizate pentru realizarea acestuia, atunci când aceste abateri depăşesc toleranţele admisibile. Spre deosebire de funcţia de reglare care acţionează permanent şi presupune încadrare

10

continuă a activităţii în parametrii prestabiliţi, funcţia corectivă se manifestă periodic şi determină noi parametri de desfăşurare ai activităţii, mai realişti. Funcţia corectivă a controlului se manifestă atât în faza de elaborare a planului cât şi realizare (execuţie) a acstuia.

Funcţia de prevenire- preventivă constă în aceea că prin intermediul acţiunilor de control sunt depistate înainte de a se produce, şi stopate totodată, acele activităţi ce urmează a se finaliza cu rezultate negative. Atunci când aceste activităţi sunt strict necesare, controlul elaborează complexul de măsuri ce are menirea de a contracara efectele negative iniţiale.

Funcţia previzională- de prevenire, constă în faptul că abaterile semnalate în cursul acţiunilor de control ca şi cauzele care le-au determinat stau la baza fundamentării deciziilor pentru perioadele viitoare astfel " controlul ajută conducerea în asigurarea unei gestiuni previzionale ale cărei principale caracteristici sunt: desfăşurarea echilibrată a activităţilor viitoare pe baza productivismului raţional, securitatea împotriva riscurilor posibile, descoperirea unor noi posibilităţi de valorificare a rezervelor interne".*

Funcţia de evaluare- a rezultatelor şi stabilirea măsurilor pentru corectarea lor este o funcţie preventivă şi presupune analiza riguroasă critică a situaţiei existente în vederea sesizării operative a eventualelor tendinţe de abateri de la normele prestabilite şi a prevenirii lor. Prin această funcţie se apreciază modul în care se aplică legislaţia, se stabilesc lipsurile, deficienţele, abaterile în care îşi au izvorul factoria căror acţiune au determinat acţiunile negative. Acţiunea este o funcţie de apreciere completă, reală, exactă a activităţii controlate. Pe lângă apreciere această funcţie implică şi sugestii, propuneri precum şi stabilirea măsurilor pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii controlate. Prin completarea evaluării rezultatelor cu măsurile de perfecţionare a fenomenelor şi proceselor, controlul contribuie activ la eliminarea cauzelor care au generat abateri, la îmbunătăţirea activităţii economico- sociale. Eficienţa acestor funcţii este condiţionată de verdicitatea şi operativitatea operaţiilor pe care le furnizează atât conducerii cât şi celor controlaţi. Pe baza acestor informaţii se iau măsuri de soluţionare a problemelor apărute, de eliminare a neajunsurilor, a abaterilor de înregistrare atât de către manager cât şi de executanţi.

Funcţia de îndrumare- de sprijin; cotrolul înseamnă îndrumare concretă la faţa locului. Controlul ajută nemijlocit la creşterea calitaţii a întregii activităţieconomice şi sociale. Această funcţie are caracter stimulativ, de generalizare a experienţei potitive.

Funcţia de constrângere- constă în măsuri legale şi sancţiuni economico- sociale aplicate unităţii controlate sau persoanelor ce dovedesc neglijenţă şi superficialitate în activitate precum şi în gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti care aduc pagube avutului public şi privat.

Unităţilor controlate li se aplică măsuri sau sancţiuni, cum ar fi:- blocarea de fonduri în cazul constatării abaterilor de la dispoziţiilevlegale

în gospodărirea lor;- suspendarea executării măsurilor cu caracter economico- financiar luate de

unitate când contravin dispoziţiilor legale;- dispoziţii obligatorii pentru înlăturarea abaterilor de la normele legale

pentru persoanele încadrate în muncă care au produs pagube avutului public şi privat.

Pentru persoanele încadrate în muncă care au săvârşit abateri în activitate sau au produs pagube în avutul public sau privat, pe baza constatării controlului, se pot stabili răspunderi materiale, disciplinare, contravenţionale şi penale, după caz.

_________________________________________________________________

* I Florea- Controlul financiar şi expertize contabile, Iaşi, 1978

11

CAP. 2. ORGANIZAREA CONTROLULUI ÎN ROMÂNIA

2.1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A CONTROLULUI

Necesitatea şi complexitatea controlului activităţii economico- sociale, diversitatea şi complexitatea domeniilor supuse controlului, ca şi nivelele de

exercitare au impus crearea unui sistem organizatoric adecvat.În cadrul structurii şi formelor organozatorice ale controlului distingem trei

componente (figura nr. 2.1.):- controlul legislativ- controlul economico- financiar- controlul judiciarControlul legislativ se înfăptuieşte de către partea legislativă – Parlamentul

prin Camera Deputaţilor, Senatul şi organul consultativ de specialitate – Consiliul legislativ – precum şi prin Curtea Constituţională.

Cele două camere, a Deputaţilor şi Senatului îşi exercită controlul legislativ prin:

- comisii permanente;- subcomisii;- comisii speciale;- comisii de anchetă;- ropoarte şi interpretări.Controlul economico- financiar se tealizează de către puterea executivă prin

intermediul Guvernului (administraţii publice centrale de specialitate şi cele locale) şi de către puterea legislativă prin Curtea de Conturi. Guvernul dispune de un departament propriu de control (departamentul de control al guvernului). Controlul administraţiei publice centrale de specialitate se realizează prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, care dispune de un aparat de control specializat, controlul financiar al statului, organizat în două compartimente:

- Direcţia generală a controlului fiscal de stat;- Agenţia Naţională a controlului cuprinzând şi organe vamale, Garda

Financiară, Ministerele, departamentele, alte organe centrale de stat, prefecturile şi primăria municipiului Bucureşti, precum şi alte instituţii subordonate direct guvernului care asigură organizarea şi funcţionarea controlului financiar preventiv asupra veniturilor şi cheltuielilor pentru care sunt ordonatorii de credite bugetare sau organe proprii de control. Controlul administraţiei publice locale se realizează prin:

- consiile comunale, orăşeneşti, municipale şi primăriile acestora;- consiliile judeţene;- controlul financiar propriu al regiilor autonome, societăţilor comerciale,

asociaţiilor şi altor persoane juridice cu activitate economico- socială. În cadrul societăţilor comerciale, conform Legii nr. 31/1990, mai acţionează ca organe de control, cenzorii.

Controlul judiciar îşi desfăşoară activitatea în cadrul puterii judecătoreşti prin:

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;- Instanţele judecătoreşti stabilite prin lege;- Ministerul public, prin procurori constituiţi în parchete;- Consiliul Superior al Magistraturii.

12

Figura nr. 2.1.1. Componentele controlului în România.

13

2.2. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE CONTROL ECONOMIC FINANCIAR

Caracterul complex al controlului determină necesitatea programării şi organizării lui. Procedând astfel se asigură ordine în activitatea de control, se rezolvă în toată complexitatea problematică pusă în faţa organelor de control, iar pe această bază se asigură eficienţa necesară activităţii de control.

2.2.1. PROGRAMAREA ACTIVITĂŢII DE CONTROL

Programarea activităţii de control se face în fincţie de felul controalelor, de modul de întocmire a programelor respective, diferenţiindu-se de la un organism de control la altul. Obiectivele şi unităţile care urmează a fi controlate sunt cuprinse în programa trimestrială, sarcinile fiind defalacte pe luni.

Potrivit literaturii de specialitate, a programa activitatea de control înseamnă a decide în vederea îndrumarii controlului într-o anumită direcţie pentru:

- a stabili, prin documente, anumite obiective şi termene de realizare;- a preciza sarcinile concrete ce revin organelor de control;- a controla modul cum sunt duse la îndeplinire sarcinile trasate;- a stabili măsurile necesare realizării lor.

Programele de control, indiferent că sunt anuale, semestriale, trimestriale sau lunare, trebuie să se bazeze pe cunoaşterea realităţii din sfera de acţiune a controlului şi pe legislaţia generală şi specială care reglementează domeniul de activitate controlat; totodată, programul de control trebuie să vizeze aspectele esenţiale ale unităţilor verificate şi să permită evitarea paralelismelor şi a suprapunerilor, asigurându-se utilizarea eficientă a resurselor umane de control.

Realizarea programelor de control va lua în considerare, în afara prevederilor actele normative, anumite elemente indispensabile activităţii de control cum sunt:

- sarcinile de bază ale aparatului de control, care decurg din dispoziţiile legale cu privire la organizarea şi funcţionarea aparatului respectiv;

- sarcinile cu caracter operativ de informare date de conducătorul unităţii;- numărul organelor de control proprii, prin care se duc la îndeplinire

sarcinile legale de control;- obiectivele acţiunilor de control. Se stabilesc unităţile care vor fi

controlate, obiectivele activităţii lor, obiectivele de controlat, precum şi sediul lor principal;

- felul controlului documentar (se stabileşte pentru fiecare unitate în parte);- perioada de gestiune controlată anterior. Menţionarea acesteia dă

posibilitatea de a stabili că perioada de gestiune planificată pentru control să înceapă de la data ultimului control, ştiut fiind faptul că între două controale nu se admit perioade de gestiune necontrolate;

- perioada de gestiune care urmează a se controla;- durata controlului. Se stabileşte numărul de zile necesare pentru control

din perioada de gestiune care urmează a se controla;- timpul când urmează a se efectua controlul. Dacă durata controlului indică

timpul necesar pentru controlul perioadeide gestiune programată, timpul când urmează a se efectua controlul indică data începerii şi data terminării controlului pentru fiecare unitate în parte.

Programul de control se întocmeşte în zile/ om pe an, ţinându-se seama de elementele susmenţionate şi în funcţie de numărul zilelor care pot fi utilizate.

14

2.2.2. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE CONTROL

Studiul organizării controlului financiar presupune luarea ca etalon a controlului financiar de gestiune (care ţine de controlul propriu al agenţilor economici şi al ordonatorilor de credite bugetare), deoarece astfel de controale sunt mai frecvente şi au un caracter complex, modul de organizare şi etapele fiind însă identice şi în cazul celorlalte feluri de controale. Etapele respective sunt următoarele:

- pregătirea controlului;- organizarea activităţii de control (la unitatea controlată);- controlul propriu- zis;- întocmirea şi perfectarea documentelor de control;

1. Pregătirea controluluiÎn această etapă au loc următoarele operaţiuni:

● constituirea echipei de control în funcţie de:► mărirea unităţii care urmează a fi controlată;► gradul de disperare teritorială;► volumul operaţiunilor;► perioada supusă controlului.● desemnarea unui responsabil (şef) dintre controlorii bine pregătiţi

profesional;● documentarea, în vederea cunoaşterii problemelor legate de activitatea

unităţii care va fi controlată, care presupune:► studierea actelor de control încheiate anterior, care privesc unitatea

respectivă;► analiza unor rapoarte, dări de seamă, acte decorespondenţă, sesizări;► studiul reglementărilor specifice care vizează activitatea unităţii care

urmează a fi controlată;De regulă, această etapă se desfăşoară la sediul unităţii verificatoare şi se

încheie cu instruirea şi seminarizarea controlorilor care urmează să participe la respectiva acţiune de control.

În activitatea de practică de control financiar, pentru a se fixa mai bine obiectivele şi scopurile unei acţiuni de control, se obişnuieşte întocmirea unei tematici privind acţiunea de control, care cuprinde următoarele repere:

● Sarcini şi orientări cu caracter general;● Scopul acţiunii;● Caracterul acţiunii;● Obiectivele principale care trebuie urmărite.La urmărirea obiectivelor, se vor avea în vedere următoarele cerinţe:► expunerea obiectivelor trebuie să se facă în mod sistematizat, iar acestea

trebuie grupate în funcţie de cum se vor verifica;► selectarea obiectivelor care urmează a fi verificate, scoţându-se în evidenţă

cele prioritare, precizându-se regimul obligatoriu care trebuie urmărit;► se va accentua caracterul preventiv şi de sprijin pe care trebuie să-l aibă

controlul asupra obiectivelor indicate pentru verificare, arătând orientativ unele forme şi metode specifice;

● Indicaţii tehniceÎn raport cu natura şi caracterul problemei şi al unităţilor care urmează a se

controla, se fac precizări cu privire la:► cum este organizată şi condusă evidenţa contabilă, ce echipamente

automate şi mecanizate de evidenţă şi calcul există, ce programe şi ce operaţii se fac cu acestea şi cum trebuie controlate;

► documentele care urmează a se supune controlului;► cum este organizat sistemul informaţional intern şi ce date pot fi utilizate

lacontrol;► lămuriri privind modul de completare a eventualelor anexe, explicarea

datelor cerute, interpretarea acestora şi concluziile care trebuie să le asigure;► cum trebuie să se realizeze colaborările cu organele din afară;

15

► verificările inopinante, încrucişate, reciproce, în lanţ, care trebuie realizate de la caz la caz, în raport cu problema verificată şi cu necesităţile impuse de sprijinirea unităţii în rezolvarea unor situaţii deficiente;

► alte indicaţii care sunt considerate necesare pentru atingerea scopului acţiunii.

● Modul de întocmire şi remitere a actelor de control;● Valorificarea care trebuie asigurată la nivelul unităţii, pe plan local, şi

modul de prezentare a propunerilor privind măsurile de luat la nivel central;● Indicaţii în legătură cu analizarea unor probleme legate de continua

perfecţionare a activităţii controlate.În funcţie de sectorul ori de specificul activităţii unităţilor la care urmează a se

desfăşura controlul, se va indica, în continuare, materialul legislativ specific care a apărut în perioada anterioară elaborării tematicii.

2. Organizarea activităţii de control la unitatea controlatăOrganizarea activităţii de control presupune:● prezentarea echipei de control la conducerea unităţii care urmează a fi

controlată pentru a aduce la cunoştinţă scopul şi obiectivele controlului, eventual şi durata ecestuia;

● efectuarea inventarierilor de control la casieriile şi depozitele unităţii. Aceasta se face imediat după prezentare la conducerea unităţii, pentru a da un caracter inopinant;

● continuarea activităţii de documentare la sediul unităţii controlate, pentru a se cunoaşte:

► procesul tehnologic (cel puţin sumar);► circuitul documentelor;► dificultăţile din diversele sectoare de activitate.Acest tip de documentare poate fi completat şi pe baza analizei diverselor

sesizări, asupra activităţii unităţii controlate sau asupra unor persoane din conducere, ori a unor materiale publicate în presă.

Pe baza rezultatelor, şeful echipei de control întocmeşte planul desfăşurării controlului, repartizând obiectivele de control, pe fiecare controlor, în funcţie de pregătire şi experienţă.

Configuraţia planului desfăşurării controlului, denumit curent plan de lucru al organelor de control financiar, este sugerată cu ajutorul machetei 2.2.2.1.

Macheta 2.2.2.1. Planul de lucru

3. Controlul propriu-zis al obiectivelor obligatoriiConstă în aplicarea procedeelor de control, în mod sistematic, cu scopul

identificării deficienţelor din cadrul unităţii controlate la fiecare obiectiv supus controlului.

16

4. Întocmirea şi perfectarea documentelor de controlConstatările făcute în timpul controlului sunt consemnate în note, luate

sistematic, de regulă pe caietele individuale ale controlorilor, care la sfârşitul controlului sunt sistematizate şi folosite pentru redactarea documentelor de control.

Principalul document de control este procesul verbal de control, în care sunt consemnate în ordine, toate deficienţele constatate ca urmare a controlului obiectivelor stabilite.

Dacă în urma controlului nu se constată deficienţe , nu se mai întocmesc proces- verbal, oboectivele, documentele, operaţiile şi perioada verificate fiind consemnate în Nota de expunere a concluziilor verificării.

Procesul- verbal, ca act de control de bază, cuprinde o parte introductivă în care se consemnează date menite să faciliteze identificări privind:

► unitatea controlată;► organele de control;► forul tutelar de care aparţine unitatea;► perioada supusă controlului;► perioada în care s-a efectuat controlul;► managerii unităţii.● În cuprinsul procesului verbal sunt redate, în continuare, constatările

propriu- zise, pe capitole, corespunzătioare tematicii sau reglementărilor legale.Pentru fiecare deficienţă constatată se redau, obligatoriu şi într-o succesiune

strictă, date şi elemente după cum urmează:►obiectul verificării, constatarea, operaţiile şi documentele verificate din care

s-a desprins constatarea, precum şi numele şi prenumele organului de control;► cauzele care au determinat deficienţele sau abaterile;► consecinţele economice şi financiare ale deficienţelor constatate;► dispoziţiile legale încălacte;► numele, prenumele şi funcţia persoanelor răspunzătoare;► eventualşele obiecţii ale persoanelor controlate şi punctul de vedere legal

fundamentat al organului constatator;► măsurile luate operativ în timpul controlului şi documentele în care s-au

materializat;► sarcinile, măsurile şi obligaţiile care sunt luate, atât de unitatea controlată,

cât şi de organul de control pentru soluţionarea problemelor constatate.● În partea finală a procesului- verbal se prezintă faptul că la terminarea

controlului au fost restituite toate actele şi documentele puse la dispoziţia organelor de control, indicându-se numărul de exemplare în care sa întocmit şi numărul de înregistrare la unitatea verificată.

Notă:Procesul- verbal de control se semnează de organele de control şi de

conducerea unităţii controlate. În cazul în care sunt consemnate fapte ce atrag răspunderea penală, procesul verbal de control se semnează în mod obligatoriu şi de persoanele făcute răspunzătoare.

În legătură cu întocmirea procesului verbal de control mai adăugăm următoarele:

- în procesul verbal de control nu se admit corecturi, ştersături sau adăugiri. Când apar asemenea situaţii, este necesară certificarea organelor de control.;

- în procesul verbal de control nu se vor insera părerile personale ale controlorilor asupra celor constatate sau aprecieri asupra persoanelor care au comis abaterile;

- nu se vor da indicaţii pentru remedierea lipsurilor, nu se vor prezenta date statistice şi nu se vor face descrieri cu caracter informativ care nu sunt necesare în susţinerea constatărilor consemnate;

- întocmirea procesului verbal de control nu se face în ultimele zile ale controlului, ci pe parcurs, în timpul controlului şi al definitivării constatărilor.

În situaşia în care conducerea unităţii controlate nu este de acord cu constatările organelor de control, acesta va semna cu obiecţiuni, menţionând punctele cu care nu este de acord şi ataşând un material scris corespunzător. Obiecţiunile respective se vor analiza de către organle de control care au efectuat controlul, acesta

17

vor stabili în ce măsură obiecţiunile sunt întemeiate şi vor face referire la acest lucru în nota de prezentare.

La procesul verbal de control se anexează diferite documente de control, în funcţie de natura constatărilor făcute, cum ar fi:

●Procese verbale intermediare, care se referă la constatări ce privesc o problemă sau o gestiune. Acestea se întocmesc separat şi urmează o filieră de valorificare deosebită.

Cu acazia controlului gestiunilor băneşti sau de materiale se întocmesc liste de inventariere, în care se consemnează reperele controlate, soldul scriptic,cel faptic şi eventualele diferenţe. În cazurile în care se constată lipsuri importante, precum şi atunci când se constată deficienţe organizatorice în legătură cu gestiunea respectivă, pe lângă listele de inventariere se întocmesc şi procese verbale separate, în care se consemnează diferenţe însemnate, în plus sau în minus, nu se mai întocmeşte proces verbal separat, anexându-se la procesul verbal de bază doar listele de inventariere.

În cazurile în care se constată prejudicii recuperabile se întocmesc procese verbale separate în care se consemnează detaliat împrejurările, cauzele, cuantumul prejudiciilor şi vinovaţii. Filiala de valorificare este diferită de cea a procesului verbal de bază, motiv pentru care acesteprocese verbale se întocmesc într-un număr de exemplare corespunzător, ele constituind în mod obligatoriu anexe ale procesului verbal de bază. În situaţia constatării unor fapte cu caracter infracţional, procesle verbale se vor înainta Parchetului.

In cuprinsul acestuia, constatările respective se consemnează într-o formă succită, făcându-se trimitere la procesele verbale anexate.

* Declaraţiile date de gestionari co acazia începerii inventarierilor de control, în care se precizează locurile de depozitare, situaţia evidenşei depozitului respectiv, eventualele plusuri sau minusuri, etc;

* Sesizările primite de la diferite persoane fizice sau juridice, care nu se lasă la unitatea controlată.

* Notele explicative sunt de asemenea anexe ale proceselor verbale de bază, cât şi ca anexe ale celor intermediare. Notele explicative cuprind, sub formă de întrebări şi răspunsuri, explicaţiile pe care cei ce se fac răspunzători pentru anumite deficienţe le dau în legătură cu acestea. Ele au caracter de declaraţii, deci de instrumente de primă cercetare judiciară în cazurile penale.

Dacă persoana în cauză refuză să dea notă explicativă ori lipseşte din unitate în perioada de desfăşurare a controlului, întrebările se formulează în scris sub formă de adresă, cu stabilirea termenului de răspuns, înregistrându-se la unitatea controlată. Dacă nici în aceste condiţii nu se răsounde la întrebări,faptul se consemnează în procesul verbal, anexându-se o copie de pe adresa cuprinzând întrebările.

* Notele de constatare sunt documente de control bilaterale, în care se consemnează fenomene sau fapte care ulterior nu ar mai putea fi dovedite.

* Situaţii de control în care se consemnează cifric anumite deficienţe, reflectându-se pe lângă valoarea pagubelor şi frecvenţa fenomenului negativ.

* Documente originale , acestea pot fi ridicate de organele de control, în anumite situaţii fiind înlocuite cu copii certificate atît de echipa de control cît şi de conducerea unităţii.

* Angajamentele scrise cu privire la acoperirea pagubelor pot constitui, de asemenea, anexe la procesele verbale. Acestea reprezintă titluri executorii pe baza cărora se poate trece la recuperarea eşalonată a prejudiciilor constatate, fără alte formalităţi de urmărire a debitorului.

* Procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor acesta se încheie de către organele de control atunci când se constată încălcarea normelor legale privind discipilna financiară de către salariaţii unităţii controlate în interiorul perioadei de prescripţie de 12 luni.

Potrivit art. 17 din legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor elementelor pe care trebuie să le cuprindă obligatoriu procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor sunt:

- data şi locul unde este încheiat;- numele, prenumele şi calitatea celui care îl incheie;- numele, prenumele, domiciliu, ocupaţia şi locul de muncă al

contravenientului, numărul şi data actului de identitate al acestuia cu menţiunea organului emitent;

18

- descrierea faptei care constituie contravenţie cu indicarea datei şi a orei când a fost săvârşită, precum şi cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii acesteia şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

- indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;

- consemnarea în proces verbal, la cererea contravenientului, a obiecţiunilor acestora, cu privire la conţinutul procesului verbal şi a mijloacelor de probă.

În cazul necuprinderii unui element dintre cele sus menţionate, procersul verbal întocmit de organele de control financiar este lovit de nulitate.

* Nota de prezentare este documentul în care echipa de control consemnează elementele necuprinse în procesul verbal de bază şi nici în celelalte anexe ale acestuia în legătură cu:

- persoanele sau organele din afara unităţii controlate, care au dat dispoziţii generatoare de deficienţe şi pentru care trebuie să se stabilească răspunderi;

- motivele neplăcerii sau nepropuneri de sancţiuni pentru anumite persoane;- propuneri de măsuri de valorificare pentru deficienţe consemnate în

procesele verbale, pentru care au luat măsuri corespunzătoare de conducere a unităţii controlate, propuneri pentru măsuri de valorificare depăşind competenţa unităţii controlate şi care intră în competenţa forului tutelar;

- combaterea obiecţiilor şi lămurirea situaţiei reale în legătură cu eventualele obiecţii formulate cu ocazia semnării proceselor verbale de persoanele pe seama cărora au fost reţinute deficienţele;

- propuneri în legătură cu continuarea unor probleme sau cu clarificarea acestora la alte organe;

- concluzii şi aprecieri personale în legătură cu continuarea unor probleme sau cu clarificarea acestora la alte organe;

- greutăţi întâmpinate în efectuarea controlului, generate de ineficienţa sprijinului acordat de conducerea unităţii controlate;

- greutăţi întâmpinate de unitatea controlată ca urmare a modului defectuos de organizare, independent de voinţa acesteia sau ca urmare a unor instrucţiuni sau acte normative depăşite, făcându-se propuneri pe marginea constatărilor;

- aprecieri şi propuneri când se constată serioase deficienţe în organizarea şi funcţionarea unităţii controlate, ca urmare a stiului defectuos de muncă, a unor măsuri arbitrate luate de conducere, a insufucienţei pregătirii personalului din anumite sectoare de activitate,

* Notă de expunere se întocmeşte în situaţia în care sau constatat deficienţe sau abateri, intrând tot în categoria documentelor unilaterale de control.

În consecinţă, neexistând procesul verbal de control, în nota de expunere a concluziilor controlate se vor consemna perioada supusă controlului, obiectivele şi documentele controlate.

2.3. Controlul financiar propriu- definiţie, concept

Controlul financiar propriu se organizează şi funcţionează la ministere, departamente, alte organe de stat, regii autonome şi organe locale sub forma controlului financiar preventiv şi al controlului financiar de gestiune. Modul de organizare şi exercitare a controlului finaciar propriu şi detalierea obiectivelor în funcţie de specificul activităţii şi structura lor organizatorică se stabilesc prin acte de dispoziţie de ordine interioară emise de conducerile unităţilor respective.

Indiferent de natura activităţii, specific şi mărime, controlul propriu urmăreşte:

- asigurarea unei activităţi cât mai profitabile;- evitarea oricăror forme de risipă şi pagube, care ar putea diminua profitul;- dezvoltarea şi diversificarea activităţii în perioadele următoare;

19

- respectarea riguroasă a legislaţiei economico- financiare şi fiscale, evitând astfel plata de amenzi, majorări şi penalităţi;

- cointeresarea maximă a salariaţilor la rezultatele activităţii;- asigurarea, în întreaga activitate, a unui climat de ordine şi disciplină în

munca salariaţilor.

2.4. Controlul financiar propriu al societăţilor comerciale

Controlul financiar propriu se organizează şi funcţionează la ministere, departamente, alte organe centrale de stat, regii autonome, societăţi comerciale, instituţii bugetare şi organe locale ale administraţiei publice.

Managerii unităţilor patrimoniale sunt obligaţi prin acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea acestora, să ia toate măsurile necesare pentru gospodărirea şi administrarea cu maximă eficienţă a mijloacelor materiale şi băneşti şi apărarea integrităţii proprietăţii publice şi private.

Realizarea acestui deziderat implică organizarea şi exercitarea în interiorul unităţilor şi asupra activităţii lor, a unui control riguros şi sistematic în care există şi acţionează şi un control din afară.

Literatura de specialitate acordă un rol deosebit controlului din interiorul unităţii pornind de la urnătoarele considerente:

► răspunderea pentru bunul mers al activităţii ca şi pentru modul de utilizare şi integritatea patrimoniului revine în primul rând administratorilor şi personalului salariat al unităţii patrimoniale;

► eficacitatea controlului este cu atât mai mare cu cât este mai aproape de activitatea social economică pe care o urmăreşte.

În acelaşi timp controlul din afara unităţii îşi are obiectivele sale bine definite, urmărind înfăptirea politicii economice, financiare şi sociale a statului, modul de constituire şi gospodărire a fondurilor, asigurând unitatea în organizarea şi exercitarea controlului propriu al unităţilor patrimoniale.

Astfel, cele două canale de exercitare a controlului propriu al unităţilor patrimonioale nu se exclud reciproc ci se îmbină armonios, eficienţa controlului constând în optimizarea raportului dintre acestea.

Controlul financiar propriu din interiorul unităţii organizat în virtutea actelor normative în vigoare, de managerii acestora, se manifestă sub următoarele forme:

1. controlul financiar preventiv cu scopul de a opri de la efectuare toate acele operaţii economice şi financiare nelegale, neraeale, neeconomicoase;

2. controlul ierarhic operativ- curent , ca formă de control prin care fiecare persoană cu funcţie de conducere este obligaă să verifice permanent activitatea comparimentelor sau persoanelor din subordine;

3. controlul finaciar de gestiune pentru efectuare a controlului ulterior cu caracter gestionar de fond asupra administrării mijloacelor materile şi băneşti.

20

CAP.3. CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV

Definiţie, concept, evoluţie

Decurgând din necesitatea obiectivă a acţiunii controlului în economia de piaţă, controlul financiar preventiv, prin conţinutul său şi momentul executării, asigură oprirea de la efectuare a tuturor operaţiilor economice sau financiare care nu sunt legale, reale, economice, oportune şi necesare cu scopul de a preîntâmpina încălcarea dispoziţiilor legale, imobilizarea fondurilor şi păgubirea avutului public şi privat.

În 1959, printr-o reglementare, s-a instituit posibilitatzea delegării atribuţiei de control financiar preventiv unui număr mai mare de personal, cu condiţia să fie încadrat în compartimentul financiar- contabil şi s-a produs certificarea de compartiment, prin care şefii diferitelor compartimente din unităţi îşi asumau răspunderea pentru controlul operaţiilor din punct de vedere tehnic.

Alte modificări ale acestei forme de control se aduc în anul 1970 şi constau în:- reducerea considerabilă a aperaţiilor supuse vizei de control preventiv şi

reglementarea răspunderii şefilor de compartimente sau a locţiitorilor acestora pentru valorile materiale şi băneşti. În felul acesta, numărul operaţiilor supuse vizei de control preventiv s-a redus, limitându-se la documentele care reflectă operaţii numite de ligiuitor, respectiv intrări sau ieşiri de valori materiale sau băneşti din cadrul întreprinderii (contractele economice de aprovizionare sau de desfacere, facturile pentru produsele livrate, plăţile şi încasările de orice fel);

- s-a reglementat posibilitatea creării unor compartimente specializate în cadrul întreprinderilor mari, care să se ocupe exclusiv de control financiar preventiv, lucrătorii repartizaţi acestui compartiment, cu pregătire economică şi tehnică, specializându-se în această muncă;

- apoi înfiinţarea Cutţii Superioare de Control Financiar, căreia îi revine între altele, sarcinile de coordonare şi orientare a activităţii de control finaciar preventiv, a determinat noi modificări ale acestei forme de control;

- se asigură reglementarea unitară a organizării şi exercitării controlului preventiv stabilindu-se precis atribuţiile ce revin pe această linie Curţii Supreme de Control Financiar, Ministerului Finanţelor Publice, băncilor, ministerelor economice, centralelor şi întreprinderilor;

- se întăreşte poziţia conducătorilor compartimentelor de contabilitate, prin condiţionarea sancţionării, numirii şi eliberării lor din funcţie de acordul Ministerului Finanţelor, al ministerelor, al comitetelor executive ale consiliilor judeţene sau ale administraţiilor financiare judeţene, după caz;

- se lărgeşte sfera operaţiilor supuse controlului financiar preventiv, vizele acordate referindu-se şi la necesitatea , oportunitatea şi economicitatea operaţiilor, pe lângă legalitatea acestora;

- se extinde dreptul Curţii Superioare de Control Financiar de a exercita controlul finaciar preventiv, prin organele proprii sau prin organele Ministerului Finanţelor Publice şi băncilor, la unele centrale, întreprinderi, instituţii de stat şi comitete executive ale consiliilor judeţene.

Curtea Superioară de Control Financiara a repartizat delegaţi permanenţi pe lângă diferitele ministere şi instituţii centrale, care exrcită controlul financiar preventiv asupra tuturor operaţiilor prevăzute de lege, atunci când acestea depăşesc anumite limite valorice, viza de control preventiv acordată de organele ministerelor şi instituţiilor centrale respective fiind valabilă numai pentru celelalte operaţii. Considerându-se că această formă de control preventiv este eficientă în practică, s-a hotărât extinderea ei. Pentru aceasta Curtea Supremă de Control Financiar a instalat delegaţi permanenţi şi la unele centrale industriale, mai precis la cele din cadrul personalului Ministerului Finanţelor Publice, cu acordul conducerii acestuia.

Şi Ministerul Finanţelor Publice a repartizat delegaţi permanenţi din cadrul personalului propriu, al băncilor din cadrul controlului financiar preventiv, cu sarcina de a aviza operaţiile prevăzute de lege, depăşind anumite limite valorice, după ce acestea au fost în prealabil vizate de controlul preventiv şi aprobate de factorii

21

competenţi din unităţile respective. Astfel de organe de avizare au fost delagate pe lângă:

- întreprinderile de comerţ exterior;- unele centrale industriale, trusturi şi grupuri de întreprinderi;- unele întreprinderi industriale mai mari.Operaţiile supuse vontrolului preventiv erauprecizate de însuşi actul normativ

şi aveau ca obiect: încheierea contractelor este un control profilactic, de prevenire. Precedând de aprovizionare sau de desfacere, încasările şi plăţile de orice fel, transferurile de fonduri fixe, solicitare de credite bancare, constituirea şi utilizarea fondurilor, stabilirea preţurilor, angajarea şi cheltuirea creditelor bugetare, în cazul unităţilor bugetare, toate fiind operaţii patrimoniale.

Controlul financiar preventiv prezintă unele caracteristici faţă de celelate forme de control organizate şi exercitate la nivelul unităţilor economice:

- are un caracter patrimonial. Această caracteristică rezidă în sfera oarecum limitată de exercitare, totaliatate operaţiilor care generează sau sting drepturi sau obligaţii patrimoniale ale unităţii faţă de alte unităţi sau persoane fizice.

- efectuarea operaţiilor economice şi financiare şi oprind de la efectuare acele operaţii nelegale, controlul financiar preventiv preîntâmpină imobilizarea de fonduri, păgubirea avutului public şi privat;

- este un control propriu al unităţilor patrimoniale întrucât exercitarea lui constituie un atribut al organelor financiar contabile din interiorul acestora;

- este un control documentar întrucât operaţiile economice şi financiare supuse controlului preventiv se verifică pe baza documentelor în care sunt consemnate;

- are un caracter total în sensul cuprinderii în sfera sa de exercitare a tuturor documentelor în care sunt consemnate operaţiuni din care se nasc sau prin care se sting drepturi şi obligaţii patrimoniale;

- este un control al formei de prezentare al documentelor şi al condiţiilor de fond ale operaţiilor consemnate în ele.

Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor care conţin operaţii de utilizare a fondurilor sau din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale, urmărind să preîntâmpine încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare şi producerea de pagube.

Documentele care reflectau astfel de operaţii erau verificate în primul rând de organele unităţilor respective, după care, cele care depăşeau limitele valorice stabilite erau supuse vizei de control preventiv sau avizării delegaţilor permanenţi din cadrul Curţii Superioare de Control Financiar, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau băncilor, după caz.

În vederea organizării controlului financiar preventiv în cadrul unităţilor,conducătorii acestora aveau obligaţia ca, la propunerea contabililor-şefi sau a delegaţilor permanenţi din cadrul Curţii Superioare de Control Financiar sau al Ministerului Finanţelor Publice, să emită decizii de organizare, în care să precizeze: operaţiile supuse controlului preventiv şi documentele care trebuie vizate; persoanele care trebuie să le verifice şi ce obiective trebuie să vizeze la fiecare operaţie; limitele valorice peste care documentele reflectând operaţii supuse controlului financiar preventiv sau avizate de delegaţii din afara unităţii.

După anul 1989 conceptului de control financiar preventiv a fost revizuit în funcţie de de noile schimbări apărute în economia românească - apariţia economiei de piaţă, spargerea monopolului economiei socialiste, creşterea rolului autonomiei locale în unităţile administrative teritoriale. Ca urmare s-a adoptat şi legislaţia care îl vizează şi care îl presupune.

Astfel, potrivit H.G.720/1991, controlul financiar preventiv se organizează de ordonatorii de credite principali secundari şi terţiari, precum şi de directorii generali ai regiilor autonome, prin compartimentul financiar-contabil şi se execută de de şeful acestui compartiment.

Se supun controlului financiar preventiv documentele ce cuprind operaţiile

ce se referă la drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale unităţii. în faza de angajare şi

de plată, în raporturile cu alte persoane juridice sau fizice.Documentele ce conţin operaţiuni supuse controlului financiar preventiv şi

circuitul acestora se stabilesc de conducerile ministerelor, departamentelor, altor

22

organe centrale de stat, prefecturilor, regiilor autonome în funcţie de specificul activităţii fiecăruia.

Documentele, însoţite de acte justificative, se prezintă la controlul financiarpreventiv semnat de şeful compartimentului de specialitate în care s-au întocmit şi care răspunde de realitatea şi exactitatea datelor şi legalitatea operaţiilor consemnate în acestea.

Obţinerea vizei de control preventiv pe documente, care se dovedesc ulteriornelegale, nu exonerează de, răspundere pe şefii compartimentelor de specialitate care le-au întocmit. Persoanele care exercită controlul financiar preventiv trebuie să răspundă pentru legalitatea şi eficienţa operaţiilor cuprinse în documentele prezentate de compartimentele de specialitate.

Şeful compartimentului financiar-contabil, în situaţiile în care el sau celelalte persoane desemnate să exercite controlul financiar preventiv constată că operaţiile prezentate la control sunt nelegale sau neeficiente, iar conducătorul unităţii dispune pe propria răspundere efectuarea lor, va informa în scris atât consiliul de administraţie cât şi Direcţia generală de control financiar de stat din Ministerul Economiei şi Finanţelor sau Direcţia de control financiar de stat a judeţului sau municipiului Bucureşti care, după caz, vor dispune măsurile necesare potrivit competenţelor.

Documentele referitoare la operaţii supuse controlului financiar preventiv şi care nu au fost vizate nu pot fi înregistrate în contabilitate. Ele vor fi evidenţiate separat. De asemenea, se va întocmi o evidenţă separată a documentelor vizate pentru controlul financiar preventiv din dispoziţia unităţii.

Potrivit Legii 94/1992, de organizate a Curţii de Conturi, Curtea exercită controlul financiar preventiv,prin organe proprii de control, la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale, asupra:a) angajamentelor din care ar deriva,direct sau indirect, obligaţii de plată în sarcina statutului;

a) efectuării unor plăţi din fonduri publice;b) deschiderii şi repartizării creditelor bugetare;

b)modificării situaţiei iniţiale a repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare a creditelor aprobate inclusiv prin vizări de credite;

c) concesionării sau închirierii de bunuri publice.Documentele operaţiunile şi limitele valorice minime de la care acestea vor

fi supuse controlului financiar preventiv se stabileşte de Curte.în funcţie de importanţa şi neajunsurile constatate, dacă prin lege nu se prevede astfel.

Organele de control financiar preventiv ale Curţii se pronunţă asupra legalităţii angajamentelor şi efectuări unor plăţi,precum şi asupra utilizării creditelor bugetare în limita şi conform destinaţiei stabilite prin legea bugetară anuală.Controlul financiar preventiv se exercită prin viză. Nici o operaţiune din cele supuse controlului financiar preventiv al Curţii nu poate fi executată fără viza acestuia.

În cazul în care controlul financiar consideră că operaţiunea nu îndeplineştecondiţiile prevăzute de lege pentru acordarea vizei de control financiar preventiv, elsemnalează acest lucru în scris ordonatorului principal de credite, făcând cunoscutemotivele refuzului de viză. Dacă ordonatorul principal de credite insistă in efectuareaoperaţiunii,el înaintează Secţiei de control financiar preventiv actele a căror viză a fost refuzată, motivele refuzului şi punctul său de vedere.

Secţia de control financiar preventiv soluţionează cererea în termen de 10 zile, într-un complet construit de trei consilieri de conturi. Completul astfel construit poate cere completare documentelor prezente şi lămuriri de la ordonatorul principal de credite. Asupra cererii de viză, completul se pronunţă, motivat, printr-o decizie care se comunică celor interesaţi.

In cazul respingerii cererii şi al menţinerii refuzului de viză, ordonatorul se poate adresa Guvernului, care hotărăşte în următoarele 15 zile.

Hotărârea Guvernului de autorizarea operaţiunilor refulate la viza de controlfinanciar preventiv se comunică Curţii de Conturi şi ordonatorului principal de credite în termen de 15 zile.

Curtea de Conturi informează lunar Parlamentul asupra operaţiunilor refuzate la viza de control preventiv şi autorizate de Guvern, aducându-i la cunoştinţă şi motivele refuzului său.

23

Evoluţia ulterioară a economiei româneşti a impus şi o revedere atât a cadrului de organizare şi exercitare a controlului financiar preventiv cât şi a cadrului legislativ. Astfel, odată cu apariţia Ordonanţei de urgenţă 119/1999 de organizare şi exercitare a auditului" ca un nou mod de abordare a controlului respectiv de validare sau invalidare a tehnicilor şi procedeelor de control a fost revizuit şi controlul financiar preventiv ca o subactivitate a auditului".

Aceasta este şi dorinţa legiuitorului de a conferi controlului financiar preventiv noi dimensiuni şi noi responsabilităţi mai ales în domeniul banului public.

Au apărut următoarele organizări ale controlului financiar preventiv:- controlul financiar preventiv propriu;- controlul financiar preventiv delegat.-A. Controlul financiar preventiv propriu. Instituţiile publice au obligaţia

să organizeze controlul financiar preventiv propriu şi evidenţa angajamentelor în cadrul compartimentului contabil.

Organizare controlului financiar preventiv propriu revine conducătorilorinstituţiilor publice (ordonatori de credite principali, secundari sau terţiari) care au obligaţia să stabilească proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv propriu, documentele justificate şi circuitul acestora cu respectarea dispoziţiilor legale.

Controlul financiar preventiv propriu se exe4rcită de către contabilul şef prin viză de control financiar preventiv propriu.

In funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii, contabilul şef poateîmputernici, cu aprobarea ordonatorului de credite, şi alte persoane din subordinea ca să exercite controlul financiar preventiv propriu, cu precizarea limitelorîmputernicirii,persoane care, de regulă,nu participă Ia întocmirea şi contabilizareadocumentelor controlate.

Persoanele împuternicite şă exercite controlul financiar preventiv propriu trebuie să aibă pregătirea economică şi experienţa necesară,să îndeplinească condiţiile de cinste şi corectitudine. Legal nu pot fi împutrnicite să exercite acest control persoanele aflate în curs de urmărire penală, de judecată sau care au fost condamnate chiar şi dacă au fost graţiate, pentru fapte privitoare la abuz de serviciu, fals, uz de fals, înţelăciune,dare sau luare de mită şi alte infracţiuni prin care sau produs pagube unor persoane fizice sau juridice, dacă în cursul urmăriri penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care asîvârşit una din infracţiunile menţionate, nu poate fi împuternicit să exercite controlulfinanciar preventiv propriu timp de doi ani de la data aplicări amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate fi împuternicit să exercite acest control în cursul termenului de încercare de doi ani de la expirarea acestui termen.

Împuternicirea se face pe bază de ordin sau decizie a conducătorului instituţiei. Prin ordin sau decizie se stabilesc concret operaţiunile asupra cărora se exercită controlul financiar preventiv, condiţiile şi perioada în care se desfaţoară această activitate.

Se supun aprobării ordonatorului de credite numai proiectele de operaţiuni care respectă întru totul cerinţele de legalizar, regularitate şi încadrare în limitele angajamentelor bugetare aprobate, care poartă viza de control financiar preventiv propriu.

Viza de control financiar propriu se exercită prin semnătura persoanelor în drept, copetente în acest sens şi prin aplicarea de către acestea a sigiliului personal.

În vederea acordării vizei de control financiar preventiv propriu, proiectele de operaţiuni se prezintă însoţite de documentele justificative corespunzătoare, certificate în privinţa realităţii şi legalităţii prin semnătura conducătorilor compartimentelor de specialitate care iniţiază operaţiunea respectivă. Conducătorii acestor compartimente de specialitate răspund pentru realitate, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror documente justificative le-au certificat. Obţinerea vizei de control financiar preventiv propriu pe documente care cuprind date nareale sau inexacte nu exonerează de răspundere pe şefii compartimentelor de specialitate care le-au întocmit.

Persoanele în drept să exercite controlul financiar preventiv propriu răspundsolidar pentru legalitatea, pentru regularitatea şi pentru încadrarea în limitelor

24

angajamentelor bugetare aprobate în privinţa operaţiunilor pentru care au acordat viză de control financiar preventiv propriu.

În cazurile în care dispoziţiile legale prevăd avizarea operaţiunilor de cătrecompartimentul de specialitate juridică,proiectul de operaţiune va fi prezentat pentrucontrol financiar preventiv propriu cu viza şefului compartimentului juridic. Persoanele în drept să exercite controlul financiar preventiv propriu pot cere avizul compartimentului de specialitate juridică ori de câte ori consideră că necesităţile o impun. Persoana care exercită controlul financiar preventiv propriu nu trbuie să fie implicată, prin sarcinile de serviciu, în efectuarea operaţiunii supuse controlului financiar preventiv propriu, iar exerciterea funcţiei de ordonator de credite este incompatibilă cu exercitarea funcţiei de contabil-şef/contabil.

În cazul în care persoanele desemnate să exercite controlul financiar preventiv constată că operaţiunile prezentate la control sunt nelegale sau neeficiente, iar conducătorul instituţiei dispune pe propria răspundere, efectuarea lor, şeful compartimentului financiar- contabil informează în scris atât Consiliul de Administraţie cât şi Direcţia controlului financiar de stat care dispun de măsurile necesare în raport de competenţele legale.

Documentele referitoare la operaţiile supuse controlului financiar preventivpropriu,care nu au fost vizate,nu se înregistrează în contabilitate. Pentru aceste documente se ţine o evidenţă separată. Tot evidenţă separată se întocmeşte şi pentru controlul financiar preventiv propriu din dispoziţia conducătorului instituţiei.

Decizia de organizare şi exercitare a controlului financiar preventiv propriucuprinde:

- persoanele cu drept de exercitare a controlului;- şefii compartimentelor de specialitate care exercită documentele ce se

reprezintă în vererea executării controlului;- termenele de acordare a vizei;- specimenele de semnătură ale persoanele ce exercită controlul.Decizia se prezintă fiecărei persoane cu sarcini de acordare a vizei de control

financiar preventiv propriu, şefilor compartimentelor de specialitate şi celor care efectuează operaţiile supuse controlului financiar preventiv propriu.

Pe linia organizării şi executării controlului financiar preventiv propriu stabilesc fapte care constituie contravenţie şi generează răspunderea contravenţională, şi anume:

- neemiterea în termen a actelor administrative privind modul de organizare şi exercitare a controlului;

- atribuirea exercitării controlului financiar preventiv propriu unei persoane fără să se fi obţinut, în prealabil, de la organele de poliţie relaţiile scrise cu privire la antecedentele penale ale acesteia sau ale cărei antecedente penale duc la interzicerea împuternicirii şi executării controlului;

- întomirea şi prezentarea controlului financiar preventiv propriu a unor documente în care sunt consemnate operaţii fără bază legală sau cu date nereale;

- vizare pentru controlul financiar preventiv propriu a documentelor care conţin operaţii prin care se încalcă reglementările în vigoare;

- refuzul nejustificat al vizei pentru operaţii legale;- înregistrarea în contabilitate a documentelor privind operaţiile care sunt

supuse controlului financiar preventiv propriu, fără ca acestea să poarte viza de control a persoanelor în drept şi aprobarea organelor competente;

- necesitatea organelor competente de către conducătorul cu atribuţii financiar- contabile a cazurilor de refuz de viză a controlului financiar preventiv propriu;

Constatare contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către:- organele de control financiar de stat;- organele de control financiar de gestiune ale instituţiilor la care se

organizează şi se exercită controlul financiar propriu;- conducătorul compartimentului fînanciar-contabil, dar numai pentru

contavenţiile constând în întocmirea şi prezentarea la controlul financiar preventiv propriu a unor documente în care sunt consemnate operaţii fără bază legală sau cu date nereale, precum şi în cazul înregistrării în contabilitate a documentelor primare privind operaţiile care sunt supuse controlului financial- preventiv propriu, iară ca acestea să poarte viza de control a persoanelor în drept şi aprobarea organelor competente.

25

B.ControluI financiar preventiv delegat. Controlul financiar preventiv delegat se organizează şi se exercită de către Ministerul Finanţelor Publice prin contolorii delegaţi.

Ministerul Finanţelor Publice numeşte pentru fiecare instituţie publică în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special,unul sau mai mulţi controlori delegaţi în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii instituţiei publice respective. De asemenea, ministrul finanţelor numeşte unul sau mai mulţi controlori delegaţi pentru operaţiunule derulate prin bugetul trezoreriei statului,pentru operaţiuni privind datoria publică şi pentru alte operaţiuni specifice Ministerului Finanţelor Publice. Numirea controlorilor delegaţi se face prin ordin al ministrului finanţelor.

Prin noime metodologice aprobate de ministrul finanţelorse stabilesc:a) tipurile de operaţiuni ale ordonatorilor publici de credite ale căror

proiecte se supun controlului financiar preventiv delegat;b) limitele valorice peste care se efectuează controlul financiar preventiv

delegat;c) documentele justificative care trebuie să însoţească diferitele tipuri de

operaţiuni,d) modul în care trebuie efectuat controlul financial" preventiv delegat

pentru fiecare tip de operaţiune; tipurile de operaţiuni ce se supun controlului şi după caz, limitele valorice corespunzătoare acestora pot diferi de la o instituţie publică la alta.

Controlorii delegaţi exercită viza de control financial- preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni vizate în prealabil de către controlul financiar preventiv propriu al instituţiei publice. Ei îşi desfăşoară activitatea la sediul instituţiilor publice la care au fost numiţi. Instituţiile publice asigură controlorului/controlorilor delegaţi spaţiul de lucru şi dotarea necesară, precum cooperarea personalului propriu, îndeosebi a celui din compartimentul contabil pentru indeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor de control.

În cazul absenţei temporare de la post a unui controlur delegat, ministrul finanţelor numeşte un alt controlor delegat care să îndeplinească atribuţiile celui dintâi pe durata absenţei acestuia.

Operaţiunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobării ordonatorului principal de credite numai însoţite de viza de control financiar preventiv delegat. Viza se acordă sau se refuză în scris, pe formular tipizat şi trebuie să poarte semnătura şi sigiliul personal al controlorului delegat competent.

Înainte de a emite un refuz de viză, controlorul delegat are obligaţia să informeze în scris în legătură cu intenţia sa pe ordonatorul principal de credite, precizând motivele refuzului. Dacă ordonatorul principal de credite prezintă în scis argumente în favoarea efectuări operaţiunii pentru care se intenţionează refuzul vizei, opinia neutră asupra cazului formulată de o echipă de trei controlori delegaţi de la instituţi publice diferite de cea în cauză, echipa constituită ad-hoc prin grija control om lui financiar-şef. Opinia neutră se motivează şi se formulează în scris şi are un rol copnsultativ, soluţia finală fiind în competenţa exclusivă a controlorului delegat competent potrivit principiului exercitării în mod independent a atribuţiilor de control financiar preventiv delegat.

Controlul financiar preventiv delegat se efectuează în termenul cel mai scurt,permis de durata efectivă a verificărilor necesare, astfel încât să nu afecteze desfăşurarea în bune condiţii şi în termen a operaţiunii al cărui proiect se supune controlului financiar preventiv delegat. Perioada maximă pentru acordarea sau, după caz, pentru refuzul vizei de control financiar preventiv delegat este de trei zile lucrătoare de la prezentarea proiectului unei operaţiuni, însoţit de toate documentele justificative. în cazuri excepţionale, controlorul delegat are dreptul să prelungească perioada aceasta cu maxim cinci zile lucrătoare, pe baza unui referat de justificare pe care are obligaţia să îl transmită de îndată spre informare controlorului financiar-şef şi ordonatorului principal de credite.

Controlorul delegat este funcţionar public,angajat al Ministerulului Finanţelor Publice. Numărul în funcţie de necesităţi, în limita numărului total de posturi şi a bugetului anual aprobate.

Pot fi încadrate în funcţie de controlor delegat numai persoanele care au studii superioare economice sau juridice şi o vechime efectivă în domeniul finanţelor

26

publice de minim şapte ani. Candidaţii pentru funcţia de controlor delegat trebuie să prezinte cazier judiciar, informaţii şi recomandări din care să rezulte că au un profil moral şi profesional corespunzător cerinţelor funcţiei.

Controlorii delegaţi nu pot fi soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea, inclusiv cu ordonatorul de credite pe lângă care sunt numiţi.

Controlorilor delegaţi le sunt interzise exercitarea, direct sau prin persoaneinteipuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot exercita funcţia de expert judiciar sau arbitru desemnat de părţile într-un arbitraj.

Funcţia de control delegat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. De asemenea, se interzice controlorilor delegaţi să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. Controlorii delegaţi care se găsesc în situaţiile de mai sus au obligaţia să informeze de îndatăJn scris ministrul finanţelor şi controlorul financiar-şef.

Atribuţiile controlorului delegat sunt, în principal,următoarele:a) exercitare controlului financiar preventiv delegat asupra proiectelor de

operaţiuni ale ordonatorului principal de credite în conformitate cu ordinul de numire şi cu normele metodologice;

b)supravegherea organizării, ţinerii, actualizării şi raportării evidenţeiangajamentelor;

c) informarea directă a ministrului fmanţelor,prin rapoarte lunare,cu privire lan situaţia curentă a angajamentelor efectúatela vizele acordate şi situaţiile de refuz de viză,câte o copie de pe raportul respectiv se transmite întotdeauna controlorului financiar- şef şi ordonatorului principal de credite pe lângă care este numit,

d)formularea cu caracter consultativ, la solicitarea ordonatorului principal decredite pe lângă care este numit sau la cerere ministrul finanţelor, precum şi din iniţiativă proprie, în privinţa conformităţii, economicităţii, eficacităţii sau efiveienţei unor operaţiuni sau proiecte de acte normative;

e) elaborarea de propuneri şi proiecte privind perfecţionarea controlului financiar preventiv,

f) participarea la activităţile corpului controlorilor delegaţi;

g) îndeplinirea altor atribuţii stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.Controlorul delegat nu se pronunţă asupra oportunităţii ce fac obiectul

controlului financiar preventiv delegat şi este obligat să-şi exercite atribuţiile cu bună credinţă şi cu deplină responsabilitate. Pentru actele sale, întreprinse cu bună credinţă în exerciţiulatribuţiilor sale şi în limita acestora, controlorul delegat nu poate fi sancţionat sau trecut în altă funcţie.

Controlorul delegat îşi exercită atribuţiile în mod independent. El raportează în mod direct ministrul finanţelor şi nu i se poate impune pe nici o cale, acordarea sau refuzulvizei de control financiar preventiv delegat.

De asemenea, controlorul delegat este obligat să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei.

Evaluarea activităţii controlorului delegat se face anual prin calificative, pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele anuale privind activitatea controlorilor delegaţi, rapoartele auditului intern şi rapoartele Curţii de Conturi. Calificativele anuale primite defiecare controlor delegat se păstrează pe toată durata exercitării de către acesta a atribuţiilor funcţiei. Ministrul finanţelor demite de îndată controlorul delegat care a înregistrat un calificativ „insuficient", de trei ori consecutiv calificativul „satisfăcător".

In funcţie de performanţele profesionale atestate de calificativele înregistrate în baza evaluărilor anuale şi de vechime în funcţie, controlorii delegaţi se încadrează în gradele profesionale I, II, III. Cerinţele minime şi condiţiile promovării de la un grad profesional la altul se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor.

Referitor le corpul controlorilor delegaţi pot spune că acesta se organizează ca un compartiment distinct în structura Ministerului Finanţelor Publice şi cuprinde ansamblul controlorilor delegaţi.

Coipul controlorilor delegaţi asigură în principal:a) aplicarea şi dezvoltarea principiilor şi practicilor avansată de bună

conduită financiară;

27

b) colaborarea şi schimburile profesionale între controlori;c) colaborarea şi schimburile profesionale cu alte structuri de profil interne,

externe şi internaţionale.Coipul controlorilor delegaţi este condus de controlorul financiar-şef care are

doi adjuncţi.Tot în structura Ministerului Finanţelor Publice şi în subordinea controlorului

financiar-şef funcţionează şi un compartiment al cărui personal nu este constituit dincontrolori delegaţi şi ale cărui atribuţii se stabilesc prin ordin ministrului finanţelor.

Controlorul financiar-şef şi adjuncţii săi sunt numiţi prin hotărâre a Guvernului pentru un mandat de şase ani pe baza propuneri nominale tăcute de către ministrul finanţelor în urma intervievării a şase candidaţi desemnaţi din rândul controlorilor delegaţi de către coipul controlorilor delegaţi, în şedinţă plenară, cu majoritate simplă. La data şedinţei plenare de desemnare a celor şase candidaţi este obligatoriu ca numărul controlorilor delegaşi încadraţi efectiv şi efectiv prezenţi la şedinţă să fie cel puţin jumătate din numărul de posturi de controlor delegat."

Aceeaşi persoană nu poate îndeplini mai mult de un mandat în funcţia de controlor financiar-şef; de asemenea, aceeaşi persoană nu poate îndeplini mai mult de un mandat în funcţia de controlor financiar şef adjunct.

Controlorul financiar-şef îndeplineşte în principal, următoarele atribuţii.a) susţine, în faţa ministrului finanţelor, a Guvernului şi a altor autorităţi soluţiile date în exerciţiul atrtibuţiilor sale de către oricare din controlori delegaţi;b) organizează sistemul informaţional şi urmăreşte realizarea în mod efectiv şi în timp util a schimbului de informaţii între controlorii delegaţi;c) organizează şi urmăreşte colectarea,prelucrarea şi înregistrarea statistică a informaţiilor privind activitatea de control financiar preventiv şi efectuează evaloarea acestora;d) dispune măsuri pentru aplicarea în activitatea controlorilor delegaţi aprincipiilor şi practicilor avansate de bună conduită financiară şi pentru valorificareapropunerilor şi contribuţiilor acestora la dezvoltarea şi perfecţionarea de standarde îndomeniu;

e) asigură îndrumarea metodologică în domeniul controlului financiar preventiv; f) prezintă Guvernului rapoarte privind activitatea controlorilor delegaţi caretrebuie să cuprindă o analiză a modului de soluţionare a refuzurilor de viză de controlfinanciar preventiv delegat, precum şi propunerii îmbunătăţirii legislaţiei financiare;

3.2 Organizarea controlului financiar preventiv Ia o instituţie publică

Controlul financiar preventiv se organizează de ordonatorii de credite principali, secundari şi terţiari precum şi de directorii generali ai regiilor autonome prin compartimentul financiar-contabil.

Controlul financiar preventiv se exercită de şeful compartimentului financiar-contabil. In funcţie de volumul operaţiilor ce se supun controlului financiar preventivconducătorul unităţii, la propunerea contabilului şef poate împuternici şi alte persoane din compartimentul financiar-contabil care să exercite controlul financiar preventiv, dar care de regulă, nu participă Ia întocmirea şi contabilizarea documentelor controlate. Persoanele împuternicite să exercite controlul financiar preventiv trebuie să aibă pregătire economică şi experienţa necesară, să îndeplinească condiţiile de cinste şi corectitudine. Legal nu pot fi împuternicite să exercite controlul financiar preventiv persoanele aflate în curs de urmărire penală, de judecată sau care au fost condamnate chiar dacă au fost graţiate, pentru fapte privitoare Ia abuz în serviciu, fals, uz de fals, înşelăciune, dare sau luare de mită şi alte infracţiuni prin care s-au produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice. Dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a săvârşit vreuna din infracţiunile menţionate, nu poate fi împuternicit să exercite control financiar preventiv timp de 2 ani de la data aplicării amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate fi împuternicit să exercite controlul financiar preventiv, în cursul termenului de încercare de 2 ani.

28

Împuternicirea se face pe bază de ordin sau decizie a conducătorului unităţii. Prin ordin sau decizie se stabilesc concret operaţiunile asupra cărora se exercită controlul financiar preventiv, condiţiile şi perioada în care îşi desfăşoară această activitate.

Exercitarea controlului preventiv se face pe bază de documente însoţite de acte justificative. Documentele se prezintă Ia controlul financiar preventiv semnate de şeful compartimentului de specialitate în care s-au întocmit şi care răspund de realitatea şi exactitatea datelor şi legalitatea operaţiilor consemnate în acestea. Obţinerea vizei de control financiar preventiv pe documente care se dovedesc ulterior nelegale, nu exonerează de răspundere pe şefii compartimentelor de specialitate care le-au întocmit.

In cazul în care persoanele desemnate să exercite controlul financiar preventivconstă în operaţiile przentate la control nelegale sau neeficiente, iar conducătorul unităţii dispune pe proprie răspundere efectuarea lor, şeful compartimentului financiar-contabilinformează în scris atât Consiliul de administraţie cât şi Direcţia controlului financiar de stat care dispune măsurile necesare în raport de competentele legale.

Documentele referitoare la operaţii supuse controlului preventiv şi care nu au fost vizate nu se înregistrează în contabilitate. Pentru aceste documente se ţine o evidenţă separată. Tot evidenţa separată se întocmeşte şi pentru documentele vizate pentru controlul financiar preventiv din dispoziţia conducătorului unităţii.

In legătură cu activitatea de control financiar preventiv normele legale în vigoare prevăd o serie de obligaţii şi răspunderi. Astfel, persoanele care exercită acest controlrăspund pentru legalitatea si eficienţa operaţiilor cuprinse în documentele prezentate de compartimentele de specialitate.

Pe linia organizării si exercitării controlului financiar preventiv, normele legale stabilesc fapte care constituie contravenţie si generează răspunderea contravenţională. În această categorie de fapte se cuprind: neemiterea în termen actelor administrative privind modul de organizare si exercitare a controlului financiar preventiv; atribuirea exercitării controlului financiar preventiv unei persoane fără să fi obţinut în prealabil de organele depoliţie relaţii scrise cu privire la antecedentele penale ale acesteia sau ale cărui antecedente penale duc la interzicerea împuternicirii si exercitării controlului financiar preventiv; întocmirea si prezentarea controlului financiar preventiv a unor documente în care sunt consemnate operaţii fără baza legală sau date nereale; vizarea pentru controlul financiar preventiv a documentelor care conţin operaţii prin care se incalcă reglementările în vigoare; refuzul nejustificat al vizei de controlul financiar preventiv pentru operaţiilor legale; înregistrarea în contabilitate a documentelor privind operaţiile care sunt supuse controlului financiar preventiv, fără ca acestea să poarte viza de control a persoanelor în drept şi aprobarea organelor competente; nesesizarea de refuz de viză de control financiar preventiv.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control financiar de stat şi organele de control financiar de gestiune ale unităţilor la care se organizează şi exercită controlul financiar propriu. Pentru contravenţiile constând în întocmirea si prezentarea la controlul financiar preventiv a unor documente în care sunt consemnate operaţii fără bază legală sau date nereale, precum şi la înregistrarea în contabilitate a documentelor primare, privind operaţiile care sunt supuse controlului financiar preventiv, fără ca acestea să poarte viza de control a persoanelor în drept şi aprobarea organelor competente, sancţiunea se poate aplica şi de conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar contabile.

In conformitate cu normele unitare de structură în organizarea structurală a unităţii patrimoniale control financiar preventiv se regăseşte la nivelul compartimentului financiar-contabil sau la unele din compartimentele structurale ale acestuia:contabilitate sau financiar cu extindere la nivelul compartimentelor specializate care întocmesc sau care participă la întocmirea documentelor pentru operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv după cum se poate observa în figura 3.2.1.

29

Figura 3.2.1. Locul controlului financiar preventiv în structura de conducere funcţională şi organizatorică a unităţii patrimoniale

3.3. Obiectivele controlului financiar preventiv

În sfera de exercitare a controlului financiar preventiv sunt cuprinse in condiţiile legii, toate operaţiile din care derivă, prin care se sting sau modifică drepturi sau obligaţii patrimoniale ale unităţii faţă de o altă unitate patrimonială sau persoană fizică, precum şi unele obligaţiuni specifice efectuate de Ministerul Finanţelor Publice, bănci şi Curtea de Conturi.

Operaţiile privind mişcarea valorilor materiale în cadrul unităţiloreconomice, neafectând patrimoniul acesteia nu sunt cuprinse în sfera controlului financiar preventiv.

Controlul financiar preventiv, ca formă a controlului financiar propriu urmăreşte să preîntâmpine încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare si producerea de pagube şi se exercită asupra documentelor în care se consemnează operaţiile ce se referă la drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale unităţii, în faza de angajare şi plată în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice.

30

Astfel, se supun controlului financiar preventiv operaţii cum sunt:a) încheierea contractelor cu parteneri interni şi externi:b) încasările şi plăţile în Iei şi în valută de orice natură, efectuate în numerar

şi prin operaţiuni bancare, cu persoane juridice sau fizice;c) trecerea pe cheltuieli, fonduri sau rezultate a unor sume care duc la

diminuarea profitului sau capitalului social;d) gajarea închirierea sau concesionarea bunurilor unităţilor sau subunităţilor

acestora;e) predarea gestiuni în locaţie gestionară ;f) evaluarea mijloacelor fixe propuse spre vânzare;g) vânzarea prin licitaţie a activelor ;h) vânzările cu plata prin virament;i) solicitările de credite pentru finanţarea activităţii curente sau pentru investiţii.În funcţie de necesităţi operaţiile menţionate se adaptează şi completează de

conducerea unităţii în funcţie de specificul activităţii şi structurii ei organizatorice. Deci, operaţiile documentelor şi circuitul acestora se stabilesc de conducerile ministerelor, departamentelor,altor organe centrale de stat, regiilor autonome, societăţilor comerciale organelor locale ale administraţiei publice.

Obiectivele analitice ale controlului financiar preventiv la o instituţie din sferafinanţelor publice pot fi:

Nr Denumirea Temeiul Compartiment

Persoana care

Obiectivele pe care Ieoperaţiei sau legal ul care exercită

C.F.P.urmăreşte şi le verifică

crt documentului genereazăoperaţia şiacordă viza decompartimentpentru:

persoana care exercită C.F.P.

0 i 2 3 4 5

1. Cererea de - Legea Serviciul Şeful -încadrarea sumelor soli-

deschidere de nr.72/1996 contabilitate: compartimentu citate pe capitole, subca-credite - Legea - nota justifi- lui financiar pitole şi titluri în Volumulbugetare nr. 189/1998 cativă; contabil sau creditelor aprobate prin

- Ordonanţa - fundamenta- înlocuitorul lui buget, ţinându-se seama deGuvernului rea pe baza de drept. cele neconsumate în pe-nr. 119/1999 normelor rioada anterioară celei- Legea specifice fie- pentru care se solicită cre-bugetului cărui ordona- ditele respective;de stat tor principal - verificarea documentaţiei- Legea de credite dc fundamentare prin pris-bugetului pentru cheltu- ma concordanţei acesteiaasigurărilor ieli cuprinse în cu cerinţele cadrului nor-sociale de cererea de mativ specific, scadenţastat deschidere a obligaţiilor dc plată.- Normele creditelor precum şi corectitudineaMinisterului bugetare; calculelor:Finanţelor -verificarea completăriiPublice corecte a formularului şi aprivind existenţei semnăturilordeschiderea persoane-Ior autorizate.

* de credite Documentaţia însoţitoarebugetare va fi semnată de persoa-

nele autorizate din com-partimentele de speciali-tate.

2. Dispoziţia - Legea Serviciul Şeful - încadrarea sumelorbugetară nr.72/1996 financiar compartimentu înscrise în dispoziţiile ou-(ordinul de - Legea contabilitate: lui financiar getare în totalul creditului

31

plată) pentru nr. 189/1998 - fundamenta- contabil sau bugetar aprobat şi deschisrepartizarea - Ordonanţa rea sumelor înlocuitorul Iui pe subdiviziuni ale clasi-creditelor Guvernului înscrise în de drept. ficaţiei bugetare, respectivbugetare sau nr. 119/1999 dispoziţiile repartizat;borderou 1 - Legea bugetare de - concordanţa" creditelorcentralizator bugetului repartizare înscrise în dispoziţiile bu-al acestor de stat pentru bugetul getare cu pfevedcriie4indocumente - Legea propriu şi bugetele aprobate, potrivit

bugetului bugetele ordo- legii, ale ordonatorilor deasigurărilor natorilor credite, aVându-se însociale de secundari, vedere execuţia preli-stat respectiv minată, disponibilităţile,

- Normele terţiari, de precum şi obligaţiile deMinisterului credite; plată;Finanţelor - verificarea completăriiPublice corecte a formularului şi aprivind semnăturilor persoanelordeschiderea autorizate din compar-de credite timentele de specialitate.bugetare Documentaţia însoţitoare

va fi semnală depersoanele autorizate dincompartimentele despecialitate.

3. Documentul - Legea Serviciul Şeful - încadrarea propunerilorpentru nr.72/1996 financiar compartimentai de modificare a repartiză-modificarea. - I ,egea contabilitate: Iui financiar rii pe trimestre în prevede-repartizarea nr. 180/1998 -fundamenta- contabil sau rea bugetară anuală apro-pe trimestre a - Ordonanţa rea propunerii înlocuitorul lui bată pe capitole;creditelor Guvernului pentru de drept. - verificarea fundamentăriibugetare nr 119/1999 modificarea în sensul că propunerea dc

- Legea repartizării pe modificare să fie în concorbugetului trimestre a danţă cu obligaţiile ce de-de stat creditelor; curg din acţiuni şi sarcini- Legea noi sau din angajamentelebugetului asumate;asigurărilor -verificarea existenţeisociale de semnăturilor persoanelorstat autorizate din comparti-

mentele dc specialilate.4. Documentul - Legea Serviciul Şeful - verificarea fundamentării

pentru nr.72/1996 financiar compari imentu

în sensul că propunerea deefectuarea. - Legea contabilitate: lui financiar modificare să fie în con-începând cu nr. 189/1998 - fundamenta- contabil sau cordanţă cu obligaţiile cetrimestrul III. - Ordonanţa rea propunerii înlocuitorul lui decurg din acţiuni şi sar-a virărilor de Guvernului privind virările de drept. cini noi sau din angaja-la un capitol nr.l 19/1999 de credite între mentele asumate; •la a irul al - Legea capitolele - verificarea existenţeiclasifica ţiei bugetului bugetare; semnăturilor persoanelorbugetare de stat autori/ale din comparti-

- Legea mentele de specialitate.bugetuluiasigurărilorsociale destat

5. Dispoziţia - Legea Serviciul Şeful - încadrarea propunerilorbugetară de nr.72/1996 financiar compartimentu de retragere/ repartizare aretragere şi - Legea contabilitate: lui financiar creditelor în destinaţiilecea de re- nr. - fundamenta- contabil sau din bugetul de venituri şipartizare, în - Ordonanţa rea propunerii înlocuitorul

luicheltuieli, precum şi în

situaţia viră- Guvernului privind vira- de drept. disponibilul de credite bu-rilor între nr. 119/1999 rea între getare;unităţile -Norme unităţile - verificarea completăriisubordonate. metodologi subordonate; corecte a formularului şi asau borderou ce emise de existenţei semnăturilorcentralizator Ministerul persoanelor autorizate dinal acestor do Finanţelor compartimentele de

32

cu mente Publice specialitate.

- Legea Serviciul Şeful - încadrarea achiziţiilor de6. Comandă nr.72/1996 aprovizionare compartiment bunuri cu caracter funcţio-achiziţii pu- -1 ,egea sau lui financiar nal în limitele fizice şiblice nr. 189/1998 administrativ: contabil sau valorice prevăzute în lisla

-1 cgea - documenta- înlocuitorul lui

cuprinzând achiziţiile, a-bugetului ţia pentru de drept. probată de ordonatorul dede stat elaborarea şi credite;- Legea prezentarea - încadrarea achiziţiilor debugetului ofertei; natura investiţiilor în limi-asigurărilor - ofertele de- tele valorice prevăzute însociale de puse în con- lista cuprinzând investiţiilestat diţiile legii; anexa la bugetul entităţii- Ordonanţa - documentele publice;Guvernului care reflectă - încadrarea achiziţiilor denr. 119/1999 modul de natura investiţiilor, repre-- Ordonanţa atribuire a zentând dotări indepen-Guvernului contractului de dente, în limitele fizice şinr. 118/1999 către auto- valorice prevăzute în lista- Ordonanţa ritatea cuprinzând dotările, apro-Guvernului contractantă; bată de conducătorulnr. 12/1993 - contestaţiile entităţii publice;- Codul depuse; - respectarea prevederilorcomercial - documente legale privind cadrul gene--Norme care să ateste ral şi a procedurilor pentrumetodologi depunerea ga- atribuirea contractului/ co-ce emise de ranţiilor lega- menzii;Ministerul le; - respectarea prevederilorFinanţelor - alte docu- legale privind întocmireaPublice mente speci- contractului/ comenzii de

fice; achiziţii;

7. Actul intern - Legea Serviciul Şeful - existenţa disponibiluluidc decizie nr.72/1996 rapoarte, sin- compartimentu de credite bugetare/ resur-privind orga- - Legea teze şi relaţii lui financiar selor din care urmează sănizarea în nr. 189/1998 cu mass-media contabil sau fie acoperite cheltuielile;ţară a acţiu- - Ordonanţa - documentele înlocuitorul - concordanţa dintre obli-nilor de pro- Guvernului privind propu- de drept. gaţiile financiare angajatetocol, a unor nr. 119/1999 nerea acţiunii; şi prevederile cadruluimanifestări - Hotărârea - devizul normativ existent;cu caracter Guvernului estimativ al - încadrarea devizului decultural-ştiin- nr.552/1991 acţiunii pe ca- cheltuieli al acţiunii în li-ţifîc, precum - Odonanţa tegorii de chel- mitele prevăzute deşi a unor ma- Guvernului tuieli; normele legale şi în fon-nifestări cu nr.63/1994 durile aprobate în acestcaracter scop prin bugetul propriu;specific - existenţa vizei compar-

timentului juridic, precumşi a semnăturilor persoane-lor autorizate din compar-timentele de specialitate.

8. Ordinul/ de- - Legea Serviciul Şeful - existenţa creditelor bu-cizia de: nr.72/1996 resurse-umane compartimentu getarc din care urmează să- angajare sau - Legea - nota de fun- lui financiar fic suportate cheltuielileavansare a nr. 189/1998 damentare şi contabil sau de personal pentru anul înpersonalului. - Legea dosarul anga- înlocuitorul

luicurs;

inclusiv nr. 188/1999 jării cuprin- de drept. - respectarea reglementă-pentru - Legea zând: rilor privind angajarea şicumulul dc nr. 154/1998 • anunţul or- încadrarea personalului înfuncţii; - Ordonanţa ganizării con- limita posturilor aprobate- acordare a Guvernului cursului; prin stand de funcţii şisalariului de nr. 119/1999 • actul intern stabilirea drepturilor sala-merit; - Ordonanţa de decizie pri- riale, cu respectarea condi-- numire cu de urgenţă a vind constitu- ţiilor prevăzute de normelecaracter Guvernului irea comisiei legale, de statutele sau detemporar a nr.24/2000 de examinare; reglementările specifice

33

personalului - alte acte • procesul- entităţilor publice.de execuţie normative vcrbal al co-pe funcţii dc specifice misiei de exa-conducere; minare;- alte drepturi • acte desalarialc studii;

9. Contract de - Legea Serviciile Şeful - respectarea prevederilorvânzare-cum- nr.72/1996 funcţionale din compartiment legale referitoare lapârare - Legea instituţie: lui financiar desfăşurarea procedurii de(entitatea nr. 189/1998 - decizia de contabil sau valorificare prin licitaţiepublică are - Ordonanţa numire a co- înlocuitorul cu strigare;calitatea de Guvernului misiei de eva- de drept. -stabilirea termenilorvânzător) nr. 119/1999 luare; contractuali în concordan-

- Hotărârea - raportul de ţă cu cadrul normativ;Guvernului evaluare a - existenţa vizei compar-nr.841/1995 bunurilor cc timentului juridic, precum- Hotărârea urmează să fie şi a semnăturilorGuvernului vândute; autorizate dinnr.966/1998 - documenta- compartimentele de

ţia licitaţiei cu specialitate.strigare;

10. Ordinul de - Ordonanţa Serviciul Şeful - sumele reprezintă obli-plată aferent Guvernului aprovizionare, compartiment

ugaţie de plată pentru

17nr. 119/1999 administrativ: lui financiar entitatea publică în bazapublice - Legea - contractul contabil sau contractelor/ comenzilor;pentru acti- nr. 72/1996 de achiziţii înlocuitorul -verificarea documentelorvitatea - Legea publice, de drept. care atestă recepţionareacurentă şi de nr. 189/1998 - factura fis- bunurilor sau serviciilor.investiţii - Legea cală; comparativ cu prevederile

bugetului - documentele contractuale, şi a măsurilorde stat care să ateste luate în cazul constatării

-1 .cgen recepţionarca unor eventuale diferenţe;bugetului calitativă şi - concordanţa dintreasigurărilor cantitativă a contract şi factura cusociale de bunurilor sau a privire Ia specificaţii, can-stat situaţiilor de tităţi, calitate şi preţ;- alte legi lucrări; - stabilirea corectă a pena-specifice declaraţia lităţilor, conform clauzelor

vamală de im- contractuale;port; - încadrarea plăţilor în

34

11. Ordinul de - Legea Serviciul Şeful -disponibilităţile de cre-plată privind nr.72/1996 aprovizionare. compartiment dite bugetare deschise şi/redevenţe. - Legea tehnic, admi- lui financiar sau disponibilităţi;chirii sau alte nr. 189/1998 nistrativ: contabil sau - concordanţa dintre plăţilecheltuieli - Legea - nota de fun- înlocuitorul propuse şi clauzelelegate de bugetului damentare; de drept. contractuale;concesionare de stat - contractul de -regularitatea completăriisau închiriere - I .egea concesionare documentului de plată:

bugetului sau de închiri- -existenţa semnăturiiasigurărilor ere; autorizate pe ordinul desociale de - factura plată.stat emisă de pro-- Ordonanţa prietar, avizatăGuvernului de beneficiar;nr.l 19/1999

12. Situaţia - Legea Serviciul Şeful - existenţa creditelorlunară (stat) nr.72/1996 resurse-umane compartiment bugetare deschise cuprivind - Legea - statul dc lui financiar această destinaţie şi/ sau asalariile şi/ nr.l 89/1998 funcţii; contabil sau disponibilităţilor;sau alte -• Legea - nota justifi- înlocuitorul lui - încadrarea statelor dedrepturi nr.l 54/1998 cativă; dc drept. plată în prevederilelegale - Legea - situaţia pri- bugetului privind numărulacordate bugetului vind prezenţa maxim de posturi şipersonalului de stat personalului; fondurile destinate cheltu-

-1 .egea (pontajul) ielilor cu salariile;bugetului -regularitatea completăriiasigurărilor documentului dc plată;sociale de - existenţa semnăturilorstat autorizate;- Ordonanţa - concordanţa dintrede urgenţă a drepturile salariateGuvernului stabilite prin stat şi preve-nr.24/2000 derile cadrului normativ- l-egea specific.nr.l 88/1999- actelenormativespecifice

13. Situaţia (stat) - Legea Serviciul Şeful - existenţa creditelorprivind plata nr.72/1996 resurse-umanc corn part bugetare deschise cuavansului şi a - Legea - statul de lui financiar această destinaţie şi/ sau aconcediilor nr. 189/1998 funcţii; contabil sau disponibilităţilor;de odihnă - Legea - nolajustifi- înlocuitorul lui - încadrarea statelor de

nr. 154/1998 cativă; de drept. plată în prevederile- Legea - situaţia pri- bugetului privind numărulbugetului vind prezenţa maxim de posturi şide stat personalului; fondurile destinate cheltu-- Legea (pontajul) ielilor cu salariile;bugetului -regularitatea completăriiasigurărilor documentului de plată;sociale de - existenţa semnăturilorstat autorizate;- Ordonanţa - verificarea regularităţiide urgenţă a completării documentului.

35

Guvernuluinr.24/2000- Legeanr. 188/1999- actelenormativespecifice

14. Situaţia (stat) - actele Serviciul Şeful - sumele individuale seprivind plata normative resursc-umane compart încadrează în normele le-altor drepturi care - nota justifi- lui financiar gale aprobate;băneşti reglemen- cativă; contabil sau - existenţa creditelorcuvenite tează - propunerile înlocuitorul lui bugetare deschise şi/ sau apersonalului acordarea individuale de drept. disponibilităţilor;

respective- privind - concordanţa dintrelor drepturi drepturile drepturile salariate

aprobate; stabilite prin stat şi preve-- documente derile cadrului normativjustificative specific.specifice -regularitatea completăriiplăţii; documentului de plată;

- existenţa semnăturilorautorizate.

15. Ordinele de - Legea Serviciul Şeful - concordanţa dintreplată pentru nr.72/1996 financiar compartimentu ordinele de plată pentruvirarea din - Legea contabilitate: lui financiar viramente şi situaţiilecont a nr. 189/1998 - situaţiile contabil sau lunare privind plata drep-impozitului - Legea lunare privind înlocuitorul lui turilor salarialc;pc salarii. nr. 154/1998 plata dreptu- de drept. - corectitudinea calculăriicontribuţie - Legea rilor salariale; obligaţiei;pentru pensia bugetului - existenţa creditelorsuplimentară, de stat bugetare deschise şi/ sau acontribuţiei - Legea disponibilităţilor;pentru bugetului - regularitatea completăriiconstituirea asigurărilor documentului de plată;Fondului sociale de - existenţa semnăturiipentru plata stat autorizate pe ordinul deajutorului de - Ordonanţa plată.şomaj, de urgenţă a

-

3.4. EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

Controlul financiar preventiv se exercită pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi pe baza legii privind organiozarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare care cuprind operaţiile şi docnumentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum şi atribuţiile ce revin conducătorilor compartimentelor de specialitate în care au loc operaţiile şi celor împuterniciţi să execute acest control.

Controlul financiar preventiv se exercită de către conducătorul compartimentului financiar contabil şi de angajaţii din subordinea sa, legal împuterniciţi. Împuternicirea angajaţilor cu exercitarea controlului financiar preventiv este indicat să se dea unui număr restrâns de salariaţi, cu pregătire şi experienţă profesională corespunzătoare şi nu numai în cazul în care controlul nu poate fe exercitat direct de conducătorul compartimentului financiar contabil sau înlocuitorul său de drept, datorită volumului mare de operaţii, existenţei unor subunităţi dispersate teritorial.

Angajaţii împuterniciţi au obligaţia, în cadrul atribuţiilor de serviciu, să comunice conducătorului compartimentului financiar contabil deficienţele constatate în întocmirea şi prezentarea documentelor de control de către compartimentele de resort din unitate. La răndul său conducătorul compartimentului financiar contabil este obligat să informeze conducerea unităţii despre aceste aspecte.

Pentru unele operaţii economice, împuternicirea este interzisă de dispoziţiile legale în vigoare în cadrul cărora controlul financiar preventiv se exercită de către

36

conducătorul compartimentului financiar contabil sau de către înlocuitorul său de drept.

Potrivit normelor în vigoare, semnarea unor documente de conducătorul compartimentului financiar contabil, în virtutea funcţiei ce o deţine, atestă că s-a exercitat şi controlul financiar preventiv, dacă acest control nu a fost încreinţat altor angajaţi.

Ţinând seama de succesiunea logică a lucrurilor, documentele privitoare la operaţiile supuse controlului financiar preventiv se semnează mai întâi de şeful compartimentului în care au loc acestea sau de înlocuitorul acestuia, care confirmă prin semnătură dată în cadrul atribuţiilor de serviciu legaliatatea, necesitatea economicitatea şi realitatea operaţiilor respective. Documntele privind trecerea la cheltuieli sau la pierderi a daunelor aduse întreprinderii prin care, potrivit legii, nu se iau măsuri de stabilire a răspunderii materiale , contractele şi alte documente care conform dispoziţiilor legale, trebuie avizate de serviciul juridic, se supun controlului financiar preventiv împreună cu avizul acestui oficiu.

Angajaţii care exercită controlul financiar preventiv urmăresc, în cadrul atribuţiilor lor de serviciu, dacă operaţiile supuse acestui control se încadrează în dispoziţiile legale.

În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, operaţiile supuse controlului financiar preventiv nu pot fi executate sau înregistrate de către contabili, gestionari sau orice alţi angajaţi, dacă documentele respective nu poartă viza de control financiar preventiv şi nu au aprobarea organelor competente. Nerespecatarea acestor prevederi contravine normelor legale privind disciplina financiară şi se sancţionează ca atare. Numele şi specimenele de semnături ale angajaţilor care acordă viza de control financiar preventiv trebuie comunicate salariaţilor care execută sau înregistrează operaţiile respective.

În vederea realizării scopului principal al controlului financiar preventiv , care constă în preîntâmpinarea păgubirii avutului obştesc şi a încălcării disciplinei financiare, angajaţii însărcinaţi cu exercitarea acestui control au obligaţia să refuze motivat, în scris, vizarea documentelor, dacă operaţiile sunt nelegale. Pentru o documentare mai temeinică, refuzul de viză trebuie să se dea, când este necesar, după consultarea oficiului juridic.

În cazul în care conducătorul compartimentului financiar contabil refuză viza de control financiar preventiv, operaţia mai poate fi executată numai pe baza hotărârii organului de conducere colectivă. În situaţii urgente chiar conducătorul instituţiei poate dispune, în scris, pe proprie răspundere, efectuarea operaţiei în cauză.

Pentru a se poutea urmări modul de aplicare a dispoziţiilor legale privitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, conducătorul compartimentului financiar contabil este indicat să ţină o evidenţă a refuzurilor de viză şi a modului mde soluţionare a lor. De asemenea dacă în unitate funcţionează un compartiment de control financiar intern, conducătorul compartimentului financiar contabil este necesar să conlucreze cu acesta, în vederea asigurării unei eficienţe sporite a activităţii de administrare a patrimoniului, de prevenire şi de descoperire a abaterilor de la lege.

3.5. METODOLOGIA ACORDĂRII VIZEI DECONTROL PREVETIV

Controlul financiar preventiv asupra documentelor privind operaţiuni din care se nasc sau derivă drepturi şi obligaţiuni patrimoniale, precum şi cele privind stingerea sau lichidarea unor drepturi sau obligaţiuni se realizează în două etape:

1) atestarea şefului compartimentului de specialitate în care se execută operaţiunea care, prin semnarea documentului îşi asumă răspunderea asupra realităţii, legalităţii, necesităţii şi economicităţii.

2) viza de control financiar preventiv dată de şeful compartimentului cu atribuţii financiar contabile supusă controlului financiar contabil sau de către persoanele împuternicite.

37

La fiecare operaţiune supusă controlului financiar preventiv se face o verificare şi analiză completă pentru a se constata respectarea cumulativă a celor cinci condiţii:

- legalitate- necesitate- oportunitate- realitate- economicitate.Prin verificarea legalităţii unei operaţii economico financiare controlul

financiar preventiv urmăreşte:- operaţia înscrisă în document să aibă la bază in act normativ,- nivelul valoric la care urmează a se realiza, uneori actul normativ

stabileşte limitele minime şi maxime între care se poate realiza o acţiune. În aceastăp situaţie controlului financiar preventiv îi revine sarcina de a verifica încadrarea mărimi valorice a operaţiei între limitele preconizate de actul normativ,

- respectarea condiţiilor prevăzute în mod expres de actul normativ, fie pentru a se produce operaţia sau acţiunea însăşi în documentul prezentat la viza de controlfinanciar preventiv, fie pentru a se produce la nivelul cantitativ şi valoric preconizat prin document,-utilizarea formelor, mijloacelor şi căilor legale de realizare a operaţiei sau

acţiunii înscrisă în document,-respectarea termenului (momentului) legal în care urmează a se produce o

anumită operaţie sau acţiune patrimonială,-existenţa unor prevederi de plan care constituie baza legala a declanşării

operaţiei sau acţiunii, care stabilesc nivelul la care urmează a se produce o anumită operaţie sau acţiune patrimonială,

-existenţa unei decizii sau hotărâri a conducerii unităţii sau organului ierarhicsuperior, prin care se dispune,in limitele competenţelor legale,efectuarea unei operaţii sau acţiuni prin care se angajează patrimoniul unităţii,

-solicitarea realizării operaţiei sau acţiunii s-a făcut de către compartimentul de specialitate interesat, cu respectare prevederilor deciziei de organizare şi exercitare a controlului financiar preventiv,

-existenţa unei documentaţii tehno-economice aprobată în condiţiile prevăzute deactele normative în vigoare,

-preţurile si tarifele utilizate au bază legală.Verificarea realitaţii sau autenticităţii operaţiilor economice vizează două

grupe de obiective dacă operaţia, prin însăşi natura sa, are legătură directă cu activitatea unităţii economice şi dacă această (unitatea) dispune de toate condiţiile şi mijloacele de realizare a operaţiei în mărimea solicitată .Prima grupă de obiective vizează posibilitatea existenţei şi producerii unei anumite operaţii,cea de-a doua permite transformarea posibilităţi în realitate.

In această accepţie, verificarea realităţii operaţiei economice de către controlul financiar preventiv presupune urmărirea următoarelor aspecte:

-existenţa unei activităţi reale a unităţii patrimoniale care impune efectuareaoperaţiei respective,

-existenţa unor sarcini de plan reale a căror realizare reclamă efectuarea uneianumite operaţii económico-financiare,

-mărimea operaţiei este strict determinată de mărimea sarcini de plan aferentăperiodei,

-existenţa mijloacelor materiale tehnice şi financiare necesare realizării operaţiei.

-existenţa cadrului organizatoric adecvat de efectuare a operaţiei,-asigurarea locului de realizare a operaţiei económico-financiare cu forţa de muncă corespunzătoare etc.In unele cazuri controlul financiar preventiv, în verificarea realităţii

operaţiilor economico-financiare completează verificarea documentară inclusiv pe cea efectuată prin confruntarea cu documentaţia necesară analizei şi acordării vizei cu verificarea faptică la faţa locului, a modului cum sunt asigurate condiţiile şi mijloacele de realizare a acestora sau cu informaţii culese de cadrele de specialitate.

Verificarea necesităţii unei operaţii economico-financiare urmăreşte ca efectuarea acesteia să rezulte din nevoile reale de funcţionale a unităţii patrimoniale,

38

nevoi determinate la rândul lor de îndeplinirea unor indicatori planificaţi sau a unor acţiuni stabilite prin acte normative de organul ierarhic superior.

Cu ocazia verificării necesităţii operaţiilor controlului financiar preventiv urmăreşte dacă:

-operaţia este determinată de o activitate ce urmează a se desfăşura în unitateaeconomică,

-nivelul Ia care este preconizat a se realiza operaţia solicitată este corelat cuparametrii activităţii, fie cei stabiliţi prin plan, fie cei existenţi în momentul respectiv,

-operaţia are caracter de repetabilitate.In aceste condiţii, persoana care exercită controlul financiar preventiv urmăreşte că operaţia să se desfăşoare uniform, la aceiaşi parametri de fiecare dată. Dacă operaţia are caracter întâmplător trebuie analizaţi atât factorii din interior, cât şi cei din exterior care-i determină necesitatea producerii,

-documentele în care sunt înscrise astfel de operaţii au viză consilierului juridic sau naprobarea conducătorului unităţii, semnături care întăresc caracterul de necesitate al acestora,

-necesitatea efectuării operaţiei să fie determinată de funcţionare imediate aleunităţii patrimoniale. Pentru cazurile în care se solicită, prin documentele prezentate la viza de control financiar preventiv, operaţii care vor fi necesare unităţii într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat,persoana care exercită controlul va analiza motivele devansării şi efectele activităţii económico-financiare a întreprinderii.

Verificarea oportunităţii operaţiilor económico-financiare, de către controlulfinanciar preventiv are în obiectiv un singur element -momentul sau perioada optimă de înfăptuire a operaţiei.

Momentul sau perioada optima de înfăptuire a unei operaţii económico-financiare cu caracter patrimonial se corelează cu:

-posibilităţile reale materiale, tehnice sau financiare de realizare a acestora,-momentul sau perioada în care au fost prevăzute a se realiza anumiţi

indicatori sau sarcini de plan,-gradul maxim de eficienţa, posibil de realizat sau perioada optimă

preconizata,-termenele prevăzute în contractele încheiate cu unităţile beneficiare, etc.Verificarea economicităţii operaţiilor supuse controlului financiar preventiv

pune în evidenţa latura calitativă a controlului şi urmăreşte executarea acestora cu cât mai puţine mijloace materiale şi băneşti. Economicitatea operaţiilor vizează şi: asigurarea unităţiirezultatelor operaţiilor pentru unitatea patrimoniala,reducerea pe cât posibilă cheltuielilor neeconomicoase,evitarea realizării de stocuri supranormative etc.,evitarea creării de drepturi sau obligaţii patrimoniale fără posibilitate de onorare şi cu consecinţe negative asupra situaţiei financiare a unităţii patrimonial respectarea criteriilor de eficienta în orice operaţie economico-financiară ce urmează a fi întreprinsă de unităţile economice.

În cazul unor operaţii, pentru stabilirea gradului de economicitate a acestora sunt necesare calcule tehnico-economice ale diferitelor variante posibile de realizare.

În urma verificărilor efectuate şi a concluziilor desprinse privind îndeplinireacondiţiilor de formă şi fond de către documentul prezentat, persoana ce exercită acestcontrol acordă viza prin înscrierea pe document a menţiunii "Controlul financiar preventiv" însoţită de semnătura acesteia şi precizarea datei cănd s-a efectuat controlul.

Acordarea vizei de control financiar preventiv, modul în care se finalizează întreagă acţiune, este purtătoarea unor efecte de natura economico-fmanciară şi juridică,după cum urmează:

-unitatea întră în raporturi economice şi juridice cu alte persoane fizice ori unităţi patrimoniale.

-şefii compartimentelor de specialitate care au prezentat documentele de viză au obligaţia de a se conforma vizei primite pe documente şi,deci,de a efectua operaţiile solicitate,

-din momentul acordării vizei de control financiar preventiv începe să acţioneze răspunderea persoanelor ce au efectuat controlul şi au acordat viza pentru îndeplinirea cumulativă de către operaţiile economico-financiare a celor cinci condiţii. Aceasta nu îi înlătură răspunderea celor ce au întocmit documentul şi nici pe cea a şefilor compartimentelor de specialitate ce au atestat (certifiat)

39

documentele,când se constată ca operaţiile pe care le conţin nu sunt legate, reale, oportune şi economicoase.

Activitatea de control financiar preventiv se analizează în cadrul Consiliului de administraţiei al unităţilor patrimoniale. Cu această ocazie se are în vedere, în principal în ce măsură controlul financiar constituie un instrument al conducerii în: luarea deciziei lor, cunoaşterea şi urmărirea permanentă a modului de gospodărire a bunurilor materiale şi băneşti, identificarea si mobilizarea resurseloriprevenirea, descoperirea şi recuperarea pagubelor materiale,tragerea la răspundere a celor vinovaţii pentru încălcarea dispoziţiilor legale. Totodată, se prezintă cazurile de efectuare a unor operaţii care nu erau legale, necesare, oportune sau economicoase, reflectarea în indicatorii economico-financiari negativi, cheltuieli neeconomicoase reprezentând pierderi în rebuturi, penalităţi pentru nerespectarea disciplinei contractuale, locaţii, contrastalii, dobânzi penalizatoare plătite la împrumuturi restante, imobilizări în stocuri supranormative, debitori, pagube materialeproduse din vina conducătorilor compartimentelor de specialitate. În urma acestei analize se stabilesc măsuri concrete atât pentru îmbunătăţirea organizării controlului financiar preventiv,cât şi pentru tragerea la răspundere a celor care au încălcat normele legale,măsuri care fac posibilă eliminarea neajunsurilor existente şi preîntâmpinarea producerii lor în viitor.

3.6. METODOLOGIA SOLUŢIONĂRIIREFUZULUI VIZEI DE CONTROL FINANCIAR

PREVENTIV

Conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar contabile precum şi celelalte persoane împuternicite au obligaţia să nu vizeze pentru controlul financiar preventiv documentele care conţin operaţiuni ce nu întrunesc cumulativ condiţiile ce constituie obiective ale controlului (legalitate, necesitate, oportunitate, realitate si economicitate).

Refuzul vizei se dă motivat, în scris, iar documentul nu se semnează de celîmputernicit cu exercitarea controlului.

Pentru operaţiunile refuzate la viză de către împuterniciţii sau delegaţii,conducătorul compartimentului de specialitate are dreptul de a se adresa conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile căruia îi revine de drept sarcinile de control financiar preventiv, care în urma analizei poate acorda sau refuza viza de control.

In cazul când conducătorul compartimentului de specialitate susţine în continuare efectuarea operaţiunilor refuzate la viza de control financiar preventiv, contabilul şef are obligaţia să sesizeze în scris pe managerul unităţii care urmează să analizeze aceste cazuri, în urma analizei documentului şi a referatului de motivare a refuzului vizei de control financiar preventiv managerul unităţii poate să:

-confirme refuzul vizei de control financiar preventiv, situaţia în care operaţiunea nu va avea loc,

-să dispună în scris, pe proprie răspundere efectuarea operaţiunii.In cazul în care managerul unităţii a dispus în scris efectuarea unei operaţiuni

la viza de către conducătorul compartimentului fmanciar-contabil se crează un dezacord în ce priveşte interpretarea conţinutului şi a condiţiilor legale pentru acea operaţiune, situaţie care trebuie soluţionată de către Consiliul de administraţie al unităţii patrimoniale şi să se dispună în termen de cinci zile în urma sesizări în scris a contabilului şef.

Când refuzul se dă în faza de plată,documentele se depun la unitatea bancară,ori la compartimentul care executa operaţia(casierie),semnate de către conducătorul unităţii şi cu menţiunea refuzului de viză. Unităţile bancare care primesc documentele în condiţiile arătate execută operaţiunile după efectuarea verificărilor care le revin .De asemenea,documentele pentru operaţiuni în numerar se execută de către casierul unităţii.

În acelaşi mod se procedează şi în situaţia în care conducătorul unităţii a aprobat dispoziţii sau norme care angajează efectuarea de plăţi în lei sau în valută tară să ţină seama refuzului vizei de control financiar preventiv.

40

Refuzul vizei de control financiar preventiv are o serie de consecinţe, cum sunt:

-operaţia supusă controlului nu se mai execută,-documentele care consemnează operaţiuni supuse controlului financiar

preventiv refuzate la viză şi pentru care nu s-a dat aprobarea efectuării de către organele competente nu se înregistrează în contabilitate,

-refuzul vizei pentru efectuarea plăţii prestaţiilor executate de furnizor în bazacontractului încheiat şi vizat de controlul financiar preventivjn condiţiile în care ulterior din cauza unor evenimente imprevizibile.dar posibile,prestaţiiIe nu mai sunt necesare, nu este operant. Unitatea este datoare să suporte consecinţele actelor încheiate cu alte unităţi, adică să primească pretenţiile la care are dreptul şi să-şi execute obligaţiile ce decurg din raportul contractual respectiv.

Documentele care au fost refuzate la viza de control financiar preventiv sau care nu au primit aprobarea organelor competente pentru efectuarea operaţiilor înscrise în acestea se evidenţiază distinct, după cum urmează:

-cele care nu au primit viza de control financiar preventiv şi nici aprobareaconducătorului unităţii, care nu au dat astfel naştere Ia operaţiuni cu caracter patrimonial,se păstrează într-o cartoteca distinctă la compartimentul de specialitate care 1-a emis,

-documentele care,deşi au fost refuzate la viza de control financiar preventiv de persoanele de drept sau împuternicite cu exercitarea acestuia au primit aprobarea efectuării operaţiilor pe care le contineau,se evidenţiază în conturi de ordine şi evidentă până la clarificarea situaţiei lor de către organele competente. Decizia acestora va determina fie înregistrarea în contabilitate a documentului atunci când este de acord cu hotărârea conducătorului unităţii,ceea ce echivalează cu acordarea vizei, fie transmiterea documentului la compartimentului care 1-a emis pentru a fi păstrat în cartoteca în situaţia în care aceste organe competente sunt de acord cu refuzul dat anterior de şeful compartimentului financial contabil.In scopul cunoaşterii permanente a modului în care se desfăşoară activitatea de control financiar preventiv şi al luării de măsuri pentru a continua îmbunătăţirea acesteia,contabi!ul şef asigură precizarea naturii operaţiilor,valorii şi modului de soluţionare.Cazurile concrete de refuz al vizei de control financiar preventiv al documentelor, modul de soluţionare al acestora, cauzele şi consecinţele economico-financiare, precum şi măsurile luate pentru prevenirea lor se analizează în cazul Consiliului de administraţie.

Controlul financiar preventiv asigură executarea în condiţii de legalitate aoperaţiilor financiare, fără a deveni o frână în desfăşurarea activităţii. Controlul financiar preventiv nu justifică încălcarea legii, depăşirea cheltuielilor, el previne semnarea ilegală a unui act, plata oricărei sume fară justificare legală.

41

CAP.4. STUDIU DE CAZ

PRIVIND EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV LA UN COMPARTIMENT FUNCŢIONAL DIN

CADRUL S.C. RAMFI INSTAL S.R.L

1. Date de identificare:- Denumire: S.C. RAMFI INSTAL S.R.L. Timişoara;- Domiciuliul fiscal: România, jud. Timiş, loc. Timişoara, str. Lugojului, nr. 49;- Număr de înregistrare la O.R.C.: J 39/180/25.07.2002;- Codul de identificare fiscală: RO 14778964;- Tipul de activitate: Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat; - Cod CAEN: 4322.

2. Forma de proprietate: proprietate privată.- Capitalul social la S.C. RAMFI INSTAL S.R.L. total subscris şi vărsat este de 8.000 lei, împărţit în 80 părţi sociale egale, fiecare în valoare de 100 lei, care aparţine în întregime asociatului unic, aport exclusiv în numerar depus la bancă.

3. Informaţii despre acţionari şi conducerea unităţii:- Asociatul unic Popescu Adriana, cetăţean romîn, născut în jud. Arad, loc. Arad, str. Renaşterii, nr. 39, cu domiciliul în jud. Timiş, loc. Timişoara, str. Speranţei, nr. 6, bl. 12, ap. 8, legitimat cu C.I. TM 326487, CNP 2800729331529 este şi administratorul societăţii, revenindu-i şi drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege în această calitate. Administratorul reprezintă societatea în raporturile cu terţii, angajează societatea în toate raporturile patrimoniale cu puteri depline şi nelimitate pe o perioadă nelimitată.

4. Prezentarea tuturor conturilor bancare:- BRD Timiş: RO 33 BRDE 360 SV 5796432155;- TREZORERIA Timiş: RO 09 TREZ 6815689XXX001312;- OTP Bank S.A. Timiş: RO 19 OTPV 1980 0002 4873 RO01.

5. Evoluţia cifrei de afaceri conform ultimelor trei bilanţuri anuale:

Anul Cifra de afaceri anulă la 31 decembrie

(LEI) 1. 2002 3.579.921.000 2. 2003 4.579.988.000

3. 2004 8.786.749.000 Media anuală 5.648.886.000

6. Persoana desemnată să reprezinte societatea pe perioada controlului:Societatea a numit pe domnl Dinescu Vasile persana care reprezintă societatea

pe perioada controlului prin decizia nr ------- din data de -----.

7. Principalii furnizori şi clienţi:- Furnizori stabili: S.C. Izometal S.A., S.C. Autohton Tim S.R.L., S.C. Cova-

Ghera S.R.L.,S.C. Romstal Imex S.R.L., S.C. Technova Invest S.R.L., S.C. Black-seea Supliers S.R.L., S.C. Mancuso S.R.L.

- Clienţi stabili: Primăria Timişoara, Primăria Arad, Primăria Lugoj, Primăria Făget, Primăria Jimbolia, Primăria Sânnicolau- Mare, Primăria Fârdea.

8. Constatările controlului:1. IMPOZITUL PE PROFIT:

a) Baza legală: Legea 414/2002, H.G.859/2002, Legea 571/2003 si HG 44/2004Perioada verificată: ___________________

42

S-au verificat documentele ce au stat la baza înregistrării veniturilor şi cheltuielilor, delimitarea cheltuielilor în funcţie de regimul fiscal al acestora prin deducerile legale.

Situaţia modului de determinare şi virare a impozitului pe profit precum şi cheltuielile nedeductibile şi deducerile legale anului 2004 sunt cuprinse detaliat în Situatiile anexe nr. 1a şi nr. 1b.

Din control a rezultat că societatea şi-a constituit şi virat la termenele legale obligaţiile de plată.

Faţă de constatările controlului, anexa nr. 1b, pentru trim. II 2004, societatea a constituit şi virat la finele perioadei 30.535.134 lei in plus. Conform Notei de constatare Cap.III pct.1, lit.a, ultimul alineat (Anexa nr. 17a) întocmită şi înregistrată sub nr. s-au determinat cheltuieli care nu erau deductibile pentru anul 2003 în suma de 16.001.310 lei datorită cărora profitul impozabil a fost diminuat cu aceeaşi sumă. Prin urmare, societatea datorează pentru anul 2003 un plus de impozit pe profit de 4.000.328 lei, dobânzi aferente în suma totală de 689.360 lei şi penalităţi în sumă totală de 189.935 lei (Anexa nr. 1c). Impozitul suplimentar pentru anul 2003 nu se plăteşte, societatea având sume virate în plus, conform Anexei nr. 1b. S-a achitat în timpul controlului dobânzile şi penalizarile în sumă de 689.360 lei, respectiv 189.935 lei, respectiv 189.935 lei cu OP nr.

Pentru determinarea profitului impozabil societatea utilizează Registrul de evidenţă fiscală, numerotat, şnuruit şi înregistrat la organul fiscal, pentru anul 2003.

Pe total an 2003 societatea a realizat un profit impozabil în sumă de 728.996.662 mii lei, beneficiind în aceasta perioada, doar de 12,5 % pentru reducere de impozit pe profit aferentă veniturilor realizate şi încasate de export, potrivit reglementărilor Legii nr. 414/2002.

În semestrul I 2004 societatea a realizat un profit impozabil în sumă de 449.699.023 mii lei si a beneficiat de reducerea impozitului pe profit cu cheltuielile aferente sponsorizărilor ce se încadrează în acel 3% din cifra de afaceri şi 20 % din impozitul pe profit datorat reglemetată prin Legea 571/2003.

b) Atât în anul 2003 cât şi in anul 2004 (la 31.12.2003 şi respectiv la 30.06.2004) societatea a avut înregistrat în contul 441.2 "Impozit pe profit amânat" suma de 471.141.027 mii lei şi respectiv 479.952.075 mii lei la finele trim. II 2004, fiind aferente contractelor pe termen lung încheiate cu beneficiarii.

Pentru anul 2003 acestea erau prevăzute prin normele Legii nr. 414/2002 si Instrucţiunile aprobate prin H.G. 859/25.08.2002 prin care se arată: "În cazul bunurilor mobile şi imobile produse de contribuabili şi valorificate în baza unui contract cu plata in rate, contribuabilii pot opta pentru înregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevăzute in contract. Cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în contractele încheiate între parti, proporţional cu valoarea ratei înregistrată la valoarea totală a contractului. Opţiunea se exercită o singură dată în momentul livrării bunurilor şi nu se poate reveni asupra ei." Societatea a optat pentru această metoda şi suma amânată este corect calculată.

În anul 2004 se aplică art. 19 "alin.3" din Titlul II al Codului Fiscal (Legea 571/2003) ce precizează acelaşi lucru ca cele de mai sus ("opţiunea se exercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă"). La determinarea impozitului pe profit nu s-au constatat încălcări voite ale normelor privind determinarea profitului impozabil, iar la confruntarea dintre evidenţele societăţii şi Fişa sintetică pe plătitor nu s-au constatat diferenţe la impozitul pe profit.

2. TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂBaza legală: O.U.G. 17/2000, H.G.401/2000, Legea 345/2002,, H.G.

598/2002, Legea 571/2003, O.G. 92/2003, H.G. 44/2004.Perioada verificată: 1.06.2003-30.06.2004.Din verificarea documentelor (facturi, bonuri fiscale, note de intrare-recepţie)

privind achiziţiile de bunuri si servicii am constatat că acestea au fost aprovizionate pentru desfăşurarea procesului de producţie în conformitate cu obiectul de activitate.

Documentele în baza carora s-a dedus şi colectat T.V.A. au fost înregistrate în jurnalul de T.V.A. şi în contabilitate funcţie de data documentelor.

T.V.A. înregistrată în jurnalele de T.V.A. şi în contabilitate este în corelaţie cu veniturile şi cheltuielile, baza de impozitare şi cota T.V.A. şi T.V.A. din deconturi, fără a se constata diferenţe.

43

Documentele emise de societate pentru livrările de bunuri şi servicii efectuate pe perioada 1.06.2003-30.09.2003 şi 1.02.2004-31.05.2004 (sondaj) au fost întocmite cu respectarea prevederilor H.G. nr. 831/1997, fiind emise în conformitate cu prevederile H.G. nr. 598/2002, art. 58 al. 1.

În perioada verificată, societatea a efectuat exporturi directe justificate conform art. 11 al. 1 lit. a din Legea 345/2002, facturi externe, declaraţii vamale de export, declaraţie de încasare valutara şi document de transport international.

S-a mai verificat corelaţia dintre T.V.A. deductibilă şi cea calculată din deconturile de T.V.A. şi T.V.A. din jurnalele de cumpărări şi vânzări fără a se constata deficienţe.

Prin Nota de constatare (Anexa nr. 17a) Cap. III pct. 2, al. 5, întocmită s-a stabilit T.V.A., nedeductibil pentru anul 2003 în suma de 3.735.206 lei. Această suma nu se achită întrucât societatea a virat în plus, începand cu data de 25.05.2003 şi pânâ la data controlului sume mai mari decât diferenţa stabilită, prin consecinţă nu este necesară calcularea dobânzilor şi penalitaţilor aferente T.V.A. constatat la control pentru anul 2003.

Dupa cum rezultă din anexele actului de control pe cele 3 Sucursale societatea a virat la termenele legale T.V.A.-ul datorat.

Conform celor arătate în capitolul anterior, referitor la contractele de prestaţii pe mai mulţi ani, cu plata în rate incheiate de, la data controlului nostru societatea avea în conturile 269 "Viramente de efectuat pentru imobilizări financiare" suma de 501.105.224.411 lei , reprezentând T.V.A., amânat aferent lucrărilor cu plata in rate, cu scadenţa in anii viitori, iar în contul 4428 "T.V.A. neexigibilă" suma de 47.307.617.829 lei, reprezentând T.V.A. aferentă ratelor scadente în anul în curs (2004).

La fiecare început de an societatea stabileşte conform ratelor din contractele pe termen lung, T.V.A. scadent în anul curent şi transferă suma din contul 269 "Viramente de efectuat" în contul 4428 "T.V.A. neexigibila". Lunar, pentru ratele scadente în anul curent se trece T.V.A.-ul din T.V.A. neexigibil in contul 4427 "T.V.A. colectat".

Situaţia T.V.A. şi modul de achitare în perioada 1.06.2003-30.06.2004 este prezentată in Situatia anexa nr. 2a, 2b, 2c si 2d din care se observă faptul că societatea şi-a calculat corect şi a achitat la scadenta obligaţiile de plată pe această linie, (anexa nr. 17a) şi (anexa nr. 17b) nu s-au constatat, de asemenea, abateri de la dispoziţiile legale. Confruntând fişa de evidenţă pe platitor cu obligaţiile virate s-a constatat că şi acestea coincid.

3. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARIIBaza legala: OG 7/2001, aprobată prin Legea 493/2002 şi Legea 571/2003,

O.G. 92/2002 şi HG 44/2004.Perioada verificată: 1.06.2003-30.06.2004.Din verificarea statelor de salarii, notelor contabile privind salariile, extrase de

cont, ordine de plată, balanţe de verificare, declaraţii privind obligaţiile la bugetul de stat pe 2003 şi la bugetul consolidat pe 2004, am constatat la verificările efectuate în lunile iunie-august 2003 şi martie-iunie 2004 că s-a determinat corect baza de impozitare.

În situaţiile anexe nr. 3a şi nr. 3b este prezentată determinarea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii pe perioada 01.06.2003-30.06.2004. La Sucursala (anexa nr. 17a) si Sucursala (anexa nr. 17b) nu s-au constatat, de asemenea, abateri de la dispoziţiile legale. Confruntând fişa de evidenţă pe plătitor cu obligaţiile virate s-a constatat că şi acestea coincid.

4. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN DIVIDENDEBaza legală: OG 26/1995, aprobată prin Legea 101/1995, Legea 571/2003 şi

HG 44/2004.Perioada verificată: 1.06.2003-30.06.2004.

Conform datelor din bilanţurile contabile, balanţe de verificare, note contabile, registru de casa, extrase de cont, rezultă că din profitul net al anilor 2002 si 2003 s-au repartizat dividende brute (conform Hotarare AGA) în sumă de 1.280.957.670 mii lei

44

(15.12.2003) şi respectiv în sumă de 304.272.329 mii lei (la 07.06.2004) cu un impozit aferent de 103.276.981 mii lei (10 % pentru 15.12.2003) şi 12.409.393 mii lei (5 % pentru 15.12.2003), iar pentru 07.06.2004, suma de 17.616.252 mii lei (10 %) şi 6.405.490 mii lei (5 %), dupa cum rezultă detaliat din Situatia anexa nr. 4.

Din aceeaşi situatie mai rezultă ca nu în toate cazurile obligaţiile corect constituite au fost virate la termenele legale din anul 2003. Astfel s-au încalcat prevederile O.G. nr.7/2001 şi Legii 493/2002 şi O.G. nr. 26/1995 pe baza cărora s-au calculat şi înregistrat obligaţii fiscale (dobânzi şi penalităţi în sumă totală de 11.446.009 lei care s-au achitat cu O.P. nr. prin care s-au achitat dobânzi şi penalităţi in sumă totală de 33.437.447 lei, mai mult cu 21.991.438 lei decât suma datorată.

5. IMPOZITUL PE VENITURILE OBŢINUTE DIN ROMÂNIA DE NEREZIDENŢI - PERSOANE FIZICE ŞI JURIDICE

Baza legală: O.G. 83/1998, Legea 571/2003 şi H.G. 44/2004.Perioada verificată: 1.06.2003-30.06.2004.După cum rezultă detaliat din situaţia anexa nr. 5, societatea a achitat integral

impozitul pe redevenţe şi T.V.A.-ul aferent nerespectând întotdeauna termenul scadent la virarea T.V.A.-lui aferent, motiv pentru care s-au calculat în baza O.G. nr. 61/2002, H.G. 1513/2002 şi O.G. 92/2003, dobânzi în valoare totală de 11.634.613 lei şi penalitaţi în valoare totală de 8.636.366 lei, din care s-au plătit până la data controlului nostru din proprie iniţiativa suma de 2.917.564 lei, ramânând de plata: 17.353.415 lei (dobânzi 8.824.591 lei şi penalitaţi 8.528.824 lei), care au fost plătite în timpul controlului. La Sucursala (situaţia anexa nr. 17b-act de control înregistrat în) s-au constatat impozite pe veniturile obţinute din Romania de nerezidenţi în sumă totala de 330.553.671 lei care s-au achitat integral la termenele scadente. La Sucursala (anexa nr. 17a-act de control înregistrat în Registrul Unic de control la poziţia 1/16.08.2004) nu a fost cazul la această categorie de impozite.Masuri: 5.1. În timpul controlului cu OP nr. s-a virat în contul nr. suma de: 17.353.415 lei reprezentând dobânzi în sumă de 8.824.591 lei şi penalitaţi în sumă de 8.528.824 lei, stabilite în timpul controlului.

6. VĂRSĂMINTE DE LA PERSOANE JURIDICE, PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP NEÎNCADRATE

Baza legala: O.G. nr. 102/1999 cu modificările şi completările ulterioarePerioada verificata: 1.06.2003-30.06.2004.Din verificarea efectuată prezentată detaliat în situaţia anexa nr. 6 la suc nu s-

au constatat abateri sau diferenţe de plată nici în ceea ce priveşte cuantumul calculat nici referitor la scadenţe.

La Sucursala si Sucursala după cum rezultă din actele de control anexate întocmite de Organele fiscale cu competenta teritoriala (si, anexele nr. 17a pentru Sucursala si nr. 17b pentru Sucursala) nu s-au constatat de asemenea abateri de la prevederile legale.

7. IMPOZIT PE VENITURILE DIN DOBÂNZIAceasta formă de impozit s-a înregistrat pe perioada verificată numai la

Sucursala (anexa 6b) care s-a ridicat la suma de 3.061.386.662 lei pe perioada verificată, care a fost calculată corect şi achitată integral la termen. Totuşi între fişa sintetică pe plătitor primită de la Administraţia şi evidenţele contabile ale societaţii se constată o diferenţă in sumă de 3.723 lei reprezentând obligaţia de plată la care s-au calculat dobânzi in sumă de 34 lei şi penalitaţi in sumă de 19 lei.Măsuri: 7.1. În timpul controlului cu O.P. nr. s-au achitat: obligaţia de baza în sumă de 3.723 lei şi dobânzi în sumă de 200 lei şi penalităţi în sumă de 100 lei, (recalculate) în contul nr. deschis la

8. TAXA DE DEZVOLTARE CUPRINSĂ ÎN TARIFUL ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE

De asemenea, această taxă s-a înregistrat numai la Sucursala (anexa 17b) şi a însumat pe perioada verificată suma de 22.858.096.823 lei, care a fost corect calculată şi achitată integral la termenele scadente.

45

9.TAXA PENTRU AUTORIZAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII NUCLEAREAceastă taxă specială care a însumat pe perioada verificată 1.01.2004-

30.06.2004 suma de 852.800 lei, a fost de asemenea calculată corect şi platită la scadenţĂ dupa cum rezultă detaliat din actul de control întocmit de Sucursala (anexa nr. 17b).

10. FONDUL SPECIAL PENTRU REDUCEREA RISCURILOR TEHNOLOGICEPrin O.G. nr. 96/30.08.1999 s-a stabilit "constituirea şi utilizarea Fondului

special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente şi instalatii industriale" ce urma a fi gestionat de Ministerul Industriei si Comerţului şi urma să fie platit conform art. 3 de agenţii economici din industrie, indiferent de forma de proprietate.

Potrivit art.4 din aceeasi ordonantă nivelul taxelor trimestrale datorate de agentii economici se stabilea la un cuantum de o pătrime din a mia parte a volumului cifrei anuale de afaceri, precizată în bilanţul financiar-contabil avizat de D.G.F.P. la 31 decembrie anul anterior şi se aplica începand cu data virării sumelor aferente taxei pe trimestrul I al anului de aplicare, adica în prima parte a lunii aprilie.

"Virarea sumelor reprezentând taxe trimestriale se va face in primele 15 zile ale lunii ianuarie, aprilie, iulie si octombrie la nivelul stabilit mai sus":

Cifra de afaceri aferentă anului anterior4x1000

Astfel pentru trimestrul IV an baza, suma datorată era:83.286.000 (cifra de afaceri an precedent ) = 20.882 lei,

4x1000iar pentru trimestrele anului

518.001.540.000 (cifra de afaceri an bază) = 129.500.385 lei,4x1000

La art. 11 din ordonanţă se precizează faptul că "în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare Ministerul Industriei si Comerţului, cu avizul Ministerului Finanţelor, va prezenta Guvernului criteriile pe baza cărora se alocă sumele din Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice, precum şi motodologia de programare, de calcul, de raportare şi de control referitoare la cest fond."

În realitate aceste norme au fost publicate doar în 10 august 2000 prin Monitorul Oficial 371. Prin O.U.G. nr. 32 din 26.02.2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 110/05.03.2001, la articolul 8 Ordonanta nr. 96/1999 se abroga şi la articolul 8 alineatul (2) se prevede "Veniturile virate în anul 2001 (trimestrul IV 2000 cu scadenta în 15.01.2001) la fondul special se restituie agenţilor economici de la care s-au încasat."

În aceste condiţii (normele apărute cu întarziere şi abrogarea după o scurtă perioadă) au făcut ca şi conducerea societaţii să nu platească până la data controlului nostru acest fond, după cum rezultă detaliat din NOTA EXPLICATIVA Anexa nr. 7.

Însa în Ordonanta nr. 32/26.02.2001 (de abrogare a taxei din O.G. nr. 96/1999) se spune la art. 9 că "sumele datorate de contribuabili se varsă la bugetul de stat", iar "începând cu anul 2001 veniturile acestea urmează regimul juridic al creanţelor bugetului de stat."

În consecinţă, dupa cum rezultă din Situaţia anexă nr. 8 în timpul controlului s-au calculat în sarcina societăţii obligaţii suplimentare în sumă de 1.039.034.913 lei din care: 388.521.977 lei vărsăminte la bugetul conform O.G. nr. 96/1999; 584.464.201 lei dobânzi şi 66.048.735 lei penalitaţi calculate în baza H.G. 354/2000; H.G. 564/2000; H.G. 1043/2001; H.G. 874/2002; H.G. 1513/2002; O.G. 26/2001; O.G. 61/2002.Măsuri: 10.1. În timpul controlului cu OP nr. s-a achitat obligaţia de bază în sumă de 388.521.977 lei, iar cu OP nr. în sumă de 100.000.000 lei, şi cu OP nr. în sumă de 150.000.000 lei, în suma de 200.000.000 lei, iar cu OP nr. suma de 200.512.936 lei s-au achitat şi accesoriile în suma de 584.464.201 lei la dobânzi şi 66.048.735 lei penalităţi.

46

ALTE OBLIGAŢII CĂTRE BUGETUL DE STAT GENERAL CONSOLIDAT

11. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DATORATE DE ANGAJATOR ŞI DE ANGAJAT

Perioada supusă verificarii: ianuarie 1999-iunie 2004Astfel, am verificat lunile: ianuare, aprilie, august şi octombrie 1999, martie,

aprilie, septembrie si octombire 2000, martie, mai , august şi noiembrie 2001, ianuarie , aprilie, septembire şi noiembrie 2002, februarie, mai, iulie, decembrie 2003, martie şi aprilie 2004. Am verificat câte o lună din fiecare trimestru a perioadei supuse controlului, în funcţie de variaţiile pe care le-am observat la valoarea bazei de impozitare şi la valoarea contribuţiei constituite şi achitate - respectiv creşteri sau reduceri semnificative.

S-au solicitat, în vederea verificării, urmatoarele documente:-contractul colectiv de muncă;-regulamentul de organizare şi funcţionare;-contractele individuale de muncă;-evidenţa pensionarilor asiguraţi;-avizul ITM pentru încadrarea locurilor în condiţii deosebite de muncă

conform H.G. 261/2001, modificată cu H.G. 676/2001;-lista personalului încadrat în conditii deosebite de muncă;-certificate medicale şi cererile aprobate pentru concediile plătite pentru

creşterea copilului până la vârsta de 2 ani;-cererile tip pentru solicitarea drepturilor de asigurări sociale;-situaţia absolvenţilor de învăţământ care beneficiază de prevederile O.G.

35/1997;-statele de plată ale angajaţilor;-declaraţiile întocmite în baza H.G. 193/1997, Legii 19/2000 cu modificările

şi completările ulterioare, H.G. 1010/2001, ORD. 110/2002;-documentele de plată ale contribuţiilor de asigurări sociale;-acte de bancă şi acte de casă;-documente justificative, note contabile, fişele conturilor de venituri şi

cheltuieli, registrul "cartea mare", balanţele de verificare;-orice alte documente pe baza cărora se poate indeplini scopul controlului.Din verificarea prin sondaj a documentelor puse la dispoziţie de Sucursala a

rezultat că la data controlului, aceasta are un număr total de 1586 de angajaţi, din care 1402 sunt încadraţi în condiţii normale de muncă, iar 184 sunt încadraţi în condiţii deosebite de muncă. Numărul mediu de angajaţi a variat în timp, astfel că în luna ianuarie 1999, societatea a avut un număr mediu de 2020 de angajaţi, iar în mai 2003 a avut 1591 angajati.

Data plăţii salariilor, stabilită conform contractului colectiv de muncă, este a lunii următoare celei pentru care se face plata.

S-a verificat corectitudinea stabilirii diferenţiate a bazei de calcul a contribuţiei in funcţie de încadrarea locurilor de muncă în condiţii normale şi condiţii deosebite.

Pentru perioada 01 ianuarie 1999-31 martie 2001, s-a verificat constituirea contribuţiei pentru pensia suplimentară în conformitate cu Legea 49/1992 şi OUG 31/1998 aprobată prin Legea 128/1999. S-a aplicat procentul de 5 % asupra salariilor de bază, la care s-au adăugat sporurile.

Sporurile de care beneficiază angajaţii sucursalei reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă sunt următoarele: spor pentru lucru peste programul normal, spor de vechime în muncă, spor de noapte şi spor de condiţii deosebite (dacă este cazul).

Contribuţia pentru pensia suplimentară a fost calculată corect şi virată la termenul stabilit.

Cuantumul contribuţiei calculate şi virate pentru perioada verificată este de 5.225.695.290 lei, conform anexelor nr. 10a, 10b, 10c.

Pentru perioada 01 aprilie 2001-30 iunie 2004 s-a verificat contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale, conform legislaţiei in vigoare: Legea 19/2000, Normele de aplicare a Legii 19/2000 aprobate prin O.M.M.S.S. 340/2001, modificate şi completate prin O.M.M.S.S. 518/2001, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat din fiecare an verificat.

47

Societatea a constituit şi virat contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale, aplicând procentul de 11,67 %, respectiv 9,5 % asupra salariilor individuale brute, realizate lunar de angajaţi, inclusiv sporurile şi adaosurile.

Din verificarea documentelor a rezultat că sucursala a constituit corect şi virat la termen această contribuţie. Din Anexele nr. 10d, 10e, 10f, 10g, rezultă că sucursala a virat contribuţia asiguraţilor la bugetul asigurărilor sociale în cuantum de 49.905.414.759 lei.

S-a verificat de asemenea modul de constituire şi virare a contribuţiei de asigurari sociale datorată de angajator pentru perioada 01.01.1999-30.06.2004, în conformitate cu urmatoarele acte normative: OUG 2/1999, Legea 19/2000 cu modificările şi completările ulterioare, Normele de aplicare a Legii 19/2000 aprobate prin O.M.M.S.S. 340/2001, modificate şi completate prin O.M.M.S.S. 518/2001, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat din fiecare an verificat.

În urma verificării documentelor puse la dispoziţie, s-a constatat că a calculat corect contribuţia de asigurări sociale datorate de angajator, nerezultând diferenţe în plus sau în minus. Viramentele s-au făcut cu respectarea termenelor de plată. S-au aplicat cotele următoare asupra fondului de salarii: 23 %, 30 %, 23,33 %, 24,5 % si 22 %.

Din anexele nr. 9a, 9b, 9c, 9d, 9e, 9f, 9g rezultă că sucursala a calculat şi virat contribuţia de asigurări sociale datorate de angajator in sumă de 157.839.631.925 lei.

S-a verificat de asemenea dacă sucursala a aplicat corect reducerea din contribuţia datorată de angajator acordată prin OUG 2/1999. Conform acestui act normativ, angajatorii care efectuează plata integrală a contribuţiei la termenul scadent sau în cel mult trei zile lucrătoare, beneficiaza de o reducere de 7 % a sumei datorate.

Pentru perioada 01.01.2004-29.02.2004, s-a verificat corectitudinea cuantumului contribuţiei calculate şi virate pentru Sucursala conform anexelor 9 h si 10 h. Din verificarea documentelor s-a constatat că Sucursala a constituit corect şi a virat la termen contribuţiile de asigurări sociale datorate de angajator şi de angajaţi. Din verificarea efectuată la Sucursala (anexa nr. 17a) s-a constatat virarea cu intârziere a contribuţiei de asigurari sociale de stat datorată de angajator, respectiv de angajaţi drept pentru care organele de control, au calculat dobânzi în suma de 5.456 lei care s-au virat în timpul controlului cu OP nr. respectiv dobânzi în suma de 2.116 lei care s-au virat în timpul controlului cu OP nr. La Sucursala (anexa nr. 17b) nu s-au constatat deficienţe la contribuţiile datorate de angajatori si angajaţi.

12. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI PENTRU ŞOMAJ DATORATĂ DE ANGAJATOR ŞI ASIGURAŢI

Perioada supusă verificarii: ianuarie 1999-iunie 2004 pentru Sucursalaianuarie 2004-februarie 2004 pentru Sucursala Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru somaj s-a verificat prin sondaj. Am verificat lunile: ianuarie, aprilie, septembrie şi decembrie 1999, martie, mai, septembrie şi octombrie 2000, martie, iulie, august şi decembrie 2001, ianuarie, iunie, septembrie şi octombrie 2002, februarie, mai, august, decembrie 2003, martie şi aprilie 2004. Din verificarea documentelor a rezultat că societatea a stabilit corect baza de calcul a contributiei, atât pentru angajator, cât si pentru asigurati, în conformitate cu reglementarile legale în vigoare: Legea 1/1991 republicata şi completată, Legea nr. 76/2002, HG 174/2002, OUG 147/2002.

Cota de contribuţie datorata de angajator s-a modificat în timp de la 5 % la 3,5 % si în prezent este 3 %. Pentru angajaţi, contribuţia la fondul de somaj a ramas neschimbată, adica 1 %.

Sucursala a constituit corect şi virat în temenul stabilit prin lege contribuţia angajatorului la bugetul asigurărilor pentru şomaj în suma de 28.192.009.365 lei (anexele nr. 11a, 11b, 11c, 11d, 11e, 11f) şi pentru asiguraţi în suma de 4.634.767.379 lei (anexele nr. 12a, 12b, 12c, 12d, 12e, 12f).

În anul 1999, societatea a angajat absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, drept pentru care a beneficiat de facilităţile acordate prin OG 35/1997. S-a verificat lista cu studenţii angajaţi, orele lucrate, salariile realizate şi s-a constatat că societatea a primit pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând 70 % din salariul de bază net, la data angajării.

Din verificarea contribuţiei la fondul pentru somaj datorat de angajator nu

48

s-au constatat abateri de la normele legale. In 3 (trei) cazuri, s-a constatat că sucursala a virat în plus suma de 3.163.116 lei.

De asemenea, din verificarea contribuţiei la fondul pentru somaj datorat de angajator pentru perioada 01.01.2004-29.02.2004 la Sucursala nu s-au constatat abateri conform anexei nr. 11g.

Din actul de control întocmit la Sucursala (anexa nr. 17a) s-a constatat că pe perioada supusă verificării au rezultat viramente cu întarziere aferente contribuţiei de asigurari pentru şomaj datorată de angajator, drept urmare organele de control au calculat dobânzi în sumă totala de 199.733 lei, care au fost virate in timpul controlului cu OP nr. respectiv penalităţi în sumă de 36.988 lei care au fost virate în timpul controlului cu OP nr. De aemenea, în urma controlului la Sucursala (anexa nr. 17a) s-a constatat faptul că Sucursala nu a achitat suma de 690.093 lei reprezentând contribuţie de asigurări pentru şomaj datorată de angajaţi care s-a virat în timpul controlului cu OP nr. şi nu a virat la termenele legale sumele constituite aferente acestei contribuţii. În consecinţă, organele de control au calculat dobânzi în sumă totala de 185.085 lei şi penalitaţi în sumă totala de 51.757 lei care s-au virat în timpul controlului cu OP nr. În actul de control întocmit la Sucursala (anexa nr. 17b) nu s-au constatat deficienţe.

Din confruntarea fişei sintetice de plătitor cu evidenţele contabile ale societăţii apare o diferenţă la fondul pentru somaj datorat de angajaţi în sumă de 10.000 lei la Sucursala (nevirata) conform anexei 12g, şi 132 lei la Sucursala (nevirata) la care s-au calculat dobânzi în sumă de 279 lei şi penalităţi în sumă de 156 lei.Măsuri: 12.1. Cu O.P. nr. s-a virat în contul nr. la suma de 10.132 lei, obligaţie de bază şi 4.000 lei dobânzi şi 3.000 lei penalităţi (recalculate).

13. CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE DATORATĂ DE ANGAJATOR ŞI ASIGURAT

Perioada supusă verificarii 01 iunie 2002-30 iunie 2004 pentru Sucursala şi 01.01.2004-29.02.2004 pentru Sucursala. Aceasta este diferită faţă de perioadele avute în vedere la celelalte contribuţii sociale deoarece ultima verificare a fost efectuată de către organe de control ale D.G.F.P. Timiş prin Procesul verbal nr. şi a cuprins perioada până la 31 mai 2002.

Societatea a calculat, reţinut, evidenţiat şi virat contribuţiile lunare pentru asigurările sociale de sănătate ale asiguraţilor care işi desfaşoară activitatea cu contract de munca. S-a aplicat o cotă de 7 % pentru contributia datorată de angajator asupra fondului de salarii brute, cu respectarea Legii nr. 145/1997, OUG 150/2002, Ord. 2288/1997, OUG 30/1998, Ordin 74/2000, OUG 150/2002, Ord. 61/2002 şi 7 %, respectiv 6,5 % pentru contribuţia asiguraţilor.

Din Anexele nr. 13a şi 14a rezultă că sucursala a calculat pentru perioada verificată contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator în sumă de 33.057.911.119 lei şi contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate în suma de 30.790.079.531 lei, care au fost virate integral şi la termenul stabilit prin lege, neconstatându-se deficienţe. S-au constatat doar virări în plus în sumă totală de 4.991.087 lei la angajator şi 4.652.580 lei la asigurat.

Din Anexele nr. 13b şi 14b se constată că Sucursala a constituit şi virat integral şi la termenul stabilit prin lege aceste contribuţii, neconstatându-se deficienţe.

Virarea contribuţiilor individuale de asigurari sociale de sănătate s-a efectuat la data lichidarii drepturilor salariilor, respectându-se termenul legal.

La Sucursala (anexa nr. 17a), în urma controlului s-a constatat faptul că aceasta nu a constituit şi nu a virat la termenul legal contribuţia la asigurările sociale de sănătatate datorată de angajator, drept pentru care organele de control au stabilit o contribuţie suplimentară în sumă de 7.787.034 lei virată în timpul controlului cu OP, precum şi dobânzi în sumă de 13.834.199 lei şi penalitaţi în sumă de 1.362.731 lei virate în timpul controlului cu OP nr. De asemenea, din verificarea efectuata conform anexei nr. 17a la Sucursală s-a constatat că aceasta nu a virat la termenele legale contribuţia la asigurările sociale de sănătate datorată de asiguraţi, în consecinţă organele au calculat dobânzi în sumă totală de 1.448 lei care s-au virat în timpul controlului cu OP nr. La Sucursala (anexa nr. 17b) s-au constatat obligaţii corect calculate şi plătite la termen.

49

14. CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE, CALCULATĂ PENTRU CONCEDIILE MEDICALE CARE SE DEDUCE DIN CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE DATORATĂ DE ANGAJATOR

Perioada supusă verificarii: 1 iunie 2002-30 iunie 2004După cum rezultă din situaţia anexa nr. 15, pe perioada verificată nu s-au

constatat diferenţe calculate în minus sau nevirate la termen, respectând baza legală: Legea 145/1997, O.G. 30/1998, O.U.G. 150/2002.

De asemenea, la Sucursală (anexa nr. 17a) şi Sucursala (anexa nr. 17b) s-au constatat obligaţii corect calculate şi plătite la termen la acest fond.

15. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE DATORATĂ DE ANGAJATOR

Perioada supusă verificării: 1 ianuarie 2003-30 iunie 2004 pentru Sucursala1 ianuarie 2004-29 februarie pentru SucursalaS-a verificat modul de constituire şi virare a contribuţiei de asigurare pentru

accidente de muncă şi boli profesionale în conformitate cu prevederile din acte normative: Legea 346/2002, OUG 147/2002.

În urma verificarii documentelor solicitate, s-a constatat că Sucursala a calculat corect contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Cuantumul contribuţiei datorate de angajator în perioada verificata este de 1.645.701.744 lei, conform Anexei nr. 16a. Viramentele s-au facut cu respectarea termenelor de plata şi s-a constatat că în luna iunie 2004 s-au virat în plus 356.506 lei.

În urma verificării documentelor solicitate, s-a constatat că Sucursala a calculat corect contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe perioada 01.01.2004-29.02.2004 conform anexei nr. 16b.

La Sucursala (anexa nr. 17a) s-au constatat viramente cu întârziere aferente fondului pentru accidente de muncă şi boli profesionale. In consecinţă, organele de control au calculat dobânzi în sumă de 110 lei care s-au virat în timpul controlului cu OP nr. La Sucursala (anexa nr. 17b) nu s-au constatat abateri de la dispoziţiile legale. Confruntând fişa de evidenţa pe platitor cu obligaţiile virate s-a constatat că şi acestea coincid.

50

Model Decizie CFP

DeciziaNr. ..... din.....

Director Executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice , ………......, numitprin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.......... şi reîncadrat potrivit Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr..............din anexă.

În conformitate cu prevederile art.9, alin.(6) din O.G.l 19/1999,aprobată cu modificările şi completările Legii 301/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi ale capitolului III, pct.6 din Anexa nr.8 la Normele Metodologice generale referitoare la exercitarea Controlului Financiar Preventiv , aprobate prin Ordinul M.F.P. 522/2003

D E C I D E :

Domnul/Doamna........., din cadrul Serviciului financiar - contabil, investiţii şi buget propriu , având funcţia de Şef Serviciu ; este desemnat/ desemnată să exercite controlul financiar preventiv pe perioada nelimitată.

Competenţa persoanei desemnate se referă la următoarele documente şi operaţiuni:

Nr. Denumire document (operaţiuni)

Limita valorică Observaţii

1. Cerere pentru deschidere de credite bugetare

In limitadispoziţiilor legale

titular

2. Contract de comandă achiziţii publice In limitadispoziţiilor legale

titular

3. Contract închiriere,în care entitatea publică este chiriaş

In limitadispoziţiilor legale

titular

4. Decizia privind: - angajarea /avansarea personalului - acordarea salariului de merit - numirea cu caracter temporar a personalului de execuţie pe funcţii de conducere-acordarea altor drepturi salariale

In limitadispoziţiilor legale

titular

5. Ordonanţare de plata privind achiziţia publică de produse, servicii sau lucrări

In limitadispoziţiilor legale

titular

6. Ordonanţare de plata privind chirii In limita disp. legale titular7. Ordonanţare de avansuri (în lei) acordate

unor terţe persoane juridice în cadrul contractelor încheiate

In limita disp. legale Titular

8. Ordonanţare de plata privind avansuri sau sume cuvenite titularului de decont, care se acorda prin casierie

In limita disp. legale titular

9. Ordonanţările de plată ale salariilor, altor drepturi salariale acordate personalului precum şi ale obligaţiilor fiscale aferente acestora

In limita disp. legale înlocuitor

10. Ordonanţările de plata privind despăgubiri acordate unor persoane dispuse prin hotărâri judecătoreşti

In limita disp. legale titular

11. Ordonanţările de plata privind despăgubiri acordate unor persoane fizice/juridice pentru imobile ce nu se mai restituie în natură

In limita disp. legale titular

51

12. Ordonanţările de plata privind acordarea de compensaţii cetăţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar

In limita disp. legale titular

13. Ordonanţările de plata privind sumele virate în contul altor instituţii aferente bunurilor confiscate şi valorificate ,cheltuieli aferente activităţii de valorificare,indemnizaţii ale comisiei de evaluare şi distrugere, restituiri

In limita disp. legale înlocuitor

14. Proces - Verbal de predare-primire având ca obiect transferul bunului fară plată

In limita disp. legale titular

15. Contract vânzare-cumpărare a bunurilor disponibilizate(entitate publica are calitatea de vânzător)

In limita disp. legale titular

16. Documentul privind scoaterea din gestiune a unor pagube care nu se datorează vinovăţiei unei persoane

In limita disp. legale titular

17. Proces verbal de scoatere din funcţiune a mijlocului fix

In limita disp. legale titular

18. Decontul de cheltuieli privind justificarea avansului acordat pentru deplasări în ţară şi/sau pentru achiziţii prin cumpărare directă

In limita disp. legale titular

19. Actul de donaţie, în care entitatea publica are calitatea de donator

In limita disp. legale înlocuitor

20. Dispoziţia de încasare către casierie în vederea achitării de către angajat a: -avansurilor neconsumate -debitelor datorate - penalităţile la deconturi

In limita disp. legale titular

Prezenta Decizie se comunică:

- persoanelor împuternicite sa exercite CFP propriu- serviciului financiar - contabilitate - investiţii şi buget propriu.

Director Executiv, ...........

Avizat pentru legalitate, Şef Serviciu Juridic

52

ANEXA 1Exemple de check-

lists

1. Listade verificare a cererii pentru deschiderea de credite bugetare

Nr. Obiectivele verificării1. Existenta actelor justificative1.1 - Notă de fundamentare pentru solicitarea deschiderii de credite1.2. - Situaţia creditelor bugetare deschise anterior şi neutilizate - Bugetul aprobat2. Existenta vizelor, certificatelor , aprobărilor ,altor semnături legale după caz,

pentru:2.1 2.2

-Actele justificative de la punctul 1 - Cererea pentru deschiderea de credite bugetare

3. încadrarea sumei pentru care se cere deschiderea de credite în:3.1 3.2 3.3 3.4

-Creditele bugetare repartizate pe an/trimestru/luni şi detaliate conform legislaţiei bugetare - Limitele lunare de cheltuieli, stabilite de Guvern -Nivelul prevăzut în actul normativ de aprobare a acţiunii(unde este cazul) -Nivelul rezultat din Nota de fundamentare

4. Stabilirea sumei pentru care se cere deschiderea de credite , având în vedere:4.1 4.2

- Creditele deschise anterior şi neutilizate - Ca întreaga sumă să fie utilizată până la finele perioadei pentru care se solicita deschiderea

5. Completarea corectă a cererii pentru deschiderea de credite cu privire la:5.1 5.2 5.3 5.4 5.5

- Beneficiarul deschiderii de credite - Conturile de trezorerie - Suma pentru care se cere deschiderea de credite - Corespondenţa dintre suma solicitata şi detalierea de pe verso-ul formularului - Celelalte rubrici prevăzute de formular

2.Lista de verificare a contractului/comenzii de achiziţii publice

Nr. Obiectivele verificării1. Existenta actelor justificative1.11.21.31.41.51.61.71.81.91.101.111.12

- Programul anual al achiziţiilor publice - Documentul de aprobare a procedurii selectate pentru achiziţie - Anunţul/invitaţia de participare la procedura - Documentaţia pentru elaborarea prezentarea ofertei -Documentul de numire a comisiei de evaluare/negociere -Oferte -Documentul de aprobare a hotărârii comisiei de evaluare -Comunicările către ofertanţi a rezultatului aprobării procedurii -Documentul privind soluţionarea contestaţiilor -Actul de aprobare a documentaţiei tehnico-economice a obiectivului de investiţii(în cazul investiţiilor) -Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor(în cazul investiţiilor) -Anexele nr. 1 şi2 la Ordinul M.F.P. nr. 1792/2002

2. Existenta vizelor , certificatelor , aprobărilor , altor semnături legale, după caz, pentru:

2.12.2

- Actele justificative de la pet. 1 - Proiectul de contract/comanda

3. încadrarea valorii contractului/comenzii, în:3.1 3.2 3.3

Nivelul creditelor bugetare şi/sau de angajament,după caz Nivelul angajamentului bugetar Valoarea ofertei

furnizorului/prestatorului/executantului câştigător

4. Contractul :4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7

Să fie cuprins în programul anual al achiziţiilor publice Să prevadă calitatea şi cantitatea produselor contractate,conform actelor justificative Să prevadă constituirea garanţiei de buna execuţie Să prevadă acordarea de avansuri cu respectarea legii Să prevadă actualizarea preţului cu respectarea legii Să fie încheiat în perioada de valabilitate a ofertei Să cuprindă datele de identificare a părţilor contractante

3.Lista de verificare a ordonanţării de plata privind achiziţia publică de produse, servicii sau lucrări.

Nr Obiectivele verificării1. Existenta actelor justificative1.1 1.2 1.3 1.4

-Angajamentul bugetar global /individual-Contractul /comanda(sau altă formă de angajament juridic)-Factura fiscală sau alte tipuri de facturi-Proces Verbal de recepţie(cod.l425)sau nota de recepţie şi constatare de diferente-1431

2. Existenta vizelor , certificatelor ,aprobărilor,altor semnături legale , după caz ,pentru:

2.1 2.2 -Actele justificative de la punctul 1 - Ordonanţare de plată3. Stabilirea corectă a sumei propuse pentru plată4. încadrarea sumei propuse pentru plata în :4.1 4.2 4.3 4.4

-Nivelul angajamentului bugetar -Nivelul angajamentului legal -Valoarea cheltuielilor lichidate -Creditele bugetare deschise/repartizate sau existente în conturi de disponibil ,după caz

5. Corespondenţa datelor din ordonanţarea de plată cu cele din actele justificative pentru:

5.1 5.2 5.3 5.4

-Natura cheltuielilor -Numărul şi data emiterii facturii -Beneficiarul sumei -Banca beneficiarului

6. Corespondenţa dintre conţinutul actelor justificative în ceea ce priveşte:6.1 6.2 6.3 6.4 6.5

- Cantitatea de produse recepţionate - Calitatea produselor recepţionate, a serviciilor prestate şi lucrărilor executate - Preţul unitar al produselor recepţionate - Termenele de livrare - Modalitatea de plată

54

ANEXA 2

„Decizie de cfp-inlocuitor"

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE

TIMIŞ

D E C I Z I AN r . . . . . . d i n . . . . . .

. .

De completare a Deciziei nr......din........ privind controlul financiar preventiv propriu.

Directorul executive al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Timiş, dr. ec(XXXXXXXXX), numit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.893/2005.

Văzând Decizia nr......din……. privind completarea Cadrului general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventive;

În conformitate cu prevederile art.9 alin(6) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 republicată şi ale Capitolului III pct.6 lit. a) din Anexa nr.8 la Normele Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.522/2003;

În temeiul Hotărârii Guvernului nr.208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Ordinul ministrului finanţelor publice nr.790/2003 de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice cu modificările ulterioare;

D E C I D E :

Art.1.-Competenta persoanei desemnate să exercite controlul financiar preventive propriu ( Ionaşiu Aurora) potrivit Deciziei nr……din……. se referă la următoarele documente şi operaţii:

Nr crt

Denumirea documentului (operaţiunii) Limita valorica Observaţii

1 Referat privind necesitatea achiziţionării produselor, serviciilor, lucrărilor

- în limitadispoziţiilor legale

- înlocuitor

2 Bon de consum - în limita dispoziţiilor legale

- înlocuitor

3 Bon de mişcare a mijloacelor fixe - în limita dispoziţiilor legale

- înlocuitor

Art.2.-Prezenta decizie se comunică:- persoanelor împuternicite să exercite controlul financiar preventive propriu;- Serviciului financiar-contabilitate investiţii şi buget propriu

DIRECTOR EXECUTIVDr. ec. xxxxxx AVIZAT PENTRU LEGALITATE

ŞEF SERVICIU JURIDIC

Cons.j. XXXXXXX

55

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE

TIMIŞ

D E C I Z I AN r . . . . . d i n . . . . .

De completare a Deciziei nr.692/22.11.2004 privind controlul financiar preventiv propriu.

Directorul executive al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Timiş, dr.ec(XXXXXXXXX), numit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.893/2005.

Văzând Decizia nr.. .362/15.09.2005 privind completarea Cadrului general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv;

În conformitate cu prevederile art. 9 alin(6) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 republicată şi ale Capitolului III pct.6 lit. a) din Anexa nr.8 la Normele Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.522/2003;

În temeiul Hotărârii Guvernului nr.208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Ordinul ministrului finanţelor publice nr.790/2003 de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice cu modificările ulterioare;

D E C I D E :

Art.2.-Competenta persoanei desemnate să exercite controlul financiar preventive propriu potrivit Deciziei nr...........din......... se referă la următoarele documente şi operaţii:

Nr crt

Denumirea documentului (operaţiunii) Limita valorica Observaţii

1 Referat privind necesitatea achiziţionării produselor, serviciilor, lucrărilor

- în limitadispoziţiilor legale

- titular

2 Bon de consum - în limita dispoziţiilor legale

- titular

3 Bon de mişcare a mijloacelor fixe - în limita dispoziţiilor legale

- titular

Art.2.-Prezenta decizie se comunică:- persoanelor împuternicite să exercite controlul financiar preventive propriu;- Serviciului financiar-contabilitate investiţii şi buget propriu.

DIRECTOR EXECUTIV AVIZAT PENTRULEGALITATE

Dr. ec. XXXXXXXX ŞEF SERVICIU JURIDIC

56

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE TIMIŞ

D E C I Z I A

Nr………din………

Privind controlul financiar preventiv propriu

Directorul executive al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Timiş, dr. ec. XXXXXXXX ,numit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.662/2001 şi reîncadrat potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr.846/2003, poziţia 325 din anexă;

Văzând adresa nr.61217/22.11.2004 a Ministrului Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Economică şi Administrativă, prin care se comunica acordul pentru numirea d-nei în exercitarea activităţii de control preventiv propriu.

În conformitate cu prevederile art.9 alin(6) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 301/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi ale Capitolului III , pct.6 lit. a) din Anexa nr.8 la Normele Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.522/2003.

D E C I D E :

Doamna , din cadrul Serviciului resurse umane salarizare şi pregătire profesională, având funcţia de şef serviciu este desemnată să exercite controlul financiar preventive pe perioada nelimitată.

Competenţa persoanei desemnate se referă la următoarele documente şioperaţii:

Nr crt

Denumire document (operaţiunii)

Limita valorica Observaţii

1. Cerere pentru deschidere de credite bugetare

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

2. Contract, comanda achiziţii publice - în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

3. Contract de închiriere în care entitatea publică este chiriaş

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

4. Decizia privind: - angajarea/avansarea personalului - acordarea salariului de merit - numirea cu caracter temporar a personalului de execuţie pe funcţii de conducere-acordarea altor drepturi salariale

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

5. Ordonanţarea de plata privind achiziţia publică de produse, servicii sau lucrări

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

6. Ordonanţare de plata privind chirii - în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

7. Ordonanţare de avansuri(în lei) acordate unor terţe persoane juridice în cadrul contractelor încheiate

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

8. Ordonanţare de plata privind avansuri sau sume cuvenite titularului de decont care se acorda prin casierie

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

9. Ordonanţările de plată ale salariilor, altor drepturi salariale acordate personalului, precum şi ale obligaţiilor fiscale aferente acestora

- în limita dispoziţiilor legale

titular

10. Ordonanţarea de plată privind despăgubiri acordate unor persoane

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

57

fizice sau juridice dispuse prin hotărâri judecătoreşti

11. Ordonanţarea de plata privind despăgubirile acordate unor persoane fizice pentru imobile ce nu se mai restituie în natură

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

12. Ordonanţarea de plata privind acordarea de compensaţii cetăţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

13. Ordinul de plată privind sumele virate în contul altor instituţii aferente bunurilor confiscate şi valorificate ,bugetul de stat, cheltuieli aferente activităţii de valorificare,indemnizaţii ale comisiei de evaluare şi distrugere, restituiri

- în limita dispoziţiilor legale

titular

14. Proces verbal de predare-primire având ca obiect transferul bunului fără plată

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

15. Contract de vânzare-cumpărare a bunurilor disponibilizate(entitate publica are calitatea de vânzător)

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

16. Documentul privind scoaterea din gestiune a unor pagube care nu se datorează vinovăţiei unei persoane

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

17. Proces verbal de scoatere din funcţiune a mijlocului fix

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

18. Decontul de cheltuieli privind justificarea avansului acordat pentru deplasări în ţară şi/sau pentru achiziţii prin cumpărare directă

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

19. Actul de donaţie, în care entitatea publica are calitatea de donator

- în limita dispoziţiilor legale

titular

20. Dispoziţia de încasare către casierie în vederea achitării de către angajat a: -avansurilor neconsumate - debitelor datorate - penalităţile la deconturi

In limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

Prezenta anulează Decizia nr........ Prezenta Decizie se comunică:

- persoanelor împuternicite să exercite controlul financiar preventiv propriu

- Serviciului financiar - contabilitate - investiţii şi buget propriu;

DIRECTOR EXECUTIVdr.ec. (xxxxxxxxxxxxx)AVIZAT PT. LEGALITATE

ŞEF SERVICIU JURIDIC cons.j. (xxxxxxxxxxx)

58

ANEXA 3

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE TIMIŞ

D E C I Z I A

Nr... ..........din.........Privind controlul financiar preventiv propriu

Directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Timiş, dr. ec. XXXXXXXX ,numit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.662/2001 şi reîncadrat potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr.846/2003, poziţia 325

din anexă;Văzând adresa nr.......din.............. Ministrului Finanţelor Publice,

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Economică şi Administrativă, prin care se comunica acordul pentru numirea d-nei Ionaşiu Aurora în exercitarea

activităţii de control preventiv propriu.In conformitate cu prevederile art. 9 alin(6) din Ordonanţa Guvernului

nr. 119/1999 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 301/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi ale Capitolului III , pct.6 lit. a) din Anexa

nr.8 la Normele Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.522/2003.

D E C I D E :

Doamna ................, din cadrul Serviciului financiar-contabilitate, investiţii şi buget propriu, având funcţia de şef serviciu este desemnată să exercite

controlul financiar preventive pe perioada nelimitată.Competenţa persoanei desemnate se referă la următoarele documente şi

operaţii:

N r . c r t

D e n u m i r e d o c u m e n t ( o p e r a ţ i u n i i )

L i m i t a v a l o r i c a

O b s e r v a ţi i*

1. Cerere pentru deschidere de credite bugetare

- în limita dispoziţiilor legale

titular

2. Contract, comanda achiziţii publice - în limita dispoziţiilor legale

titular

3. Contract de închiriere în care entitatea publică este chiriaş

- în limita dispoziţiilor legale

titular

4. Decizia privind: - angajarea /avansarea personalului - acordarea salariului de merit - numirea cu caracter temporar a personalului de execuţie pe funcţii de conducere-acordarea altor drepturi salariale

- în limita dispoziţiilor legale

titular

5. Ordonanţarea de plata privind achiziţia publică de produse, servicii sau lucrări

- în limita dispoziţiilor legale

titular

6. Ordonanţare de plata privind chirii - în limita dispoziţiilor legale

titular

7. Ordonanţare de avansuri(în lei) acordate unor terţe persoane juridice în cadrul contractelor încheiate

- în limita dispoziţiilor legale

titular

8. Ordonanţare de plata privind avansuri sau sume cuvenite titularului de decont care se acorda prin casierie

- în limita dispoziţiilor legale

titular

9. Ordonanţările de plată ale salariilor, altor drepturi salariale acordate personalului, precum şi ale obligaţiilor fiscale aferente acestora

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

59

10. Ordonanţarea de plată privind despăgubiri acordate unor persoane fizice sau juridice dispuse prin hotărâri judecătoreşti

- în limita dispoziţiilor legale

titular

11. Ordonanţarea de plata privind despăgubirile acordate unor persoane fizice pentru imobile ce nu se mai restituie în natură

- în limita dispoziţiilor legale

titular

12. Ordonanţarea de plata privind acordarea de compensaţii cetăţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar

- în limita dispoziţiilor legale

titular

13. Ordinul de plata privind sumele virate în contul altor instituţii aferente bunurilor confiscate şi valorificate ,bugetul de stat, cheltuieli aferente activităţii de valorificare,indemnizaţii ale comisiei de evaluare şi distrugere, restituiri

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

14. Proces verbal de predare-primire având ca obiect transferul bunului fară plată

- în limita dispoziţiilor legale

titular

15. Contract de vânzare-cumpărare a bunurilor disponibilizate(entitate publica are calitatea de vânzător)

- în limita dispoziţiilor legale

titular

16. Documentul privind scoaterea din gestiune a unor pagube care nu se datorează vinovăţiei unei persoane

- în limita dispoziţiilor legale

titular

17. Proces verbal de scoatere din funcţiune a mijlocului fix

- în limita dispoziţiilor legale

titular

18. Decontul de cheltuieli privind justificarea avansului acordat pentru deplasări în ţară şi/sau pentru achiziţii prin cumpărare directă

- în limita dispoziţiilor legale

titular

19. Actul de donaţie, în care entitatea publica are calitatea de donator

- în limita dispoziţiilor legale

înlocuitor

20. Dispoziţia de încasare către casierie în vederea achitării de către angajat a: -avansurilor neconsumate - debitelor datorate - penalităţile la deconturi

In limita dispoziţiilor legale

titular

Prezenta anulează Decizia nr.....din............ Prezenta Decizie se comunică:

- persoanelor împuternicite să exercite controlul financiar preventiv propriu

- Serviciului financiar-contabilitate-investiţii şi buget propriu;

D I R E C T O R E X E C U T I V

dr.ec. (xxxxxxxxxxxxx)

A V I Z A T L E G A L I T A T E

ŞEF SERVICU JURIDIC cons.j .(xxxxxxxxxxx)

60

ANEXA 4

„Decizia de completare a Cadrului general al operaţiunilor supuse c f p -(Decizia 147 Cadrul general)- şi anexa sa nr.l"

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE TIMIŞ

D E C I Z I A

N r … . . d i n … …

… .

Privind completarea Cadrului general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventive.

Directorul executive al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Timiş, Dr. ec. XXXXXXXX, numit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.893/2005.

In baza prevederilor art.2.3 din Ordinul 522/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.

Văzând referatul nr.....din....... al Serviciului administrativ, arhivă şi de gestionare a formularelor;

În temeiul Hotărârii Guvernului nr.208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Ordinului ministrului finanţelor publice nr.790/2003 de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice cu modificările ulterioare;

DECIDE:

A r t . l . - Se completează Cadrul general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventive prezentat în anexa 1 la Decizia nr. …….din…….. cu operaţiunile prezentate în Anexa 1 la prezenţă.

A r t . 2 . - Cadrul general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventive se elaborează în conformitate cu art.2.3 şi Anexă 1 din Ordinul nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive.

A r t . 3 . - Anexa 1 face parte din prezenţa decizie. A r t . 4 . - Prezenta decizie se comunică:

- persoanelor împuternicite să exercite controlul financiar preventive;- Serviciului financiar, contabilitate, investiţii şi buget propriu.

DIRECTOR EXECUTIV AVIZAT PENTRU LEGALITATEDr.ec. XXXXXXXXX ŞEF SERVICIU JURIDIC

Cons.j. XXXXXXXXX

61

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE TIMIŞ

A n e x a n r . l

la Decizia nr.....din.......

C a d r u l g e n e r a l

a l o p e r a ţ i u n i l o r s u p u s e c o n t r o l u l u i f i n a n c i a r p r e v e n t i v

N r D o c u m e n t u l C a d r u l l e g a l A c t e M o d u l d ec r t s u p u s j u s t i f i c a t i

v ee f e c t u a r e a

C o n t r o l u l u i c o n t r o l u l u i

f i n a n c i a r f i n a n c i a r

p r e v e n t i v p r e v e n t i v

1 Referat privind -Legea nr.500/2002 - programul Se verifică: -necesitatea -Legea bugetului de anual de respectarea

achiziţionării stat-OG 119/1999 achiziţii legalităţii şi

produselor, cu modificările publice - regularităţii

serviciilor, ulterioare -OUG ofertele specifice

lucrărilor 60/2001 -OG prezentate procedurii de

nr.20/2002 cu achiziţie

modificările publica; -dacă

ulterioare -HG achiziţia publică

53/1999(CPSA)- este prevăzută în

HG 461/2001 cu programul anual

modificările al achiziţiei

ulterioare -HG publice; -

182/2002 -Alte acte existenţa

normative specifice creditelor

bugetare;

2 Bon de consum -OG 119/1999 cu -referatul de -Se verifică: -modificările necesitate existenţa

ulterioare -Legea conţinutului

82/1991 cu minimal

modificările obligatoriu de

ulterioare -OMFP informaţii al

1850/2004 formularului; -

existenţa

semnăturilor

autorizate; -

încadrarea în

necesarul

consumului

62

current aprobat

3 Bon de mişcare a -OG nr. 119/1999 cu -Se verifică: -

mijloacelor fixe modificările existenţa

ulterioare -Legea conţinutului

nr.82/1991 cu minimal

modificările obligatoriu de

ulterioare -OMFP informaţii al

185/2004 formularului; -

existenţa

semnăturilor

autorizate; -

încadrarea în

necesarul

aprobat

DIRECTOR EXECUTIV Dr.ec. XXXXXXXXXAVIZAT PENTRU LEGALITATE

ŞEF SERVICIU JURIDIC Cons. j. XXXXXXXXX

63

ANEXA 5

" Decizia nr 147 privind Cadrul general al operaţiunilor supuse c f p

- împreună cu anexa sa nr.l "

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE TIMIŞ

D E C I Z I A

Nr........din...........

.privind Cadrul general al operaţiunilor supuse Controlului financiar preventiv.

Directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Timiş, dr. ec. XXXXXXXX, numit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.662/2001 şi reîncadrat potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr.846/2003, poziţia 325 din anexă ;

In baza prevederilor art.2.3 din Ordinul 522/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv;

în temeiul Hotărârii Guvernului nr.735/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi Ordinului ministrului finanţelor publice nr.790/2003 de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş;

D E C I D E

Art 1.-Activităţii de control financiar preventive îi este aplicabil Cadrul general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventive prezentat în Anexa 1 la prezenţă.

Art.2.-Cadrul general al operaţiunilor supuse controlului financiar preventive se elaborează în conformitate cu art.23 şi Anexă 1 din Ordinul 522/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive.

Art.3.-Anexa 1 face parte din prezenta decizie. Art. 4.- Prezenta decizie se comunică:

- persoanelor împuternicite să exercite controlul financiar preventiv propriu- Serviciului financiar contabilitate, investiţii şi buget propriu.

DIRECTOR EXECUTIV AVIZAT PENTRU LEGALITATEDr. ec. XXXXXXXXXXX ŞEF SERVICIU JURIDIC

Cons.j.XXXXXXX

64

A n e x a 1 l a D e c i z i a n r . . . . . d i n . . . . . . . .

CADRUL GENERALal operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv

N r c r t

D o c u m e nt u l s u p u s C . F . P .

C a d r u l l e g a l

A c t ej u s t i f i c a t i ve

M o d u l d e e f e c t u a r e a C . F . P .

1 2 3 4

1 Cerere pentru deschidere de credite bugetare

-Legea nr 500/2003 -Legea nr 189/1998 -OGnr. 119/1999, cu modif.ult. -Legea bugetului de stat -Aprobări ale Guvernului privind limitele lunare de cheltuieli

-nota de fundamentare pentru solicitarea deschiderii de credite

Se verifică: - încadrarea creditelor bugetare solicitate în prevederile bugetului aprobat; - dacă sumele solicitate sunt stabilite şi în funcţie de creditele deschise neutilizate -dacă cererea pentru-deschiderea de credite se încadrează în limitele de cheltuieli aprobate de Guvern; -existenţa justificărilor prin care ordonatorul probează că nu va înregistra în şold sume neutilizate la finele perioadei pentru care se solicita deschiderea de credite bugetare;

2 Dispoziţia bugetara pentru repartizarea creditelor bugetare

-Legea nr.500/2002 -OGnr.H9/1999,cu modif.ult. -Legea bugetului de stat

-nota justificativă -fundamentarea sumelor înscrise în dispoziţiile bugetare de repartizare pentru bugetul propriu şi bugetele ordonatorilor tertiary de credite

Se verifică: -încadrarea sumelor înscrise în dispoziţiile bugetare în totalul creditului bugetar repartizat şi deschis pe subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare; -concordanţă creditelor înscrise în dispoziţiile bugetare cu prevederile din bugetul aprobat de ordonatorul principal de credite, avându-se în vedere execuţia preliminata,disponibilitatea şi obligaţiile de plată; -verificarea completării corecte a formularului şi a persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate ale administraţiilor finanţelor publice orăşeneşti

3 Dispoziţia bugetara de retragere a creditelor bugetare de la unităţile subordinate

-Legea nr.500/2002 -OGnr.H9/1999,cu modif. uit. - Legea bugetului de stat

- fundamentarea propunerii privind retragerea creditelor bugetare

Se verifică: - încadrarea propunerilor de retragerea a creditelor în destinaţiile din bugetul de venituri şi cheltuieli - verificarea completării corecte a formularului şi a existenţei semnăturilor persoanelor autorizate

65

4 Contract, comanda de achiziţii publice

-Legea nr.500/2002 -OG nr. 189/1998-Legea bugetului de stat-OG 119/1999 cu modif.ult. -OUG 60/2001 -L.egea nr. 133/1999 -OG

-programul de achiziţii publice ; -documentul de aprobare de către conducătorul entităţii publice a procedurii selectate

Se verifică: - respectarea legalităţii şi regularit. Specifice procedurii de achiziţie publica; -existenţa aprobării de către conducătorul autorităţii contractante a hotărârii comisiei de evaluare; - rezervarea creditelor prin angajament bugetar

nr.20/2002 - Cod de achiziţie;-- - la nivelul valorii angajamentului

comercial - Codul

actul de aprobare alegal; - existenţa avizului

civil -OG nr.9/2000

documentaţiilor compartim. juridic; -dacă achiziţia

-HG 53/1999 -HG

tehnico-ec. Ale publică este prevăzută în programul

461/2001 -HG obiectivelor de anual; -existenţa creditelor bugetare

244/201 -HG invest. - anunţul -

182/2002 -OMFPI nvitaţia de

1012/2001 -OMFP

partida procedura;

1013/873/2001 - -doc. Ptr. Elab. Şi

OMFP prezentare oferta; -

1014/874/2001 - actul de numire a

Alte acte normative

comisiei de

specifice evaluare; -ofertele prezentate; -hotărârea comisie de evaluare; -alte documente specifice

5 Contractul de -Legea nr.500/2002

- nota de Se verifică: - existenţa creditelor

închiriere în -Legea nr. 189/1998

fundamentare a bugetare; - respectarea prevederilor

care entitatea -Legea nr.213/1998

închirierii; - legale şi a procedurilor privind

publică este -Legea nr.219/1998

documente închirierea - rezervarea creditelor

chiriaş -OUG 119/1999- specifice privind prin angajament bugetar la nivelul

OUG 60/2001 Alte

derularea valorii angaj. Legal; - existenţa

acte normative operaţiunii de avizului compartimentului juridic;

66

specifice închiriere

6 Decizia privind:-Legea nr.500/2002

- nota de Se verifică: - existenţa creditelor

-angajarea sau -Legea nr. 189/1998

fundamentare şi bugetare - respectarea

avansarea -Legea bugetului dosarul reglementarilor legale privind

personalului - de stat - angaj ării/avansăriiangajarea şi încadrarea personalului

acordarea OG.nr. 119/1999, cu

personalului - în limita posturilor aprobate şi

salariului de modif. uit. -Codul

propunerea pentru stabilirea drepturilor salariale; -

merit; -numireamuncii(Lg..53/2003

acordarea salariului

rezervarea creditelor prin

cu character )-OG nr.33/2001 -

de merit/numirea angajament bugetar la nivelul

temporar a OG nr. 187/2002 personalului de obligaţiilor financiare decurgând din

personalului de Legea.40/1991, execuţie pe funcţii angajamentul legal; - existenţa

execuţie pe republ. -OUG de avizului compartimentului juridic;

funcţii de nr.24/2000 -Legea

conducere/acordare

conducere- nr.. 154/1998- a altor drepturi

acordarea altor Legea nr. 188/1999

salariale

drepturi -Alte acte

sal ari ale normative specifice

7 Ordonanţarea de

-Legea nr.500/2002

-contract de Se verifică: -dacă documentele

plata privind -Legea nr, 189/1998

achiziţii publice - justificative sunt cele prevăzute de

achiziţia publică

-OG nr. 119/1999-

factura fiscală -doc.

normele legale; -dacă operaţiunea de

de produse, OG 1792/2002- Care să ateste lichidare privind realitatea faptelor

servicii sau Legea bug.stat - livrarea produselor,

şi exactitatea sumei datorate este

lucrări OMF 2751/1998 -

prestarea serviciilor

certificate de compartimentul de

OMF 1410/2001 sau execuţia specialitate prin"bun de plata" -

Alte acte normative

lucrărilor, după cazconcordanţa valorii cheltuielilor

specifice lichidate cu suma ordonanţată la plata şi încadrarea acesteia în angajamentul legal - încadrarea sumei ordonanţate la plata în

67

subdiviziune corespunzătoare a clasificaţiei bugetare ptr. Care exista

angajament bugetar şi legal

8 Ordonanţare de plata privind chirii

- Legea 500/2002 -Legea 189/1998 -Legea bug. De stat -OG 119/1999-Alte acte normative

-nota de fundamentare -contractul de închiriere -doc. Justificative emise de proprietarul bunului închiriat

Se verifică: -dacă documentele justificative sunt cele prevăzute de normele legale; -dacă operaţiunea de lichidare privind realitatea faptelor şi exactitatea sumei datorate este certificate de compartimentul de spec, prin "bun de plata"; -concordanţa valorii cheltuielilor lichidate cu suma la plata şi încadrarea acesteia în angajamentul legal; -încadrarea sumei ordonanţate la plata în subdiviziunea corespunzătoare clasif. bug. ptr. care există angajamentul bugetar

9 Ordonanţare de avansuri (în lei) acordate unor terţe persoane juridice în cadrul contractelor încheiate

-Legea nr.500/2002 -Legea nr. 189/1998 -OG nr. 119/1999, cu modif.ult. -HG nr.264/2003 -Alte acte normative specifice

-contractul -solicitarea de acordare a avansului -documentul prin care se constituie garanţia legală

Se verifică: - dacă acordarea avansului respecta condiţiile specifice de legalitate şi regularitate; - încadrarea sumei ordonate la plata în subdiviziunea corespunzătoare a clasificaţiei bug. ptr. care exista angajament bug. Şi legal, precum şi în prevederile contractului;

10 Ordonanţare de plata privind avansuri sau sume cuvenite titularului de decont care se acorda prin casierie

- Decretul nr.209/1976 -OG nr. 119/1999, cu modif. uit. -HG nr.543/1995 -HG nr.518/1995 -Alte acte normative specifice

- nota de fundamentare; -documentul specific prin care s-a aprobat acţiunea şi devizul acesteia -decontul justificativ al cheltuielilor -alte documente specifice

Se verifică: - concordanţa sumelor ce urmează a fi eliberate ca avans cu cele prevăzute în documentul de aprobare a acţiunii sau, după caz, încadrarea sumelor cuvenite titular, de decont în limit ch.justif. prin decont aprobat; -dacă operaţiunea de lichidare privind realitatea faptelor şi exactitatea sumei datorate este certificate de comp. de specialitate prin "bun de plata"

11 Ordonanţările de plată ale salariilor acordate personalului, precum şi ale obligaţiilor fiscale aferente acestora

-Legea nr.500/2002 -Legea nr. 189/1998 -Legea nr. 154/1998 -Codulmuncii(Lg53/2003) -Lg.bug.de stat OUG nr.24/2000 -legea nr. 188/1999-Legea nr. 19/2000-OGnr.7/2001 -OUG 147/2002 -OMF 177/2003

-centralizatorul lunar al statelor de salarii -situaţia privind monitorizarea ch.de personal finanţate de la

buget pe luna...-statul privind plata avansului şi a concediilor de odihnă; -statul privind plata altor drepturibăneşti(stimulente, premii....)

Se verifică: - încadrarea în prevederile bugetului privind nr. Maxim de posturi şi dreitele bugetare destinate chelt. De personal-salarizare (ch. Cu salarii, contrib. asig. şoc. de stat, contrib. asig. de şomaj,pentru asig. de sănătate, etc) - dacă au fost aplicate cotele legale de contribuţii - dacă operaţiunea de lichidare privind realitatea faptelor şi exactitatea sumei datorate este certificate de compartimentul de specialitate prin „Bun de plata"; - regularitatea

68

-HG 154/1997 -Legea nr. 19/2000 -Legea nr.76//2002 -Legea nr.346/2002 -Legea nr.40/1991, republic ată -OUG 150/2002 Alte acte norm, specifice

completării documentului supus vizei

12 Ordonanţarea de plăţi privind despăgubiri acordate unor persoane dispuse prin hotărâri judecătoreşti

- hotărârijudecătoreştidefinitive

- nota de fundamentare -documentaţia specifică care rezultă din actul normative ce reglementează domeniul

Se verifică: -existenţa disponib.de credite bugetare deschise şi/sau a dispon. -analiza documentaţiei corespunzător prevedilor actului normative care reglementează domeniul; -dacă operaţiunea de lichidare privind realitatea faptelor şi exactit. Sumei datorate este certificate de compartimentul de spec, prin „Bun de plată"; -concordanţa valorii chelt. lichidate cu suma ordonanţată la plata şi încadrarea acesteia în angajamentul legal - încadrarea sumei ordonant. La plata în subdiviziunea corespunz. a clasificaţiei buget. Ptr. Care exista angajamentul bugetar .

13 Ordonanţarea de plata privind despăgubirile acordate unor persoane fizice ptr. imobile ce nu se restituie în natură

Legea nr. 112/1995 -HG 1011/1996

- nota de calcul a sumei reprezentând contravaloarea despăgubirilor

Se verifică: - existenţa hotărârii legale prin care se dispune acordarea despăgubirii; - depunerea cererii de către cei îndreptăţiţi; - respectarea termenului legal în care se poate acorda suma reprez. c/valoarea despăgubirii la data când solicitantul are dreptul la acordarea acesteia

14 Ordonanţarea de plata privind acordarea de compensaţii cetăţenilor romani pentru Bunurile trecute în prop, statului

-Legea nr.9/1998 -HG nr.753/1998 -OUG nr. 172/1999

- nota de calcul Se verifică: - existenţa hot. legale privind acordarea despag. -depunerea cererii de către cei îndreptăţiţi; - dacă operaţiunea de lichidare privind realitatea faptelor şi exactit. sumei datorate este certificate de comp. de specialitate prin „Bun de plata" - concord, valorii chelt. lichidate cu suma ordonanţată în plata şi încadrarea acesteia în angajamentul legal; -încadrarea sumei ordonate la plata în subdiviziunea coresp. clasif. buget, ptr. care exista angajament bugetar.

15 Ordinul de plata privind sumele virate

-OG 128/1998 modificată; -HG 154/1997, -HG

-proces verbal de predare primire a bunurilor -proces

Se verifică: -existenţa vizei compartiment, de specialitate -îndeplinirea procedurilor

69

în contul altor instituţii aferente bunurilor confiscate şi valorificate, bug. De stat, chelt. aferente activit. de valorificare indemniz. ale comisiei de evaluare şi distrugere, restituiri

507/1998 -Alte acte normative specifice

verbal de evaluare a bunurilor -sentinţe judecătoreşti definitive; -referate privind chelt. aferente activit. de valorificare -state de plata privind indemnizaţiile comisiei de eval.şi acelei de distrug. A bunurilor confisc.

legale privind preluarea bunurilor confiscate şi încărcarea în gestiune, evaluarea de către comisia abilitată şi predarea documentelor de evaluare celor desemnaţi a valorifica bunurile - valorificarea bunurilor devenite proprietate de stat şi existenţa disponibilităţilor băneşti

16 Proces verbal de predare primire având ca obiect transferul bunului fară plată

-OG nr 19/1995 -OG nr 119/1999-HG nr841/1995 -HG 966/1998 -alte acte normative specifice

-referatul de disponibilizare -adrese către/de la instituţiile publice care doresc să utilizeze bunul disponibil

Se verifică: -respectarea prevederilor legale referitoare la desfăşurarea procedurii de transmitere fară plată a bunurilor -existenta avizului compartimentului juridic

17 Contract de vânzare - cump. a bunurilor disponibilizate (entitatea publica are calitatea de vânzător)

-Legea nr 500/2002 -Legea nrl 89/1998 -OG nr 119/1999-OG nr 19/1995 -HG nr 841/1995 -HG nr 966/1998

- referatul de disponibilizare -decizia de numire a comisiei de evaluare - raportul de eval. a bunurilor ce urmează a fi vândute -documentaţia licitaţiei cu strigare

Se verifică: - respectarea prevederilor legale referitoare la desfăşurarea procedurii de valorificare prin licitaţie cu strigare -stabilirea termenilor contractuali în concordanţă cu cadrul normative -existenţa avizului compartimentului juridic

18 Documentul privind scăderea din gestiune a unor pagube care nu se datorează vinovăţiei unei persoane

-Legea nr 500/2002 -OG nr 119/1999-Legea nr 10/1972

- referatul privind scăderea din gestiune

Se verifică: - legalitatea referatului privind scăderea din gestiune a pagubelor care nu se datorează vinovăţiei unor persoane - existenţa vizei compartimentului juridic şi a semnăturilor autorizate

19 Proces verbal de scoatere din funcţiune a mijlocului fix

-OG nr 119/1999-OG nr 19/1995 -Legea nr 15/1994-HG nr 909/1997-alte acte normative specifice

-notă privind starea tehnica a mijlocului fix propus a fi scos din funcţiune -act constatator al avariei -alte acte justificative

Se verifică: - existenţa actelor justificative - dacă actele justificative au fost întocmite şi semnate de persoanele în drept -dacă sunt îndeplinite condiţiile scoaterii din funcţiune

20 Decontul decheltuieliprivindjustificareaavansuluiacordat pentrudeplasări în ţarăşi/sau pentruachiziţii prin

- Decretulnr 209/1976 -OG nr 119/1999 -HG nr 543/1995 -HG nr 461/2001 -alte acte normative cu character

- actul intern de decizie privind deplasarea în ţară, sau după caz, referatul aprobat privind achiziţia directă -documente justificative

Se verifică: - dacă documentele justificative sunt cele prevăzute de normele legale din punct de vedere al formei şi conţinutului -prezentarea în termenul legal al documentelor justificative pentru avansul primit - corectitudinea calculului

70

cumpăraredirectă

specific specifice diferitelor categorii de cheltuieli;

privind sumele justificative şi, după caz, a penalităţilor de întârziere -documentul de restituire a avansurilor nejustificate şi, după caz, a penalităţilor - încadrarea cheltuielilor în plafoanele legale -dacă valoarea cheltuielilor justificate prin decont se încadrează în angajamentul bugetar

21 Actul de donaţie în care entitatea publica are calitatea de donator

-Legea nr 500/2002 - Codul civil (art800) -Decretul nr 478/1954 -OG nr 119/1999

- nota de fundamentare a actului de donaţie

Se verifică: - Regimul juridic al bunului/bunurilor care fac obiectul donaţiei - existenţa avizului compartimentului juridic

22 Dispoziţia de încasare către casierie în vederea achitării de către angajat a: - avansurilor neconsumate -debitelor datorate -penalităţile de deconturi

- Decretulnr 209/1976 -OGnr. 119/1999 -alteacte normativespecifice

-decontul de cheltuieli prezentat de titularul de avans - decizia de imputaţie - alte acte din care rezultă obligaţii de plata în sarcina unor persoane;

Se verifică: - aprobarea de către conducătorul entităţii publice a decontului de cheltuieli - modul de calcul al sumei ce urmează a fi încasata - dacă dispoziţia de încasare este întocmita pentru suma ce urmează a fi încasată;

23 Ordinul de plată şi nota contabilă privind defalcarea cotelor din venituri efectiv încasate pentru fondurile de stimulente

-Legea nr 40/1991 -HG nr 154/1997-OG nr 11/1996-OMF 177/2003 -alte acte normative specifice;

-anexele nr.1şi 2 la NM nr.21746/1997 de aplicare a HG nr 154/1997 şi OMF nr 177/2003 privind constit. fond. de stimulente la care are dreptul personalul din cadrul MFP ;

Se verifică: - existenţa vizei compartimentului de specialitate -încasarea fiecărei sume înscrise în anexa(col. l-5) - completarea datelor din coloanele (6-16)

24 Ordinul de plataprivindrambursareaTVA şi notacontabilăprivindcompensareaveniturilor cuobligaţiile deplata scadente şi

neachitate

-OG nr. 17/2000 aprobată prin legea nr 546/2001 -HG nr401/2000 -HG nr 965/2000 -OMF 565/2000 -OMF 1173/2000 -alte acte normative specifice;

- Nota privind compensarea impozitelor, taxelor şi altor venituri ale bugetului de stat -Nota privind rambursarea TVA

Se verifică: - existenta vizei compartimentului de specialitate -îndeplinirea condiţiilor prevăzute de OG nr 17/2000, ' OMFP 1950/2001 şi alte legi specifice-existenţa aprobărilor prevăzute de lege;

71

Bibliografie

1. Ion Pereş, Dumitru Popovici - Controlul financiar si expertiză contabilă

Editura Mirton, Timişoara, 1996

2. Ion Pereş, Dumitru Popovici - Controlul financiar-fiscal, Editura Mirton,

Timişoara, 2000

3. M. Boulescu, Marcel Ghiţă - Controlul Financiar si Expertiză contabilă

Editura Pedagocică Bucureşti, 1998, S.Îl. 2002

4. Ştefan Crăciun - Auditul financiar si auditul intern & Control financiar si

Expertiză contabilă, Editura Economică, 2004

5. Legea 500/2002, Legea Finanţelor Publice

6. Legea 672/2002, Legea privind Auditul Public Intern

7. Ordonanţa de Guvern nr. 119/1999, privind Controlul intern si Controlul

financiar preventiv

8. Ordinul M.F.P., nr.522/2003, Pentru aprobarea Normelor metodologice

generale referitoare la exercitarea CFP

9. Ordinul M.F.P., nr.912/2004, Pentru modificarea si completarea Normelor

metodologice referitoare la exercitarea CFP

10. Ordinul M.F.P., nr.1792/2002, pentru aprobarea normelor metodologice

privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea

şi plata cheltuielilor instituţiilor publice.

11. Ordinul M.F.P., nr.946/2005, pentru aprobarea Codului controlului intern,

cuprinzând standardele de manageament/control

intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea

sistemelor de control managerial.

72