8/16/2019 8. Pretul

1/7

PRETUL

1. Conceptul de preţ

Preţul

Substanţa unicǎ a preţului

Teoriile valorii

Preţul a ocupat şi ocupǎ un loc central în ansamblul teoriei şi practiciieconomice. Unii autori au apreciat ca preţul reprezintǎ noţiunea fundamentalǎştiinţei economice.

Preţul exprimǎ, în condiţiile actuale, cantitatea de bani pe care cumpǎrǎtorul o plǎteşte în schimbul unei unitǎţi de bun economic, respectiv, el este expresia bǎneascǎ a valorii de schimb pe care o încaseazǎ vnzǎtorul pentru o unitate din bunul tranzacţionat. Preţul este deci suma de bani încasatǎ ! plǎtitǎ, pentrutransferarea definitivǎ a atribuţiilor dreptului de proprietate de la o persoanǎ laalta.

Una dintre cele mai controversate probleme ale ştiintei economice a fost şi arǎmas problema "substanţei unice a preţului".

Prima încercare de a explica ştiinţific esenţa unicǎ a preţului a fost facutǎ declasicul #dam Smith. $l a apreciat şi a demonstrat cǎ preţul exprimǎ muncaîncorporatǎ în fiecare dintre bunurile ce se schimbǎ.

#lţi economişti au aşezat la temelia preţului raritatea. %u ct bunul este mai rar,cererea pentru el fiind constantǎ sau în creştere, cu att preţul lui este mai mare.

& altǎ bazǎ unicǎ a preţului a fost consideratǎ utilitatea #depţii utilitǎţiimar'inale spun cǎ preţul este determinat de utilitatea bunului cel mai puţin

dorit, de satisfacţia asi'uratǎ de consumul acelui exemplar care se aflǎ lamar'inea plǎcerii indivizilor.

(ulţi autori au considerat cǎ baza preţului este venitul disponibil. )n acestcontext, *.(. +enes a demonstrat cǎ sporirea 'radului de ocupare a forţei demuncǎ, determinǎ mǎrimea venitului disponibil, iar acesta, la rndul lui, stǎ la baza nivelului şi dinamicii preţului, a modificǎrii lui.

)n timp, s!au conturat douǎ teorii în problema valorii- teoria valorii muncǎobiectivǎ/ şi teoria valorii utilitate subiectivǎ/.

%onform teoriei valorii muncǎ, substanţa valorii este munca producǎtorilor de bunuri reproductibile, concretizeazǎ în noi bunuri economice, în noi funcţii aleacestora. )n determinerea mǎrimii valorii economice se are în vedere consumultotal de muncǎ vie şi materializatǎ, ocazionat de producţia propriu!zisǎ a bunului respectiv, ct şi cheltuielile din amontele şi avalul acesteia. (ǎrimeavalorii se manifestǎ la piaţǎ prin valoarea de schimb şi reprezintǎ raportulcantitativ în care se schimbǎ douǎ bunuri, 0a rndul ei, valoarea de schimb se prezintǎ sub forma preţului. %antitǎţile diferite de muncǎ vie ş1 materializatǎ

8/16/2019 8. Pretul

2/7

 pentru obţinerea aceluiaşi bun reprezintǎ valoarea individualǎ a mǎrfii, a cǎreimǎrime este datǎ de timpul de muncǎ individual. Prin confruntarea intereselor  producǎtorilor individuali, ale acestora cu ale cumpǎrǎtorilor, bunurile indenticea2un' sǎ aibǎ una şi aceeasi valoare economicǎ, indiferent de valorile şi

condiţiile individuale în care au fost produse. 3aloarea socialǎ este deteminatǎde timpul de muncǎ socialmente necesar, respectiv timpul de muncǎ necesar  pentru producerea unui bun, în condiţiile de producţie existente, normale din punct de vedere social şi cu media socialǎ de îndemnare şi intensitate amuncii.

%onform teoriei valorii ! utilitate, valoarea bunului se explicǎ prin raritatea bunurilor economice şi prin utilitatea pe care indivizii consumatori o atribuieacestora. Pe mǎsura satisfacerii nevoilor, se reduce intensitatea nevoii, deciscade şi valoarea pe care cumpǎrǎtorul o conferǎ bunurilor cumpǎrate.

%ele douǎ teorii sunt ireductibile. 4coala neoclasicǎ, de pildǎ, susţine cǎ

valoarea bunurilor economice este datǎ att de preţul de cost inte'ral full!cost/,ct şi de utilitatea ce le!o conferǎ cumpǎrǎtorul, de preferinţele economice aleacestuia, preferinţe ce se aflǎ sub incidenţa mǎrimii şi sursei venitului.

2. Funcţiile preţurilor în economia de piaţǎ

5. Funcţia de calcul şi mǎsurare a cheltuielilor şi reultatelor , constǎ înaceea cǎ prin intermediul preţurilor capǎtǎ expresie bǎneascǎ indicatorii cecaracterizeazǎ activitatea economico!socialǎ. )n acestǎ funcţie, preţurile servescla evidenţierea dimensiunilor cantitative şi structural calitative ale evoluţieidiverselor activitǎţi, constituind un important instrument de analizǎ şifundamentare a deciziilor privind introducerea noilor tehnolo'ii, repartizarea şiutilizarea resurselor, participarea la circuitul economic mondial etc.

6. Preţul, ca şi costul pe baza cǎruia se formeazǎ, are o puternicǎ încǎrcǎturǎ

in!ormaţionalǎ"  iar mesa2ele sale pot fi rapid şi ieftin transmise cǎtremultitudinea a'enţilor economici. $l exprimǎ şi mǎsoarǎ "tensiunile" de raritatea bunurilor şi serviciilor, ca şi a factorilor de producţie, orientnd att opţiunileşi deciziile producǎtorilor, ct şi ale consumatorilor. Preţul apare deci ca "unsistem de semnale" care coordoneazǎ deciziile a'enţilor economici, servind laîmpǎrţirea unei oferte limitate de factori de productie 7 între producǎtori ! şi aunei cantitǎţi limitate de bunuri şi servicii ! între consumatori.

8/16/2019 8. Pretul

3/7

8. Funcţia de stimulare a intereselor a#enţilor economici producǎtori.3eniturile întreprinderilor, depinzǎnd de mǎrimea preţurilor, acestea din urmǎorienteazǎ activitǎţile economice spre acele ramuri şi sectoare în care prin preţcosturile fiind date/ se încaseazǎ profituri relativ mari pe produs. Preţul apare

ca acel instrument neutru care îi ierarhizeazǎ pe producǎtori dupǎ costuri şirentabilitate.

9. Funcţia de recuperare a costurilor şi de distri$uire a %eniturilor presupune, în primul rnd, ca prin nivelul lor, preţurile sǎ asi'ure a'enţilor economici compensarea cheltuielilor şi obţinerea unui anumit profit.

)ntruct acelaşi produs are costuri diferite 7 în funcţie de preţurile deaprovizionare şi de condiţiile de desfǎşurare a activitǎţii ! şi se valorificǎ înmod diferenţiat pe piaţǎ, prin intermediul preţurilor, se realizeazǎ o distribuire:redistribuire a veniturilor producǎtorilor.

&. Formarea preţurilor

$ste un lucru unanim acceptat cǎ formarea preţului are loc sub influenţa uneimultitudini de factori. )n 'enere, aceşti factori se împart în douǎ 'rupe- factoriinterni şi factori externi.

a' (rupa !actorilor interni.  Unii dintre fatorii interni ai formǎrii preţuluiacţioneazǎ dinspre cererea consumatorilor cum sunt- utilitatea atribuitǎ bunurilor de cǎtre cumpǎrǎtor; capacitatea de platǎ a populaţiei consumatoare;nevoile consumatorilor şi structurile cererii etc.

#lţi factori interni ai formǎrii preţului îşi exercitǎ influenţa dinspre oferta producǎtorilor.

8/16/2019 8. Pretul

4/7

mecanismul lor sǎ funcţioneze normal;

a/ mǎsurile specifice adoptate de stat pentru menţinerea unor echilibresocial!economice pe piaţa muncii, protecţia unor producǎtoria'ricoli/, mǎsuri care s!au reflectat în nivelul şi dinamica preţului;

5. comportamentul unor mari or'anizaţii economice cu tentǎ monopolistǎ.

Pe baza acţiunii factorilor arǎtaţi, a influenţei preponderente a unuia sau alteiadintre 'rupele de factori, sau conturat mai multe tipuri de preţuri- libere,administrate şi mixte.

 Preţurile libere sunt acelea care se formeazǎ în condiţiile concurenţei deschise,în care nici unul dintre a'enţii pieţei nu poate influenţa sau decide în modunilateral nivelul şi dinamica preţurilor preţul de echilibru/.

 Preţurile administrate sunt considerate acele preţuri care se formeazǎ şi semodificǎ mai ales sub influenţa firmelor cu o poziţie cheie şi:sau a statului.

)n realitate, într!un sistem economic real de piaţǎ,  preţurile sunt mixte, ele fiindformate pe baza tuturor factorilor arǎtaţi interni şi externi/.

*. +tatul democrat şi preţurile. Politici de preţuri

=inndu!se cont de faptul cǎ procesul formǎrii preţului este mixt, cǎ în acest proces se întrepǎtrund factorii endo'eni pieţei cu cei exo'eni, se poate spune cǎimplicarea administraţiei de stat este cel mai important factor exo'en. #ceastǎfuncţie a 'uvernelor se concretizeazǎ în mai multe cate'orii de acţiuni şimǎsuri.

a/ Principalul set de mǎsuri promovate de puterea publicǎ constǎ în ansamblulacţiunilor şi procedurilor de menţinere, restaurare sau chiar de consolidare acondiţiilor de desfǎşurare normalǎ a concurenţei. )n acest sens, administraţiilede stat controleazǎ înţele'erile, acordurile între producǎtori, cǎutnd sǎ limiteze

tendinţele lor monopoliste şi oli'opoliste. #ceste mǎsuri se împart în douǎcate'orii- re'lementǎrile 2uridice ale tranzacţiilor comerciale, adoptarea%odului %omercial, aceastǎ problemǎ fiind de competenţa le'islativului;controlul şi suprave'herea modului de aplicare, de respectare a le'ilor  privitoare la re'ulile de desfǎşurare a concurenţei şi la mecanismul formǎrii preţului, acţiunea fiind a executivului.

 b/ )n al doilea rnd, administraţia publicǎ se implicǎ în formarea nivelului

Excedent

de cerere

Excedent

de |P

E

QE

COP

E

8/16/2019 8. Pretul

5/7

 preţului şi a modificǎrii lui prin politica sa de protecţie socialǎ, de susţinere amena2elor şi persoanelor cu venituri mici. Salariul minim 'arantat,dimensionarea şi ne'ocierea lui cu partenerii sociali, cu sindicatele/ sunt pr'hii statale şi de influen⇔are a mecanismului preţului.

c/ )n al treilea rnd, puterea de stat, 'uvernele se implicǎ în formarea preţurilor  prin susţinerea cu subvenţii a unor produse de interes naţional cereale, ener'ieelectricǎ/, ca şi prin 'arantarea veniturilor minime ale producǎtorilor a'ricoli.

d/ )n anumite situaţii extraordinare rǎzboaie, crize profunde şi durabile/,'uvernele au procedat la fixarea autoritarǎ a preţului, mǎsura fiind însoţitǎadesea şi de rationalizarea consumului.

e/ #dministraţia publicǎ recur'e adesea la bloca2ul preţului, adicǎ menţinerea preţurilor la anumite niveluri atinse, pentru asi'urarea unei stabilizǎri a lor şi alimitǎrii procesului inflaţionist. $a practicǎ politica preţurilor maxime,

respectiv a preţurilor minime.

,ecanismul preţurilor ma)ime şi e!ectele practicǎrii acestora

)n 'eneral, prin fixarea preţurilor maxime se urmǎreşte att creşterea cererii şi aconsumului, ct şi a ofertei. Pentru a obţine efectul dorit este necesar ca preţulmaxim sǎ se situeze sub nivelul celui de echilibru P ( > P$ /. ?ezultǎ cǎ la preţmaxim, cantitatea cerutǎ este mai mare dect cea oferitǎ @c A@o /.

Bi'. 5 Politica preţului maxim

1ntrodus cu scopul de a prote2a consumatorii, preţul maxim antreneazǎ cutimpul, un efect invers- penuria de produse şi imposibilitatea consumatorilor dea!şi procura bunurile în cauzǎ. Cri, prote2area consumatorilor se realizeazǎ, în

P

  C O

 PE  E

PM

 

Q

  M0  MC

PM

8/16/2019 8. Pretul

6/7

 principal, prin asi'urarea pieţei cu bunurile cerute de ei.

,ecanismul preţurilor minime

Sunt situaţii cnd 'uvernele folosesc preţul minim în politica lor de preţuri.Scopul urmǎrit de 'uverne este acela de a stimula dezvoltarea şi a menţineechilibrul pieţei unor bunuri.

Prin le'e, se interzice vnzarea bunurilor materiale şi serviciilor sub un anumit preţ numit preţ ! pra' sau preţ minim. $ste clar cǎ 'uvernul îşi poate atin'eobiectivul numai dacǎ nivelul acestui preţ este mai mare dect preţul deechilibru.

Bi'..6. Politica preţului minim

Stabilirea preţului minim deasupra celui de echlibru P(  A P$/ conduce lamodificǎri att în cantitatea cerutǎ faţǎ de cea de echilibru @%> @$ /, ct şi încantitatea oferitǎ faţǎ de cantitatea ce fǎcuse echilibrul cu cererea @o A @c /.(odificǎrile aratate sunt reacţii fireşti ale a'enţilor pieţei la urcarea preţului.#pare deci un excedent de ofertǎ faţǎ de cerere, ceea ce înseamnǎ cǎ mǎsura'uvernului şi!a atins scopul. Dumai cǎ statul trebuie sǎ caute şi debuşee pentru produsele avnd preţuri minime de vnzare. C asemenea susţinere are loc fie prin achiziţiile 'arantate din veniturile administraţiilor, fie prin facilitǎţi fiscaleşi de credit acordate producǎtorilor sau cumpǎrǎtorilor.

oferta

0

  Q0  QE  QC 

Q

P

P MC MO

 

QC

QO 

Q

  QC  QE  Q0 

Q

C

0

O

EP

E

 m

8/16/2019 8. Pretul

7/7