8 Arta Conversatiei

8/12/2019 8 Arta Conversatiei

1/13

8. ARTA CONVERSATIEI

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

CONVERSATIA

Pericolul care ameninta orice adunare , in jurul mesei

familiale ca si la cel mai select al este !lictiseala. Nici

calatoria or"ani#ata , nici cel mai fastuos dintre anc$ete nu

sunt scutite de !lictiseala. Remediul cel mai si"ur im!otri%a

ei este con%ersatia.

Ce este con%ersatia & E'ista o reteta !erfect !usa la

!unct ce asi"ura reusita in toate situatiile & Nu , din

nefericire ( Nu !oti !atrunde dintr)odata in acest domeniu

care da oca#ia unora sa)si desfasoare !e de!lin !uterea de

seductie , iar altora sa comita "afa du!a "afa. Intre

ariditatea !lictiselii si !ericolul ridicolului treuie sa

urmam un drum care ne duce s!re ceea ce se numea in e%ul

mediu * la carte du tandres * si ale carui !rinci!ale eta!e

sunt + tactul , discretia , atentia , insufletirea , amu#amentul ,

cultura , !olitetea si sinceritatea. A!ar aici , ca in a!roa!e

toate manifestarile in comun doua atitudini. Pe de o !arte

e'ista unele !ersoane foarte si"ure !e ele , care !olari#ea#acon%ersatia , imatindu)se cu !ro!iile lor cu%inte , %orind

fara incetare si inter#icindu)le celorlalti orice !artici!are

la discutie. a cealalta e'trema , se situea#a a doua

cate"orie + %esnicii tacuti !e care nu ii intuie nici cel

mai mic "ind , cei carora le e o frica teriila sa nu

"reseasca sau sa)si manifeste de#acordul. Vesnicii + * A%eti

dre!tate * sau cum au#im , mai recent + * Corect ( *. Ajun"em

astfel la situatia !e care o enunta un umorist + * In orice

con%ersatie sunt doua feluri de indi%i#i + !isalo"ii si

%ictimele *.

Arta con%ersatiei nu se in%ata ca niste formule

matematice ci este doindita mai de"raa ca o lima straina ,

res!ectind cite%a re"uli si e'ersind)o la nesfirsit. -am aici

cite%a dintre aceste re"uli , dar numai dumnea%oastra sunteti

in masura sa le acce!tati !entru a %a com!orta a"reail.

Nici o con%ersatie "enerala nu se !oate !relun"i

multa %reme intre #ece sau douas!re#ece !ersoane. -e aceea o

"a#da treuie sa)si faca o datorie din a "ru!a musafirii

du!a niste criterii !e care e ine sa le cunoastem. a

acest lucru treuie sa ne "indim inca din momentul in care

facem in%itatiile. Veti constata ca cele mai reusite reuniuni

sunt acelea in care in%itatii au aceeasi !rofesie sau

acelasi * $o *. -aca acestia sunt medici %or aorda , fara

indoiala , suniecte de interes comun. -e asemenea , daca

in%itam numai !rofesori si mai mult decit atit , daca ei

sunt si cole"i de cancelarie , discutia se %a in%irti in

jurul meseriei !e care o fac cu !asiune. Sa ne ima"inamca din "reseala ) caci este si"ur o "reseala ) am in%itat si

un cu!lu de in"ineri sau doi oameni de afaceri. In mod

cert , acestia se %or simti i#olati si se %or !lictisi de

moarte. -u!a o ora sau doua , %or "asi un moti% sa !lece.

Cu si"uranta ca nu)i interesea#a nici suiectele medicale ,

nici cancanurile de s!ital si nici re"ulile jocului de

* rid"e * , de e'em!lu , care au fost discutate cu a!rindere

toata seara.

-ar %iata ne oli"a sa a%em si relatii cu oameni


2/13

cu di%erse !reocu!ari. -e aceea , de multe ori , in%itatiile

!e care le facem ne !un in situatia de a fi "a#da unor

!etreceri in care asistenta este etero"ena. Oli"atia noastra

este sa)i antrenam !e cei !re#enti in dscutii a"reaile ,

accesiile tuturor. sa nu %i se !ara o e'a"erare , dar rolul

nostru nu este de!arte de acela al unui re"i#or. -iscutia

!rofesionala nu treuie sa aca!are#e con%ersatia !entru ca

sco!ul ei este altul ) acela de a afla lucruri noi , de

interes "eneral. -e aceea %om a%ea "rija sa nu "ru!am la

masa !ersoane care au aceeasi meserie. Con%ersatia !oate foarte

ine sa incea!a !rintr relatarea unui fa!t di%ers si sa

ajun"a la consideratii "enerale asu!ra eternelor !roleme ale

%ietii.

E'ista insa suiecte care !ot fi discutate doar intre

!rieteni. /nul dintre ele si nu cel mai !utin im!ortant , este

cel al anilor. -aca este !ermis sa discuti des!re !retul

unei calatorii , este o "afa sa discuti des!re !retul unui

cadou. Asemenea "afe ne fac sa)i recunoastem !e !ar%eniti de

la o !osta. -ar culmea !rostului "ust este sa te !lin"i de

li!sa anilor , de neca#urile din familie sau de la ser%iciu.

In !lus , acest lucru este si inutil ) nimeni nu)ti %are#ol%a !rolemele ci doar te %a com!atimi !unindu)te intr)o

situatie umilitoare. O "afa deoseit de "ra%a este sa ceri

consultatii unui om de meserie. Nici un anc$er nu)ti %a

indica , "ratuit , cel mai un !lasament !entru anii tai numai

!entru ca este in%itat in aceasi casa cu tine. Nimic nu)l

%a constrin"e sa)ti dea informatiile !e care firma sa le

cum!ara cu ani "rei.

Cei mai rai dintre toti sunt totusi olna%ii eterni

!entru care un medic este oricind ine%enit , uitind ca

nimeni nu %a !utea !une un dia"nostic in asemenea conditii.

In !lus , nici un medic nu %a fi deloc fericit sa dea

consultatii in tim!ul lier. Cu umor , ar !utea reactiona ca

medicul %iene# de%enit celeru !rin ras!unsul sau dat cu

oca#ia unei serate la care i s)a cerut o consultatie +

* Va %oi e'amina cu !lacere , doamna , ine%oiti sa %a

de#racati.* (

A!roa!e orice a%ocat sau !rofesor !oate sa %a cite#e

una sau doua anecdote care ilustrea#a mania multor oameni !e

care ii intilnim deseori in societate , de a amesteca %iata

!rofesionala cu tim!ul lier.

0anii , "rijile familiale sau !rofesionale , consultatiile

de orice fel sunt deci teme de ocolit. -e asemenea ,

discutiile des!re !olitica si reli"ie sint considerate tau ,

deoarece amindoua sunt !rea ferm conturate in mintea omului

!entru a fi sc$imate la o reuniune oarecare fara riscul de

a de"enera in cearta. Si una si cealalta tin de !re"atirea ,

de "indirea omului %ariind uneori enorm de la o !ersoana laalta. Totusi , in ca#ul unor discutii a!rinse sa urmam e'em!lul

celor care nu)si !ierd cum!atul. In acelasi tim! , rolul "a#dei

sau , in asenta ei , al altui in%itat este sa sc$ime

suiectul.

Sa retinem , in conclu#ie , ca reusita unei !etreceri

de!inde de talentul "a#dei de a)si ale"e musafirii. Sa nu ne

amitionam sa)i c$emam deodata !e toti cei !e care ii

cunoastem , numai ca sa sca!am de oli"atiile !e care le

a%em.


3/13

ARTA REPICII SI CONVERSATIA A1REA0IA

Treuie sa fii intotdeauna atent la ceea ce s!ui ,

astfel incit sa nu)ti !ui interlocutorul in inferioritate ,

c$iar daca esti mai instruit sau mai informat decit el. Asta

nu inseamna ca treuie sa)i dai mereu dre!tate celuilalt.

Oricit de !arado'al ar !area , in acest * joc * !oti ca!ata

re!utatia unui coseur stralucit. -e ce & Pentru ca a sti sa

asculti este o arta du!a cum a te atine sa dai mereu

sfaturi este o do%ada de intele!ciune.

Sa res!ecti o!iniia celuilalt , c$iar daca difera de a

ta deorece s)ar !utea sa fie intemeiata. Asta nu inseamna sa

renunti automat la !ro!ria o!inie si nici s)o consideri

minora. Suiectul !oate ramine desc$is , iar dialo"ul unica

modalitate de a)l elucida. Nimic nu te im!iedica sa)ti sustii

ideea in cadrul dialo"ului creat. 2a)o fara a)ti ji"ni

interlocutorul. Sa e%itam inter%entiile cate"orice de "enul

* Aiurea ( *, * Nici %ora ( * , * Va inselati (* sau * Ce

eroare ( *. Ele sunt o do%ada a li!sei de educatie si !ot

loca iremediail con%ersatia. -ati)i si celuilalt !osiilitatea

sa inter%ina. Astfel , este mai !otri%it sa s!uneti +* Iertati)ma , domnule , dar asu!ra !arerii dumnea%oastra se mai

!oate discuta. * In orice ca# sa nu ne intreru!em niciodata

interlocutorul. Cel care o face este la fel de %ino%at ca

cel care %oreste tot tim!ul. a acest ca!itol ar fi util

sa !reci#am ca este foarte im!ortant si cu cine * con%ersam *.

Sa nu discutam fara discernamint cu oricine anumite suiecte ,

deorece riscam ca s!alatoreasa noastra , o femeie foarte

cumsecade altfel , sa um!le tir"ul cu neca#urile noastre

intime ( -aca ni%elul con%ersatiei ne de!aseste , nu desc$idem

"ura 3 cel !utin nu riscam sa ne facem de ris ( Am asistat

la urmatoarea intim!lare amu#anta ) intr)un "ru! de intelectuale

ce se !lin"eau de li!sa de s!atiu , a nimerit o tinara mai

!utin scolita care s)a simtit in dre!t sa inter%ina + da ,

a%eti dre!tate , si la noi e in"$esuiala in ucatarie , unul

intra , altul iese ) e !ur si sim!lu , cum sa %a s!un ... un

trafic de influenta (

CO4PI4ENTEE

4icile com!limente intretin con%ersatia ca si micile

cadouri , !rietenia. Nu este o i!ocri#ie sa)i faci un

com!liment sta!inei casei asu!ra "ustului un al mincarii ,

c$iar daca nu a "atit)o ea. -ar sa)i s!ui unei femei de

sai#eci de ani ca ai luat)o dre!t fiica ei nu este un

com!liment , ci este o im!olitete . Tot atit de ne!otri%it ar

fi sa)i s!ui "a#dei + * 4inunat acest !ortelan. Cred ca %)a

costat destul de mult ( *A face com!limente e'a"erate este o li!sa de tact ,

dar a cere sa ti se faca , este o do%ada de !rostie.

Intilnim deseori !ersoane a%ide de com!limente , iar

e'!resia en"le#easca * fis$in" for com!liments * 5 !escuind

com!limente 6 le caracteri#ea#a foarte ine. Cum sa reactionam &

Pur si sim!lu cu ailitate ) e%itam sa fim cara"$iosi la

rindul nostru , acordindu)le. Cel a%id de com!limente %a

desc$ide discutia !e o tema care)l a%antajea#a. Neintrind noi

in * joc * , discutia %a de%eni monolo" si !rietenul nostru %a


4/13

sfirsi !rin a se lauda sin"ur.

E'ista in fiecare dintre noi tendinte de a ne

autocaracteri#a. Adeseori au#im !ersoane care se simt datoare

sa ne s!una + * Eu sunt un om foarte corect 3 eu sunt foarte

cinstit si discret 3 eu sunt foarte !unctual 3 eu sunt foarte

un in meseria mea. * -orind sa ne ofere ima"inea totala a

* !ersonalitatii * lor o com!letea#a cu ceea ce %or numi ei

* cusururi * + * dar am si defcete + sunt !rea un , !rea nai% ,

!rea sincer , !rea serios etc * (

Sa)i lasam !e ceilalti sa ne a!recie#e du!a fa!tele

noastre si nu du!a %ore. Aceasta cate"orie de oameni nu

otin increderea celor din jur ci dim!otri%a tre#esc

sus!iciuni.

CEEA CE TRE0/IE E7C/S -IN CONVERSATIE

4ulti oameni foarte ca!aili in meseria lor se simt

!ierduti odata iesiti din cadrul !rofesional si sufera in

societate de un real com!le' de inferioritate. Pentru acestia ,

un sin"ur sfat + sa fie atenti la ceea ce se !etrece in

jurul lor , sa imite sau sa e%ite ceea ce le !lace sau nu.Arta con%ersatiei , cum am mai s!us)o , nu se in%ata dintr)o

data.

Sa ne ferim sa tra"em conclu#ii de o analitate

infioratoare , ca + * A$ , femeile * sau * A$ , aratii , toti *

* sunt la fel *. -e%enim in mod automat ridicoli.

1enerali#arile de felul * femeile * , * aratii * , * !atronii * ,

* o"atii * , * saracii * , utili#ate e'cesi% denota o mare

saracie s!irituala. -u!a cite am trait in acest secol , ar fi

de dorit ca o fiinta "inditoare sa nu se mai lase !acalita

de aceasta lene s!irituala care tra"e conclu#ia * Rusii , *

* nemtii , e%reii sunt de %ina ... *. Sa ne amintim de

re#ultatul !e care l)au a%ut in istorie aceste judecati

inconstiente.

Este e%ident ca o concersatie nu !oate fi sustinuta

!rin e'!resii laconice + * -a * , * Nu *. a fel , o re!lica

!rost inteleasa nu te autori#ea#a sa lanse#i un * Ce & * ,

* Cum & * in loc de * Poftim & *. In asemenea situatii !oti da

mai multa am!loare intrearii s!unind + * Cum se numea orasul

des!re care %oreati & *.

Este !ermis sa %orim des!re !rietenii care nu sunt

de fata & Si"ur ca da , dar de!inde cum o facem. Se stie ca

des!re cei care nu sunt de fata se %oreste intotdeauna cu

!lacere. -ar nu a%em %oie sa s!unem nici mai mult nici

mai !utin decit daca ar fi de fata. 4ai mult decit atit ,

este necesar sa le luam a!ararea im!otri%a deni"ratorilor.

Inter%entia noastra ne %a !une la ada!ost de orice calomnie ,

de orice irfa.A)i forfeca !e cei asenti este semnul li!sei de

caracter c$iar daca te ascun#i in s!atele unui ne%ino%at +

* ai sa irfim un !ic (*. In !lus este un joc foarte

!ericulos , caci informatia ajun"e mai de%reme sau mai tir#iu

la cei in cau#a. Stiind aceasta , inseamna sa fii total li!sit

de inteli"enta sa o faci , ca doar nu %rei sa ai dusmani

de una %oie. -aca este %ora des!re !rieteni a)i a!ara

de%ine o datorie de onoare. Atineti)%a sa le transmiteti

!eniila discutie , alimentind irfa. Prietenii o %or afla


5/13

oricum de la altcine%a , iar daca nu , cu atit mai ine (

Sa limite#i con%ersatia la a %ori des!re altii este

nu numai o im!olitete , dar denota si li!sa de ima"inatie. Sa

faci mereu afirmatii ironice sau "lume atit la adresa celor

!re#enti , cit si a celor asenti , nu do%edeste ca esti

s!iritual , ci !rost crescut.

-aca te)ai simtit ine intr)o societate , dar la

!ro'ima oca#ie nu mai esti in%itat , "indeste)te unde ai

"resit , caci ai "resit in mod si"ur.

Se !oate intim!la ca unul dintre amatorii de calomnii

sau "lume !roaste sa %a alea"a dre!t ascultator. In acest

ca# , e'ista o solutie !e cit de ele"anta , !e atit de

eficace si care nu necesita decit !utin curaj. Sa c$emati

* %ictima * sa !artici!e si ea la discutie ar fi o lectie

ideala !entru irfitori. C$iar daca sunteti ru"at , nu %a

amestecati in certurile dintre !arinti si co!ii , intre

indra"ostiti sau intre !rieteni. Ei se %or im!aca in mod

si"ur iar dumnea%ostra %eti de%eni ta!ul is!asitor.

C/4 SE INTRETINE SI CIN- SE TER4INA

O CONVERSATIE

-es!re ce %orim in societate & In Euro!a nu %ei trece

dre!t un om culti%at daca te %ei limita la discutia des!re

%reme. In sc$im , en"le#ilor le)a intrat in sin"e acest

suiect !e care)l aordea#a ori de cite ori se intilnesc.

Con%ersatia des!re %reme are , sa recunoastem , anumite a%antaje.

Este e'trem de usor de intretinut , e a"reaila si nu risca

sa ofense#e !e nimeni. O multime de alte suiecte !ot ca!ta

interesul a doi sau mai multi in%itati , uneori a intre"ii

asistente + arta , literatura , s!ortul ) cu !redilectie fotalul ,

situatia !olitica interna sau internationala si re!ercursiunile

sale asu!ra destinelor indi%iduale 3 ultima carte a!aruta sau

ultimul model de masina , calatoriile si !roiectele de %acanta.

Cum se intretine o con%ersatie & Vom a%ea "rija sa

nu)l !lictisim !e interlocutorul nostru cu o tema de care

este strain. -aca nu a citit cartea des!re care am ince!ut

sa %orim , nu %om insista la infinit !o%estindu)i suiectul.

Ne %om re#uma la a face cite%a oser%atii !ertinente

recomandindu)i)o cu caldura sau cu raceala , de la ca# la

ca#.

Este foarte ne!lacut sa te lanse#i de asemena , in

comentarea ultimului film %a#ut !e ecrane , daca n)ai retinut

decit actiunea. Te %ei descurca foarte "reu cu formule de

"enul * El o iueste !e ea , dar ea l)a !arasit * sau

* frumos film ( 4)a im!resionat !ina la lacrimi ( *. Este

im!ortant sa te interese#i si sa retii numele actorilor

si al re"i#orului. Vei face o im!resie e'celenta si toatalumea %a a%ea de cisti"at.

-e oicei , in orice societate se ajun"e si la

anecdote. Sa fim atenti !entru ca e'ista riscul de a !o%esti

aceeasi anecdota acelorasi !ersoane. O anecdota amu#anta !oate

sa rela'e#e con%ersatia , cu conditia sa stii cind si cum s)o

s!ui. 4ai mult ( Pentru a fi sa%urata de cei !re#enti ,

anecdota treuie sa fie s!usa cu mult talent si fara ... a

uita !oanta ( /nii au un talent deoseit de a !lasa cind

treuie fra#e de "enul + * Acesta imi suna ca istoria lui


6/13

Oscar 9ilde care in%itat la un anc$et .. * sau * I s)a

intim!lat ce%a asemanator lui 4ar: T;ain cind ... * Este

suficient ca anecdotele sa se tina lant antrenindu)i !e toti

intr)o ade%arata com!etitie !e aceeasi tema. Si deodata

%oreste toata lumea , rumoarea este "enerala , iar con%ersatia

risca sa moara. Este momentul in care societatea se im!arte

in "ru!uri. /nii domni sunt dis!usi sa asculte anecdotele

!icante , de ne!o%estit in fata doamnelor , dar un om ine

crescut se %a atine sa s!una anecdote decoltate. Oricit de

mult si)ar cere scu#e , oricit de mult $a# ar a%ea , !ersoana

care le s!une se com!romite. Ni s)ar !utea re!rosa ca unora

* le sta ine * , ca sunt * ire#istiili * . Cu riscul de a

!area ri"i#i , nu suntem de acord cu %orele tari intr)o

societate aleasa.

Pentru una reusita a !etrecerii , con%ersatia treuie

sa ramina antrenanta iar o "a#da treuie sa stie cum sa o

faca ) sa inter%ina in dialo"ul dintre doi interlocutori daca

este ne%oie , si uneori sa concilie#e !unctele de %edere

di%er"ente.

/n om care stie sa !rimeasca in%itati nu %a da

niciodata nimanui im!resia ca l)a in%itat !entru a ului cu!ro!ria lui cultura. Pentru toate rece!tiile , 0rillant Sa%arin

a formulat o re"ula demna de a fi retinuta + * sa in%iti

!e cine%a inseamna sa)i asi"uri o stare !lacuta !entru tot

tim!ul cit %a ramine su aco!erisul tau *.

Se s!une ca treuie sa !arasesti o !etrecere in

momentul in care a ajuns in culmea stralucirii. Este cel mai

un mod de a !astra des!re ea o amintire !lacuta. Constatarea

e %alaila si cind este %ora des!re con%ersatie. Nu e'ista

suiect !e care sa)l !oti e!ui#a si tocmai in aceasta consta

farmecul lui. Prolema inc$eierii unei con%ersatii ) ceea ce

ec$i%alea#a cu terminarea !etrecerii ) este foarte im!ortanta.

Ea de!inde de musafiri , nu de "a#da. -ar din dorinta de a

!artici!a in sfirsit si ea la discutii , aceasta !oate comite

mai multe "reseli.

Prima "reseala + du!a ce a ser%it toate felurile de

mincare si toate auturile , "a#da ar %rea sa se ucure de

in%itatii sai !entru a sta de %ora linistita si trece la

* o curatenie "enerala * , strin"e tot , s!ala toate %asele ,

scututra fata de masa etc ) cu o ostentatie de care nici

macar nu e constienta ( In mod firesc , musafirii simt in

acest moment un semnal de !lecare. Acum tot "a#da comite a

doua "reseala + incearca cu orice !ret sa)i retina. Se simte

ji"nita , im!lora , ascunde !osete , fulare. C$iar daca dorinta

de a !leca a in%itatilor nu era ferma , acum %a de%eni !ur

si sim!lu din dorinta omului ce se re%olta fata de orice

constrin"ere. -eci cum treuie !rocedat & -aca suntem "a#de se

e o masa festi%a , cu in%itati im!ortanti , ne %om miscafoarte rar si incet , dar eficient. Putem strin"e tot ce este

in !lus , !utem sc$ima scrumierele , dar nu cind %rem noi ,

ci cind se i%este un moment !rielnic si nu in mijlocul

unei con%ersatii !asionante. Sa nu ne dorim in acel moment

ca totul sa fie * !a$ar *. O casa deranjata in tim!ul unei

!etreceri arata foarte ine. 4ai a%em la indemina si cealalta

solutie , !e care am mai amintit)o + sa lasam musafirii sa

!artici!e la !re"atirea mesei !entru desert si cafea. -aca

"a#da da tonul cu naturalete nimeni nu se %a simti ji"nit


7/13

si %om oser%a ca sa fii "a#da nu este o cor%oada , ci o

!lacere. 0ineinteles ca nu e %ora de o reuniune !retentioasa.

In acest ca# treuie sa a!elam la un ajutor din afara.

Putem de !ilda sa c$emama femeia care ne ajuta la curatenie

!entru a s!ala %asele si a ne fi de folos la ucatarie.

Nu este e'a"erat sa an"ajam doi c$elneri calificati care %or

face indatoririle "a#dei sa fie foarte usoare. In amele

ca#uri musafirii %or da acestor !ersoane mici sume de ani

5 dar nu !rea mici 6.

Celelalte "reseli care !ot strica o reuniune reusita

sunt comise de in%itati. A)ti anunta dorinta de a !leca cu

%oce tare si tinind mortis sa)ti iei ramas un de la toata

lumea , cind %e#i ca toti se simt foarte ine , este de

neiertat. Sa te retra"i discret , sa !leci neoser%at ,

transmitind toate cele une tutror !rin amfitrion este

formula ideala. a fel de ne!lacut este sa insisti cu tot

dinadinsul sa se !relun"easca !etrecerea , c$iar daca simti ca

toti ar dori sa fie acasa in !at , sa se odi$neasca in

sfirsit. S)ar !utea sa ai succes , sa se ramina !este limita ,

dar amintirea acelei no!ti !ierdute %a !ro%oca multa %reme

cosmaruri tuturor , inclusi% "a#dei.

I4PORTANTA TIN/TEI

Nu !utem %ori des!re con%ersatie ) des!re arta de a

"asi suiecte interesante si de a le sustine cu %er%a ) fara

a ne referi la relatia strinsa dintre acestea si felul in

care ne !re#entam in societate.

Cum mer"em , cum ne ase#am , cum ne miscam , in tim!

ce stam de %ora cu cine%a & Acest ca!itol se %a referi in

s!ecial la cite%a lucruri !e care ar treui sa le e%itam

cind stam de %ora. Cind suntem in societate nu tinem miinile

in u#unare , dar nici !e solduri si nici la s!ate. Nu ne

a"atam de un scaun sau de mar"inea unei mese si cu atit

mai !utin de interlocutorul nostru sau de un nasture al

$ainei sale. Cind ne ase#am !e un fotoliu sau !e un scaun ,

stam dre!t ale"indu)ne o !o#itie comoda , fara sa ne

incrucisam sau sa ne alansam !icioarele. Ne %om feri sa ne

miscam !ermanent miinile si sa ne jucam cu de"etele. Nu ne

%om a!ro!ia !rea mult de interlocutorul nostru si nu)l %om

atin"e in cursul con%ersatiei , c$iar daca ea de%ine

!al!itanta. Cind %orim nu ducem la "ura nici creionul , nici

c$iritul si nici scoitoarea.

-aca suntem la masa , facem in asa fel ca sa

ocu!am un s!atiu re#onail incit sa aia loc si ceilalti

comeseni. Inainte de a %ori , scoatem ti"ara din "ura , em

fara sa facem #"omot , manincam in tacere. -ar se cade sa

com!letam aceste re"uli "enerale. Vedem adeseori tinere feteridicindu)si mult fusta deasu!ra "enunc$ilor mai ales cind

este cald. -aca fata des!re care %orim este intr)ade%ar

atra"atoare , lucrul acesta nu este de#a"reail. Totusi , una

cu%iinta inter#ice "esturile !rea ostentati%e si cere de !ilda

femeilor sa se ase#e !e fusta. Industria te'tila ne ofera

asta#i tesaturi nesifonaile , !entru ca nimeni sa nu in%oce

sifonarea dre!t scu#a , !entru "estul atit de neele"ant de

a)ti ridica fusta cind te ase#i.

a o rece!tie , %ara , un arat nu)si scoate $aina ,


8/13

fara sa fie in%itat sa o faca , iar daca !oarta retele n)o

face niciodata. A insoti acest "est de intrearea +

* Imi !ermiteti & * este o do%ada de !roasta crestere , !entru

ca fa!tul este im!linit. Ce "a#da ar fi aceea care ar

ras!unde !rom!t + * Nu ( *.

Intr)o societate , de multe ori , "esturile sunt mai

im!ortante decit cu%intele. In !rinci!iu , le"ile os!italitatii

oli"a "a#da sa inde!lineasca musafirilor a!roa!e orice

dorinta !entru ca acestia sa se simta cit mai ine. Este

insa de datoria in%itatilor sa nu au#e#e de aceasta

liertate. Oricit de ine crescuta ar fi !ersoana care ne

!rimeste are si ea o limita a radarii. Sa nu o !unem in

situatia delicata de a de%eni ne!oliticoasa , silind)o sa ne

inter#ica anumite "esturi.

Ne !utem simti intr)o casa straina *ca la noi acasa*,

dar sa nu uitam ca nu suntem c$iar acasa (

Oamenii sunt !rin natura lor e"oisti si este normal

sa doreasca sa se simta cit mai ine , cu orice !ret.

Acestia se %or !urta cu de#in%oltura fara a tine !rea mult

cont de cei din jurul lor. -ar sa nu confundam de#in%oltura

cu ora#nicia ( -e aici decur"e oli"atia musafirului de acere a!roarea amfitrionului inca inainte de a face anumite

"esturi. Nu)l %om !une !e acesta in fata fa!tului im!linit

cre#ind ca niste cu%inte formale + * imi dati %oie , nu & *

rostite ulterior %a %or califica dre!t om ine crescut ci

dim!otri%a ( Vei fi calificat dre!t ceea ce esti in realitate

) un mare adaran.

In tot ceea ce facem iin societate im!ortant este sa

a%em simtul masurii. Nimeni nu te %a oli"a sa stai cu

$aina !e tine cind in casa sunt


9/13

de!arte de tine , e ine sa)ti sta!inesti neradarea !ina

cind "asesti o oca#ie fa%oraila sa te a!ro!ii de ea. -e

asemenea , in societate , nu cinti , nu fluieri , nu fredone#i o

melodie , c$iar daca esti in#estrat cu o %oce fermecatoare.

Oricit de serioasa ar fi o discutie , treuie sa)i acordam

interlocutorului nostru un suris amical. -ar sa ne atinem sa

ridem indelun" cind !o%esteste cine%a o istorioara , si cu

atit mai mult cind o facem noi insine. -e asemenea , nu %om

ride cind cine%a face o mica "afa , deoarece nici noi nu

suntem scutiti de asemenea incurcaturi.

Se !oate intim!la , ca din anumite moti%e ) de !ilda

ceilalti in%itati nu au sosit inca ) un musafir sa nu aia

cu cine sta de %ora. In aceasta situatie o "a#da atenta

%a a%ea "rija sa)i "aseasca celui care se !lictiseste o

ocu!atie a"reaila. Ii %a oferi ce%a de aut , ii %a da o

re%ista sau ii %a !ro!une sa aculte mu#ica. a rindul lui ,

in%itatul , %a aste!ta linistit fara sa aia dre!tul de

* a)si omori tim!ul * facind o ins!ectie !rin toata casa si

cu atit mai mult sa atin"a diferite oiecte ce)i stirnesc

curio#itatea. Ne !utem uita in ilioteca , du!a ce am cerut

%oie , dar nu ne %om lua un rat de carti !entru acasa.Vom cere daca dorim , una sin"ura a%ind "rija sa !reci#am

cind o aducem ina!oi , si sa o si aducem ( a rindul ei

"a#da ar treui sa note#e intr)un caiet !re"atit in acest

sco! ) cine , cind si ce carte a luat. Nu %a a#ati !e

memorie ( Procedati la fel cu casetele %ideo sau audio. -aca

cine%a se simte ji"nit e de rea credinta.

C/4 NE E7PRI4A4

Este de la sine inteles ca treuie sa amintim

referitor la con%ersatie , cite%a re"uli !ri%ind limajul !e

care il folosim. Co%ersatia este o e'celenta scoala de

retorica. /nde am !utea sa ne familiari#am mai ine cu arta

%oririi decit intr)un cerc de !ersoane culti%ate & Sa asculti

cu atentie ce se s!une , sa te straduiesti sa folosesti un

limaj ales , anali#indu)te cu simt critic este cel mai un

mijloc de a)ti imo"ati %ocaularul si de a)ti lar"i

!osiilitatile de e'!rimare. 2rec%entarea re"ulata a unei

societati alese de#%olta in acelasi tim! s!iritul nostru

analitic , simtul de oser%atie si ca!acitatea de a face o

sinte#a. In fiecare #i intilnim !ersoane care nu sunt

ca!aile sa finali#e#e o idee. Ne"asindu)si cu%intele !otri%ite

ele lasa fra#ele neterminate si !o%estirile in coada de

!este ( E'em!lul clasic !rin care !si$olo"ii demonstrea#a

dificultatea de a te a'!rima fara a recur"e la semne este

cel al scarii in s!irala !e care treuie sa o definesti in

!utine cu%inte. -in o suta de !ersoane carora le)am !uneintrearea , aia #ece ar reusi sa ras!unda fara sa desene#e

in aer un tiruson ascendent (

E'ista !e %remuri un joc de societate , !e cit de

distracti% !e atit de instructi%. El consta din ale"erea de

catre "a#da sau de catre in%itati a unui numar e"al de

cu%inte , de !ilda + cinci cu%inte comune , cinci notiuni

astracte si cinci cu%inte rare , carora !artici!antii treuiau

sa le deas definitii corecte. Plecind de la + co%or , sifon ,

autou# , floare , melc , trecind !rin ) incercarea de a defini )


10/13

metem!si$o#a , !ara!si$olo"ia , iuirea , $o)ul , carisma si

ajun"ind la + raara , andi%a , auin , $asis , trufa , jocul

!oate de%eni !asionant. Rar %or !utea fi e%itate definitiile

de "enul + iuirea este cind ... . -in !acate acest autentic

e'ercitiu intelectual a fost inlocuit cu altul care)i in%ita

!e cei !re#enti sa se e'!rime !rin semne , sa mime#e un

cu%int. Acest joc se !ractica asta#i in toate taerele

!entru co!ii , !e culoarele scolilor si la !etreceri ,

constituind doar un mijloc de ditractie , li!sit de elementul

instructi% ) imo"atirea %ocaularului.

Am oser%at ca din cau#a unui %ocaular sarac care

denota li!sa de cultura , majoritatea oamenilor lasa alta o

discutie aia ince!uta sau se refu"ia#a in e'!resii de o

mare analitate , cum ar fi * E foarte ade%arat *,* Asa e %iata*,

* Asa e lumea *,* Asta este *. Sa ne ferim sa folosim in

!ermanenta e'!resii ca + * !e cu%int de onoare ( *,

* !e cu%intul meu ( *,* fantastic ( *,* formidail ( *,

* Nemaiau#it ( *, cre#ind ca ele dau "reutate s!uselor noastre.

Au de%enit ade%arate ticuri %erale e'!resiile + * nu stiu

cum sa)ti s!un * , * ce sa)ti !o%estesc * , * adica , n)am

inteles * , si , treuie sa recunoastem ca ele suntre!re#entati%e !entru o lar"a cate"orie de oameni care , daca

ar renunta la ele , ar constata ca n)ar mai a%ea nimic de

s!us. -ar cel mai oositor este felul in care unii isi

termina toate fra#ele cu + * Asta este * , * Ce sa)i faci & *,

* 4a ro" * , * In sfirsit * , * Au#i & * mai ales la telefon.

Adeseori , aceste formulari sunt fie a"resi%e , fie cer o

a!roare , dar cel mai des , nu au nici un sens , sunt %ore

"oale. Ele ranesc !ur si sim!lu au#ul , ca #"omotul acului !e

o atrina !laca de !atefon. Treui sa recunoastem ca ne

!lictiseste de moarte o discutie !resarata din aundenta cu

formulari de acest fel + * ) -uminica trecuta am mers la

"inerele meu , nu)i asa & Ne)a dus cu masina , stiti & Si stiti

ce s)a intim!lat & Tim!ul s)a stricat , nu)i asa & Cu masina

noatra , o -acie , stiti & Cind ai o duminica liera , nu stiu

cum sa)ti s!un. * s.a.m.d. .

a frontiera dintre ne!olitete si saracie mentala se

!lasea#a ras!unsurile stereoti!e + * -a , natural ( *, * Este

asolut clar ( *,* Nici o le"atura ( *,* Total e'clus *. Cu un

rutal ) * Nu ma interesea#a * ) iti taie %ora , cind s!ui si

tu ce%a , !isalo"ul care te)a silit sa asculti o lun"a

relatare des!re starea sanatatii unei !ersoane !e care o

cunosti %a". In amele ca#uri , esti indre!tatit sa te simti

ofensat. Este de dorit sa ne ci#elam !urtarea si %ocaularul

facind un efort de a ne dearasa de acest alast lin"%istic

care ne !oate !lasa in cate"oria oamenilor !rost crescuti.

imajul este sin"urul mijloc de comunicare. Sa facem

in asa fel incit sa fim intelesi de toata lumea. E o"rosolanie sa %oresti cu un !rieten france#a , de e'em!lu ,

cind toti stiu ca !rietenul %oreste romaneste foarte ine.

In !lus , !utem a%ea sur!ri#e de#a"reaile , caci e !osiil ca

cine%a din societate sa fi in%atat lima res!ecti%a !e

"enunc$ii unicii si sa intelea"a !erfect oser%atia ne!lacuta

!e care ai facut)o la adresa lui. Treuie sa renuntam la

acest oicei !rost ca si la semnele cons!irati%e , %oritul

la urec$e , cli!itul semnificati% din oc$i , la "esturile cu

mina !e care le credem discrete , intr)un cu%int , la tot ce


11/13

e'clude din con%ersatie !e ceilalti.

/n loc s!ecial il ocu!a aici folosirea incorecta a

limii , fie din i"noranta fie din ne"lijenta. Pentru un om

mai !utin instruit sau !entru un autodidact , daca sunt

constienti de $andica!ul lor , solutia de a nu se face de

ris foarte sim!la ) ocolesc cu%intele de a caror semnificatie

si !ronuntie nu sunt si"uri. Ideal ar fi sa se lamureasca

!e loc intreind ceea ce nu stiu sau consultind un

dictionar. Nu este deloc de"radant sa intrei + ce este

na!ul 3 nu)mi este clar termenul de lo 3 ce se intele"e !rin

fe#ail & ce este o li!otimie &

4ai !eniila este situatia in care o !ersoana cu o

functie im!ortanta %oreste incorect. /neori , momentul este doar

amu#ant. -ar , cind ne "indim ca suntem un !o!or care a fost

condus atitea decenii de oameni incom!etenti si inculti , nu

!utem sa nu ne intristam. /n director al unui liceu de

!resti"iu a%ea mereu dificultati la citirea darii de seama ,

si , cind ajun"ea la anali#a muncii in ateliere , oscila

%esnic intre * maestrii * si * maistri *. Nu a in%atat niciodata

sa s!una corect maistri ( 2olosirea "resita a cu%intelor !oate

face oiectul unor studii de s!ecialitate. 4a %oi o!rinumai la cite%a e'em!le !e care le)am retinut asolut

intim!lator , e'em!le stu!efiante si a!roa!e incrediile. /n

inalt demnitar este inter%ie%at !e tema cu!lului Ceausescu !e

care il cunostea indea!roa!e + * Voreau intr)un limaj

mar"inali#at *, s!une acesta. * Cum adica & * , incearca sa se

lamureasca !ierit re!orterul. * Adica un limaj de la mar"inea

orasului ( *

In tim!ul !re#entarii jurnalului de actualitati un

crainic stranuta. Este omeneste ( El nu trece !este incident ,

ci se simte dator sa !reci#e#e + * 4a scu#ati , este o sim!la

indis!o#itie locala ( * Crainica de la jurnalul de actualitati

s!une cu de#in%oltura + cultul mo>#aic 5 nu mo#a>ic 6 (

Il au#im frec%ent !e un mare !olitician s!unind +

* A%em de re#ol%at !rioritati de intiia mina * si , mai "ra% +

* Am a%ut !ina acum "u%erne liertine ( *. In toate tarile

cad "u%erne , !oate cad si din cau#a liertinajului , dar , in

mod cert !ersonajul nostru nu cunostea sensul cu%intului

* liertin * ) indecent , usuratic , desfrinat. Nu !utem folosi un

cu%int in sensul dorit de noi !entru sim!lul moti% ca din

i"noranta am cre#ut ca inseamna altce%a ( In ca#ul de mai

sus , cel care l)a utili#at a %rut sa s!una ca !recedentele

"u%erne nu au res!ectat ri"uros le"ea , asumindu)si liertatea

de a o inter!reta. Este cu totul altce%a (

A N/ SE NE1I?A

In orice oca#ie si in orice con%ersatie truie sa)ticunosti locul. -aca in%itatul de onoare atra"e atentia

asu!ra lui este normal. -ar daca un in%itat insi"nifiant

aca!area#a intentionat intrea"a con%ersatie , atra"e toate

!ri%irile s!re el , intr)un cu%int se doreste !unctul de

atractie , aceasta este considerata ca o e%identa li!sa de

tact. Sa)ti !o%estesti neca#urile familiale sau intime cu %oce

tare in fata unei adunari intim!latoare , !e deasu!ra , sa te

arati a"resi% fata de ceilalti in%itati constituie "afe care

nu ne sunt iertate. Sa critici , sa %rei sa corecte#i micile


12/13

manii ale celorlalti instantaneu , inseamna sa te manifesti ca

un om mar"init. Poti foarte ine sa te atii de a face

unui filatelist remarci dis!retuitoare la adresa micilor

!atratele de $irtie colorata , sa renunti sa tii o conferinta

unui fumator asu!ra !ericolului tutunului , sau o alta unui

su!erstitios des!re succesele tale otinute intr)o %ineri , !e

data de @


13/13

in%atam sa)l ascultam !e celalalt.

8 Arta Conversatiei

Documents

Transcript of 8 Arta Conversatiei