850intrebari

8/7/2019 850intrebari

1/62

1 .Bronsita acuta este:a. o inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesind de obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent traheea;b. sindrom clinic caracterizat prin tuse, cresterea secretiei bronsice;c. afectiune caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii si infectarea lor.

2. Bronsita acuta poate fi provocata de:a. factori infectiosi;b. factori alergici:c. aer viciat prin scaderea de 02 sau excesul de C02.3. Cele mai importante cauze favorizante ale bronsitei acute sunt:a. frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de tutun, eforturile vocale;b. frigul, umiditatea, alcoolismul, insuficienta cardiaca,c. scaderea rezistentei organismului, frig, deformari toracice, denutritie.4.Simptomatologia bronsitei cronice este caracterizata dsa. faza de coriza. faza de cruditate, faza de coctiune;b. tuse si sectie bronsica, cel putin 3 luni pe an;c. frison unic, junghi toracic, febra.

5. Faza de cruditate in bronsita acuta este caracterizata prin: a tuse uscata, spasmodica;b. durere vie retrosternala;c. tuse insotita de expectoratie mucoasa.6. Faza de coctiune in bronsita acuta este caracterizata prin:a. usoara ascensiune termica, jena la deglutitie;b. tuse uscata spasmodica;c. tuse insotita de expectoratie, mucoasa sau mucopurulenta.7.Tratamentul simptomatic al bronsitei acute in faza de cruditate este reprezentat de :a. calmante ale tusei, antipiretice, analgetice;b. dezinfectante nazo faringiene;c. expectorante.

8.In faza de coctiune a bronsitei acute tratamentul simptomatic consta in :a. corticoterapie;b. siropuri expectorante;c. bauturi calde.9 Tratamentul bronsitelor comice consta in:a. combaterea focarelor septice, sinusale si rinofaringiene;b. corticoterapie;c. combaterea componentei alergice, antibioterapie.10. Ca tratament calmant al tusei in bronsita acuta se foloseste:a. Codenal, Tusarmag;b. Berotec, Ventalin;c. Bromhexin, Bisolvan.

11. Bronsita acuta poate fi provocata de urmatorii factori infectiosi, cu exceptia:a. haemophilus influentzae;b. streptococci, stafilococi, pneumococi,c. bacilul Koch.12. Bronsita acuta nu poate fi provocata de urmatorii factori:a. factori iritanti;b. factori alergici;c. factori imunologici.13. Bronsita acuta se intilneste frecvent in urmatoarele boli, cu exceptia:a. tuberculoza pulmonara;b. viroza respiratorie;c cancer bronho- pulmonar.

14. Urmatcarele substante iritante nu pot determina aparitia unei bronsite acute:a. azot;


2/62

b. fum de tutun;c. clor si amoniac.15. Aspectul clinic de rinebronsita evolueaza in :a. 2 faze;b. 3 faze;c. 4 faze.16. Catarul rinofaringian din bronsita acuta dureaza:

a. 1-3 zile;b. 6-8 zile;c. 2-4 zile.17. Componenta alergica din bronsita acuta se trateaza cu urmatoarele medicamente, cu exceptia;a. Nilfan:b. Feniramin;c. M i of i lin.18. Bronsita cronica este definita ca :a sindrom clinic caracterizat prin tuse oermanenta sau intermitenta, insotita decresterea secretiilor bronsice;b. inflamatie acuta a mucoasei bronsice:

c. afectiune cronica caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii.19. Caracteristic bronsitei cronice este:a. tuse 3 luni pe an, timp de 2 ani de la aparitie;b. tuse, la inceput uscata, chinuitoare, urmata de expectoratie mucopurulenta abundenta;c. tuse uscata, chinuitoare, cu expectoratie viscoasa, albicioasa.20.Bronsita cronica apare mai frecvent la:a. femei peste 40 ani;b. barbati peste 40 ani;c. barbati peste 50 ani.21 .Bronsita cronica este provocata de :a. factori iritanti, factori alergici;

b. factori infectiosi;c. inhalarea unor pulberi minerale sau organice.22.Simptomele principale in bronsita cronica sunt:a. tusea;b. expectoratia mucopurulenta;c. febra.23. Care dintre urmatorii germeni sunt raspunzatori de acutizaril bronsita cronica:a. streptococ;b. Haemoplilus infulumzae;c. Klebsiella.24. Factorii iritanti in bronsita cronica sunt reprezentati de:a. tabagism, alcoolism;b. pulberi minerale sau organice;c. frig,umezeala,curenti de aer.25.In bronsita cronica expectoratia este de obicei:a. mucopurulenta;b. viscoasa, albicioasa;c. rosie ruginie.

Bronsita cronica afecteaza:a. bronhiile mici;b. bronhiile mari, mijlocii;c. bronhiile mici si mijlocii.27. Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor este dominata dea. tuse violenta;

b. dispnee;Medicinii generalac. expectoratie purulenta.


3/62

23. Infectia din bronsita cronica:a. poate fi microbiana sau virala;b. se grefeaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterat de iritatia cronica;c. poate fi determinata de pneumococ.29. Alergia din bronsita cronica:a. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni;

b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni;c. nu este un factor cauzal.30. Tusea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia;a. apare la inceput dimineata si ulterior permanent;b. se accentueaza-in anotimpul rece ;c. nu este insotita de expectoratie mucopurulenta;31 .In bronsita cronica:a. bolnavul este de obicei afebril;b. dispneea nu creste progresiv;c. cianoza apare precoce.32.In bronsita cronica, ascultator se deceleaza:

a. raluri ronflante si sibilante:b. raluri subcrepitante;c. raluri crepitante si ronflante.33. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:

starea generala este buna;toracele nu este de aspect normal;persista febra.

34. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:cresterea VEMS;semne de disfunctie ventilatorie obstructive;

c cresterea debitului ventilator maxim pe minut.35.Primele semne care anunta insuficienta respiratorie din bronsita cronica sunt:

a. agitatia. transpiratiile profuse, anxietate, bradicardie, scaderea TA;b. somnolenta, transpiratiile profuse, tahicardia si scadereaTA;c. agitatia. transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia,, _ cresterea TA.36.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tabloul clinic aeBPOC, care arata ca:a. procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale;b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii; c procesul nu este extins si la bronhiolele distale.37. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:a scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scaderea VEMS;b semne de disfunctie ventilatorie restrictive;c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut, cresterea VEMS.38. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin:a. scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica;b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie;c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus.39. In bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele, cu exceptia:a. agitatie si polipnee;b. somnolenta si transpiratii profuze;c. dispnee, eventual cianoza.

40. Astmul bronsic se defineste ca un sindrom clinic caracterizat prin:a. reducerea generalizata.variabila si reversibila a calibrului bronhiilor;Medicina generala


4/62

b. crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante;c. dispnee inspiratorie severa survenita brusc, polipnee zgomotoasa, ralurisubcrepitante.41. Bronhostenoza din astmul bronsic se datoreaza:a. edemului mucoasei bronsice;b. hipersecretiei bronsice;c. unui agent patogen.

42. Diagnosticul de astm bronsic se pune pe baza urmatoarelor criterii:a. dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero- nocturna;b. perturbari ale volumelor plamatice si ale debitului expirator (in special scaderea VEMS);c. persistenta crizelor sub influenta ccrticoizilor si simpaticomimeticelor.43. Factorii determinanti ai astmului bronsic sunt:a. alergeni alimentari, medicamentasi pulberi, crafb. toxici (gaze sufocante: clor, benzen, C02),c. infectiosi (bronsite, sinuzite).44. Conceptul de bron'nopneumonie cronica obstructiva nespecifica cuprinde:

a. astmul bronsic, bronsita cronica si ernfizemul pulmonar,b. astmul bronsic, bronsita cronica si edemul pulmonar acut,c. insuficienta respiratorie, astmul bronsic, pneumotoraxul.45. Complicatiile bronsitei cronice sunt:a. obstructive si alergice;b. infectioase;c. respiratorii.46. Astmul bronsic este:a. o boala;b. un concept;c. un sindrom.47. Etiopatogenia astmului se bazeaza pe :a. un teren atopic care presupune o reactivitate deosebita antigene;

b. o hipersensibilitate bronsica fata de doze minime de mediatori chimici;c. factori iatrogeni (hipen/olemie prin supraincarcarea sistemului vascular).48. Criza de astm bronsic se caracterizeaza prin:a. dispnee paroxistica bradipneica cu expiratie fortata, suieratoare;b. tuse si expectoratie mucoasa filanta,eliberatoare;c. tuse uscata (in prima faza) urmata de sputa spumoasa, aerata, rozata.49.Semnele clinice caracteristice pacientului in criza de astm sunt: a. pozitiesezanda, capul pe spate si sprijinit in mini,ochiiinjectati,narile dilatate, jugulare turgescente; b pozitie sezanda, toracele impins inainte, polipnee cuexpir prelungit si tiraj, cianoza, transpiratii profuse; c. pozitie sezanda cu gambele atarnand, polipnee zgomotoasa, sete de aer, turgescenta jugularelor.50.In astmul bronsic se descriu urmatoarele forme clinice: a. astmul bronsic pursi astmul bronsic complicat; b astmul bronsic extrinsic si astmul bronsic intrinsic; c. astmul cardiac, bronsita astmatiforma, dispneea faringiana, dispneea nevrotica.51 .In cazul unui prim acces de astm bronsic se intervine cu:a. simpaticomimetice;b. antispastice;c. bronhodilatatoare.52.Astmul cu dispnee continua se trateaza cu:a. bronhodilatatoare;b. corticoterapie in doze minime;c. miofilin.

Medicina generala53. In starea de rau astmatic se intervine de urgenta cu:a. hemisuccinat de hidrocortizon 25-100 mg i.v urmat de 200-400 mg/24


5/62

ore in perfuzii cu solutii de glucoza;b. oxigenoterapie;c. traheotomie.respiratie asistata.54.In tratamentul astmului bronsic de electie sunt:a. opiaceele, tranchilizantele si neurolepticele;b. corticoterapia;c. antitusive.

55. Astmul bronsic se complica cu:a. infectii bronhopulmonare;b. edem pulmonar acut;c. emfizem pulmonar.56. Educatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o faca pacientului cu astm bronsic cuprinde:a. propaganda antitabagica;b. evitarea expunerii la noxele respiratorii;c. respectarea igienei bucale si a tegumentelor.57.Insuficienta respiratorie acuta este :

incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze;

prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala;inundarea brutala a alveolelor de catre un transuda!' sangvinolent necoagulat din capilarele pulmonare .58.In cadrul insuficientei respiratorii acute apare :a. hipoxie;b. hipercapnie;c. sindrom asfixie.59. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de :a. infarctul miocardic;b. astmul cardiac;c. BPOC.60.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine: a . o singura cauza,b. neaparat sa se nasca din parinti cu IRA;

c. o cauza multifactoriala .51. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de :a. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare;b. edem pulmonar acut;c. alterarea functiei centrului respirator.52. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin :a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie;b. polipnee;c. tahipnee.53. Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in :a. anemii,stari de soc hipovolemic;b. intoxicatii cu CO, cianuri;c. intoxicatii cu barbiturice.64. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt asemanatoare cu :a. tiuitul vintului ;b. zgomotul ce se aude cand se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa;c. zgomotul ce se aude cand frecam intre degete o suvita depar.65. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fia. rare si ample ;b. frecvente si superficiale ;c. nu apar modificari ale amplitudinii miscarilor respiratorii.

Medicina generala66.Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute :a. apare ca fenomen compensator;


6/62

b. este primul semn ce apare ;c. nu are semnificatie in IRA.57. Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insuficienta respiratorie acuta;

hipersalivatie;'c uscaciunea gurii; c. hipersonoritate .58. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta centr

u impiedicarea caderii inapoi a limbii :a in decubit dorsal, cu capul in hiperextensieb. in decubit ventral;c. in decubit lateral cu capul mai jos fata de trunchi.69.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava rara stiopaogeneza seaplica unele masuri terapeutice. Dintre acestea distingem :a. pozitionarea pacientului in pozitie semisezanda sau sezanda ;o. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate intifon;c. intubatie orofaringiana cu canuia Guedel .70. La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta, la administrarea oxigenului , asistenta medicala trebuie ;

a. sa verifice debitul oxigenului ;b. sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcooletilic );c. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului .71 .Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu :a. morfina;b. miofilin 2-3 fiole in 24 ore, in caz de spasm bronsic ;c. HHC (100-300mg iv in perfuzie ).72. Insuficienta respiratorie acuta este :a. incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze;b. prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala;c. inundarea brutala a alveolelor de catre un trans,udat sangvinolent

necoagulat din capilarele pulmonare .73.In cadrul insuficientei respiratorii acute apare :a. hipoxie ;b. hipercapnie;c. sindrom asfixie.74. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de :a. infarctul miocardic;b. astmul cardiac;c. BPOC.75.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine:a. o singura cauza;b. neaparat sa se nasca din parinti cu IRA;c. o cauza multifactoriala .76. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de :a. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare ;b. edem pulmonar acut;c. alterarea functiei centrului respirator77. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin :a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie;b. polipnee;c. tahipnee.73 Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in :

anemii, stari de soc hipovolemic;

intoxicatii cu CO, cianuri ;intoxicatii cu barbiturice.

79. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt ase


7/62

manatoare cu :a. tiuitul vintului ;b. zgomotul ce se aude cind se sufla intr-un tub de sticla plincu apa;c. zgomotul ce se aude cind frecam intre degete o suvita depar.80. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi:

a. rare si ample ;b. frecvente si superficiale ;c. nu apar modificari ale amplitudinii miscarilor respiratorii.81. Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute:a. apare ca fenomen compensator;b. este primul semn ce apare;c. nu are semnificatie in IRA.82. Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insuficienta respiratorie acuta;a. hipersalivatie;b. uscaciunea gurii;

c. hipersonoritate .83. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentru impiedicarea caderii inapoi a limbii :a. in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie;b. in decubit ventral;c. in decubit lateral, cu capul mai jos fata de trunchi.84.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatcgeneza se aplica unele masuri terapeutice. Dintre acesteadistingem :a. pozitionarea pacientului in pozitie samisezanda sau sezanda :b. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate intifon:c. intubatie orofaringiana cu canula Guedel .

85. La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta la administrarea oxigenului, asistenta medicala trebuie : a sa verifice debitul oxigenului;b sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcooletilic );c. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului .36.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu 'a. morfina:b. miofilin 2-3 fiole in 24 ore in caz de spasm bronsic ; c HHC (100-300mgiv in perfuzie ).87. Contaminarea cu bacilul Koch se face:a. pe cale aeriana;b. pe cale digestiva;c. prin contact sexual.88. Parunderaa bacilului Koch in organism produce:a. sancru de inoculare;b. reactie pozitiva la tuberculina; c nu produce nici o leziune.8'j Examenul bacteriologic al bacilului Koch:a. se face utiliznd coloratia ZiEHL- NIELSEN; b evidentiaza BK in coloratie galben pe fond verde;c. evidentiaza BK sub forma de bastonase fine.90 Bacilul Koch este sensibil la : a. uscaciune, frig; b raze ultraviolete; c. la fierbere.91.Factorii care contribuie ia aparitia tuberculozei sunt: a. caracterul contaminarii;b antibioterapia; c. corticoterapia.

92 Tuberculoza primara se defineste ca:a. infectie totdeauna endogena;b. aparitia complexului primar;


8/62

c. prognostic benign.33.Leziunile provocate de tuberculoza sunt de tip:a. exsudativ;b. productiv;c. malign.94.Primoinfectia TBC se defineste ca:a. debut cu leziuni nodulare apicale;

b. ansamblu de modificari clinice si anatomice la primul contact cu bacilulKoch;c. prezenta complexului primar.95.Sindromul de impregnare bacilara se manifesta prin:

astenie, amenoree, subfebrilitate;reactie cutanata la tuberculina;inapetenta, pierderi ponderale.

96. Complicatiile primoinfectiei sunt:a. perforatii ganglio-bronsice;b. bronho-pneumonii cazeoase;c. pneumonie fibrocavitara.97. Tuberculoza miliara se caracterizeaza prin :

a. debut brusc, cu febra 39 Celsius;b. aparitia nodulilor miliari egal dispusi in ambii plamani;c. diseminare pa cale sanguina a bacilului Koch.93 Adenopatia traheo-bronsica este:a. forma aparte a tuberculozei,b. nu apare in absenta sancrului de inoculare:c. evolutie tacuta, adesea fiind descoperita radiologie. 99. Expectoratia in tuberculoza secundara este:a. mucopurulenta;b. cu aspect floconos;c. redusa in perioada de stare.100. Formele clinice ale tuberculozei sunt:a. tuberculoza fibroasa;

b. tuberculoza infiltrativa;c. tuberculoza cariochinetica.101 Cardiopatia ischemica este:a. boala a arterelor coronariene;b. boala de nod sinusal;c. sindrom ischemic.102. Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub numele de:a. ischemie miocardica de origine aterosclerotica;b. endocardita bacteriana;c. ischemie periferica.103. Clasificarea cardiopatiei ischemice recomandata de OMS:a. forma ischemica ;b. forma dureroasa;d. forma nedureroasa.

Formele nedureroase (asimptomatice clinic) de cardiopatie ischemica prezinta :a. modificari EKG ;b. manifestari clinice (insuficienta cardiaca, aritmii si blocuri, moarte subita);c. manifestari simptomatice.Medicina generala'05 Forma dureroasa a cardiopatiei ischemice cuprinde : a angina pectorala de efort; b insuficienta cardiaca stanga ; c. sindromul intermediar si infarctul miocardic.


9/62

107. Cardiopatia ischemica are ca substrat leziona! si alte cauze in afara aterosclerozei:a. anginele pectorale si dislipidemiile :b. coronaritele. emboliile sau anomaliile congenitale ale arterelor coronare;c. infarctul miocardic.108. Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii dect femei

le cu maxim de incidenta intre :a. 45-50 de ani ;b. 50-55 de ani ;c. 45-55 de ani.109. Manifestari clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unorcoronare normale prin :a. scaderea TA;b. scaderea debitului cardiac;c. marirea nevoilor metabolice.110. Infarcul miocardic este provocat de:a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard, prin obstruarea brusca aunei artere coronare;

b. necroza ischemica in miocard prin obstruarea brusca a unei vene coronare;c. dislipidemie cu hipercolesterolemie.1 l l.Principala cauza determinanta a infarctului miocardic :a. hipercolesterolemia;b. ateroscleroza ;c. AVC ischemic.112.Combaterea durerii in IMA se face cu :a. algocalmin;b. mialgin;c. nitroglicerina.1 13.In IMA repausul va fi:a. absolut in primele ore si zile (2-3) ;

b. partiala, deoarece nu toate formele de IMA au evoluti imprevizibila ;c. insotit de administrarea de sedative .114.In IMA simptomul cel mai caracteristic este :a. dispneea;b. febra;c. durerea.115.Perioada de stare in infarctul miocardic acut dureaza 4-5 saptamini si se caracterizeaza prin :a. ameliorarea starii generale;b. disparitia febrei, asteniei si normalizarea TA ; c mobilizarea bolnavului.115.Semne clinice esentiale in IMA:

durerea;hipotensiunea;hipertensiunea.

117.Angorul pectoral este:a ateroscleroza coronariana ; b sindrom clinic ce tradeaza o suferinta miocardica, determinata de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul coronarian ; c sindrom clinic ce tradeaza o suferinta coronariana.118.Cauza determinanta a angorului pectoral include :a. diabetul zaharat;b. ateroscleroza coronariana si cardiopatii valvulare;c. coronarita reumatismala, coronarita rickettsiana, trombangeita obliteranta.119.Simptomatologia caracteristica a angorului pectoral e repezentata de:

a. sufocare nocturna si la eforturi mici ;b. durerea cu carater constrictiv ca "o gheara'', arsura sau sufocare;c. durere variabila ca intensitate, de la durere sau disconfort, ia dureri


10/62

atroce.120. Precizarea diagnosticului in angorul pectoral se face pe baza :a. simptomatologiei clinice ;b. EKG ;c. coronarografie-metoda de exceptie.121. Criza anginoasa e insotita de :a. palpitatii, varsaturi, dispnee, transpiratii;

b. palpitatii, transpiratii, paloare ;c. lipotimie, lipsa de aer, eructatii.122.Sediul durerii in angorul pectoral :a. regiunea retrosternala mijlocie si inferioara ;b. regiunea precordiala;c. regiunea gitului, cu iradiere in mandibula.123. Durerea din angorul pectoral, bolnavul o poate indica:a. cu virful unui deget;b. cu intreaga palma ;c. cu ambele palme.124. Durata durerii anginoase se incadreaza intre :a. de 2-3 min, mai rar pina la 10-15 min ;

b. de 2-3 min, mai rar pina la 15-20 min ;c. de 4-5 min, mai rar pina la 10-15 min.125.In majoritatea cazurilor, criza anginoasa se instaleaza concomitent cu :a. efortul fizic .digestiv, emotional, etc ,b. frigul este un factor precipitant al durerii ;c. caldura excesiva si expunerile solare126.Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cea dininfarct si sindromul intermediar, consta in :a. disparitia durerii dupa 2-3 min. in repaus la pat;b. disparitia durerii dupa administrare de mialgin ;c. disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2-3 min.127.In afara formei clasice de angor pectoral se descriu diverse forme ca:

angina de efort;

angina pectorala Prinzmetal (spontana sau cu orar fix);angina pectorala instabila (sindrom intermediar).

128.Cauze favorizante in angorul pectoral :a. hipotensiunea arteriala;b. crizele asmatiforme, dispneea;d. DZ, HTA ischemica, tulburarile de ritm, administrarea unor medicamente,bolile aparatului digestiv, tabagismul.129 Criza dureroasa in angorul pectoral apare de obicei dupa: a. efort, emotii,mese copioase; b efort fizic, expuneri solare;c. efort fizic, frig, cafea in exces, alcool.130.Angorul pectoral apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita:a. valvulopatiilor;b. edemelor pulmonare repetate; c coronarelor stenozate.131 .In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnosticetiologic in cazul angorului pectoral prin :a. EKG si examen echocardiografic ;b. EKG si radiografie pulmonara ;c. EKG si transaminaze, glicemie, leucocite. VSH, radioscopie toracica.132.Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza :a. intreaga cantitate de singe primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului, in conditiile une; umpleri venoase satisfacatoare ;b. cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator

nevoilor organismului ;c. cantitatea de singe primita si de a mentine un debit corespunzator nevoilor organismului, in conditiile urei umpleri arteriale satisfacatoare.


11/62

133.Scaderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la .a. lipsa singelui in organe si tesuturi ;b. existenta, in exces, a singelui in organe si tesuturi ;c. lipsa 02 in tesuturi si organe.134.Clasificarea insuficientei cardiace dupa localizare este:a. insuficienta cardiaca stanga, dreapta, globala;b. insuficienta cardiaca globala, unilaterala:

c. insuficienta cardiaca bilaterala, globala.135.Insuficienta cardiaca are :a. IV stadii;b. III stadii;c. V stadii.136.Cauze determinante ale insuficientei cardiace sunt:a. cauze mecanice ce afecteaza miocardul :b. cauze mecanice ce afecteza dinamica cardiaca si ulterior miocardul ;c. procesele inflamatorii si metabolice.137.Factori precipitanti in insuficienta cardiaca, a. aportul mare de lichide ;b efortul fizic ; c. aportul mare de sodiu.138 Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardia

ca :a. scaderea debitului de umplere venoasa ;b. scaderea volemiei ;c. scaderea debitului cardiac.139.Insuficienta cardiaca este decompensata cind semnele clinice apar :a. la efort;b. in timpul unui efort de intensitate mica ;c. la solicitari obisnuite si chiar in repaus.140.insuficienta cardiaca este compensata cind:

inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite ;inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuiteinima este capabila sa faca fata eforturilor mari.

141 .Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt:

a. durerea si transpiratia ;b. dispneea; c tusea.1 Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a turgescenta jugularelorsi ritm de galop ; b hepatomegalie;c. edeme declive.143 In insuficienta cardiaca tratamentul urmarestea reducerea muncii inimii prin activitate normala;b reducerea muncii inimii prin repaus:c. controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de-1 _i.1 Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in:a. administrare de cortizon ;b. administrare de diuretice ;c. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice.' 145 In cazul administrarii i.v. a furosemidului in insuficienta cardiaca, efectul incepe in:a. 10 min. de la administrare ;b. 12-15 min. de la administrare ;c. 3-15 min. de la administrare.! 146.Mentionati cele mai folosite tonicardiace din tratamentul : insuficienteicardiace :a. digitala ;b. strofantina ;c. furosemidul.: 147, HTA este:a. sindrom clinic caracterizat prin scaderea presiunii . sistolice si a cel

ei diastolice, peste valori normale;b. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii i singelui in artere;


12/62

c. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice, peste valori normale.1 148.In functie de cauza determinanta, HTA se clasifica in: ; a. HTA medie;b. HTA esentiala;c. HTA secundara.j 149.In stadiul al III -iea, HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor;

a. complicatii cardiace, coronariene;b. complicatii cerebrale si renale ; , c. complicatii abdominale.150.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt .a. vasoconstrictia arteriala ;b. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sarec. vascdilatatia arteriala.'51 In forma maligna. HTA are evolutie rapida, etapele fiind parcurse in :a. 5-10 ani ;b. 1-5 ani ;c. 1-3 ani.152.Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza :

ascendentei ereditare hipertensive ;

aparitia unor puseuri tensionale trecatoare ;fara ascendenta ereditara.153.In HTA benigna, complicatiile se datoreaza :a. trombozei cerebale ;b. infarctului de mezenter;c. infarctului miocardic.15- in HTA maligna se intilnesc frecvent:a. aiabetul zaharat;b. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala ;c. insuficienta cardiaca si insuficienta renala.'55 Semne cerebrale in HTA maligna sunt:a. tulburari de comportament;b. cefalee occipitala, tulburari de memorie ; c oboseala, astenie, insomnie

.Stopul cardio-respirator este determinat de : a pierderea constientei; b. oprirea respiratiei;c. oprirea respiratiei si oprirea inimii .' "v Stopul cardio-respirator corespunde cu: a moartea clinica; b. moartea biologica; " nici un raspuns nu este corect.1 = 5 in cazul unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea resoiratoriepoate avea succes in urmatorul interval de timp: a 1-5 minute;b. 2-7 minute;c. 3-10 sau chiar 12 minute.i 59 Etapele stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune:a. stopul respirator este inevitabil urmat de stop cardiac in 20-30 secunde:b. stopul cardiac este inevitabil urmat de stop respirator in 20-30 secunde:c. stopul respirator si stopul cardiac apar in acelasi timp. 50.Moartea biologica se caracterizeaza prin :a. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei;b. leziuni ireversibile in creier si in alte organe ;c. midriaza fixa. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice.ici.in cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice:a. oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale;b. incetarea batailor inimii, absenta pulsului la artera carotida;c. mioza cu globi oculari mobili.

162.Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:a. deseori;


13/62

b. intotdeauna;c. niciodata.153.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt:a. absenta miscarilor respiratorii normale, dispnee zgomotoasa;b. lipsa curentului de aer la nas sau gura :c. torace si abdomen imobile.164.In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio-respirator pipele orof

aringiene, cat si cele nazofaringiene se pot introduce: a numai la bolnavii constienti;

numai la bolnavii inconstienti,indiferent de starea de constienta a bolnavului.

165.Introducerea pipelor oro- si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti:a. dispnee;b. reflexe periculoase de tuse, varsaturi:c. balans intre torace si abdomen.156.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator:a. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul, de la o inaltime de 20-32cm, in mijlocul regiunii presternale;

b. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala;c. intubatie oro-traheala.167 Compresiunea din masajul cardiac extern se face:a. pe 1/3 inferioara a sternului;b. spre apendicele xifoid;'c. pe coaste, in stanga sternului.i 33.Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de :a. 60-70/min, la adulti;b. 80-100/min, la copii mici;c. peste 120/min la adulti, pentru reluarea functiei respiratorii cat mai repede.: 1 Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se : 1 ; :n/n prin:

i aparitia pulsului la vasele mari; b disparitia midriazei si recolorarea tegumentului; ' disparitia miozei .''ti indicatiile masajului cardiac extern sunt: 1 leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale, i cclie gazoasa masiva;Medicina generalab. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;c. malformatii ale oaselor cutiei toracice.171 .Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala aalveolelor:a. de transudat sanguinolent necoagulabil;b. datorata ruperii capilarelor pulmonare:c. provocata de cresterea presiunii sngelui alveolocapilar.172. Edemul pulmonar acut se clasifica dupa etiologie:a. de natura anafilactica;b. de natura cardiogena;c. de natura lezionala.173 Edemul pulmonar acut este declansat de :a. insuficienta vebtriculara stanga;b. hipertensiune arteriala;c. preinfarctul miocardic .174. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de :

gaze sufocante toxice;cauze neurologice;tulburari de rimt cardiac paroxistice.

175. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt:dispnee intensa, severa, brusca;expir greu, zgomotos;


14/62

respiratie polipneica zgomotoasa.176. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde:

se aspira secretiile si se curata orofaringele;se aplica garouri la radacina a trei membre;oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala.

177. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este:digitalice;

diuretice;dopamina.

178. In tratamentul edemului pulmonar acut cu FA scazuta sunt contraindicate:morfina,hipotensoare:dopamina.

179. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde :scoaterea pacientului din mediu nociv,oxigenoterapie pe sonda endotrahealaventilatie artificiala.

130. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este:a. morfina, corticoterapie;

b. antibiotice, tonicardiace;c. oxigenoterapie.'31. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este:a. sangerare 300-500 ml :b. diureza osmotica;c. anticoagulante.'. 32. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de marea. sangerare 300-500 ml;b. aextran 70;c. oxigenoterapie.' :2 Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremiei este: a oxigenoterapie; b aerosoli antispumanti; c morfina.- Clasificarea EPA lezional este: a. de cauze toxice; b de cauze uremice; c card

iogen.cremul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a intoxicatii cu CO: b intoxicatii organo-fosforice; c intoxicatii cu plumb.: Edemul pulmonar acut infectios este provocat de :a gripa:b. infectii pulmonare;c. SIDA.!Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la :a. comatosi;b. paraplegici; c copii mici.133 Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. perfuzii; b transfuzii:c. alimentatie neadecvata.139. In ce forma de EPA este contraindicata morfina:a. EPA cardiogen;b. EPA uremie;c. EPA infectios.190. Oxigenoterapia in EPA este:a. contraindicata, deoarece creste presiunea in alveole:b. se practica pe respiratie asistata;c. se administreaza numai dupa umiaificare .191. Ulcerul gastro-duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii:a. pe stomac si portiunea superioara a duodenului ; b. pe partea inferioara a esofagului sau ansa anastomoticaa stomacului operat; c. pe stomac si portiunea inferioara a duodenului .

192. Durerea in ulcerul gastroduodenal se caracterizeaza prin:a. periodicitate;b. ritmicitate;


15/62

c. continuitate ;193. Ulcerul gastro-intenstinal se manifesta prina. varsaturi postprandiale cu continut alimentar ;b. pofta de mancare scazuta;c. pirozis.194. Examenele efectuate pentru stabilirea diagnosticului de'ulcer gastro-intenstinal sunt:

a examen radiologie;b. gastroscopie ;c. ecografie .195. Ulcerul duodenal se caracterizeaza prin:a. durere nocturna;b. durere postprandiala;c. foame dureroasa .195. Ulcerul gastro-duodenal este mai frecvent la:a. barbati ;b. femei;c. varsta de 20-50 ani .197. Conditiile necesare pentru aparitia ulcerului gastroduodenal sunt reprezent

ate de :a. slabirea factorilor de aparare; d. intarirea factorilor agresivi; c. scadereasecretiei peptice .3 Autodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric, cauza a :emlui gastroduodenal, sta la baza teoriei :a mecanice ; b clorhidroptice; o inflamatorii . Durerea in ulcerul gastroduodenal poate fi calmata de : a ingestia de alimente;: ingestia de substante alcaline (bicarbonat de sodiu); inhibitori de antireceptori H2.Medicina generalaSenzatia de foame dureroasa" apare in : a ulcerul duodenal;b. ulcerul micii curburi ;c. ulcerul juxtacardial.

2 ' Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perfor^e sprijina pe.a antecedente ulceroase;b. caracterul durerii si fenomenele digestive;c. disparitia matitatii hepatice, punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxuiui.202. Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina. caracterul durerii, semnele de peritonita si antecedentele ulceroase;b. caracterul durerii si fenomenele digestive;c. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive.203. Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duoden este:a. in organele din vecinatate;b. perforatia acoperita;c. in peritoneul liber.204. Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita inurmatoarele situatii:a. cand orificiul de perforatie este mic si suplu;b. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat;c. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin.205. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formnd asa- zisul "abdomen de lemn ', se intalneste in: a ocluzia intestinala;b. apendicita acuta;c. ulcerul duodenal perforat205.Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru,ca o "lovitura de pumnal", cu iradiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie

, accelerarea pulsului, imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gndim la:

pancreatita acuta;


16/62

apendicita acuta perforata;ulcer gastro-duodenal perforat.

E se transmite pe cal207. Hepatita virala A,a. parenterala:b. digestiva:c. respiratorie.

) Pihepatita virala B, C si D se transmite pe ca!a. digestiva;b. parenterala;c. sexuala .>3 Hepatitele acute virale sunt boli infectioase. fiind obligatorie a declararenominala ; b izolare in spital;


17/62

c. tratarea corecta a tulburarilor endocrine .223. Dieta unui pacient cu litiaza biliara consta in :a. reducerea consumului de grasimi;b. evitarea consumului de alimente si lichide prea reci;c. regim hipoglucidic.22-1 Tratamentul medicamentos in litiaza biliara consta in :a. administrarea de antispastice, coleretice;

b. administrarea obligatorie de antibiotice ;c. administrarea de laxative in caz de constipatie persistenta.Ir litiaza biliara tratamentul hidromineral : a este recomandat imediat dupa ultima colica, c se recomanda la 1 luna de la ultima colica ; - nu este recomandat.? -: ri.-cjrcsficul diferential al litiazei biliare se face cu: a ocluzia intestinala: b colecistita cronica necalculoasa: c duodenite si gastrite cronice .22~7 Complicatiile litiazei biliare la nivelul ficatului pot fi reprezentatecea. hepatita cronica colostatica;b. hepatita supurata difuza;c. ileus biliar.

22- La nivelul tubului digestiv litiaza biliara poate ca urmatoareleplicatii :a pancreatita acuta hemoragica:b. ileus biliar;c. tulburari functionale la nivelul pilonului.229 Colica biliara se manifesta prin;a. durere acuta violenta in hipocondrui arapi:b. durere violenta in epigastru:c. durere in omoplatul drept si umarul drept.230.Cauzele aeclansarii colicii biliare sunt:a. prezenta calculilor in caile biliare intra si extrahepatice; b calculi in rinichiul drept; c. calculi in vezicula biliara.2.31 Alte cauze de declansare a colicii biliare pot fi reprezentate de : a. infi

amatia acuta a peretelui vezicii biliare: b parazitoza intestinala; c. aiskinezia biliara.232.Simptomatologia colicii biliare este reprezentata de :a. durere in hipocondrul drept sau epigastru ;b, greturi, varsaturi cu continut alimentar sau bilios c tulburari majore de tranzit intestinal233.In colica biliara pentru calmarea durerii se administreaza :

morfina;nitroglicerina;scobutil compus,

234 Pentru reducerea inflamatiei si combaterea infectiei, in colica biliara esteindicat :a. administrarea de antibiotice,b. aplicarea pernei electric in regiunea hipocondrului drept;c. aplicarea unei pungi cu gheata pe hipocondrul drept.235.In colica biliara interventia chirurgicala este obligatorie, cu exceptia 'a. la debutul colicii;b. in peritonita biliara;c. dupa 24-36 de ore de ia debut, cand fenomenele nuceaeaza236. Ciroza hepatica este:a. suferinta acuta a ficatului;b. disfunctie hepatocitara;c. suferinta cronica cu evolutie progresiva.237. Cauzele declansarii cirozei hepatice sunt:

a. infectioase; b consum excesiv de alcool; c. cauze dismetabolice.233. Ciroza hepatica apare preponderent; a intre 45 - 60 ani ; b la femei ; c labarbati.


18/62

' .butul cirozei hepatice se manifesta prin: a sindrom asteno-nevrotic; b fenomene hemoragipare; sindrom meningian.24 , Bolnavul diagnosticat cu ciroza hepatica prezinta:a. icter;b. facies vultuos ; c ascita.24 ! Edemele unui bolnav cu ciroza hepatica : a. sunt albe, moi; b sunt cianotice numai periferic:

c. insotesc ascita.242 Pacientul cu ciroza hepatica prezinta:a. stelute vasculare si eritroza ;b. hipertensiune portala ;c. scaderea TA.243.Formele clinice ale cirozei hepatice sunt:a. ciroza ascitogena;b. ciroza hiperslenomegalica;c. ciroza biliara tertiara .244 In tratamentul igieno-dietetic al cirozei hepatice, in functie de gravitate,este obligatoriu :a. repaus la pat;

b. interzicerea sosurilor, condimentelor, prajeliior:c. regimul hiperlipidic.245. La un bolnav cu ciroza hepatica care se exteriorizeaza prin hematemeza sau melena, se efectueaza:a. administrare hemostatice ;b. aplicarea sondei Blackmore;c. administrarea citostaticelor246. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:a. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie, ci. hiperazotemie sioligurie sau anurie;b. scaderea treptata a cantitatii de urina eliminate pana la anurie;c. anurie temporara, de cateva minute pana la 2-3 ore.247.Semnul esential al insuficientei renale acute este

oliguria pana la anurie:nicturia,

Medicina generaladintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in253 CaiY\

disuria.erea insuficientei renale acute? a. calculoza ureterala bilaterala; b tumorile de vecinatate afectand ambele uretere; c. glomerulonefrita.

243. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: , pr9Venirea hiperhidratarii in insuficienta renala acuta sea. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente,b. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator;c. combaterea varsaturilor.a. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundent r-miu Kontroleaza zilnic:a. pulsul arterial;b. temperatura;c. greutatea corporala,

243 in insuficienta renala acuta diureza este :a. sub 400ml urina/zi;

b. sub 50ml urina/zi;c. peste 1000ml urina/zi.250. in insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor


19/62

in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrclitic vor fistabilite;a. in functie de ionograma; b de catre medic ;c. in functie de examenul sumar de urina.251 Interventiile asistentei medicale Ia un pacient cu insuficienta i .-nala acuta constau in :a efectuarea bilantului hidric: o diminuarea catabolismului proteic prin epurare

oxtiarenala hemodializata si dializa peritoneala; nplkntii calde in regiunea lombara .40:'".w;iUa renala acuta, diureticele se vor administra: -l 'lupa corectarea volemiei; nainte de corectarea volemiei; dupa administrarea de vasodilatatoare.255.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. deficitul calitativ consta in:a. hematurie;b. izostenurie;c. hipostenurie.255.Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a:, a. reducerii filtratului giomeruiar;

b. scaderii reabsorbtiei tubuiare ;c. reducerii permeabilitatii glomerulare.257.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta?a. tahicardie;b. aritmii;c. bradicardie;.258.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea ifunctiei renale: I a. calcemia; j b. acidul uric;c. uree sangvina.i41j259.Suprimarea brusca a functiei renale se intalneste in: I a. insuficienta

renala acuta;262.Uremia este stadiul terminal al :a. insuficientei renale cronice ;b. pielonefritei cronice ;c. pielonefritei acute.263.In faza de izostenurie, densitatea urinei oscileaza intre :a. 1017-1020;b. 1015-1017;c. 1010-1011.264. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este :a. nicturia ;b. disuria ;c. poliuria.265. Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ?a. hipolipidemie ;b. hiperlipidemie ;c. hiperlipoproteinemie.266.In retentia azotata intalnim in snge valori crescute al(;

ureei sanguine ;creatininei sanguine ;

259.In insuficienta renala cronica urinile sunt: a poliurice si palide ;b. disurice si hematurice :c. poliurice si hpercrome.270.Poliuria insotita de hipostenurie si ulterior de izostenurie este simptomul

principal in :a infectii urinare ;b. insuficienta renala cronica ;


20/62

c. adenomul de prostata.271 .Analiza sngelui in insuficienta renala cronica pune in evidenta :a. anemia si unele tulburari hemoragice ;b. valori crescute ale ureei si creatininei ;c. valori scazute ale ureei si creatininei .272.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru.insuficienta renala cronica ?

b insuficienta renala cronica; r tgq _tGP.c glomerulonefrita.2.-,7 insuficienta renala cronica este o boala provocata de :250.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru c a insuficienta cardiaca acuta ;insuficienta renala acuta? ; b g0merulonefrita cronica :a. oligo-anuria; c 0bstructia cailor urinare.b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;c hematuria. ' , Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renalecronice fac oarte ;261.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a edemul pulmonar;

a. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie ; b diabetul;b. scaderea progresiva a capacitatii functionale renle; c. edemul cerebral.c. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism.a. cefalee precoce, contractii musculare, stari ccnfuzionale 1 b. stare generalaprofund alterata, miros amoniacal al aerului expirat, intoleranta digestiva ; c. stare generala alterata; toleranta digestiva dispnee. somnolenta.273.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. Educarea pacientilor se refera la :a. exercitii fizice intense, sustinute ,b. necesitatea restrictiilor alimentare ;c. igiena riguroasa a tegumentelor. ' ;274. Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi :

a. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei^ tubulare ;b. alterarea integritatii pielii ;c. insomnia .275. Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I.R.A. se face cu :a. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica ;b. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara ;c. diuretice in deshidratarea extracelulara .276. Categoria de populatie la care se poate intalni mai frecvent litiaza renala este :a. barbati intre 30-50 ani;b. femei intre 30-50 ani;c. barbati intre 50-70 ani.277. Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de :a. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa mpiedice cristalizarea;b. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie, stazaurinara);c. prezenta in urina, in exces, a unor substante care pot cristaliza (aciduric, acid oxalic, fosfati, calciu).278. Manifestarea caracteristica in simptomatologia clinica a litiazei urinare este;a. mictiuni frecvente si dureroase;b. colica nefretica;c. neliniste, agitatie.

Medicina generala"7-'' Diaonosticul pozitiv clinic in litiaza renala se bazeaza pe : q oolakiurie, usturimi la mictiune, febra, frison; b durere cu caracter de colica nefretica,


21/62

hematurie siuneori eliminarea calculului; c. durere lombara asociata cu manifestari reflexe:varsaturi, constipatie, balonari abdominale.230 Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori:a. compozitia calculului, regimul alimentar;b. numarul si marimea calculilor, obstructia cailor urinare;c. aparitia infectiei.

231 .Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt:a. anuria, infectia urinara;b. hidronefroza;c. malformatia cailor urinare.282. Tratamentul colicii nefretice in litiaza renala consta in;

antispastice (Papaverina, Scobutil), analgezice (Aminofenazona, Algocalmin);

opiacee (Mialgin,Morfina), si infiltratii paravertebrale cu Novocaina;substante cu actiune litica asupra calculilor (Cystenal.Renogal).

283. Medicatie indicata in litiaza urica este:acidifianta urinara (acid fosfaric);alcalinizanta urinara (bicarbonat de sodiu);

diurocard sau acid mandelic.284. Alimentele ce se vor evita in litiaza oxalica sunt:cele sarace in acizi nucleici (carne, icre);laptele;fasole, cafea, ciocolata.

285.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt:a. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina multtimp;

l^g'-jF*-.-'.: j 'SMlSBIf 1miamei^'*b. atunci cand este afectata functia renala si medical nu da rezultate; -c. la producerea unei recidive.

286.Litiaza renala se defineste ca fiind:" a. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in ' -bazinet si in caile urinare;b. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare; - Sfei. c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi inbazinet si vezica urinara...... , ... ..., .'287flh tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: ' a. manifestarea acuta; ** [ H ' b. boala de baza;; : ' c. numarul calculilor renali.288.Caracteristicile durerii in colica renala sunt:localizare lombara, bilaterala, cu iradiere anterioara in tot e abdomenul; 1'>b. localizare lombara unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului spre organele genitale externe, radacina a coapsei;c. localizare suprapubiana cu iradiere in tot abdomenul inferior.w>89.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renalaista in administrarea de:.' ' .a. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 - 3000 ml/24 ore ; analgezice antispastice, la indicatia medicului;.... antiinflamatoare.MS , U , - --- . ' ' ;')?itia antalgica in colica renala este:a. culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat;

b. decubit dorsal-c. decubit ventral

v ...-. - - -- ' . ' JfjfT'


22/62

' Medicina generalab. mictiuni frecvente si dureroase;c. mictiuni frecvente.292.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este:a. infectia urinara;b. insuficienta renala;c. colica renala.

293.Sediul durerii in colica renala se afla in:a. regiunea lombara; ' r: b. regiunea toracala;- c. regiunea suprapubiana... j-yVV .. >294.Prin tenesme vezicale se intelege:a. nevoia imperioasa de mictiune;b. mictiuni frecvente;c. mictiuni nocturne.295.In colica renala, principalele semne sunt:a. durere, disurie, hematurie, meteorism ; -hipertensiune^poliurier durere,anxietate;"c. durere, neliniste, tenesme vezicale, varsaturi, uneori febra moderata .

v296.In colica renala, dintre tulburarile mecanismelor eliminarii urinii pot apare.: . ,,. &' fraa..^.a. polakiuria;b. izostenuria; 'c hipostenuriai/wNi'Uc/pii ' t ' i-i*ww' - - - - , --.. ..Aj^rtyv^w*IH'WKW^-'297.In colica-renala, tratamentul de urgenta este:a. repaus la pat, calmarea durerii; '^PlpWHg"b. sonda uretro-vezicla, combaterea durerii;c. repaus la pat, ingerarea de lichide din abdhdentMHMpftmmh c^awiips

298.Colica renala este :

- ,dureros acut, paroxistic, de obice..temixH'-312. Ce diferenta este intre diabetul zaharat si diabetul insipid ?a. in diabetul zaharat avem hiperglicemie;b. in diabetul insipid densitatea urinei este scazuta,c. in diabetul zaharat densitatea urinei este scazuta .313. Ce deosebire este intre diabetul zaharat si diabetul renal ?a. in diabetul zaharat exista hiperglicemie;b. in diabetul renal proba hiperglicemiei provocate este normala;c. in diabetul renal poliuria este nocturna.314. In ce conditii putem incadra un bolnav in prediabet ?a. ambii parinti sunt diabetici;b. mamele care nasc copii cu o greutate peste 4,5kg;c. unul dintre parinti are ciroza hepatica.315. In diabetul zaharat iatrogen sunt incriminate :a. antibioticoterapia prelungita;b. tratamentul cu tiaziaice (Nefrix);c. corticoterapie.316. Complicatiile acute ale diabetului zaharat sunt:a. coma diabetica acidocetozica;b. enterocolita acuta;

c coma hipoglicemica.317 Complicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt: a ciroza hepatica; b glomeruloscleroza diabetica; o. retinopatia diabetica


23/62

' I a/n prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prina. polidipsie, poliurie;b. senzatie de foame;C. polipnee cu halena acetonica." Tratamentul de urgenta in coma diabetica consta in a '-ministrarea de insulinain doza de : a 20 ui I.V. si 20 ui S.C.; b 20 ui S.C.: c 20 ui I.V..320 Starea clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se cara ;terizeaza alat

uri de alte manifestari si prin:a. tegumente uscate, hiperemice:b. pupile dilatate ;c. tensiune arteriala normala sau crescuta.321. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata ir PEV se tamponeaza cu 1 -ui insulina la 2 grame glucoza. Deci un lacon de 500 ml de glucoza5% va fi tamponat cu : ; a. 24,5 ui insulina;b. 12,5 ui insulina;c. 10 ui insulina.! 322. Administrarea insulinei Ia un bolnav diabetic se face in genera! , dupa urmatoarea schema:a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. naintea meselor principale;

b. de 2 ori pe zi, la 15 min. dupa mesele principale;c. de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa micul dejun si cu 15 min. inaintea meselor de prnz si de seara.: 323. In cadrul examenului fizic general, mirosul are valoareimportanta in stabilirea unui diagnostic. Astfel, in coma diabetica, ; mirosul este de:a. usturoi:b. fructe coapte, acetona;c. amoniac.324. In coma diabetica, simptomele evolueaza cu.a. agitatie psiho-motorie si dezorientare psihica, b astenie, somnolenta pana lacoma. c. pierderea cunostintei.325. Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizate clinic prin:

anxietate;transpiratii;

c anorexie totala.325. Conduita de urgenta in coma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor probe de laborator:a. glicemie;b. ionograma;c. fibrinogen.327. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemicaeste greu de facut, diagnosticul se poate stabili prin administrarea a:a. 20-30 ml glucoza hipotona(5%);b. 20-30 ml glucoza hipertona( 20-40%);c. 10 ui insulina .328. In coma hipoglicemica debutul este:a. lent (mai multe zile);b. brusc, sau la cateva ore dupa administrarea de insulina,c. brusc, imediat dupa administrarea de insulina.329. Coma diabetica poate fi declansata de:a. corticoterapie; b antibioterapie;c oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina.330. Conduita de urgenta abordata in spital la un pacient in coma diabetica,vizeaza:a. combaterea alcalozei;b. combaterea acidozei;r hidratarea.

3 Fenomenele digestive intalnite in coma diabetica suntu.~- .1:oarele:.i senzatie de foame; :: greturi; c varsaturi.


24/62

3 1 Coma hipoglicemica are tablou caracteristic de comaa. "u3cata"(tegumente si mucoase uscate) si "calma";b. "umeda" (tegumente acoperite de transpiratii profuze):c. hipertona (convulsii, hiperreflexie osteo-tendinoasa, hipertonia globilor oculari, Babinski pozitiv bilateral).3 : i Socul este definit ca:a grava tulburare functionala a intregului organism; c suferinta grava a'creieru

lui cu conservarea pa.tiala a functiilor vitale;c. reactie organica post-agresiva decompensata.334 Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a combaterea insuficientei cardiovasculare;b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor;c. combaterea hipoxiei cerebrale335. Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea:a. hipovolemic, cardiogen, toxico- septic, anafilactic, reurogen;b. cardiogen, hemoragie, septicemic, toxic, anafilactic,psihogen;c. hipovolemic, cardiogen, neurogen, infectios, anafilactic.,336.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al

^socului:a bradipnee superficiala; ; b. hipertermia;1 c facies palid, buze uscate si cianotice. 337. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: y .a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului recompensat:b. faza imediat postagresiva;c. perioada in care nu se face tratament antisoc.'333.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde :a. inlaturarea factorului socogen;b. combaterea durerii;c. evaluarea rapida a leziunilor.3--:?

339. Pretratamentul socului se aplica:la locul accidentului si pe timpul transportului ;numai in unitati U.P.U si T.l. ;imediat dupa agresiune, cand nu se manifesta semne de gravitate;

347340. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu :

Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore:Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore ;preparate de gelatina.

243341 Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece :a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva ;b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere ;c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si .34' se punctioneaza greu.'42 Terapia analgetica in soc : ;a. sedeaza bolnavul ; b. inlatura frica si agitatia ; 135c. nu preintampina decompensarea socului.-3. Factorii etiologici in socul cardiogen sunt: !rest8 :b scufundarea in substante dezinfectante; a cu mult mai rar;c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . * o. frecvent:c. niciodata.356.Sterilizarea urmareste : .

a. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele 3-2 Cinpunct de vedere clinic, anginele se clasifica astrel: ce vin in contact cu bolnavul; - a. angine : rosii, albe, ulceroase:


27/62

b. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si , o. angine: rosii , necrotice, nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare" c. angine : rosii , albe .medicala; '5 . . ,c. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata '373 Tratamentulanginei streptococice consta in administrarea r e instrumentelorchiurgicale . a. penicilina;

b. tetraciclina si cloramfenicol;367. Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent: c. doxiciclina.a. metode fizice, chimice si biologice ;b. metode genetice ; ,374 Scarlatina este o boala infectioasa produsade :c. ambele raspunsuri sunt corecte . : a streptococul beta-hemoliticdin grupa A:b stafilococul auriu;368. Vaccinoprofilaxia utilizeaza : , c streptococul alfa hemoliticdin grupa B.a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;!b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in (375.Scarlat

ina se manifesta clinic in perioada de debut prin . anatoxine; \ a angina, febra moderata, eruptie fugace;c. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru b. febra mare, angina, cefalee, varsaturi, eficienta sporita. { c febra, angina, tahicardie, varsaturi.373 Eruptia in scarlatina este:5358 1 3Ja. micropapuloasa, aspra la pipait;b. micropapuloasa, catifelata la pipait; *c. veziculara .377.Pentru scarlatina distinctiv este semnul :a. Grozovici - Pastia. cu elemente purpurice dispuse linear" la nivelul pli

cei cotului si inghinal;b. Koplik - roseata difuza a mucoasei bucale, o dunga albg pe gingii (dungaAppert);c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual.

378. Perioada de incubatie in scarlatina dureaza:a. 1-2 zile;b. 1-10 zile; c 3-6 zile .379. Exantemul scarlatinos apare mai intai :a. pe gat si torace;b. membre superioare;c. fata anterioara a toracelui si abdomen.380. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectnd fata, va sugereaza :a. varicela;b. rujeola;335 25 z336c. scarlatina .s381. Copilul cu scarlatina este tratat:a. obligatoriu in spital de catre medical specialist;b. la domiciliu ;c. de catre medical scolar. !

T382. Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea :;}33.


28/62

a. streptococilor alfa- hemolitici;b. streptococci beta -hemolitici;c. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta-j- hemoliticgrupa A. ies.'.--ira din scarlatina are urmatoarele caractere:

rosie, cu false membrane aderente care se refac rapid, extensive la pilieri, lueta, sngernde; b rosie sau eritemato-pultacee, rar ulcero-necrotica ; c eritematoasa difuza.'r dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual r-^atoarelecaracteristici:

limba saburala, smeurie, rosie inchis, lucioasa;limba smeurie, reliefare a papilelor fungiforme:limba saburala ce se descuameaza in sens antero- posterior.

Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - ile de la debutul bolii si pot fi: a. glomerulonefrita difuza acuta; b reumatismul articular acut; c colica biliara .Profilaxia scarlatinei include :

a. asuri de izolare, de supraveghere a contactilcr timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor;b. dezinfectia in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati,cat si in locuinte ;c. supraveghere facultativa a bolnavului .ngrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a aplicarea de comprese reci pe frunte;b. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat;c. regim hiperprotidic.Problemele pacientului cu scarlatina pot fi: a. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra; b varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios; c hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .3S9 Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pac

ient cu scarlatina sunt:a. combatarea pruritului;b. ngrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;c. repaus la pat, cel putin 7 zile .390.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde :a. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului;b. la externare tratamentul se continua cu moldamin ;c. administrarea de hidrocortizon acetat.391 .Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza :a. febrei, cefaleeei si durerilor ia deglutitie:b. febrei si catarului respirator ;c. febrei, poliadenopatiei occipitale . 399392.In scarlatina, testarea receptivitatii se face prin testul intraderrnic Dick, test de:a. imunitate;b. alergie ; tCCc. nici una dintre afirmatii nu este corecta .393. Complicatiile scarlatinei pot fi:a. toxice, septice, postinfectioase;b. suprainfectii bacteriene, crup, encefalita;c. poliartrita, efect teratogen. I394. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin :a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem;!b. catar nazal, febra inalta, diaree; 102c. febra +catar + semnul Koplick.

395. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin :a. cresterea mare a febrei; Ib. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se


29/62

Pgeneralizeaza descendent in 3 zile ;c. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipai''62 lp raqnomonic pentru rujeola este : a semnul Barsieri; b semnul Koplick; c catarocular, nazo-bronsic.!n rujeola, perioada de incubatie dureaza : a 3-6 zile; b 8-11 zile: c 14-21 zil

e.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a fata - dupa urechi, pe frunte si obraji ; o gat - torace: c. membre .n rujeola eruptia : a. este insotita de prurit; o nu este insotita de prurit; c.nu produce prurit.Evolutia eruptiei in rujeola este:

descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardiva;fara urme;pigmentara cafenie si descuamatie foarte fina .

Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a este normala;b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana;c. este lipsita de importanta .

Semnul Koplick, patognomonic in rujeola, dispare: a in prima zi de eruptie ; b in a treia zi dupa ce eruptia paleste; c. in perioada de convalescenta .La ivirea unui caz de rujeola se procedeaza la :a izolarea bolnavului la spital sau la domiciliu pe perioadacontagiozitatii;63b urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecutprin boala ; ic. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la j contact.404.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola.in perioada de incubatie sunt: *a. febra, frisoane, tahipnee; Ib. greturi, varsaturi, dureri abdominale;

c. apatie, imobilitate. ^.405.in perioada eruptiva din rujeola apare:a. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat);b. inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; j.c. tegumente palide, reci.405.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeara. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; \b. reechilibrarea hidro-electrolitica;c. imobilizarea pacientului in perioada eruptive.407.Problemele pacientului cu rujeola pot fi:a. dispnee cu polipnee cauzata de febra:b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, ] transpiratii;c. hipotermie .403 Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructii cailor respiratorii, tusei, polipneei sunt:a. aplica comprese hipotermizante ; ib. umidifica aerul din incapere; *c. administreaza medicatia prescrisa de medic .409.Rubeola este o boala : ,a infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopalj eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta , j b cu izolare la domiciliu ;Medicina generalacu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie ir, spital.:.noortanta rubeolei este data de :^ efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu

aparitia unor malformatii congenitale ; b complicatiile toxice, septice postinfectioase ; c. evolutie asimptomatica .> rubeola, modul de transmitere este : a aerogen;


30/62

b prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;c digestiv.Eruptia in rubeola are'urmatoarele caracteristici :a. macule mici de culoare roz. fara tendinte la confluente;b. micropapuloasa, cu fond congestiv ;c. maculopapuloasa, cu tendinte la confluente .3 '.."cubatia in rubeola dureaza : a. 2-3 saptamani: b 1-2 saptamani; c. 1 sapta

mana .14.Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :a. poliaaenopatia;b. febra inalta la adulti;c. ciclul lingual .i5 Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona .a. poliartrita,b purpura trombocitopenica si meningoencefalita; c. reumatism articular acut.'3 Tratamentul rubeolei este : a simptomatic;b. etiologic; c igienic.417.Febra + catar respirator + adenopatie va sugereaza

rujeola;

rubeola;scarlatina .Medicina generala.1 Orbita urlianag fete; * b baieti;dupa pubertatecomplicatie a parotiditei epidemice, apare la:

418. Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola r iL,sea convulsiva, sursa de infectie este sa se efectueze: ' "' hnlnay rn fnrmp>tinir.P! si atinica. trimestrial, numeric;

b. lunar, nominal ;c. in 24 ore de la depistare, nominal.,2419. In perioada de stare, eruptia cu aspect polimorf: maci. papule, veziculeclare ori tulburi si cruste hematice apar in :a. scarlatina;b. rujeola;c. varicela.12? Semne catarale respiratorii : rinita, raguseala, tuse, injectie420. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pcrjunctivala, aspect "facies plns", subfebrilitate, apar in : trunchi si radacina membrelor)apare in : ' a. rujeola;b tuse convulsiva; c. rubeola.J23 Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" Epidemice la sfarsitul:a. iernii;b. primaverii;c. verii.a omul bolnav cu forme tipice si atipice; b. animalele;c purtatorii faringieni de streptococ .Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;b. digestiva, prin mini murdare ;c. prin obiecte recent contaminate .a. varicela;

b. rubeola;c. angina.421 Eruptia este pruriginoasa in :


31/62

a. scarlatina;b. rubeola;c. varicela.422. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :a. oreion;b. varsat;c. pojar.

423. Tabloul clinic cu debut relativ brusc, febra, cefalee si jena lojile parotidiene apare in:a spondiloza cervicala;b. parotidita epidemica;c. rubeola.23 izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de yansmiterefiind : t a. fecal-orala;irub. aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ; c parenterala.30.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile: a cu declarare

nominala obligatorie;b internare si tratament obligatoriu in spital , c. tratament la domiciliu si izolare obligatorie .431. Primovaccinarea in poliomielita se face in doua administra", orale,la 2 luni interval, in lunile de : ia. larna-primavara; b. vara- toamna; 'c. toamna - iarna . .$1432. A treia vaccinare pentru poliomielita se face :a. in primul an de scoala;b. liceu; zc. maturitate.

433.Sindromul meningean - un grup de simptome si semne, apaiin :a. meningita tuberculoasa;b. meningita seroasa ;c. tetanos .434. Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa i etiologiameningitelor purulente la : 4a. copii;b. adulti peste 40 ani;c. tineri .435. Meningita pneumococica detine prioritate ca frecventa i4 etiologiameningitelor purulente la :a. copii;b. adulti peste 40 ani;c. nou-nascut si sugar.436. Calea de transmitere a meningitei poate fi : 4a. hematogena ; c:b. prin contiguitate ; \Tc. aerogena . 1437. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde :a. febra, cefalee puternica, fotofobie;b. varsaturi si somnolenta pana la coma;c. subfebrilitate, agitatie, greata. i(Medicina generala

- --.'romul encefalitic - o inmanunchere de semne si simptome- .-"xorima afectarea creierului de cauza infectioasa si;tioasa. apare in : a a hepatita acuta virala; b encefalita; c toxiinfectie alim


32/62

entara.[rcefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor 'ectioase precum:n rujeola; b varicela: c hepatita virala A."j'cloul clinic in encefalita cuprinde : a. febra, cefalee, tulburari de senzoriu; b convulsii, diverse paralizii ; c greturi, varsaturi, oligurie.atamentul encefalitei consta in ; a chimioterapie antivirala;0 medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa; c imunoterapia cu imonoglo

buline specifice .Profilaxia encefalitelor virale : a. cuprinde protectia celor expusi prin masurigenerale sauprin vaccinuri formolate; o. urmareste combaterea vectorilor; c consta in protectie generala prin vaccinare specifica .Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma mului de alimente contaminatecu diverse bacterii seste:a. rujeola;b. toxiinfectie alimentara; c parotidita epidemica.; iblou clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice,-".le :

1 hepatita acuta virala;448. Febra tifoida este:a. boala transmisibila cu declarare obligatorie;b. specifica omului;c. o boala produsa de Rickettsia Prowazekii.449. In feora tifoida este obligatorie:a. spitalizarea;b. declararea nominala;c. imobilizarea pacientului.45Q.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru ;a. animal;b. om;b. toxiinfectia alimentara;

c. scarlatina.in foarte mare cantitate; c. parazitoza intestinalaa. -Sgrade C;b. 5grade C;c. -10 grade C.c. om si animal, in egala masura.febra tifoida se transmite pe cale : a digestiva; b aerogena; c. parenterala..455. Rol primar in transmiterea dizenteriei ii au:a. contaminarea hainelor;b. minile murdare; 4 c. mustele.455 Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar, colectivitati ide copii,este obligatoriu controlul, dupa tratament, prin recoltarea445. Toxiinfectiile alimentare survin in urma urmatoarelor situat patogenice :a. prin ingestia toxinei eliberata in aliment; b. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvolta^, scaune diareice verzi ca in " zeama de mazare", omogene,a;: a re ina. sallmonela; b febra tifoida; c. peritonita.448. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente, moi. lichide abundente, cu aspect omogen, de culoare galben verzui, apare ina. holera; \ Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneorib. sallmoneloza; f _'cn 3ars toxica, subliniaza sindromul clinic din :c. dizenterie. ' "" " a etanos;b. dizenterie;447. mpiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele c.

hepatita virala.-alimente se face prin pastrarea la temperatura de :'454. Calea de transmitere a dizenteriei este:


33/62

a. aerogena;b fecal-orala;.: c. parenterala.(de .a. 1 coprocultura;b. 3 coproculturi;c. 5 coproculturi.

i 457 Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la : l a. copii sub5 ani; !{ b. vrstnici; ; c. barbati.

7170453. Tetanosul impune :a. izolarea obligatorie in spital ;b. declarare nominala obligatorie;459 Solul, praful, sporilor prin:a. leziuni aleb. digestive;

c. aerogen.6'pr^c. regim alimentar strict .obiectele contaminate, mijlocesc .patrundere ) tegumentelor;scazut foarte mult460. Morbiditatea prin tetanos generalizarea vaccinarii cu:a. anatoxina tetanica;b. verorab;16947047 i.

c. anatoxia difterica.451. Debutul, de obicei lent, cu "trismus" precedat uneori de tresar:mn patognomonic pentru :musculare la nivelul plagii este sea. scarlatina;b. tetanos;c. dizenterie.462. "Rasul sardonic" apare in :a. scarlatina;b. rujeola;c. tetanos.463.In ce varietate de luxatie de sold membrul inferior este in adductie si rotatie interna, cu coapsa in flexie de 90 pe bazin.

luxatie postero-superioara;luxatie postero-inferioara;luxatie antero-superioara.

464.Cea mai frecventa fractura a antebratului este:a. fractura in 1/3 medie a radiusului;b. fractura extremitatii inferioare a radiusului,c. fractura Pouteau - Colles.r fractura diafizei femurale tratamentul consta in: a imobilizare in aparat gipsat femuropodal;b. osteosinteza centromedulara;c. imobilizare la pat.Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este: a fractura spiroida; b fr

actura prin infundare; c. fractura cominutiva.Hemartroza se intalneste in :a. luxatia soldului;


34/62

b. luxatia de genunchi;tf5 (c. fractura olecranului.O entorsa incorect tratata poate determina:a. luxatie;b. recidivare;c. artroza.

Fractura de col femural este mai frecventa la:a. persoanele in varsta;b. copii;c. adolescenti.La un pacient cu luxatie de police, semnul caracteristic estea. police asezat in forma de Z;b. police asezat in forma de U;c. police asezat in forma de L.Fracturile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales: a. oblice; b spiroide; c. cu infundare.472.Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este:a. bandaj Dessault:

b. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar;c. bandaj compresiv.473.Prin entorsa se produce:a. deplasare permanenta a extremitatilor articulare; t>-b. intindere a ligamentelor si a capsulei articulare;c. intrerupere a continuitatii unui os.474.Semnele vindecarii fracturii sunt:a. varsta bolnavului; \


35/62

a. este influentata de suprafata arsa;b. este prezenta in prima perioada;c. se accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive.Evolutia unei arsuri:a. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului; b este influentata de calitatea si promptitudineatratamentului aplicat; c. este in functie de locul unde se produce arsura.

In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta:a. 9%;b. 18%; : 36%.

486.Prognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie dea. marimea suprafetei arse;b. profunzimea arsurii;c. inaltimea si greutatea arsului.

487.Faza de soc postcombustional:a. se considera primele trei zile de la arsura;b. poate aparea edemul pulmonar acut;

c. se caracterizeaza prin hipoxie, oligoanurie, varsaturi, hemoragie digestiva.488.Complicatiile arsurii prin erori de tratament sunt, cu exceptia:a. edem pulmonar acut;b. complicatii hepatice;c. insuficienta renala acuta.489.In acordarea primului ajutor in arsura:a. se badijoneaza cu alcool dublu rafinat;b. se unge cu substante grase;c. nu se acopera cu pulberi. C490.Stingerea arsului cuprins de flacari se face:

prin rostogolire prin nisip;prin stropire cu apa;

prin acoperirea cu o patura.491.Tratamentul arsurilor incepe cu:a. calmarea durerii prin aplicare de albastru de metilen;b. administrarea de ATPA si sedative;c. recoltarea probelor de laborator. i492.Prelucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in:a. indepartarea flictenelor;b. badijonare cu alcool 70%;c. aplicarea unui pansament umed.493.Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura; a. fata;Medicina generalab, zonele de flexie;c. regiunile perineale.u Traheostomia trebuie practicata la bolnavul cu :a. arsuri circulare ale trunchiului;b. arsuri profunde ale fetei si gatului;c. arsuri, dupa explozii in spatii inchise.;o Tratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu:a. spalaturi abundente cu apa sterila, ser fiziologic;b. badijonare cu alcool sanitar si violet de gentiana;c. neutralizarea acizilor cu amoniac 1% sau bicarbonat de sodiu.5.Arsura produsa de acizi se caracterizeaza prin:a. escara alba, moale, hidratata;b. escara galben-bruna, mai mult sau mai putin dureroasa;

c. flictena cu continut sanguinolent.}7.Cantitatea de lichide ce trebuie administrata in caz de arsuri se ^culeaza:a. un ml solutie pentru fiecare procent suprafata arsa X greutatea corporal


36/62

a;b. nu este influentata de evolutia clinica;c. nu tine seama de examenul de laborator.-3.Hemoragiile pot fi clasificate in functie de:a. felul vasului lezat si cantitatea de singe pierduta;b. locul unde se dezvolta si se evidentieaza hemoragia;c. felul hemostazei.

In hemoragiile arteriale, sngele are urmatoarele caracteristici:culoare rosu inchis;culoare rosu deschis;

c tisneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu TA.

500.Cantitatea de snge pierdut intr-un timp scurt este mai mare ina. hemoragia venoasa;b. hemoragia venoasa si capilara;5 10.Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin:a. scaderea brusca a tensiunii arteriale;b. hematurie;

c. polakiurie.c. hemoragia arteriala.501.In cazul hemoragiei venoase, sngele are urmatoarele caracteristici:a. tasneste sincron cu sistola cardiaca;b. culoare rosu inchis;c. sangerare difuza greu de stapanit.502. Corpul unui barbat cu greutatea de 80 kg contine urmatoarea cantitate de snge:a. 6 I;b. 71;c. 5 I.503. Se considera o hemoragie mica atunci cand:a. hemoragia este numai capilara;

b. se pierde numai 1/3 din cantitatea de snge din organism;Atat hematemeza, cat si melena, pot fi cu snge rosu in . urmatoarele situatii:a hemoragii abundente cand sngele stagneaza in stomac; b hemoragii abundente candsngele nu are timp sa stea in stomac;t c. daca singele este evacuat foarte repede.c. se pierde o cantitate neinsemnata de snge.504.Consideram o hemoragie mare atunci cind:a. se pierde 1/3 din cantitatea de snge din organism;b. se pierde 1/3 - 1/2 din cantitatea de snge din organism; -2 Irtr-o hemoptizie caracteristic este :a. snge aerat cu elemente caracteristice sputei; b snge incoagulabil, ca zatul decafea c aoaritio *c. se pierde mai mult de 1/2din cantitatea de snge din organism.505.Gravitatea unei hemoragii este data:a. numai de cantitatea de snge pierduta;b. de raportul dintre cantitatea de snge pierduta, greutatea corporala a individului si viteza cu care se produce pierderea de snge;c. numai de viteza cu care se produce pierderea de snge506.In cazul hemoragiilor de mai jos, cea mai grava esteMedicina generalac pierderea de 400 ml snge la un copil de 10 kg; c toate sunt de aceeasi gravitate.functie de locul unde se dezvolta, hemoragia poate fi -V.a astfel:a hemoragie capilara, intratisulara, exteriorizata: L hemoragie externa, arteria

la, intratisulara: c hemoragie externa, interna, interna exteriorizata, intratisulara.smoragia intratisulara este: a. hemoragia care se dezvolta numai sub piele; c he


37/62

moragia care se dezvolta in interiorul unor cavitati(pleurala, pericardica); c. hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interiorul unor organe (ficat,-crater, muschi).oate fi considerata hemoragie interna urmatoarea situatie:a. hematom la nivelul mezenterului;b. revarsarea sngelui in cavitatea pleurala;c. revarsarea sngelui in cavitatea pericardica.

f ~c i :a. pierderea de 11 sanae b nn" 513.Intr-o hematemeza intalnim:a. snge amestecat de multe ori cu resturi alimentare si care coaguleaza greu;b. senzatie de caldura in regiunea epigastrica; ,c. senzatie de caldura in regiunea retrosternala514.Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:a. paloare;b. ameteli in.ortostatism;c. lipotimie in clinostatism.

515.Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragie este dat de :a. vasoconstrictie;b. scaderea masei circulante; 5c. oxigenare insuficienta a creierului.

Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza d: inceput ahemoragiei se datoreaza:a. vasoconstrictiei;b. acumularii de C02; 5c. mobilizarii singelui din depozite (ficat, splina, muschi). "517. Cauza tahipneei in cazul unei hemoragii este:a. cresterea C02 in snge si excitarea centrului respirate'' din bulb;b. scaderea C02 din snge si tesuturi ;c. vasoconstrictia arteriala. 5

518.In cazul unei hemoragii mari, cand T.A. scade sub 60-80 mm ' Hg, rinichiul reactioneaza astfel:a. apare insuficienta renala acuta;b. apar tulburari de irigatie a cordului, care duc la ischemie p si infarctcardiac;c. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata3.3!'519.In cursul unei hemoragii mari, ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele caracteristici: ja. pulsul este aritmie; IanMedicina generalab ritmul cardiac este foarte rapid : 120 - 130 batai / minut; c pulsul este slabbatut, filifaorm.ca7ijl unei hemoragii intraperitoneale pot apare: a contractura si aparare musculara; b matitate abdominala deplasabila; c meteorim accentuat.E:3oa hematologica de refacere a organismului la situatia rioara hemoragiei poate avea urmatoarea durata:a refacerea este imediata, dupa oprirea hemoragiei;b. dureaza 3-4 luni ;c. dureaza 1-2 luni.E:apa de refacere a organismului la situatia anterioara oragiei care are loc inprimele 5-6 zile, este: a etapa hematologica;b. etapa volemica;

c. etapa de refacere a fierului.Hemostaza spontana este:a. manevra prin care se poate opri pentru un timp limitat o hemoragie;


38/62

b. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii;c oprirea hemoragiei prin aplicarea unei compresiuni pevas.Hemostaza spontana este posibila numai pentru:a. artere si capilare;b. vasele mici si mai ales pentru vene;c. capilare.

La hemostaza spontana contribuie urmatorii factori:a. vasodilatatia;b. formarea trombusului alb; c formarea coagulului rosu.Hemostaza provizorie este: a- oprirea singerarii pentru 24 de ore;

oprirea singerarii prin nchiderea vasului care singereaj'oprirea singerarii pentru un timp limitat, pina la l hemostaza defi

nitiva. 3527. Hemostaza provizorie se poate realiza prin:a. compresiunea pe vas;b. comprimarea pe plan osos;c. cauterizare. 3528. Pentru a realiza hemostaza provizorie, garoul poate fi mentinu

maxim:a. 20 minute;b. 1-2 ore; -c. minute.529.In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute, ridicarea lui se va face :a. brusc; 5b. in 2-3 minute;c. in 4-5 minute.530.In segmentul de sub garou se pot produce urmatoarele fenomene: 5:a. tromboza vaselor;b. dilatarea paralitica a vaselor;c. navalirea singelui central in zona de dedesubtul garoului* la scoaterea

acestuia, cu scaderea brusca a TA, putind duce chiar la moarte. 5531 .Pentru a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precautii:a. mentinerea garoului pe o durata cit mai mica;b. ridicarea cit mai incet a garoului; 'c. ridicarea rapida a garoului.f 532.Hemostaza definitiva se realizeaza prin :a. comprimarea pe plan osos;b. inchiderea vasului care singereaza;c. compresiune pe vas.Medicina generala...,.-03taza definitiva se poate realiza prin : cauterizare, pansament compresiv;- fcrcipresura si legarea vaselor;- aplicarea garoului.'" .terizarea in scopul nemostazei definitive se face cu : a termocauterul;c substante chimice (nitrat de argint sau perclorura de fier 4%);: radiatii ultraviolete.= : realiza hemostaza definitiva urmatoarele procedee: a administrarea de hemostatice; o ligatura si sutura vaselor; c. cauterizarea si forcipresura.Primul ajutor in cazul unui accidentat incepe cu:a. oprirea provizorie a hemoragiei;b. scoaterea accidentatului din mediul nociv;c. identificarea agentului causal.tratamentul plagilor nepenetrante este urmatorul: a. stabilirea felului si gradului leziunilor: b calmarea durerii; c. toaleta locala minutioasa.

Badijonarea cu iod:a. se incepe circular din jurul plagii;b. se realizeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga; c este prima etapa in t


39/62

oaleta plagii.O plaga se considera infectata:a daca sunt mai putin de 6 ore de la accident; b daca nu s-a administrat ATPA; cdaca este mai veche de 6 ore.540.Sutura per primam se realizeaza:a. la plaga recenta;b. partial, la o plaga ce pare curata si a fost pansata st? dupa producere;

c. la o plaga cu semne de inflamare.541.ATPA se admministreaza la:a. numai la plagile infectat;b. toate plagile murdare cu pamant, prin muscatura t animale;c. fracturi deschise.542.In cazul unei plagi, la locul accidentului:a. se exploreaza plaga;b. nu se scot fragmente osoase;c. se toaleteaza plaga cu solutii dezinfectante.543. Pansamentul ce izoleaza complet o plaga de exterior este:a. ocluziv;b. compresiv;

c. protector.544. Pansamentul absorbant este indicat in:a. plagile infectate, secretante;b. plagi cu edem;c. plagi operatorii.545. Pentru pansament cu scop antiflogistic se foloseste:a. rivanol;b. cloramina;c. tinctura de iod.546. La un bandaj nodul prin care se termina fasa:a. se va plasa la distanta de plaga;b. va fi cat mai strns pentru a asigura hemostaza;c. nu se face in zona pe care sta bolnavul.

R4Medicina generalapentru a desface compresele aderente de plaga:a. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxigenata;b. se face o baie calduta in vas steril cu solutie diluata de KMn04;c. se imbiba cu alcool sanitar.La sfrsitul pansamentului:

plaga trebuie sa fie curata, fara secretii;sangeranda;sa nu aiba sfaceluri.

Un bun pansament:a. se realizeaza cu materiale sterile;b. absoarbe secretiile plagii;c. sa fie cat mai strns ca sa nu alunece.Solutiile folosite in pansamentul plagilor:a. se vor schimba zilnic;b. vor fi pregatite in cantitate mare;c se pastreaza in sticle de culcare inchisa.Conduita fundamentala a oricarei transfuzii este :a. determinarea grupei sanguine a primitorului,b. determinarea grupei sanguine a donatorului;c. daca donatorul are grupa sanguina 0(1) Rh negativ, nu mai este necesaradeterminarea grupei primitorului.Coexistenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare (A sau B si b) la aceeasi persoana :

a. reprezinta conditia pe care trebuie sa o indeplineasca o compatibilitatede grup;b. determina aglutinarea hematiilor de care sunt fixate aglutinogenele;


40/62

c. nu este compatibila cu viata.In conditiile in care nu este posibila transfuzarea de snge ^p izo-Rh, transfuziade snge 0(1):i se face numai in cantiafci limitate : 500-S00ml snge, pentru a evita reactia deaglutinare a aglutininelor a si b cu hematiile primitorului; fb. in cantitati mari, deoarece eritrocitele celor cu grupa 0(1) e sunt lipsite de aglutinogene:

c. nu este posibila .554. Determinarea grupelor sanguine in sistem OA3 prin proba directa, consta in:a. amestecarea serurilor standard 0, A si B cu plasma primitorului;b. amestecarea eritrocitelor primitorului cu serurile standanr 0, A si B, observnd unde se produce aglutinarea:c. amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscutedin grupele A(li) si B(lil).!555. Piasma bolnavului si donatorului se obtine recoltnd snge : 11a. prin nteparea pulpei degetului;b. prin punctie venoasa, in eprubete cu citrat de sediu;

c. prin punctie venoasa, in eprubete fara anticoagulant.555. Daca ia o proba de determinare a grupei sanguine, pe lama se"c>: observa aglutinare intre picatura de plasma din sangeie de cercetat jV, si eritrocitele standard din grupele A (II) si B (III):a. sangeie face parte din grupul AB(IV): 7b. sangeie face parte din grupul 0(1);c. sangeie face parte din grupa B(lll).v557.Factorul Rh este: la. un aglutinogen care se poate gasi in eritrocite ;b. aglutinina prezenta in plasma sanguina;c. important de cunoscut, intrucat incompatibilitatea de * factor Rh poateproduce accidente posttransfuzicnale . fer

553.Aglutininele de imunizare anti- Rh apar la:femeile gravide Rh-pozitive, al caror fat este Rh-negativ: *femeile gravide Rh-negative, al caror fat este Rh-pozitiv;persoanele Rh-negative dupa transfuzii repetate cu snge Rh-pozitiv, conti

nnd aglutincgenul Rh.i'/ladicin 3 gzn-jrsij:>jv-3nta aglutinarii intra picatura cie sar anti-Rh si picatura cin , cie cercetat:ri arata ca persoana este Rh-negativa; o arata ca persoana este Rh-pozitiva: c nuare importanta .Gangele destinat ptr. transfuzia de snge este verificat nainte ;c:tare ptr. infectiile : "3

850intrebari

Documents

Transcript of 850intrebari