85098494-CONSIDERAЕўII-INTRODUCTIVE-PRIVIND-IDENTIFICAREA-CRIMINALISTICД‚

7/22/2019 85098494-CONSIDERAII-INTRODUCTIVE-PRIVIND-IDENTIFICAREA-CRIMINALISTIC

1/66

CAPITOLUL I

CONSIDERAII INTRODUCTIVE PRIVIND IDENTIFICAREA CRIMINALISTIC

Noiunile de identificare, identic si identitate vin din limba latin de la cuvintele

identificare acela!i" si identitas identitate"# Cu aceste noiuni o$erea% at&t

!tiinele naturii !i te'nice, c&t si !tiinele sociale#

Identitatea, de e(em$lu, constituie una din le)ile de ba% ale )andirii lo)ice

formale, ea nefiind folosit numai *n criminaslistic ci !i *n alte !tiine $recum c'imia,

fi%ica, matematica, botanica s#a#

Identificarea *n criminalistic i!i are s$ecificul ei, decur)&nd *n $rimul r&nd din

aceea ca a$licarea acestei metode de cercetare const *n identificarea unui obiect

concret# +e asemenea, identificarea criminalistic are *n vedere nu orice obiect, ci

numai $e acela care se afl *n le)atur cau%al cu fa$ta cercetat# A stabili identitatea

unui obiect inseamn a demonstra nere$etabilitatea acestuia, deosebirea lui de toate

celelalte obiecte, inclusiv de cele asemantoare cu el#

n criminalistic identitatea se stabile!te $e ba%a $ro$rietilor, caracteristicilor sau

semnalmentelor e(terioare ale obiectelor# n ca%ul *n care $ro$rietile, caracteristicile

sau semnalmentele e(terioare ale obiectelor coincid, *nseamn c a fost stabilit

identitatea-#

1. Identificarea criminai!tic" # c$nce%t& %rinci%ii& eta%e

C$nce%t' de identitate. constituie unul dintre conce$tele fundamentale ale

)&ndirii !i *n acela!i tim$, un mi/loc im$ortant de cercetare a obiectelor lumii

materiale, cu lar) a$licare la cele mai diverse domenii ale !tiinei 0 fi%ica, c'imia,

-Colectiv, Tratat $ractic de criminalistic, vol# II, 1ucure!ti, -234, $a)# 56

-


2/66


3/66

considerarea deosebirilor c ceva e(terior !i c'iar contrar identittii# Or, identitate far

deosebire nu e(ist#

Princi$iul identitii $rinci$ium identitatis" du$a care A 7 A, de!i util

identificrii criminalistice, a!a cum se va vedea *n continuare, nu este suficient $entru

recunoa!terea lumii reale# Lo)ica formal nu ine cont de mi!care, de sc'imbrile care

survin !i nici de cone(iunile dintre lucruri# Identitatea trebuie *neleas ca stabilitate,

ca moment de $au% *n $rocesul de mi!care continu a materiei# Identitatea concret

se consider aceea care relev unitatea dintre identitate !i deosebire, la nivel

e(istenial orice obiect fiind $rin natura sa o sinte% de laturi contrare#

>e)el remarc fa$tul c $rinci$iul lo)ic conform cruia A 7 A este fr coninut

!i nu duce mai de$arte !i se $ronun *m$otriva abu%ului metafi%ic al identitii

inerte# Art&nd c identificarea abstract cu sine *nc nu *nseamn via, el

elaborea% conce$tul de identitate *n unitate cu diversitatea# Prelu&nd ideea !i

trans$un&nd?o *ntr?o vi%iune materialist, :n)els sublinia *n +ialectica naturii

necesitatea de a face distincie *ntre identitatea concret !i cea abstract# Aceasta din

urm este valabil doar *n matematic, care o$erea% cu construcii raionale# Privitor

la conce$ia A 7 A, *n care orice lucru identic cu sine *nsu!i, se arat c totul era

considerat ca $ermanent, sistemul solar, stelele, or)anismele# ;tiinele naturii au

de%minit aceast te% n fiecare ca% *n $arte, $as cu $as, dar *n domeniul teoriei ea

$ersist !i asta%i !i ade$ii vec'iului continu s?l o$un noului 0 un lucru nu $oate fi

*n acela!i tim$ el *nsu!i cu altu# ;i totusi stiinele naturii au demonstrat *n ultimul

tim$ *n amnunt fa$tul c identitatea adevrat, concret, conine *ntr?*nsa deosebirea,

modificarea# @odificarea abstract nu este $osibil *n natura or)anic# e)etalele,animalele, orice celul vie *n fiecare moment sunt identice cu ele dar *n acela!i tim$ se

deosebesc datorit modificrilor moleculare ne&ntreru$te# Orice cor$, remarc

:n)els, este su$us *n $ermanen aciunilor mecanice, fi%ice, c'imice care $roduc *n el

mereu sc'imbri, *i modific identitatea# Bolosind cunoscutul e(em$lu al celor doua

cristale de sare, el consider c identitatea cu sine *nsu!i are dintr?un *nce$ut ca

com$letare necesar deosebirea de tot restul#


4/66

Tot astfel, *n filosofia rom&neasc, Atanase Do/a este de $arere c $rin *ns!i

fa$tul c subiectul se de%volt, identitatea )enerea% diferena# +e acord cu >e)el *n

aceast $rivint, nu !i *n altele, socote!te c $rinci$iul identitii conine mai mult

dec&t se crede a e($rima# :l arat c le)ea identitii concrete, ca reflectare lo)ic a

afirmaiei lui >eraclid unul care se diferenia% de sine, este unitatea identitii !i

diferenei, s$re deosebire de identitatea abstract A 7 A# Le)ea identitii este

fundamental, dar ea nu se fundamentea% cu adevrat dac nu este dublat

concomitent de le)ea identitii concrete-# Identitatea !i deosebirea dintr?un fenomen

concret sunt $oli care re$re%int o realitate numai *n interaciunea lor, de unde unitatea

dintre identitatea abstract absolut" !i identitatea concret relativ"# +in fa$tul c

starea de identitate e($rim e)alitatea cu sine a totalitii *nsu!irilor numai *ntr?un

moment dat, static *n cadrul mi!crii ne&ntreru$te, re%ult c atunci c&nd se anali%ea%

starea de identitate a obiectelor trebuie s se ia *n consideraie o serie de elemente,

cum ar fi intensitatea im$ulsurilor interne ale de%voltrii, aciunea factorilor e(terni,

efemeritatea modificrilor microsistemelor !i a *nsu!irilor obiectelor, tim$ul scurs

*ntre strile din diversele $erioade de e(isten ale aceluia!i obiect etc#

O $rim $articularitate definitorie a identitii concrete const *n aceea c este o

stare contradictorie a lucrurilor !i $roceselor *n care fiecrei laturi tendine" i se

o$une contrariul# Cu c&t este mai com$le( or)ani%area materiei, cu at&t va conine

mai multe contradicii# O a doua $articularitate a strii de identitate se refer la fa$tul

c contrriile sunt inse$arabile# Parile, tendinele, direciile, contrare care se includ *n

identitate se *ntre$trund, trec dintr?una *n alta, far s fie vorba de o *mbinare

mecanic# n consecin, conto$irea contrariilor nu duce la o medie, la ceva demi/loc, ci la dis$ariia strii de identitate !i la a$aritia unei forme calitti" materiale#

n sf&r!it, o a treia $articularitate const *n lu$ta dintre contrariile aflate *n unitate#

Toate contradiciile identittii se e($rim *n noiunea de deosebire, termenul av&nd

dou sensuri# Unul desemnea% un ra$ort de alteritate *ntre lucruri considerate identice

dintr?un anumit $unct de vedere, adic $ro$rietatea obiectelor, fenomenelor !i fiinelor

de a se diferenia unele de altele, de a nu fi identice#- C# Noica, O remarcabil conce$ie filosofic 0 le)ea identitii concrete, *n Eevista defilosofie, nr# 5, -245, $a)# -4F

=


5/66

Cellalt sens semnific dedublarea unitarului *n laturi o$use# Cum orice identitate

este un *ntre) alctuit din asemnri !i deosebiri, acestea din urm constituie o

caracteristic determinant a lucrurilor iar rolul lor *n cunoa!tere nu este inferior

asemanrilor# I)nor&nd deosebirile *n calitatea lor de caracteristici obiective ale strii

de identitate, lo)ica formal nu ofer criterii de a$reciere ale acestora# Ori,

identificarea $resu$une determinarea corect at&t a ceea ce este stabil, c&t !i a ceea ce

este sc'imbtor#

n conclu%ie, /ust *n sfera )&ndirii teoretice, conce$tul formal al identitii devine

*n)ust !i unilateral *n sfera cunoa!terii reale# Conce$tul dialectic afirm caracterul

relativ al identitii !i include deosebirea ca element constitutiv# :)alitatea cu sine

*nsu!i $e care o $resu$une identitatea nu este imuabil, ci conine !i sc'imbrile care

se $roduc sub aciunea factorilor interni !i e(terni, astfel c identificarea nu urmare!te

stabilirea identitii obiectului cu sine *nsusi, se$arat de ace!ti factori !i de alte

fenomene ale lumii materiale-#

Princi%iie identific"rii criminai!tice . Identificarea criminalistic este

)uvernat de o serie de $rinci$ii !i re)uli care im$rim conclu%iilor des$rinse cu

oca%ia e(aminrilor de laborator obiectivitate, e(actitate !i un caracter !tiinific

indiscutabil# Obinerea de re%ultate care contribuie eficient la /usta soluionare a

cau%elor, $e calea identificrii, $resu$une res$ectarea unor $rinci$ii !i metode de

lucru !tiinific elaborate de teoria identificrii criminalistice# Pornind de la conce$tul

de $rinci$iu !i av&nd *n vedere coninutul activitii de identificare criminalistic, este

evident fa$tul c *n $rocesul identificrii un $rim $unct de $lecare *l constituie

diferenierea *ntre obiectul ce a lsat urma la fata locului !i care trebuie identificat

du$ aceasta obiectul cutat" si cel $resu$us a fi lsat urma res$ectiv obiectul

verificat"# n $ractic, de re)ul, s$ecialistul sau e($ertul com$ar urmele acestor dou

cate)orii de obiecte, !i nu obiectele ca atare, de!i nu este e(clus si o asemenea

$osibilitate#

- L# Ionescu, +umitru 9andu, o$# cit#, $a) 6-?65

6


6/66

Princi%i' identit"(ii# Potrivit acestui $rinci$iu, orice obiect al lumii materiale este

unic, fiind identic numai cu el insu!i# Identitatea este dat cu $re$onderena de

caracteristicile sale $articulare, $e ba%a crora $oate fi i%olat dintr?un )ru$ mare de

obiecte cu caracteristici )enerale asemntoare# Unicitatea oricrui obiect are la ba%

un ansamblu de insu!iri calitative !i cantitative dob&ndite fie *n cursul $rocesului de

fabricaie, fie ca urmare a u%urii s$ecifice, a re$araiilor la care a fost su$us, ori a unor

elemente a$rute intam$ltor# Ee$re%entative $entru indentificare sunt *nsu!irile

calitative si nu cele cantitative# Trebuie remarcat totu!i c uneori acumulrile de ordin

cantitativ $ot duce la a$ariia unor insu!iri calitative a cror valoare indetificatoare

este de necontestat-# Acest $rinci$iu im$rim cercetrii criminalistice de laborator un

caracter $rofund !tiinific, reduc&nd la ma(imum riscul formulrii unor conclu%ii

eronate care ar $utea conduce la scoaterea de sub urmrire $enal a unei $ersoane

vinovate, ori la declan!area $rocesului $enal faa de o $ersoan nevinovat#

Princi$iul serve!te, du$ cum s?a mai $reci%at, nu numai la stabilirea identitii, ci

!i a neidentitii unei $ersoane sau obiect, fac&nd $osibil e(cluderea acestuia din

sfera cercetrilor#

Princi%i' !ta)iit"(ii reati*e a caracteri!tici$r identificat$are# 9tabilirea

identitii sau neidentitii are loc $rin cercetarea com$arativ a *nsu!irilor obiectului

sus$ectat !i a celor reflectate de urmele desco$erite *n locul fa$tei# Pentru ca

identificarea s fie $osibil, aceste *nsu!iri trebuie s aibe o anumit stabilitate, o

form relativ nesc'imbtoare, sau altfel s$us, s nu sufere transformri eseniale *n

tim$# ntre tim$ul scurs de la sv&r!irea infraciunii !i $osibilitile de identificare a

obiectelor care au creat urmele, e(ist un ra$ort invers $ro$orional !i de aceea,

e(aminarea de laborator trebuie s se fac cu ma(im o$erativitate# 9tabilirea

*nsu!irilor identificatoare nu este absolut, ci relativ, ea fiind influenat *n $rinci$al

de $ro$rietile fi%ico?c'imice ale obiectelor si de scur)erea tim$ului# Unele *nsu!iri

se modific mai u!or !i mai re$ede, altele mai )reu !i *ntr?o $erioad mai indelun)at#

- Blorin Ionescu, Criminalistic, :ditura Universitar, 1ucure!ti, 5


7/66

n $rocesul indentificrii e($ertul criminalist va trebui s diferenie%e

caracateristicile sc'imbtoare de cele relativ stabile, !i s determine cu $reci%ie dac

acestea au $utut fi influenate *n forma sau *n coninut, de diver!i factori interni sau

e(terni# Identitatea $resu$une stabilirea coincidenei dintre caracteristicile urmei !i

modelele de com$araie $relevate de la obiectele incluse *n sfera cercetrilor# +e

aceea e(amenul de laborator este *ndre$tat cu $recdere asu$ra caracteristicilor care

au o stabilitate mai accentuat, deci a celor care nu au suferit modificri semnificative#

n literatura de s$ecialitate se a$recia% c obiectele su$use $rocesului de identificare

criminalistic, $ot fi clasificate *n0 nemodificabile de e(em$lu structura desenului

$a$ilar are o stabilitate absolut, nealterabil", relativ modificabile de e(em$lu scrisul

de m&n" !i modificabile de e(em$lu anvelo$ele autove'iculelor se u%ea% $rin

rulare, tal$a incalmintei $rin $urtare etc#"

Cerina $otrivit creia fiecare element cu valoare identificatoare trebuie s fie

anali%at $rin $risma modificrilor a$rute *ntre momentul sv&r!irii infraciunii !i cel

al e(aminrii de laborator, a/ut la e($licarea eventualelor deosebiri dintre

caracteristicile urmei !i cele ale obiectului creator# A$recierea se$arat a unui sin)ur

element dintr?un tot, fr studierea lui *n interde$enden cau%al cu celelalte

elemente, $oate conduce la o inter$retare fals !i comiterea unor erori de identificare#

Princi%i' refecti*it"(ii caracteri!tici$r identificat$are

Acest $rinci$iu evidenia% $e de o $arte ca$acitatea obiectelor de a?!i im$rima

caracteristicile )enerale !i $articulare $e su$rafaa sau *n masa altor obiecte, iar $e de

alt $arte, ca$acitatea celor din urm, de a o)lindi c&t mai fidel aceste caracteristici# nmomentul interaciunii dintre obiectele care contribuie la formarea urmelor, numai o

$arte din caracteristici sunt im$rimate, reflectate# Cantitatea !i calitatea re$roducerilor

de$inde at&t de intinderea su$rafeei de contact, c&t !i de *m$re/urrile de moment *n

care s?a reali%at contactul# +e cele mai multe ori, obiectul $rimitor de urm va reflecta

doar $arial caracteristicile identificatoare ale obiectului creator, fa$t care conduce la

a$ariia inevitabil a unor deosebiri#

3


8/66

Im$ortant de reinut este c $entru idetificarea cert a obiectului care a creat urma,

nu este necesar reflectarea tuturor caracteristicilor care?l $articulari%ea%, fiind

suficient numai o $arte din acestea, cu condiia ca ele s fie suficiente din $unct de

vedere cantitativ !i calitativ# +eosebirile dintre caracteristicile urmei !i cele ale

obiectului creator, se mai $ot datora reflectrii defectuoase sau incom$lete, modului

de im$rimare $resiune redus, alunecare $e su$ort", deformrilor $roiectile rico!ate,

tam$onri *n accidente", insuficienei $lasticitti, ori nere)ularitii obiectului $rimitor

obiect cu )ranulaie mare, su$rafa ru)oas", *mb&csirii urmei cu substane

stratificabile s&n)e, noroi, tu! etc"# :le $ot fi !i consecina aderrii *nt&m$ltoare de la

su$rafaa obiectului creator de urm, a unor cor$uri strine de e(em$lu un cor$ strin

fi(at in $rofilul anvelo$ei, care s?a im$rimat *n urma de rulare"-#

Eta%ee identific"rii criminai!tice. Identificarea criminalistic se reali%ea%

tre$tat, de la )eneral la $articular# Trsturile caracteristice ale obiectelor, fiinelor,

sunt selectate $rin determinarea )enului, s$eciei, )ru$ei, sub)ru$ei, ti$ului, modelului,

etc#, $&n se a/un)e la individuali%are, sco$ul final al oricrei cercetri criminalistice#

Cores$un%tor acestei treceri )radate, $rocesul de identificare $arcur)e dou mari

eta$e 0 determinarea a$artenenei )enerice !i identificarea individual# Ambele trebuie

$rivite ca $ri com$onente ale $rocesului unic de identificare criminalistic, $rima

constituind $remisa lo)ic a celei de?a doua# Trastura esenial a acestui $roces

const tocmai *n unitatea !i inte)ritatea sa# +iferitele eta$e !i re%ultate intermediare

obinute $rin cercetare nu $ot fi considerate se$arat de sco$ul final al identificrii#

Cum orice obiect este individual !i indetificarea este numai individual# +e aceea,

*n diferite eta$e se $ot vorbi doar de coninutul diferit al identificrii, *n care

determinarea a$artenenei de )en a$are ca o identificare incom$let, cu valoare mai

redus dec&t cea a identificrii $ro$riu?%ise# +e altfel, *n numeroase ca%uri,

im$osibilitatea identificrii individuale include o conclu%ie cate)oric de identificare

)eneric# Cu alte cuvinte, $roblema este $arial re%olvat $rin afirmarea

cores$ondenei caracteristicilor )enerale# E# 9# Gentler socote!te c des$rirea celor

- Blorin Ionescu, o$# cit#, $a)# -

4


9/66

dou eta$e este )re!it 8 *n $rimul r&nd, $entru c i)nor coninutul lo)ic al $rocesului

de identificare, *n cadrul cruia im$ortant a$are as$ectul dac este sau nu vorba de

identitate# n al doilea r&nd, susine el, ar fi o )re!ala de ordin metodolo)ic, cci s?ar

ru$e le)tura obiectiv dintre caracteristicile )enerale !i cele individuale $ro$rii

oricrui obiect#

Pe cale de consecin, s?ar acredita ideea fals c $e l&n) obiecte individuale ar

e(ista si obiecte neindividuale# n sens contrar, s?au e($rimat $reri $otrivit crora

determinarea a$artenenei )enerice !i identificarea individual ar re$re%enta dou

$rocese inde$endente, cu sarcini !i sco$uri $ro$rii, cu metode !i conclu%ii diferite,deci

ar constitui mi/loace inde$endente de $rob# Incontestabil c $onderea lor *n

$robaiune difer, dar acestea nu *m$ietea% asu$ra unicitii $rocesului *n intre)ul

su#

a+ identificarea de ,en -$resu$une mai *nt&i stabilirea cate)oriei de obiecte !i a$oi a

clasei, )ru$ului, sub)ru$ului etc# in care se *ncadrea% obiectul cutat#

+eterminarea cate)oriei mari de obiecte cruia a$arine obiectul, sco$ al identificrii

se face $e ba%a unor *nsu!iri )enerale !i eseniale comune# nsu!irile anali%ate trebuie

s fie definitorii $entru res$ectiva cate)orie !i *n acela!i tim$ s aib un caracter

constant !i ire$etabil la un alt )en de obiecte#

Pentru identificarea de )en este suficient ca la obiectul sco$ al identificrii !i la

obiectul mi/loc, s coincid caracteristicile ce definesc o anumit cate)orie de obiecte#

Astfel, $rin cercetarea unor caracteristici cum sunt limea ben%ii de rulare,

circumferina $neurilor, ecartamentul !i am$atamentul etc# reflectate de urmele de

rulare desco$erite *n locul fa$tei, se $oate stabili c autove'iculul an)a/at *n accident,este autoturism, autocamion, tractor etc# 9tabilirea clasei, )ru$ului sau sub)ru$ului de

obiecte cruia a$arine obiectul cutat !i $rin urmare restr&n)erea numrului de

obiecte cercetate, se face cu a/utorul deosebirilor dintre obiectele a$arin&nd acelea!i

cate)orii# Cu c&t este mai *n)ust )ru$a din care face $arte obiectul cutat, cu at&t

este mai mare $robabilitatea identificrii# n e(em$lul de mai sus, $rin cercetarea

acelora!i caracteristici, o)lindite de urmele de rulare sau fr&nare, se $oate stabili c

2


10/66

autove'iculul im$licat *n accident, este un autoturism marca +acia, Eenault,

@ercedes etc#

Identificarea de )en se $oate reali%a c'iar !i *n li$sa modelelor de com$araie dac

din motive obiective acestea nu $ot fi $rocurate# n acest ca% se com$ar

caracteristicile stabilite $rin e(aminarea intrisec a urmelor, cu datele )enerale aflate

*n cartotecile !i coleciile te'nico?criminalistice cartoteci balistice, dactilosco$ice,

colecii sau cataloa)e ale $neurilor de autove'icule etc"# Astfel de situaii a$ar atunci

c&nd 0

? *ntre insu!irile $articulare ale obiectelor incluse *n aceea!i cate)orie, e(ist

deosebiri evidente8

? urmele ridicate din locul fa$tei o)lindesc un numr redus de caracteristici

individuali%atoare8

? obiectele e(aminate au fost su$use unui $roces de de)radare $&n la momentul

e(aminrii de laborator, iar caracteristicile individuali%atoare au fost )rav alterate ori

au dis$rut8

+e e(em$lu, identificarea criminalistic se finali%ea% odata cu stabilirea a$artenenei

de )en a armei de foc, res$ectiv odat cu stabilirea tu!ului !i modelului acestuia, dac

)lonul nu o)linde!te $e cama!a sa striaiile s$ecifice )'inturilor !i $linurilor evii

armei, ori dac acestea au fost distruse *n mod voluntar sau involuntar#

Alteori, c&nd urma nu conine caracteristici care definesc o anumit cate)orie sau

)ru$ de obiecte, identificarea de )en nu este $osibil# 9tarea de fa$t nu trebuie s

conduc la conclu%ia )re!it ca obiectul creator de urm nu mai $oate fi individuali%at,

deoarece urma $oate sa reflecte suficiente caracteristici $articulare $e ba%a crora seface identificarea individual# Astfel, *n mod frecvent fra)mentele de urme $a$ilare

create de %onele mar)inale ale de)etelor nu au im$rimat $artea central a desenului

care ar $ermite *ncadrarea lor *ntr?unul din ti$urile de desene $a$ilare cunoscute# :le

$ot conine *ns -5 sau mai multe detalii caracteristice $e ba%a crora se identific

$ersoana care le?a creat#

)+ identificarea indi*id'a" %r$%ri'-/i!"+ . constituie obiectivul ma/or alidentificrii criminalistice !i const *n stabilirea concret a obiectului sau fiinei

-


11/66

cutate# Identificarea individual $resu$une $e de o $arte stabilirea deosebirilor dintre

obiectele incluse in aceia!i cate)orie, clas, )ru$, sub)ru$, iar $e de alt $arte

stabilirea acelor *nsu!iri care fac ca obiectul s fie identic doar cu el *nsu!i# Im$ortante

*n identificarea individual sunt caracteristicile $articulare !i interde$endena dintre

ele# Astfel, $rin e(aminarea detaliilor caracteristice !i a elementelor de $arosco$ie sau

crestosco$ie ale urmei $a$ilare, se $oate stabili cu e(actitate dac aceasta a fost creat

de $ersoana bnuit#

Identificarea individual este dificil si uneori im$osibil, atunci c&nd informaiile

reflectate de urmele desco$erite la locul sv&r!irii infraciunii sunt restr&nse sau

li$sesc# Eeflectarea *n urm, sub as$ectul cantitii !i calitii, a caracteristicilor care

servesc la individuali%are, de$inde de mecanismul formrii urmei, *m$re/urrile *n

care aceasta a luat na!tere !i mai ales de ca$acitatea obiectelor creatoare?$rimitoare de

a se reflecta, res$ectiv de a o)lindi $articularitile de macro sau microrelief care

servesc la individuali%are#

n ca%ul urmelor materia cu structur com$le( !i com$o%iie etero)en, de re)ul

nu este $osibil dec&t identificarea de )en# Individuali%area se face mai rar !i numai *n

msura *n care urma $ermite e(aminarea traseolo)ic, ori dac metodele !i mi/loacele

te'nice destinate cercetrii de laborator au atins un *nalt nivel de $erfecionare de

e(em$lu a$aratura destinat identificrii $ersoanei du$a am$renta )enetic"#

n literatura de s$ecialitate se $oart discuii *n le)tur cu denumirea celor dou

eta$e ale $rocesului de identificare criminalistic# Cum controversele nu au un

caracter $ur terminolo)ic, ci vi%ea% *ns!i noiunile de identitate !i identificare,

socotim necesar o incursiune in aceast $roblem# Unii autori sunt $entru termenii deidentificare )eneric si identificare individual#

Alii *i consider ne$otrivii !i $ro$un folosirea e($resiilor determinarea

a$artenenei )ru$ale sau stabilirea a$artenenei )enerice !i stabilirea identitii#

Eeferitor la aceste discuii se $une mai *nt&i $roblema ra$ortului dintre noiunea de

)en !i cea de )ru$a# Pentru cei mai muli, intre a$artenena )eneric !i a$artenena

)ru$al nu e(ist nici o diferena sau nu o caut# n realitate fiecare dintre elereune!te !i delimitea% obiectele $e ba%a altor criterii, !i anume )enul du$

--


12/66

caracteristicile materiei, ale substanei, iar )ru$a du$ caracteristicile s$ecifice ale

ca%ului concret, cum ar fi condiiile de formare sau de e(isten e($loatare,

de$o%itare, trans$ort etc#"# Atunci c&nd se stabile!te a$artenena la un )en, s$ecie sau

la o alt *m$rire de clasificare vorbim de a$artenena )eneric, de e(em$lu, natura

c'imic a cernelei# +ac *ns se stabile!te a$artenena la o )ru$ s$ecial delimitat,

alctuit $rin luarea *n consideraie a *m$re/urrilor concrete ale cau%ei !i ale sco$ului

$robaiunii, vom *ntrebuina e($resia de a$artenena )ru$al, de $ild $roveniea a

dou mostre de cerneal din acela!i lot de fabricaie-#

Privitor la termenii de identificare )eneric si identificare individual, unii

autori obiectea% c, *ntruc&t, filosofic vorbind, un obiect $oate fi identic numai cu

sine *nsu!i, termenul de identificare )eneric ar fi incorect# Contra acestei o$inii se

$ronuna @# I# 9e)ai care $leac de la fa$tul c *n filosofie nu se are *n vedere numai

obiectul individual determinat, ci !i substana sa ca noiune )eneral# n consecina,

este /ustificat c nu numai *n c'imie, fi%ic, etc# s se vorbeasc de indetificarea

colorantului, a '&rtiei, a sticlei8 obiectul de identificat nu va fi numai unul sin)ular, ci

un anume material, substant, astfel c s?ar im$une meninerea *n criminalistic a

termenilor de identificare )eneric si identificare individual#

@uli autori o$tea% $entru termenul de a$artenen )eneric, motiv&nd c cel de

identificare )eneric ar $utea fi confundat cu identificarea individual# Cu $rivire

la $rimul, c&nd se determin un obiect, o substant, etc#, se stabile!te natura sa, $rin

diferenierea de toate celelalte obiecte sau substane av&nd alte caracteristici, deci alt

)en# C&t $rive!te termenul de identificare individual, s?ar $utea obiecta c

individualul se include *n identitate !i, ca atare, $reci%area a$are inutil,constituind o tautolo)ie# ntru?un fel a!a !i este, dar numai atunci c&nd se ado$t

$entru $rima eta$ denumirea de a$artenen )eneric# Inde$endent de discuiile

$urtate, se $oate considera deci ca termenul de determinare a a$artenenei )enerice

este ec'ivalent din $unctul de vedere al fondului $roblemei cu cel de identificare

)eneric# Tot a!a, termenii de identificare $ro$riu?%is" !i stabilirea identitii

sunt ec'ivaleni cu cel de identificare individual#

- Camil 9uciu, Criminalistic, :d# +idactic !i Peda)o)ic, 1ucure!ti, -235, $a)# 5eli(ul su$erior *nce$e de la v&rful urec'ii !i se termin la *ndoitura dina$oi a

acesteia8 el se $oate a$recia du$ lun)ime lun), mi/lociu, scurt" !i du$ lime lat,

mi/lociu, *n)ust"#

? >eli(ul $osterior *nce$e de la *ndoitura dina$oi a $arii su$erioare a urec'ii !i a/un)e

$&n la lob# ;i el $oate fi a$reciat du$ lun)ime !i lime, *n cele trei )radaii mare,

mi/lociu, mic"#

b" Ante'eli(ul este $aralel s$re interiorul urec'ii cu 'eli(ul, el fiind o $roeminen

cartila)inoas de form concav, rectilinie sau conve(# 9e mai $ot face a$recieri

le)ate de de%voltarea ante'eli(ului care $oate fi !ters a$roa$e absent" sau 'i$ertrofiat#

c" Tra)usul este un cartila)iu mic, de re)ul de form triun)'iular, form&nd $eretele

anterior al canalului auditiv e(tern# 1a%a triun)'iului este fi(at de fa, iar v&rful se

afl *ns$re mar)inea $osterioar a urec'ii, res$ectiv s$re 'eli(ul $osterior# Tra)usul

$oate fi ascuit, !ters a$roa$e absent", bine conturat#

d" Antetra)usul este $lasat la $artea inferioar a ante'eli(ului, o$us tra)usului !i

deasu$ra lobului urec'ii# :l este format dintr?un cartila)iu mai mult sau mai $uin

de%voltat# Antetra)usul se descrie du$a *nclinaie ori%ontal, oblic", form concav,

rectiliniu, conve(" !i mrime mic, mi/lociu, mare"#

e" Lobul este am$lasat *n $artea inferioar a urec'ii, *n continuarea 'eli(ului $osterior

!i sub antetra)us, alctuind $artea crnoas a urec'ii# :l $re%int valoroase elemente

de individuali%are, le)ate de mrime, form, aderena !i alte $articulariti# +u$

mrime, lobul $oate fi mic, mi/lociu, mare, iar du$ form, oval, rotun/it, ascuit#

+u$a aderen, lobul $oate fi li$it, semili$it, liber#

f" Conca sau canalul auditiv e(tern este un orificiu ce $oate fi a$reciat du$ mrimemic, mi/lociu, mare" !i $rofun%ime# n afar de descrierea detaliat a elementelor

com$onente ale urec'ilor, care $re%int $entru nes$eciali!ti un anumit )rad de

dificultate, se mai au *n vedere0

? Borma )eneral a urec'ilor, care $oate fi oval, rotund, dre$tun)'iular, $trat,

triun)'iular#

? @rimea urec'ilor, care se a$recia% du$ *nlime !i laime#

52


30/66

0. Semnamentee f'nc(i$nae dinamice+ # N$(i'ne& Pre/entare

+escrierea semnalmentelor anatomice se com$letea% cu descrierea

caracteristicilor dinamice, le)ate de caracterul funcional al or)anismului#

9emnalmentele funcionale se refer, deci, la acele trsturi e(terioare caracteristice

unei $ersoane care a$ar !i $ot fi observate cu $rile/ul e(ecutarii diferitelor mi!cri#

:ste vorba de inuta cor$ului, $o%iia ca$ului, alura mersului, e($resia fi%ionomiei,

$rivirea, vocea !i vorbirea, obi!nuine *n diverse activiti# +u$ unii criminali!ti, !i

scrisul trebuie considerat ca un semnalment funcional#

a" Minuta cor$ului atitudinea" este determinat de starea de contractare a mu!c'ilor,

de armonia mi!crilor# 9e deosebesc atitudini ri)ide contractate" caracteristice $entru

anumite $rofesii, contabili, militari, atitudini rela(ate mobile, obi!nuite", c&t !i

atitudini de deferen, s$ortive, a)resive, coc'ete, servile, etc# Tot ca atitudine trebuie

considerat !i $o%iia m&inilor *n tim$ul mersului, staionrii, vorbirii cum ar fi

inerea m&inilor $e !olduri, *n bu%unarele 'ainelor sau $antalonilor, la *nc'eietura

'ainei, la s$ate, etc"#

9e a$recia% c inuta cor$ului nu este un element stabilit definitiv la $ersoan, ea

$ut&nd fi uneori Haleas de)'i%at", *n funcie de interesele acesteia *n anumite

situaii# n acela!i tim$ *ns, unele din as$ectele de ba% sunt $strate ca de$rinderi !i

ele revin ca o constant *n inuta cor$ului#

b" Po%iia ca$ului $oate fi a$reciat *n cadrul inutei )enerale a cor$ului, dar !i ca

element inde$endent, atunci c&nd sunt $re%ente caracteristici $ro$rii, s$ecifice $entru

o anumit $ersoan# Astfel, ca$ul $oate fi a$lecat s$re st&n)a sau s$re drea$ta# n

msura *n care aceste $o%iii nu sunt *nt&m$ltoare, ci constante *n dinamismul

mi!crilor cor$ului, ele se rein ca elemente caracteristice#

c" Minuta mersului $ersoanei $oate constitui un as$ect valoros *n identificarea acesteia,

datorat stereoti$ului dinamic ce se creea% *n tim$ul e(ercitarii mi!crilor s$ecifice

mersului"# @ersul fiecrei $ersoane dob&nde!te caracteristici $ro$rii, determinate de

modul de corelare a elementelor mersului cu mi!crile cor$ului#

n a$recierea acestui semnalment funcional se au *n vedere o serie de elemente alemersului, cum ar fi0 lun)imea !i limea $asului, un)'iul de mers $o%itiv, ne)ativ",


31/66

felul *n care tal$a $iciorului se deta!ea% de sol )lisea%, se ridic", dac mersul

antrenea% mi!crile *ntre)ului cor$, dac mersul este armonios sau cor$ul rm&ne

ri)id, mi!carea m&inilor, etc# Antrenarea cor$ului *n mi!crile mersului $oate avea

forme e(a)erate, cum ar fi mersul cu balansarea umerilor, ondulaiile ba%inului etc#

d" :($resia fi%ionomiei mimica" este determinat de starea de contracie a mu!c'ilor

feei, de e($resia $rivirii, mi!crilor bu%elor etc# ;i constituie un element relativ stabil

*n *nfi!area unei $ersoane# @imica $oate fi s$ontan de $l&ns, r&s, m&nie, emoii

$uternice"# Convenional %&mbet, min )rav, *ntristat, datul din ca$ *n semn de

salut, de afirmare, de ne)are" !i ori)inal ti$ic unei sin)ure $ersoane, ca mi!cri ale

oc'ilor, bu%elor, nrilor, s$r&ncenelor, rotirea ca$ului, etc"# :($resia feei $oate fi0

calm, enervat, fle)matic, mirat, confu%, distrat sau obosit# :($resia oc'ilor

$oate fi mobil, fi(, fu)itiv# n descrierea e($resiei fi%ionomice se acord o atenie

deosebit $rivirii, care antrenea% nu numai mi!carea oc'ilor, ci !i o $arte a musc'ilor

feei# Privirea este a$reciat ca o realitate imaterial, ca o serie de radiaii care $leac

din oc'i# Belul de a $rivi al unei $ersoane este le)at nu numai de de$rinderi !i de

$ersonalitate, ci !i de strile $si'osociolo)ice, de v&rst, de $re%ena anumitor boli,

etc#

Cele mai *nt&lnite He($resii ale $rivirii sunt0 $rivirea tandr, rutcioas, furioas,

bnuitoare, ne&ncre%toare, mirat# +e asemenea, e(ist $riviri $trun%toare, mobile,

fu)itive, fi(e, dre$te, oblice# n le)atur direct cu mimica feei se afl !i e($resia

bu%elor, a$reciat atunci c&nd $ersoana vorbe!te sau nu vorbe!te, e(ist&nd forme

obi!nuite de indiferen, de ironie, de tristee, cutremurturi# 9e rein ca elemente de

individuali%are mu!catul bu%elor, unele ticuri nervoase ca rictusul, str&nsul !i su$tuldinilor etc#

e" esticulaia este determinat de modaliti $rin care se e(teriori%ea% un anumit

obicei, fiind un act refle( al $ersoanei s$re lumea e(terioar !i care se manifest *n

forme diverse#

esticulaia este re$re%entat de mi!cri voluntare sau involuntare, cu funcii de

e($resie, simboli%are, intervenie activ, fa$te de conduit cu o anumit semnificaie#esticulaia este *n )eneral corelat cu vorbirea, )&ndirea ori cu alte activiti

-


32/66

desf!urate de individ# :a se a$recia% din $unctul de vedere al *ntinderii )esturi

$ersistente" !i frecvenei !i $oate fi *nt&lnit din abunden, rar sau deloc# esturile

sunt numeroase !i variate0 cli$ire ra$id, ridicarea sau alte mi!cri ale umerilor,

*ncruntarea frunii, mi!carea s$r&ncenelor, a comisurilor )urii, mi!carea ca$ului !i a

mrului lui Adam, scobitul *n nas, )ur, roaderea un)'iilor, frecatul m&inilor etc#

esturile trebuiesc reinute ca atare, fiind elemente valoroase *n identificarea

$ersoanelor, bine&neles a$reciate *n corelaie cu alte trsturi e(terioare#

f" ocea !i vorbirea# ocea este re%ultatul sunetului care se formea% *n $erimetrul

larin)elui datorit coloanei de aer trimis de contracia mu!sc'ilor e($iratori !i de

$lm&ni !i care, $ercut&nd coardele vocale, le face s vibre%e# Cuv&ntul este $rodusul

vocii# Pentru fiecare vocal sau consoan, *ntre)ul a$arat vorbitor intr *n aciune#

Cone(iunea multi$lelor activiti ale elementelor a$aratului res$irator !i a

variatelor $ri care alctuiesc )ru$ul larin)o?naso?bucal reu!e!te s *mbo)easc

sunetul vocal $roduc&nd variaii de intensitate, de limbru !i tonuri diferite-# 9e $ot

distin)e voci sunete" obi!nuite, na%ale, )&tuite# +u$ ti$, $ot fi voci brbte!ti, de

femeie, infantile# ;i v&rsta $oate fi un criteriu de a$reciere, voce de co$il, voce de

adult, voce de btr&n# n $rocesul vorbii se $ot *nt&lni voci am$le, clare, dar din cau%a

unor tulburri !i maladii, $ot avea unele $articulariti# Astfel, obstruciile na%ale sau

deviaia se$tului determin voci *nfundate, )uturale, na%ali%ate#

Unele malformaii con)enitale, ca di%armoniile dintre cele dou ma(ilare,

malformaia con)enital a limbii, afectea% vorbirea# Pronunia unor consoane este

!uierat, o$ac, cuv&ntul incom$let emis, alteori vorbirea este )reoaie, *nvlm!it,

lene!, b&lb&it, cu *nlocuirea unei consoane cu alta sau deformarea acestora# @ai $otfi *nt&lnite erori )ramaticale de%acorduri", utili%area unor dialecte, a cuvintelor

strine, a neolo)ismelor, etc#

)" Obi!nuie *n diverse activiti# 9e a$recia% de ctre unii autori c o serie de

obi!nuine $e care le au unele $ersoane *n tim$ul activitii lor $ot fi considerate !i ele

semnalmente funcionale#

-Blorin Ionescu, o$# cit#, $a)# 4

85098494-CONSIDERAЕўII-INTRODUCTIVE-PRIVIND-IDENTIFICAREA-CRIMINALISTICД‚

Documents

Transcript of 85098494-CONSIDERAЕўII-INTRODUCTIVE-PRIVIND-IDENTIFICAREA-CRIMINALISTICД‚