85853188 christine-page-la-frontierele-sanatatii

download 85853188 christine-page-la-frontierele-sanatatii

of 452

  • date post

    27-May-2015
  • Category

    Automotive

  • view

    894
  • download

    6

Embed Size (px)

Transcript of 85853188 christine-page-la-frontierele-sanatatii

  • 1. Dr. ChristineR. PageLi FR 01lT1ERELE '-7SI~'-711/~ T'-7I~T 11 ,De la vindecare la totalitate~ EDITURA MIX Colectia "Alternative tamaduitoare"

2. Autoarea, medic cu o vasta experienta, stabileste prin intermediul cartii, o punte de legatura ntre cunoasterea ezoterica veche si omul modern. Unul din obiectivele cartii este de a-i nvata pe pacientii interesati de medicina alternativa cnd este totusi necesar sa se raporteze si la medicina clasica. Adevarata ngrijire medicala trebuie sa vizeze simultan trupul, mintea si sufletul fiintei. Tratarea unui singur aspect, izolat de celelalte, conduce la o vindecare incompleta, desi la nivel fizic pacientul poate parea vindecat. "Pentru ca sufletul sa poata functiona pe pamnt, el are nevoie de trei'nvelisuri: emotiile, mintea logica si corpul fizic. mpreuna, acestea alcatuiesc personalitatea sau egoul. Sufletul sau Sinele este conectat la Sursa vietii prin intermediul spiritului. Aceasta punte ne permite sa ne constientizam pe noi nsine nu numai n calitate de personalitate, dar si ca parti ale unei structuri univers ale a vietii. Sufletul nu reprezinta o forta straina, care ncearca sa ne influenteze peste vointa noastra, ci poate fi privit mai degraba ca un parinte iubitor care i arata calea copilului sau, de multe ori speriat. Sufletul are nevoie de personalitate, iar cei doi trebuie sa lucreze mpreuna, n calitate de prieteni." Dr. Christine PageScrisa ntr-un limbaj clar si direct, cartea se adreseaza deopotriva medicilor si bolnavilor, precum si oricarui aspirant la cunoasterea artei vindecarii. ISBN 973-8471-07-9~ EDITURA MIX 3. LA FRONTIERELE SANATATII De la vindecare la totalitate 4. LA FRONTIERELESANA TATII lDe la vindecare la totalitateDr. Christine R. PageTraducere: Cristian Hanu@EDITURA MIX,BRASOV 5. Culegere: Cristian Hanu Tehnoredactare si coperta: Elena David Consilier editorial: Florin ZamfirDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei PAGE, CHRISTINE R. La frontierele sanatatii: de la vindecare la totalitate! dr. Christine, R. Page; trad.: Cristian Ranu; ed.: Florin Zamfir - Brasov: Mix, 2003 (Alternative tamaduitoare) ISBN 973-8471-07-9 1. Ranu, Cristian (trad.) II. Zamfir, Florin (ed.) 159.9Copyright Dr. Christine R.Page 1992, 2000 Ali rights reserved. Originally published as "Frontiers of Healt" by dr. Christine R. Page. This book is excerpts from selected talks. Published by arrangement with . The C.W. Daniel Company Limited 1 Church Path, Saffron Walden Essex, CB 10 l1P, United Kingdom.Copyright 2003 Editura MIX Toate drepturile asupra prezentei editii n limba romna apartin n exclusivitate editurii MIX. ISBN 973-8471-07-9Tiparul executat la IMPRIMERIILEMEDIA PRO BRASOV 6. CUPRINSIntroducere9Capitolul 1 ORIGINEA SUFLETULUi35Capitolul 2 CORPURILE ENERGETICE SUBTILE71Capitolul 3 CORPURILE ENERGETICE SUBTILE CONTINUARE92Capitolul 4 CHAKRA-ele Capitolul 5 SEMNIFICATIA129 BOLIICapitolul 6 CORESPONDENTE NTRE150 BOLI si176CHAKRM Capitolul 7CHAKRA RADACiNII178Capitolul 8CHAKRA SACRALA223Capitolul 9CHAKRA PLEXULUI SOLAR2665 7. Capitolul 10 CHAKRA INIMII305Capitolul 11 CHAKRAGTULUI350Capitolul 12 CEL DE-AL TREILEA OCHI380Capitolul 13 CHAKRA CORONARA399Capitolul 14 ALTE CONEXIUNI CU BOLILE421AprecieriPSIHOSPIRITUALE437 8. Dedicatie As dori sa le multumesc mamei mele, lui Pat Jarvis si numerosilor mei pacienti, care mi-au fost cei mai buni profesori. 9. Introducere Una din ntrebarile care mi se pun frecvent suna astfel: "Cnd ai nceputsa devii interesatade chestiunilespirituale?" Raspunsul meu este ca nu-mi amintesc vreo perioada de timp cnd nu am fost constienta de lumea spirituala. Mama mea era implicata n vindecarea spirituala si mi amintesc ca vorbea adeseori de "medicina de frontiera" si de nvataturile spirituale. Ea a fost aceea care a trezit n mine aceste aspecte care faceau deja parte din adevarul meu interior. Nu mi imaginam nsa pe vremea aceea ct de importanta va fi peste ani, pentru viata si pE:mtrucariera mea profesionala, aceasta familiarizare cu legaturile dintre corp, minte si spirit. Prima mea amintiredin copilariese refera la operioada n care aveam 14 luni. mi amintesc cum papusa mea preferata a cazut ntre doua scaune de lemn, facndu-se tandari. Am fost neconsolata; am privit cu oroare cum ramasitele ei au fost adunate si aruncate la cosul de gunoi, 9 10. fara prea multa ceremonie. Nu-mi venea sa cred ca nimeni nu face nimic pentru a reda totalitatea vietii sale, orict de imaginara era ea. Acel incident a trezit n mine dorinta interioara de a face tot ceea ce mi sta n puteri pentru a-i ajuta pe oameni sa se vindece, dar si sa atinga starea de totalitate. De fapt, cuvintele "sanatate"si "vindecare"provin din cuvntul german"totalitate" sau "a-si regasi unitatea". Am nteles foarte rapid ca aceasta vindecare trebuia sa nceapa nainte de toate cu cel care doreste sa i ajute pe altii, adica cu mine. Cnd a sosit timpul sa-mi aleg o cariera, am optat pentru una din profesiile medicale, cu speranta ca i voi putea ajuta astfel pe oameni sa mearga pe calea lor naturala, n mod profesionist. Cnd am intrat pentru prima oara pe portile facultatii de medicina, eram plina de sperante, convinsa ca mi voi putea ndeplini astfel visul de o viata. Chiar n acea zi, am stat, mpreuna cu opt colegi, n jurul unei mese pe care statea primul cadavru pe care l vedeam n viata mea, gata sa nvat totul despre fiinta umana. Am nteles totusi repede ca exista o problema, ca acelui corp i lipsea ceva esentiaL .. si anume viata! De aceea, am asteptat cu nerabdare practica din spital. Aici, ni s-a permis - n calitatea noastra de studenti la medicina - sa i consultam si sa i pipaim pe bietii pacienti, care nu banuiau nimic, cu scopul nobil de a ne perfectiona 10 11. cunostintele referitoare la boala. Orice ntrerupere verbala din partea pacientilor interventie neavenita.era privitade multe ori ca o"Va rog, raspundeti la ntrebare". Nu aveam timp pentru discutarea problemelor lor sociale si emotionale. Mi-am dat seama, din propria mea experienta, ca atunci cnd lucrezi ntr-un spital, nu prea ai timp sa-ti amintesti ca fiecare pacient are si o viata personala, care nu are nimic de-a face cu spitalul si cu boala, ca mai presus de orice, si ei sunt oameni. n timp ce mi ascultam pacientii vorbind, mi devenea tot mai evident faptul ca aveau vieti stresante, casnicii destramate, probleme cu copiii, pierderea slujbelor, rude bolnave etc., iar pregatirea mea medicala nu ma ajuta sa fac n mod corespunzator fata acestor probleme. Stiinta pe care am nvatat-o facea o distinctie clara ntre bolile trupului si cele ale mintii, cele din urma fiind tratate exclusiv n departamentele de psihologie si psihiatrie ale spitalului. Singurele conexiuni facute aveau legatura cu asa-numitele boli psihosomatice(psyche =minte, soma = trup). De multe ori, acest termen era folosit ca diagnostic atunci cnd analizele nu reuseau sa reveleze cauza bolii unuipacient.Acestaparaseabiroulmediculuicuconvingerea ca simptomele bolii sale nu existau "dect n . mintea sa", ceea ce amplifica starea de stres si lipsa oricarei sperante. 11 12. Am nteles repede ca acest domeniu era unul din cele mai promitatoare pentru orice cariera medicala, care - din fericire - este tratat astazi ntr-o maniera moderna.stiintifican tot acest timp, aveam propriile mele probleme. Faptul ca stateam att de aproape de bolnavi mi-a ravasit sensibilitatea.Eramcoplesitade durereafizicasiemotionala a pacientilor mei si regretam faptul ca nu le puteam oferi un ajutor real din cauza lipsei cunostintelor adecvate. n consecinta, am lesinat de mai multe ori, la vederea sngelui si a durerii. Singura solutie pe care am avut-o la vremea aceea a fost sa-mi ngrop sensibilitatea si sa mi asum ct mai multe sarcini, pentru a nu-mi lasa mintea sa se gndeasca prea mult. Halatul alb pe care trebuia sa-I mbrac i oferea o protectie suplimentarasufletului meu att de sensibil.mbracata n el, ma simteam anonima si le paream celorlalti detasata, lipsita de emotii si profesionista. Cel putin asa credeam eu. Privind de la naltimea experientei acumulate n timp, mi dau seama astazi ca tot ce am reusit sa fac a fost sa-mi ngrop sentimentele. Am capatat ntre timp convingerea ca aceasta abordare este foarte toxica pentru medici, ceea ce explica - poate - rata nalta a sinuciderilor alcoolismuluidin domeniul medical.12si a 13. Mi-a luat ceva timp pna cnd am nteles ct de important era sa mi recunosc meritul ca "eram pur si simplu acolo" si ca lucrul esential pentru bolnavi, n afara expertizeimedicale, era sa manifest acea compasiuneneconditionata care declansa apoi procesul de vindecare. n timpul studiilor, am devenit din ce n ce mai constienta de faptul ca n pofida unor diagnostice identice, pacientii diferiti reactionau ntr-un mod diferit la boala si la tratamentul indicat Nu exista nici o garantie ca pacientul va parasi spitalul complet vindecat sau ca nu va muri fara nici un avertisment Profesoriim-au nvatatsa vorbesc n prognozestatistice: ,,80% dintre pacientii care sufera de o anumita boala mor n circa doi ani". Nimeni nu mi explica nsa ce se ntmpla cu ceilalti 20%. Ce anume i facea sa traiasca. Prin ce erau ei diferiti de ceilalti suferinzi? Am tras concluzia ca nu toate bolile au drept cauza microbii. Au existat studii care au aratat ca desi n mediul n care traia o anumita comunitate exista un virus sau o bacterie, numai o mica proportie dintre membrii acesteia se mbolnaveau. n secolul XIX, Claude Bernard, unul din cei mai mari cercetatorin domeniulmedicinii,scria: "Bolileneafecteaza pe toti; germenii patogeni sunt mprastiati de vnturi, dar nu ncoltesc dect pe terenul care este pregatit sa-i primeasca". 13 14. Este faimoasa fraza pe care a rostit-o pe patul de moarte Pasteur, parintele microbiologiei: "Bernard avea dreptate. Germenul patogen nu nseamna nimic. Totul depinde de terenul pe care cade el". Terenul se refera la mediul n care traim, iar acesta include deopotriva interioara.lumea exterioarasi lumea noastraNoile d