8 Cercetare Realizata BALTASIU Slatioara

8/16/2019 8 Cercetare Realizata BALTASIU Slatioara

1/6

1

Extras din „Abordarea neointerpretativă” – explicitarea corpusul teoretic care a stat la bazafilmului „Oltenia de sub Munte” –producător Radu Baltasiu (Facultatea de Sociologie), regiaRadu Baltasiu şi Ştefan Melinte, documentare Veronica Dumitraşcu, Ovidiana Bulumac,George Darie, Lucian Dumitrescu. Filmul a rulat la TVR2 pe 6 martie, ora 16 şi a fost premiatla Festivalul internaţional de film de la Slătioara cu premiul Primăriei din Horezu. Materialul

este în curs de publicare

Abordarea neointerpretativă Radu Baltasiu

Ovidiana BulumacLucian Dumitrescu

PreambulÎn primăvara-vara anului 2008, o echipă a Universităţii Bucureşti şi a Institutului de

Sociologie al Academiei Române întreprinde o cercetare în arealul Horezu – Slătioara – Polovragi. Scopul investigaţiei sociologice a constat în evidenţierea virtualităţilor dedezvoltare ale zonei sub raportul simbolisticii şi poveştilor încă vii ale locului, în reliefarea, cualte cuvinte, a elementelor prezente, ale densităţii semnificative din zona subcarpatică aOlteniei, grupate în bună măsură în povestariul indigen, precum şi rolul jucat de acesta înordonarea spaţiului local.

Potrivit teoriei densit ăţilor semnificative, societăţile sunt rezultatul interacţiunilor şi proceselor din cadrul centrelor etno- spirituale cu forţă pulsatorie semnificativă. În anumite perioade istorice, capacitatea de iradiere spirituală, politică şi comercială a unor nuclee etno-spirituale este atât de intensă, încât acestea au capacitatea de aconfigura cultural, economic şichiar militar spaţii geografice care le depăşesc cu multmarginile etnice şi politice. Bunăoară,Şcoala Ardeleană, produs în bună măsură al iluminării aromâneşti din Moscopole, a răzbătut peste tot arealul dominaţiei austro-ungare asupra românilor, generând, în special în Ardeal, overitabilă recucerire spirituală şi politică românească a Transilvaniei în sec. XVIII-XIX. Încazul Slătioarei, una dintre ipotezele noastre a fost aceea că vitalitatea sa prezentă esteasigurată de calitatea infrastructuriipovestariului actual, acesta fiind sursa prin care o bună parte dintre genealogii îşi refac conţinutul de suport social, ajutând la reconstituirea vitalităţiilocurilor şi a comunităţilor. Înţelegem prin povestariu infrastructura care asigură circulaţiasimbolisticii locale, maniera în care identitatea arealului Horezu-Slatioara-Polovragi estedevoalată chiar de către localnici.Sursă a solidarităţii sociale în zonă, povestariul cuprindeansamblul de tradiţii, învăţături şi poveşti ce conţine datele subtile ale ordinii locale,asigurându-i temelia. Rescriindu- se parţial în timp, povestariul se înfăţişează ca o structură detip ,,sandviş” de matrici ale memoriei mai recente peste altele mai vechi. Aşa, de pildă, o bună parte din vechile date cu privire la importanţa unor locuri au fost „modernizate” sau parţialînlocuite cu altele, elemente ce transpar la o analiză mai atentă a discursului locuitorilordespre „întâmplări şi fapte” din trecut. Trecutul mai recent se sedimentează amestecându-seuneori cu trecutul devenit deja legendă, într -un proces continuu, care defineşte, iată,diferenţele culturale dintre generaţii.

Atât din punct de vedere teoretic cât şi din punct de vedere metodologic, cercetarea a

avut ca finalitate principală exprimarea vizuală într -un film privind „Civilizaţii ignorate – Oltenia de sub munte” şi, deci, s-a încadrat în tiparul descoperirii unor tablouri narative pe


2/6

2

firul poveştilor semnificative ale măgurilor, bisericilor ţărăneşti şi ale genealogiilor locale.Datele „obiective” şi interpretarea lor, aparţinătoare de statistica primară a datelor vitale, afost trecută pe planul secund, lăsând locul prezentării câtorva dintre „locuri” şi a „poveştilorlor”, care au apărut cercetătorului pe parcursul unei investigări mai puţin convenţionale,numită de noiabordare neointerpretativă. …

Densităţile semnificative

Aşa cum menţionam în preambulul acestui material, scopul cercetării a fost relevareadensităţii semnificative actuale, definitorie pentru spaţiul românesc din zona subcarpatică aOlteniei. Teoria densităţilor semnificative susţine că societăţile sunt produsul interacţiunilor şi proceselor din interiorul unor concentrări etnico-sociale cu forţă de organizare a spaţiului şi alrelaţiilor dintre acestea. Aceste concentrări pot organiza cultural, comercial şi politic unspaţiu geografic mult mai mare decât îl ocupă propriu-zis, prin aceea că „disipează” constantîn timpul şi spaţiul istoric linii de ordine politică, economică, militară, într -un tip spiritualanume (etnic- naţional) – ordinea ţărănească. De asemenea, aceste spaţii de densitate pot creaordini în arealuri foarte depărtate printr -un angrenaj spiritual şi comercial complex . În anumite momente şi pentru anumite spaţii,acestea pot alege să „intre pe sub istoriadominantă” pentru a apărea în spaţiul considerat propice pentru a fi structurat,devenind astfelveritabile vehicule ale trecerii prin istorie ale comunităţilor aflate în cumpănă,la un momentdat.

În cazul arealului Slătioarei, una dintre ipotezele noastre a fost aceea că prezenta savitalitate 1 este asigurată de calitatea infrastructurii „povestariului” actual, acesta fiind sursa prin care o bună parte dintre genealogii îşi refac conţinutul de suport social. Una dintrecomponentele acestuia este mândria locuitorilor de a se fi învecinat cu „potecaşii” – ţăraniimândri ai locurilor din zorii epocii moderne. Ca şi concept, povestariul cuprinde ansamblul detradiţii, învăţături, poveşti care conţin datele subtile ale ordinii locale, asigurându-iinfrastructura. Povestariul se rescrie parţial, fiind o colecţie de matrici ale memoriei mairecente pe ste altele mai vechi. Aşa de pildă, o bună parte din vechile date cu privire laimportanţa unor locuri au fost „modernizate” sau parţial înlocuite cu altele, elemente cetranspar la o analiză mai atentă a discursului locuitorilor despre „întâmplări şi fapte” dintrecut. Trecutul mai recent se sedimentează, amestecându-se uneori cu trecutul devenit dejalegendă, într -un proces continuu, care defineşte, iată, diferenţele culturale dintre generaţii.

Teoria densităţilor semnificative, a comunităţilor care disipează structuri de ordine înspaţiul social înconjurător,este completată de teoria factorilor asincronia profesoruluiBădescu. Aceasta ne arată că dincolo de timpuldominant , de suprafaţă, există o serie de alte pulsaţii autonome care conţin în ele matrici de restructurare socială, de tip transistoric,

transpersonal şi chiar transcendental. Însă, la aceste structuri latente ale ordinii nu se ajungeimediat ci mediat, prin intermediul povestariilor locale, adică ale învăţăturilor cu caracter„semitainic” şi „transcategorial”2. Cu alte cuvinte, accesul la ele este mediat tocmai decapacitatea cercetătorului de integrare în spiritul locului după identificareacanalelorenergetice corespunzătoare (locuri, oameni, contexte purtătoare de poveşti relevante în raportcu ordinea locală trecută sau prezentă).

Ipoteza noastră este că putem înţelegemai bine potenţialul de supravieţuire şi derefacere al satului prin identificarea coordonatelor spaţiului său dens şi al purtătorilorsăi sociali. Tot în ipoteza noastră considerăm că o bună parte din spaţiul de densitate

1 Aici ne referim la vitalitate ca la un proces de reconstrucţie atât din perspectiva comunităţii, cât şi din cea alocului.2 Ilie Bădescu,Noopolitica. S ociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone. Încercări de reconstrucţiecreştină în sociologie şi în geopolitică, Editura Ziua, 2005, p.21-22


3/6

3

rurală este codificată înpovestariu privind puterile şi modul de structurare al locurilor.Aceasta pentru căele trimit la învăţăturile prin care sunt posibile atât menţinerea cât şidezvoltarea structurilor sociale ale comunităţilor.…

Metodologia utilizată pe teren. Instrumente de lucru

Prezentăm mai jos cadrul ideal-tipic al cercetării prin extracţia datelor .Sub imperiul constrângerilor de diverse naturi, pentru ca studiile să aibă oarecare substanţă,am gândit structura cercetării după următoarele componente privind: 1. Timpul – cercetarea trebuie să fie cât mai scurtă cu putinţă; 2. „Adâncimea” datelor – metodologia utilizată trebuie să permită culegerea într -un timp câtmai scurt a unui set cât mai semnificativ de date; principiul ajungerii la date este mai puţincentrat pe culegere, cât peextracţia lor în raport cu obiective punctuale, care însă alăturate, aucapacitatea de a recompune re alitatea în ansamblu;3.Instrumentele folosite în acest sens sunt: 3.A. Instrumentele calitative permit obţinereade date substanţiale prin „încălzirea” auditoriului, prin recrearea unor situaţii relaţionale

familiare (reale sau imaginare) . Tehnica care permite acest lucru este focus-grupul , cuderivatele sale interviul de grup şi interviul de profunzime. Cercetătorii vor folosi şiobservaţia şi interviulad-hoc în cadrul observaţiei ori de câte ori au prilejul iniţierii acestora.Instrumentele calitative vor fi dublate de culegerea unor date cantitative care să punăîncontext „obiectiv” datele culese: istoricul, problemele curente etc. vor fi foarte bine ilustrate prin date de arhivă sau statisticile contemporane privind problematica în studiu dar şielemente conexe acesteia. Elementele conexe pot avea importanţacontextului semnificativ înraport cu datele culese aşa că trebuie tratate cu maximă atenţie. Interviul, observaţia şi focusgrupul se vor derula după regulile consacrate, cel mai important element fiind acela că

subiecţii investigaţi trebuie să se desfăşoare liber în discuţie, rolul cercetătorului fiind, celmult, acela de a reorienta discuţia dacă este nevoie. De asemenea, un alt element importanteste acela că persoana intervievată trebuie să perceapă în cercetător un partener de dialog, nuun investigator , ceea ce presupune participarea la discuţie a cercetătorului în condiţii aproapecotidiene, cu m enţiunea că acesta va trebui să poată controla obiectivele reale ale investigaţiei.A treia componentă, subordonată celei de mai sus, se referă la ţinuta investigatorului. Acestanu trebuie să uite niciodată că are nişte obiective de atins, pe de o parte, iar pe de alta cătrebuie să trateze cu respect şi consideraţie interlocutorul, inclusiv prin înfăţişarea şi gesticasa. A lte date de tip calitativ care pot fi culese, se referă lamemoria subiectivă a locurilor,elemente de istorie orală, discuţii libere bazate pe povestire, rememorare, glume, cântece.

Acestea contribuie la construirea contextului problemei, la interpretarea în mai bune condiţii acelorlalte date, a „ceea ce vrea să spună” interlocutorul în discuţia de grup sau în interviu etc.;3.B. Instrumente cantitative : în ceea ce priveşteculegerea datelor „obiective”, aceasta serealizează prin documentare statistică, fotografică. Echipa va desemna un investigator care săadune datele statistice relevante pentru temă, demografice, economice etc. În sfârşit,la finalulfiecărei zile, echipa se va reuni şi va ordona datele culese, vor avea loc informări reciproce. Înurma acestor informări reciproce are loc stabilirea obiectivelor pentru a doua zi, fie prinschimbarea celor iniţiale, fie prin modificarea ori reorientarea acestora. Cea mai importantăunealtă în culegerea de date statistice esteFişa satului , unde înregistrăm aproape toate dateledefinitorii pentru sat , adică cele care compun contextul obiectiv al studiului, Datele cuprinseîn fişa satului sunt discutate la capitolul „Dimensiunile cercetării”. Fotografia este mijlocul

prin care echipa fixează vizual principalele elemente de interes momentan sau potenţial dinlocul studiat. Fotografia, element de fundal, ca orice tehnică de înregistrare, trebuie făcută în


4/6

4

aşa fel încât să nu dăuneze cercetării, eventual cu acordul subiecţilor sau al celor care răspundfaţă de obiectivul vizat. Sunt situaţii în care acceptul se ia după efectuarea fotografiilor, înfuncţie de dinamica de la faţa locului tocmai pentru a obţine o imagine cât mai fidelă arealităţii întâlnite pe teren. În mod normal fotografierea are loc după inventarierea locurilor deinteres: adunări, portrete, contextul geografic al satului, evenimente, simbolistica etc.;4. Numărul cercetătorilor – cât mai mic. O comună de dimensiune mijlocie poate fiinvestigată sub două-trei aspecte de un număr de trei cercetători cu condiţia planificării strictea programului de studiu;5. Planificarea este crucială pentru atingerea obiectivelor în condiţiile descrise până acum. Înacest sens, se va stabili agenda cercetării locale . Echipa va stabili în tereno persoană cheiede contact . Această persoană cheie poate să fie oriceactor social cu recunoaştere şi vizibilitatesocială semnificativă: primar, preot, medic, învăţător, inginerul agronom, un om simplu cu„puteri sociale” şi care „vafavoriza intrarea” echipei în sat. Fărăo recomandare din parteaacestei persoane cheie, cercetarea, cu timpul scurt avut la dispoziţiei şi cu metodologiile salecalitative de investigare, chiar şi culegerea datelor statistice, va fi foarte greu de realizat. Unmembru al echipei va ţineagenda de contacte pentru cercetare , pe care o va elabora în acordcu persoana cheie: cine se duce, unde, cu cine va vorbi, de la ce ora, despre ce subiecte se poate discuta etc. În fiecare localitate mai importantă echipa va putea stabili câte o persoanăcheie;6. Arealul posibil de investigat cu o grupă de cercetare compusă din 5 persoane pe parcursulunei săptămâni, în funcţie de complexitatea temei, poate ajunge la 3- 4 localităţi, într -un regimde lucru care poate depăşi 12 ore pe zi de interviuri, discuţii de grup, culegere de datestatistice, memorialistice sau de altă natură, relevante pentru tematică. Din punct de vederegeografic, aceasta înseamnă circa 70-100 km 2 cu condiţia ca echipa să aibă la dispoziţie omaşină şipersoanele cheie necesare ;7. Dimensiunea popu laţiei investigate – restrânsă la cercul semnificativ – cu caracteristicisocio- demografice relevante în raport cu problema în studiu. Echipa nu va intervieva peoricine şi nu va culege oricum datele. Posibilităţile de moment vor trebui armonizate cuobiec tivele cercetării, după cum obiectivele de studiu pot fi acordate în raport cu „oferta” dinteren. Nu vom căuta niciodată să găsim ceva în teren cu orice preţ (nu plecăm la drum cu prejudecăţi, ci cu ipoteze de lucru) după cum, odată găsit „un fir”, vom încerca să îl verificăm prin restul interviurilor, focusurilor şi documentărilor. Într -o săptămână, pe un areal tipic cu3-4 localităţi, 4-5 oameni pot investiga circa 60- 70 de persoane, pe lângă culegerea datelor decontext, a fotografiilor şi a filmărilor ;8. Relevanţa datelor – datele trebuie să fie relevante în raport cu problema din arealul social

şi geografic investigat . Relevanţa regională sau naţională va fi declarată numai dupăîncrucişarea datelor din cercetare cu rezultatele din alte locuri sau cu alte studii, preferabil,

bazate pe o metodologie comună. Însă, în principiu, dacă sunt urmate regulile standard deinvestigare, studiul calitativ va avea aceeaşi validitate cu aceea dovedită a studiilor calitative,în general. Cercetarea prin extracţie nu-şi propune să aibă „relevanţă statistică” decât pedimensiunea restrânsă a datelor primare privind rubricile pur administrative şi cuantificabileale satului. Abordarea neointerpretativă este mai degrabă, precum am afirmat mai sus, înrudităcu fenomenolo gia şi noologia şi atunci acurateţea datelor depinde în mare măsură decapacitatea echipei de se identifica rapid cu realităţile locale; 9. Problema de investigat – suficient de restrânsă pentru a putea fi abordată cu resurseminimale, dar aptă să genereze semnificaţii în raport cu ipotezele şi preocupările care aucondus la propunerea studiului respectiv. În cazul cercetării de faţă am căutat să identificăm înteren elemente ale reţelei povestariului satului, în componente care pot fi transpuse şi

ilustrate pe film;


5/6

5

10. Rapoartele intermediare – pentru asigurarea fluenţei cercetării într -un timp scurt esteimportantă sistematizarea zilnică a lucrurilor aflate în decursul acelei zile şi, eventual, acolounde situaţia o cere, desfăşurarea unor discuţii între membrii echipei de cercetare privindsemnificaţia acestora şi ierarhizarea priorităţilor care pot fi urmărite în perioada imediaturmătoare.

…

Axele spaţiului

Satul, deşi supus în continuare unor presiuni de natură economică, socială, chiarantropologică refuză să dispară – aceasta este principala noastră constatare. El setransformă orbitând (încă) în jurul unor axe spirituale şi sociale care-i conservă din puteri şi-i pot asigurareconstrucţia ca tip social.

Din punct de vedere simbolic , Oltenia de sub munte se reazemă peaxa credinţei prinsalba de mânăstiri – a doua ca densitate din ţară, peste 20, – după Nordul Moldovei careurmează în adâncime, pe mai multe linii, profilul colinelor şi al munţilor. Aici, ultimul maredomnitor al neatârnării Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, a sădit mânăstirea Hurezi,una dintre cele mai frumoase, monument UNESCO. La Mariţa, în apropiere de Slătioara,se află una dintre cele mai vechi biserici de lemn în funcţiune din ţară, care datează încădin 1557.

Lumea satelor umple în continuare bisericile, în special duminicile şi de sărbători,indiferent de vârstă, chiar dacă portul şi conduitele celor mai tineri nu lasă să se vadă uşortăria credinţei. Desigur, faţă de „alţi ani”, în special femeile în vârstă merg mai des însă, învizitele noastre, nu am remarcat o departajare atât de clară. Am fost impresionaţi deimplicarea tineretului şi de stoicismul oamenilor, care, în bătaia soarelui, unii venind de laoarecare depărtare, de pildă, au participat la resfinţirea Bisericii de la Cireşu, care tocmaifusese redată vieţii comunităţii, după o îndelungă absenţă.

Aici viaţa de familie, ca dintotdeauna, este precumpănitoare şi atent ocrotită, rolurile bărbatului şi femeii fiind destul de „democratic” stabilite, fiindu-ne greu să catalogăm ordineafamilială drept „paternalistă” sau „patriarhală”, femeia având roluri tot atât de puternice deîndeplinit ca şi bărbatul.

Totodată, o altă dimensiune majoră a regiunii esteaxa istoriei rezistenţei (amândriei ţărăneşti şi naţionale). Aici, ţăranii au fost multă vreme în bună măsură liberi şi,tot de aici, micii boieri au iniţiat în repetate rânduri mişcări care au pus în cumpănă stăpânirile – cea mai importantă a fost mişcarea de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu (cu centrul la Padeş

şi la mânăstirea Tismana). Aceasta cuprinde mânăstirile care s-au implicat în mişcările deemancipare, gesturile ţărăneşti şi urmările lor privind întemeierile de centre cu relevanţă pentru ideea naţională (ţăranii aici erau întemeietori de biserici şi sunt reprezentaţi ca atare înfrescele acestora), dar şi afacerile pe care tot ei le întemeiau cu succes, dovadă căcentrelecomerciale şi utilităţile publice realizate împreună cu boierii locurilor stăteau tot sub boltaunei spiritualităţi – aceea a mândriei ţărăneşti şi naţionale.

Zona analizată este cuprinsă, astfel, pe oaxă a locurilor istorice semnificative,elemente ale prefacerilor spre modernitate ale comunităţii locale.Satul îşi defineşte potenţialul de dezvoltare în funcţie de coordonatele spaţialităţii sale dense,descrise mai sus. Acestea se află în prezent într -un proces „natural” de recuperare, adicăneordonat şi nesistematic, aflat la îndemâna puterilor şi posibilităţilor unora dintre

reprezentanţii comunităţilor locale.


6/6

6

O altă dimensiune spirituală, a cărei vizibilitate rămâne să fie pusă în evidenţăcorespunzător, în sensul că nu este aproape deloc încadrată într -un circuit naţional alspiritualităţilor locale, este axa învăţăturilor şi poveştilor încă vii. Slătioara şi regiuneaînconjurătoare „musteşte” de semnificaţii.

Oltenia de sub munte este, astfel, centru de iradiere spirituală de importanţă

naţională, loc de acumulare al unor energii suflet eşti de mare densitate.Se pune întrebarea firească: cum circulă aceste energii sufleteşti în spaţiul naţional, cum îşi integrează Româniaaceste spaţii de densitate care, de fapt, o definesc?

…

8 Cercetare Realizata BALTASIU Slatioara

Documents

Transcript of 8 Cercetare Realizata BALTASIU Slatioara