Cumsrrur FEnEr-Fuunv a fost editor la Gallimard Jeunesse. in 1996

a debutat ca scriitoare cu o carte pentru copii, le petit tamouf

iarin 1999 i s-a tipSrit primulvolum pentru adulli, les vagues sont

douces commes Qes tigres, cu care a c65tigat Premiul Antigona.

Au urmat apoi opt c6rii, autoarei plSc6ndu-i s5-;iincerce forlele

in diverse genuri gi dorind sd experirnenteze cAt mai mult in

materie de literaturd.

Fata care citeain metrou

ChristineF6ret-Fleury

Tiaducere din limba francezd.

. Mmerr-q SrAN

NEMIRA

1

Birbatul cu pilirie verde urca lntotdeauna la Berry, in-

totdeauna pe u$a din fagi a vagontilui gi cobora tot pe acolo

peste fix $aptesprezece minute - ln zilele cind opririle, so-

neriile gi clinchetele metalice se succedau cu regularitate,

zilele ftri un aflux deosebit, flri acciden te, ftrd.alarme, frrigrevi, ftri. opriri penrru reglarea traficului. Zrleleobignuite.

Zileincare ai impresia c|faciparte dintr-un mecanism bine

uns, un uriag corp mecanic in care fiecare, vrAnd-nevrind,

igi gisqte locul gi igi joaci rolul.

Zilelein care Juliette, la adipostul ochelarilor de soare

ln formi ile fluture gi al egarfei mari, rricotate de buni

Adrienne in 1975 pentru fiica sa, o egarfi misurind exact

doi metri cincizeci, de un albastru.pal, caa|culmilor din

zarcla ora sapte, intr-o seari de vari, sau de oriunde, pe

--------t-

9

Christine F6ret-Fleury

inilgimile din Prades, cum te uigi spre Canigou, se intreba

daci existenla ei avea mai multi importangi pe lume

decit a pi.ianjenului pe care il inecase chiar de dimineagi

in du;.

Nu-i plicea asta - si lndrepte jetul spre corpul mic, ne-

gru gi piros, si se uite cu coada ochiului cum picioarele

subgiri se agiti frenetic, apoi se string brusc si vadi insecta

rotindu-se, u;oari gi insigniffanti ca o scami de lani smulsi

din puloverul ei preferat, parri cind apa o trage in jos, prin

sifon, astupat imediat cu o migcare energici.

Asasinate in serie. Zi de zi piianjenii reveneau, iegeau

din conducte gi gevi dupi un periplu cu inceputuri indo-

ielnice. Si fi fost mereu aceiagi care, odati anh,,rligiin adin-

curi lntunecate, greu de imaginat, in miruntaiele oragului

semi.nAnd cu un imens rezelor de viagi colciitoare gi fe-

tidd", se desftceau, inviau, apoi i;i reluau urcu;ul sortit

aproape de fiecare dati e;ecului? Juliette, ucigagi vinovati

;i scArbiti, se vedea ca o divinitate neinduritoare gi, totu;i,

distrati sau prea ocupati mare parte din timp si-gi indepli-

neasci misiunea, veghind cu intermitenfe asupra gurii de

acces in infern.

Ce sperau piianjenii odati ajuryi pe uscat - ca si zicem

aga? Ce cilitorie hotirAseri sI faci gi in ce scop?

10

Fata care "t,:1t" metrou

Poate ci birbatul cu p5.lirie verde i-ar fi putut rispunde,

daciJuliette ar ft indriznit sil intrebe. in ftecare dimineati,

igi deschidea servieta si scorea o carte inveliti in hirtie fini,aproape transparenti, bit6.nd de asemenea in verde, pe care

o desfrcea cu gesturi tacticoase, precise. Apoi strecura un

deget intre doui pagini deja separare de o bucati lungi ;iingusti din aceeasi hirtie si isi incepea lecrura.

Cartea avea titlul Histoire des insectes utiles d I'hornme, Aux

animaux et awc arts, h laquelle on a joint un supphment sur

la desnuction des insectes nuisiblesr.

M6.ngdia legitura pestriti. din piele, cotorul decorat cu

fir aurit, de unde titlul iesea in evidengi pe fond rogu.

O deschidea, o apropia de fagi, ii inspira mirosul miro-

sea, cu ochii pe jumitate inchigi.

Citea doui-trei pagini, nu mai rnult, ca un gurmand

care savureazl.un chou d la creme cu o linguriEi de argint.

Pe chip i se conrura un zAmbet enigmatic si multumit -pe care Juliette, fascinati, il asocia cu Moranul de

Cheshire din Alice tn Tara Minunilor. Din cauza desenu-

lui animat.

in staEia Cambronne, zAmberul se stergea, lisind loc

unei expresii de regrer ;i dezamigire; impiturea la loc

I ,,Istoria insectelor utile omului, animalelor si

dcspre distrugerea insecrelor diunitoare" (n. tr.).

11

artelor, cu un supliment

Christine Fdret-FleurY

hArtia, punea cartea inapoi in servieta ale cirei inchizitori

scoteau apoi un pocnet sec. $i se ridica. Nici m5.car o dati

nu-;i oprise privirea asupra lui Juliette, care, stand Pe scaun

in faga lui - sau in picioare, agilgatLde bara lustruiti zilnic

de sute de palme inminu;ate sau nu -, il sorbea din ochi.

Se indepirta cu pa;i mirungi, cu spatele perfect drept in

paltonul incheiat pini la gAt, cu piliria inclinati pe sprin-

ceana stingi.

Firi aceasti pilirie, ftri acest zimbet, ftri aceasti servieti

in care igi ginea comoara, probabil ci Juliette nu l-ar fi re-

cunoscut. Era un om ca atigia algii, nici frumos, nici urAt,

nici atri.gitor, nici antipatic. Un pic corpolent, ftri virsti,

m5" rog, de o anumiti virsti, ca si vorbim in clipee.

Un om.

Sau mai degrabi un cititor.

,,.\lbina, viermele-de-mitase, aftda, cogenila, racul, izo-

podele, cantaridele, lipitorile..."

- Ce tot zici acolo?

Juliette, care fredona, tresiri.

- O, nimic. Un soi de joc... itt..t""- si-mi amintesc

numclc...

n

Fata care citea in metrou

* Am primit rezultatele DPE1 pentru apartamentul din

bulevardul Voltaire, o anunti Chlod, care nici n-o auzise.

La tine e dosarul?

Juliette incuviinEi din cap cu intirziere. Se gAndea gi

acum la birbatul cu carte verde, la insecte, la piianjeni -inecase doi de dimineagi.

- Di-mile! O si le lndosariez eu, rispunse ea.

Se risuci cu scaunul, trase o mapi din stelajul care aco-

perea un intreg perete al biroului ;i strecuri hdrtiile in ea.

Cartonul, observi Juliette, era de un galben spilicit. Mai

trist nici ci se putea. Tot peretele, umflat, inEesat de etichete

care se dezlipeau la colEuri, pilreagatasi se reverse peste ea

ca o avalan;i de noroi. Juliette inchise ochii, isi imagini

pleosciitul, bfuicile de gaz spirgAndu-se la suprafagi - mi-

rosul, gi igi strinse nasul energic intre degete pentru a ini-bugi greaga care o cuprindea.

- Ce ai? o intrebi. Chlod.

Juliette didu din umeri.

- Egti gravidi? insistd colega ei.

* Nici pomenealS.. Dar mi g6.ndesc cum pogi si lucrezi

avind asta in fagi... culoarea asta e scArboasi.

Chlod o privi fix.

I Diagnostic de perforrnance inergetique, una dintre evaluirile tehnice ftcute

llrnurilor imobiliare in FranEa (n. tr.).

13

Christine Fdret-Fleury

- Scirboasi, repeti ea, apisind pe fiecare silabi. Spui

prostii. Am mai auzit chestii ciudate, dar aga ceva nicio-

dati. Sunt doar nigte dosare. Urite, de acord, dar... Sigur

gi-e bine?

Juliette pianota pe birou in ritm sacadat: Albina, uier-

me le - d.e- mdtas e, afi da, c o ; en i la, racu l, izop o de le, cantari de le,

lipitorile...

- Foarte bine, rispunse ea. Tir ce citqti in metrou?

2

Bitrina doamni, studenta la Matematici, ornitologul

amator, gridinarul, indrigostita - cel puEin, a;a gi-o inchi-

puiaJuliette, judecAnd dupi respiralia utor sacadati;i dupi

lacrimile minuscule care ii picurau de pe gene cAnd ajungea

la ultimul sfert din povestea romanEioasi pe care o devora,

volume groase, cu colgurile indoite de atita citit gi riscitit.

Coperta tnfrgiga uneori un cuplu imbriE\at pe un fond

sAngeriu sau dantela sugestivi a unui corsaj. Torsul gol al

unui birbat, goldurile unei femei, un afternut mototolit sau

doi butoni de mangeti, sobri punctuagie a titlului subliniat

de tija imbri"cati. in piele a unei cravate... ;i lacrimile care,

pe la pagina 247 $diette veriftcase trigind discret cu ochiul

spre vecina ei) cregteau tntre genele tinerei, apoi se prelin-

geau spre colgul gurii, in timp ce pleoapele coborau gi un

I5

Christine F6ret-Fleury

suspin involuntar ii ridica sinii rotunzi, pe care se mula

bluziga foarte cuminte. Oare de ce pagina 247? se intreba

Juliette, urmirind cu privirea o umbreli deschisi, care

stribitea grS.biti peronul stagiei Dupleix, adipostind de

rafalele piezise o intreagi familie din care ea nu putea ziridecAt picioarele: picioruse in catifea maro, picioare mari in

blugi, picioare delicate in dresuri cu dungi. Ce se petrecea

acolo, ce emofie apirea brusc, ce sfh;iere, ce angoasi care-fi

tiia risuflarea, ce spasm de voluptate sau de abandon?

Visitoare, bitea cu virfurile degetelor in coperta propriei

cirEi, pe care nu o mai deschidea prea des, absorbiti cum

era de observagiile sale. Volumul in format de buzunar, cu

muchia pitati de cafea, cu cotorul cripat, trecea dintr-o

geanti in alta, din traista de margi - ziua in care Juliette i;ifrcea cumpiriturile cind ie;ea de la ageniie - in pogeta de

vineri - seara de mers la cinema. O carte postali", strecurati

intre paginile 32;i 33, nu se miscase de-acolo de peste o

siptimini. Peisajul pe care-l inflgi;a, un sat de munte

inilEAndu-se deasupra unui mozaic de cAmpuri in tonuri

inchise, Juliette il asocia acum cu bitrAna doamni care

frunzirea mereu aceeagi carte de regete culinare ;i uneori

zimbea de parci descrierea unui fel de mincare ii amintea

o nebunie din tinerege; citeodati inchidea cartea, i9i ageza

clerrsupra mAna fXri niciun inel si se uita pe fereastri la

rurnhirrcalitrnilc carc rlrqlu pe Sena qi la acoper\urile lucind

l6

Fata care .tr"" t" metrou

de ploaie. Textul de pe coper ta a patraera in italian i, a;azat

deasupra unei fotografii ce reunea doi ardei grasi mari, un

Fenicul dolofan gi o bucati rotundi de mozzarclla, in care

un cutit cu miner de os lisase obrazdi, dreapti.

Albina, uiermele-de-mdtase, afda, co;enila, racul, inpo-

dele, cantaridele, liphorile... Carciofi, AranciA, pomodori, fa-giolini, zucchini... Crostata, lombatina di ceruo, garnberi al

gratin... Cuvinte-fluturi care zburau incoace gi-n colo prin

vagonul aglomerat, apoi veneau si se a;eze pe virful dege-

telor lui Juliette. Imaginea i se pirea cam ndtAngi, dar era

singura care-i venea in minte. Chiar aga, de ce fluturi? De

cc nu licurici pilpiind citeva clipe inainte de a se stinge?

(lAnd vi.zuse ea licurici? La drept vorbind, niciodati. Nu

rnai existau niciieri licurici - se temea ea. Doar amintiri.

Ale bunicii, cea care tricotase esarfa. Si care aducea putin cu

batr6,na doamni cu cartea de bucate, aceea;i fagi albi ;iscnini, aceleagi m6,ini un pic prea puternice, cu degete

scurte, avAnd drept podoabi tot un singur inel, verigheta

groasi care, an dupi an, se adAncise in carne pAni" o insem-

rrase definitiv. Pielea incregiti, pi.tati acoperea inelul, corpul

nristuia simbolul, se deforma la atingerea lui. ,,Licuricii",

spLlnea ea, ,,licuricii sunt stele cizitoare. Eram atit de mici

l)cr atunci, ci n-aveam voie si stau treazi pdnd tirziu, iar

scrile de vari erau atit de lungi! Cel puEin doui ore ziua

lritrundea prin fantele dintre jaluzele. Aluneca ugor pe

t7

Christine F6ret-Fleury

covor, urca pe barele patului meu, apoi, dintr-odati., sfera

de sus, din arami incepea si straluceasci. $tiam c5. pierdeam

ce e mai frumos, clipa in care soarele se cufundi in mare,

cind marea devine ca vinul, ca sAngele. Prin urmare, frceam

un nod cu cimaga de noapte, uite asa, vezi? StrAns bine injurul taliei. $i coboram tinindu-mi de umbrarul de viEi.

O adevirati maimu,tici! $i alergam pani la capinrl cimpului,

acolo de unde se purea vedea marea. Cdnd se intuneca de-a

binelea, mi leginam pe bariera lisatS. mereu deschisi, inspatele crescitoriei de viermi-de-mitase... Acolo i-am vizut.

Au venit brusc. Sau au iegit din pimint. N-am ;tiut nicio-

dati. Ticuti, plutind in aer, a;ezari pe firele de iarbi...incr.meneam, nici nu indrizneam s5. respir. Eram in mijlo-

cul stelglor."

Metroul incetinea. Sdvres-Lecourbe. lnci trei stagii sau

patru, depindea de zi ;i de dispozigia lui Juliette. Metal care

vibra, semnal sonor. Pe nea;teptate, se ridicd, gi trecu prin-tre usi chiar cAnd se inchideau. Poala hainei i se prinse

intre acestea, o smuci cu un gest scurt si rimase nern\cati.

pe peron, gifrind ugor, in timp ce trenul se indepirta. incenusiul matinal, ci.teva siluete zoreauspre iesire, infofolite

in paltoane groase. intr-o dimineagi de februarie, cui iiplicea si stribati agale smizile, la intAmplare, observind

forma norilor sau iscodind cu privirea in ciutarea unuibutic deschis de curAnd sau a unui atelier de olirie?

18

Fata care citea in metrou

Niminui. Oamenii treceau din spagiul bine incilzitalapar

tamentului in cel al biroului, beau o cafea, comentau

ci"scind sarcinile de peste zi, bArfele, ;tirile - mereu depri-

mante. De la stagia unde Juliette cobora zilnic gi pini la

ufa agenliei nu era decit o stradi. Un;ir de trepte, o mar-

gine de ffotuar, apoi, la stanga, vitrina unei curititorii, a

unei tutungerii gi a unui fast-food cu chebap. ln vitrina

tutungeriei, un pom de Criciun din plastic, incircat gi

acum cu ghirlande;i funde din hirtie lucioasi, incepea si

se acopere de praf. Ciciuliga rogie cu ciucure alb din virfin chip de stea, aterna ca o rufl udi.

Juliette voia si vadi altceva. Se indrepti spre harta carti-

crului afi;ati la capitul stafiei: daci ar fi luat-o pe prima

stradi la dreapta, apoi, la a doua interseclie, cotea tot la

tlreapta, nu ar fi ftcut mai mult de doui minute. Pugin mers

1rc jos ar incilzi-o. Nici micar n-ar intirzia* aproape deloc.

irr orice caz, Chlol. deschidea agenfia. Fata asta era de-o

ptrnctualitate bolnavi. Iar domnul Bernard, directorul, nu

vt:nca niciodati mai devreme de noui ;i jumitate.

.f uliette porni pe stradi cu pagi repezi, apoi se forgi si

irrc:ctineasci.. Thebuia si scape de obiceiul de a se arunca drept

inlinte, cu ochii fixagi asupra gintei. Nimic palpitant n-o

;rf tcpta, nimic: dosare de umplut gi de aranjat, o lungi listi

. rr dcmersuri plictisitoare, o vizionare sau poate doui. in

zilclc bune. $i cind te gindegti ci ea igi alesese meseria asta!

;