86448130-referat-Comisia-europeana

7/28/2019 86448130-referat-Comisia-europeana

1/8

Comisia Europeana

Introducere

Activitatea Comunitatilor i Uniunii Europene se deruleaza prin mijlocirea unui

sistem institutional comunitar, acestea fiind expresia puterii Comunitatilor organizata pe

trepte ierarhice, dar in acelasi timp si cadrul prin intermediul caruia se asigura poparele

europene posibilitatea de a participa n mod organizat la conducerea destinelor lor.

Institutiile comunitare desi sunt alcatuite, la un anumit nivel, din reprezentanti ai

statelor membre, au o independenta totala n raport cu acestea i cu institutiile lor nationale.

Chiar daca ntre institu iile comunitare si cele na ionale exista unele asemanari, totu i ca o

apreciere generala trebuie sa constatam c sunt preponderente deosebirile, acestea fiind date

de originea si specificul multinational al primelor, comparativ cu traditiile istorico-nationale

n care s-au construit secundele, precum i de structura i modul lor aparte de functionare.

La inceputuri fiecare Comunitate a avut institutiile sale proprii, treptat, in timp a

aparut nevoia de unificare. In anul 1965 la Bruxelles s-a semnat Tratatul conform cruia

pentru toate cele trei Comunitatati sa functioneze cate o singura institutie. Mai tarziua au

aparut noi institutii si organisme comunitare si s-a actionat si in reoganizarea celor deja

existente.

Asadar la nivelul Uniunii Europene exista mai multe institutii prin intermediul carora

obiectivele stabilite in tratate sunt duse la indeplinire. Aceste institutii sunt de doua categorii:

Institutii Europene propriu-zise si alte institut i (agentii, oficii etc.).

n prezent potrivit dispozi iilor Tratatelor institutive i celui de la Maastricht, sistemul

institu ional comunitar este alctuit din urmtoarele institu ii: Parlamentul European,

Consiliul, Comisia Europeana, Curtea de Justi ie i Curtea de conturi, alturi de care ntlnim

i alte organisme comuntare: Banca Central European, Sistemul European al Bncilor

Centrale, Banca European de Investi ii, Comitetul Economic i Social i Comitetul

Regiunilor. LA acestea se adauga Consiliul European, care este singura institu ie specific

Uniunii Europene, modul su de organizare i de func ionare, dup cum vom vedea din cele

ce urmeaz, fiind reglementat doar n cuprinsul Tratatului privind Uniunea European, cu

modificrile aduse prin Tratatul de la Amsterdam.

Comisia European este o institu ie a Uniunii Europene ca Organ executiv. Acestinstitu ie, denumit n Tratatele comunitare COMISIA , iar potrivit deciziei Consiliului din

1


2/8

anul 1993 COMISIA EUROPEANA , s-a nscut o dat cu nceputurile construc iei

Europene, sub forma unei nalte Autorit i, nfiin at prin Tratatul instituind Comunitatea

European a Crbunelui i O elului i a dou comisii organizate prin Tratatele instituind

Comunitatea Economic European i Comunitatea European a Energiei Atomice, care n

anul 1967, prin Tratatul de fuziune de la Burxelles, au fost reorganizate ntr-o singur

institu ie.

Dac pentru Consiliu particularitatea const n faptul cel este principala institu ie

comunitar cu func ii legislative, Comisia este organul executive, ei revenindu-I n principal

rolul de a asigura punerea n executare a politicilor comunitare. Alturi de acest trstura

definitorie, care fixeaz locul Comisiei n ansamblul mencanismelor comunitare, n cazul

acestei institu ii re inem urmtorul specific:

-n cadrul trunghiului institu ional (Consiliu, Comisie, Parlament European) Comisia

reprezint interesul general al Comunit ilor, cu precizrea c ea nu ignor interesele statelor

member, n cadrul procesului decizional Directoratele sale solicitnd opiniile unor exper i ai

atatelor comunitare, grupa i n comitete na ionale de exper i, n acest fel amortizndu-se

interesul comunitar cu cel na ional;

-este o institu ie suprana ional, ntruct este compuns din reprezenta i ai statelor

member, candidaturile fiind propuse de ctre guvernele acestora;

-de i este o institu ie suprana ional, membrii Comisiei i exercit atribu iile numai n

interesul Comunit ilor, beneficiind de o deplin independen , materializat n faptul cnu

pot primi dispozitie din partea statelor ai cror reprezentan i sunt;

- activitatea Comisiei are un character permanent;

-de ine monopolul de ini iativ legislativ;

-asigur punerea n executare i supravegheaz respectarea dispozi iilor tratatelor

comunitare i a restului actelor normative emise n vederea punerii lor n executare, de ctre

statele member i celelalte institu ii comunitare;

-rspunderea membrilor Comisiei pentru actele emise de ctre institu ie este colegial.

Modul de organizare i de func ionare al Comisiei este stabilit n cadrul oferit de

dispozi iile art. 155-163 din Tratatul instuind Comunitatea European, astfel cum au fost ele

modificate prin Tratatul privind Uniunea European (art. G pct. 48) i Tratatul de la

Amsterdam (art.2 pct. 40 i 41).

Sediul Comisiei este la Bruxelles, iar o parte din serviciile sale auxiliare func ioneaz

n Luxemburg.

2


3/8

Conform dispozitiei art. 211 pp din Tratatul CE i art. 124 pp EURATOM Comisia

este un organ comunitar. n viitoarea Constitu ie European cadrul legal al Comisiei este

reglementat de art. 25, III-250 din proiectul de constitu ie. Comisia nu a avut pn acum mari

competen e n domeniul Colaborrii poli iene ti i justi iare n domeniul penal, precum i n

cel al Politicii externe i de securitate comune a UE (deci n sfera definit de cel de-al II-lea i

al III-lea pilon). Acest lucru se poate ns schimba odat cu noua constitu ie elaborat de

Conventul European, cu condi ia ca aceasta s fie ratificat de toate cele 27 de state membre

i deci s intre n vigoare.

Componen a Comisiei Europene

Componena Comisiei Europene a variat de-a lungul timpului. Astfel, conform art 9

TCECO, art. 157 TCEE i art. 126 TCEEA, Comisia a fost compus iniial din 9 membri,

apoi a trecut la 13 (dup aderarea Marii Britanii, Irlandei i Danemarcei), la 14 (dup aderarea

Greciei) i la 17 (dup aderarea Spaniei i a Portugaliei), ncepnd din anul 1995 Comisia a

avut 20 de membri, iar din anul 2004, odat cu extinderea Uniunii Europene la 25 de state,

numrul membrilor Comisiei s-a ridicat la 30. Astfel, cele 15 state deja membre ale UE i-au

pstrat numrul de 20 de reprezentani n cadrul Comisiei, acestora adugnd-li-se cte un

reprezentant din cele 10 noi state membre. Noii membri nu au deinut un portofoliu propriu i

au fost repartizai timp de ase luni (n perioada l ianuarie - l noiembrie) pe lng vechii

comisari europeni.

n perioada l noiembrie 2004 - l ianuarie 2007, Comisia European a numrat 25 de

membri, cte unul pentru fiecare stat membru, ncepnd cu l ianuarie 2007, odat cu aderarea

Romniei i a Bulgariei, Comisia are 27 de membri .

Tratatul de la Lisabona prevede c, ncepnd cu 1 noiembrie 2014, Comisia va fi

compus dintr-un numr de membri, incluznd preedintele i naltul Reprezentant al Uniuniipentru afaceri externe i politica de securitate, corespunztor cu dou treimi din numrul

statelor membre, att timp ct Consiliul European nu decide modificarea acestui numr,

hotrnd n unanimitate.

Totui, la solicitarea Irlandei, Consiliul European din 11-12 decembrie 2008 a decis n

unanimitate c va aciona n sensul meninerii sistemului un stat/un comisar pentru structura

Comisiei i dup 2014.

Membrii acestei Comisii sunt numi i de Guvernele statelor din ComunitateaEuropean, avand un mandat de 5 ani. Ei sunt ale i n Comisia European pe baza

3
http://ro.wikipedia.org/wiki/EURATOMhttp://ro.wikipedia.org/wiki/EURATOMhttp://ro.wikipedia.org/wiki/EURATOM


4/8

competen ei generale pe care le de ine pe baza angajamentului lor fa de Uniunea European

dintre personalit ile care ofer ni te garan ii de independen i impar ialitate. Ace tia sunt

recruta i dintre cei mai profesioni ti din unele sectoare de activitate avnd o vast experien

n politic i n management, avnd i conduit de nerepro at. Comunitatea European nu

stabile te cerin e pentru un viitor candidat la aceast func ie, fiind obligatoriu doar s fie un

reprezentant al fiecrui stat membru, dar nu mai mult de doi n func ie de mrimea fiecrui

stat i puterea sa economic.

Procedura de numire a membrilor Comisiei este urmtoarea:

- guvernele statelor member desemneaz, de comun accord cu persoana pe care

inten ioneaz s o numeasc n func ia de Pre edinte al Comisiei;

- n continuare, acelea i guverne, de comun acord cu pre edintele deja stabilit,

desemneaz celelalte persoane pe care inten ioneaz s le numeasc ca membrii ai Comisiei;

- pre edintele i membrii Comisiei, desemna i conform procedurii de mai sus, sunt

supu i spre aprobare Parlamentului european, ca organ colegial;

- dup aprobarea n Parlament, pre edintele i membrii Comisiei sunt numi i de

guvernele statelor membre, de comun acord.

n situa ia n care majoritatea nu este ntrunit procedura se repet.

Repartizarea locurilor membrilor este urmatoare: din Germania, Marea Britanie,

Fran a, Italia i Spania sunt recruta i cte doi membrii, iar din restul statelor comunitare cte

unul.

Membrii Comisiei europene (comisarii europeni) nu pot sa primeasc ordine,

instruc iuni, ndrumri din partea statelor membre de unde provin pe ntreaga durat a

mandatului. Membrii Comisiei europene nu au voie s exercite nici un fel de alt activitate

remunerat sau nu la instalarea n func ie angajndu-se solemn s respecte pe durata

mandatului obliga iile pe care le impune mandatul de comisar i n principal obliga iile de

pruden i onestitate. n cazul n care un membru al Comisiei Europene nu respect

obliga iile atunci Curtea de Justi ie la sesizarea Consiliului sau la sesizarea Comisiei europene

poate s hotrasc destituirea din func ie a personalului n cauza sau decderea acestuia sau

alte privilegii. Obliga ia de a ac iona cu pruden i onestitate exist chiar i dup ce

respectiva persoan nu mai este comisar european fiind inut s ac ioneze cu pruden n

func ia pe care eventual o va desf ura.

Mandatul membrilor Comisiei nceteaz: la expirarea perioadei de cinci ani pentru

care au fost numi i (mandate care poate fi rennoit), prin deces, demisie individual sau prindemisionarea n bloc, n cazurile n care Parlamentul adopt mo iuni de cenzur i prin

4


5/8

demitere.

n cazul decesului, demisiei sau demiterii unui membrii, Consiliul, cu votul unanim,

fie va hotr nlocuirea celui n cauz cu o alt persoan ( cu respectarea procedurii de numire)

pentru durata de mandate care a mai rmas de executat, fie, n situa iile n care mandatul se

apropie de final, va decide c nu mai este cazul s fac o astfel de nlocuire.

Dac Pre edintele Comisiei a decedat ori i-a dat demisia, nlocuirea lui pentru restul

de mandate este obligatorie.

Demiterea unui membru al Comisiei se hotr te de ctre Curtea de Justi ie, la cererea

Consiliului sau a Comisiei n ansamblul ei, n situa iile n care se constat c persoana n

cauz i-a nclcat obliga iile asumate la preluarea func iei, nu mai ndepline te condi iile

necesare pentru exerci iul mandatului sau a comis o fapt de o culpabilitate grav.

Organizarea Comisiei Europene

La nivelul Comisiei Europene func ioneaz i un nalt reprezentant al Uniunii

Europene pentru afaceri externe n politica de securitate. Acest nalt reprezentant este numit

de Consiliul European cu majoritatea calificat dup ce ob ine i acordul pre edintelui

Comisiei Europene. naltul reprezentant conduce politica executiv i de securitate comun a

Uniunii Europene, contribuie la elaborarea politicii externe a Uniunii, duce la ndeplinire n

calitate de reprezentant al Consiliului Politicii Externe a Uniunii Europene. naltul

reprezentant este persoana care prezideaz Consiliul de Afaceri Externe din cadrul Consiliului

i este unul dintre vicepre edin ii Comisiei Europene. Hotrrile se iau cu majoritatea

membrilor Comisiei.

Conducerea Comisiei este realizat de ctre Pre edinte i doi vicepre edin i, ace tia

din urm desemna i dup aceia i procedur ca i pre edintele.

Pre edintelui i revin urmtoarele prerogative: repartizarea sectoarelor de activitate pe

care le coordoneaz membrii Comisiei, coordonarea activit ii globale, prezidarea edin elor,

coordonarea activit ii, aparatului de lucru al institu iei, prezentarea programului annual i a

raportului general annual de activitate n fa a Parlamentului European, la care se mai adaug

i faptul c el repreyint Comisia la lucrrile Consiliului i n rela iile cu celelate institu ii

comunitare, state i organisme interna ionale.

La rndul lor, vicepre edin ii coordoneaz rela iile Comisiei cu statele ter e, grupate pe

zone geografice, iar restul membrilor Comisiei, n func ie de repartizarea fcut de ctrePre edinte, coordoneaz activitatea unui sector aflat n sfera de competen e a institu iei, motiv

5


6/8

pentru care rspunde de activitatea unuia sau mai multor directorate, dispunnd n acest sens

de un grup propriu de speciali ti.

Pe lng acestea mai func ioneaz i un secretariat general care l asist pe Pre edinte

n ndeplinirea atribu iilor de coordonare a activit ii organismelor i directoratele generale

care sunt organizate pe diverse domenii de activitate.

Atribu iile Comisiei Europene

Atributiile Comisiei sunt stabilite in art. 211 din Tratatul CE. Astfel, Comisia are (i)

atributii legislative, (ii) atributii administrative (iii) atributii executive si (iv) atributii

judiciare.

A. Atributiile legislative

In legatura cu procesul de legislativ, Comisia joaca un rol central, avand drept de

initiativa legislativa. Acest drept de initiativa legislativa plaseaza Comisia in prim-planul

dezvoltarii politice comunitare. A doua modalitate de implicare a Comisiei in procesul

legilativ il constituie elaborarea planului general de legiferare pentru fiecare an. De asemenea,

Comisia poate afecta politica unionala intr-un al treilea mod, prin dezvoltarea strategiilor de

politica generala a Comunitatii. A patra modalitate de exercitare a atributiilor legilative ale

Comisiei este data de posibilitatea acesteia de a adopta norme comunitare. De asemenea,

Comisia poate exercita atributii legilative prin delegare, Consiliul putand delega Comisiei

atributii de legiferare in anumite domenii.

Comisia are drept de initiativa. Cu alte cuvinte, Comisiei ii revine responsabilitatea

totala de a elabora propuneri de legislatie europeana, pe care le prezinta Parlamentului si

Consiliului. Aceste propuneri trebuie sa aiba ca obiectiv apararea intereselor Uniunii si ale

cetatenilor sai si nu pe cele ale unor anumite tari sau industrii.Inainte de a face o propunere, Comisia trebuie s aiba cunostinta de situatiile si

problemele de actualitate existente in Europa si trebuie sa stabileasca daca legislatia UE

reprezinta cea mai buna modalitate de tratare a acestora. Din acest motiv, Comisia psstreaz

legatura cu o gam larg de grupuri de interese si cu dou organisme consultative Comitetul

Economic si Social European si Comitetul Regiunilor. De asemenea, Comisia ia n

considerare avizele parlamentelor si guvernelor nationale.

Comisia va propune actiuni la nivelul UE numai in cazul in care considera ca oproblema nu poate fi rezolvata mai eficient printr-o actiune nationala, regionala sau locala

6


7/8

(principiul subsidiaritatii). In cazul in care concluzioneaza ca este necesara o lege

europeana Comisia elaboreaza o propunere legislativa care, din punctul sau de vedere, va

solutiona problema in mod eficient si va satisface un numar de interese cat mai mare. Pentru a

obtine detalii tehnice corecte, Comisia consulta experti din diverse comitete si grupuri

consultative.

B. Atributiile administrative

Cat priveste atributiile administrative ale Comisiei, acestea se refera la supravegherea

exercitata de catre Comisie pentru a se asigura ca normele sunt respectate in mod uniform si

aplicate in mod corespunzator pe teritoriul statelor membre.

Comisia actioneaza ca gardian al tratatelor. Comisia, alaturi de Curtea de Justitie,

are responsanbilitatea de a se asigura ca legislatia UE se aplica in mod adecvat in toate statele

membre. In cazul in care constata ca un stat membru UE nu aplic o lege comunitara, Comisia

demareaz un proces denumit procedura privind incalcarea dreptului comunitar. n prima

etapa se trimite guvernului o scrisoare oficiala, prin care Comisia il informeaz cu privire la

incalcarea legislatiei UE, mentionand motivele pentru care considera ca legislatia UE este

incalcata si stabilind un termen pentru transmiterea unei explicaii detaliate. In cazul in care

statul membru nu prezinta o explicatie satisfacatoare sau nu remediaza situatia, Comisia va

trimite o alta scrisoare prin care confirma incalcarea legislatiei UE in statul respectiv si

stabileste un termen pentru remedierea situatiei. Daca statul membru nu ia masuri pentru

remedierea situatiei, Comisia transmite cazul Curtii de Justitie in vederea adoptarii unei

decizii. Sentintele Curtii sunt obligatorii pentru statele membre si institutiile UE. Daca statele

membre nu respecta o sentinta, Curtea poate impune sanctiuni financiare.

C. Atributiile executive

Comisiei ii revin si atributii de natura executiva. Doua dintre acestea sunt de cea maimare insemnatate: cele legate de buget si cele care privesc relatiile externe. Comisia joaca un

rol impportant in stabilirea bugetului Comunitatii. De asemenea ea detine atributii

semnificative in ceea ce priveste cheltuielile, in special cele legate de ajutoarele acordate in

agricultura, carora le este alocata o parte substantiala din bugetul anual al Comunitatii.

Comisia mai exercita atributii executive si in ceea ce priveste sfera relatiilor externe.

D. Atributiile judiciare

7


8/8

Referitor la atributiile judiciare, trebuie mentionat faptul ca exista doua tipuri de atributii

judiciare pe care le poate exercita Comisia. Aceasta poate actiona impotriva statelor membre

atunci cand acestea incalca dreptul comunitar. Comisia va incerca mai intai sa solutioneze

problema pe calea negocierilor si numai daca acestea esueaza va recurge la o actiune in

justitie. In anumite domenii, Comisia actioneaza ca investigator si judecator in prima instanta

cu privire la incalcarea tratatelor, fie de intreprinderi private, fie de catre statele membre.

Competen a Comisiei Europene

Cele mai importante competen e ale acestui organism de execu ie sunt legate de

punerea n executare a dispozi iilor tratatelor si a actelor normative comunitare, dar i

supravegherea modului n care sunt realizate.

Cadrul general al fun iilor pe care aceast institu ie este fixat n cuprinsul art. 155 din

Tratatul instituind Comunitatea European, iar competen a sa este indicat ntr-o multitudine

de articole din cuprinsul Tratatelor comunitare.

1. Principala Competen a comosiei este aceea de a veghea asupra felului n care

statele i institu iile comunitare pun n aplicare dispozi iile tratatelor i a restului de

documente emise n executarea lor.

2. Atunci cnd Tratatele comunitare dispun, Comisia particip la derularea procesului

decizional care are loc la nivelul altor institu ii comunitare, sens n care emite avize i

recomandri, la solicitarea Parlamentului European, a Consiliului sau din proprie ini iativ,

atunci cnd consider acest lucru ca fiind necesar.

3. Comisia, n virtutea dispozi iilor art. 155 din Tratatul instituind Comunitatea

European, dispune i de o putere de decizie proprie, actele sale fiind emise dup parcurgerea

unui proces legislativ specific.

4. ntre competen ele Comisiei se nscrie i aceea de a prpune proecte legislative,

postur n care aceasta de ine rolul principal n ansamblul institu ional comunitar.

5. n sfr it pe lng cele patru competen e men ionate mai sus, Comisiei i-au fost

oferite i compten e de reprezentare, ea fiind cea care deruleaz negocierile pentru ncheierea

unor acorduri ntre Comunitate i ter ele state sau organiza ii.

8

86448130-referat-Comisia-europeana

Documents

Transcript of 86448130-referat-Comisia-europeana