t&acţlutfl Aâaiilitrstius« Tipografia:

BRAŞOVU, piaţa mare 8r. 22 Xriflori nsf'ranoafc» tic .*« pri* toaaotl. Ma-ur, cripto nu e* îe-

trimitâ IBirourile ae miemi: „

Brş;evfi, f i aţa mar« Hr 22 iBMtrata mai primeBoâ în Vlana Mudolfu Mosn* SuattnsUm ds Volg«* (Otio Maas), y4wi< SchmUk. Alai* E*m d lM.D'iku,A,Of>pilik,J,Dc%- u*b*rg'\n 3uîmnat«: a. V. fjohi- btrgtr An'on M tttt Sekttem B*~nat: Ir Frankfurt: 6. L. Dembt; în Ham-

burg: A. Steiner. Fraţalâ inierţianilorfi: o neriâ ţarmondn pe o ©ol4nă 8 er. u 80 or. Jimbru pentru o pu- •Ueare. Publi ări mai dea*

după tarifă ţi învoială. Baelama p« pagina I I I - « o ■areă 10 or. t. a. ata B0 ani.

^2şTTj X/CT IUI

îNunaie nem Aîstri-jMvmP» ani anft 12 fl., pe la*?

6 fl., Pe trei luni 3 fl.Psitn Roiâfiia ii strlisitatr

Pe unu am' 40 franot, pe ăâa» luni 20 franoî, pe trei ranl

10 franol.8e prenumără la t6te odorn» poştale din întru şi din afaei

şi la dd. coleotori.A&eaaiemit peatri Braiorx:

la administraţiune, piaţa m«?« Nr. 23. etagiolă I . : pe ună aaâ 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe tza$ luni 2 fl. 50 or. Cu dusulâ I» iasă: Pe unu. ană 12 tl. pa ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 4. Unâ »semplaru 5 or, ▼. ». *4a

15 bani.Atfttâ abonamentele ofttfi *! inaarţinnile sixntti a a» pl&fcl

înainte,

„(JaaetR“ ese în fi&-oare 41.

Kt. 283. Brasovfii, Mercur! 10 31) Decemvrie 1 8 9 0 .

tale unguresci, de aceea părerile nefavorabile, ce le esprimă asupra fetuluiingeniului d-lui Csaky, suntü cu atâtu mai remarcabile.

Este lucru de rnirstu, cjice co- respondentulü fóiei vienese, cum s’a pututü. ca escentricităţile pro-

■ iectului de lege pentiu Kişdedo- vurî, cari suntü aşa de necalcu­labile în urmările Jorö, se nici nu fia luate în séma de opini- unea publică din punctu de ve­dere obiectivii.

Eacă aşa, cei din Austria s’au dedaţii se-i lase se lucreze pe Un­guri, cum sciu ei, şi, cu puţine es-

3>Toia. a/toonsum.ent'Ci

„GAZETA TRANSILVANIEI“.Cu f Ianuarie 1991 stilu vechia ce deschide nou a b o n a m e n fu , la care în- vitămü pe top amicii şi sprijinitorii fóiei nóstre.

Preţulâ abonamentuluiiPentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl.

pe ş0ae luni C ti., pe anü anü 12 fl.Pentru România şi străinătate: pe trei

luni 10 franci, pe ş0se luni 20 franci, pe unii anü 40 franci. ______

Abonamente la numerele cu data de Duminecă:

Pentru Austro-Ungaria: pe anü 2 fl., pe fése luni 1 fl.

Pentru România şi străinătate: pe anü 8 í XontírmT « p fp rftsrn o h ia r s î 'im m a i franci., pe şâse luni 4 franci. c e p ţ iu m , se ie r e s c u c m a i şi n u m a iAbonarea se póte face mai uşorfi şi > .** ^i^ge cestiunî, caii arü pute

mai repede prin mandate postaié. j se producă sânge reu la guvernanţiiDomnii, cari se vorü abona din nou \ din Peşta. Şi de aceste cestiunî

Bé binevoéscá a scrie adresa lămuritü şi | se ţinu cu deosebire raporturile a aréta şi posta ultimă. < dintre Unguri şi celelalte naţiona-

AOminiSîratÎIlfîea „Gazetei TniîSîlTOjei“, | lităţi. Şi în deosebi, în ce privesce= .==■. - ^ ------— —— ţ fiarele germane centraliste, aceste

BraşovQ, 18 Decem vre v. 1890. j aprobă tactica Maghiariloră faţăA trebuitö sé surprindă pe orî | cu naţionalităţile şi nu numai odată

şi cine câtu de puţină atenţiune i au declaratü, că privescu. la poli- s’a dată pănă acuma din partea | tica maghiară suprematistă. ca la pressei germane din Austria pro- j unu idealü.iectului de lege pentru asilurile' Dér sé vedemü cum şi în ce de copii, ce l’a depusu contele! găsesce „N fr. Presse^ escentrici- Csaky încă înainte cu 9 luni pe j tăţile proiectului de lége alü d-lui biroulu camerei ungare. De tote Csaky.au vorbi tu foile vienese : de marea ) Mai ânteiu amintesce disposi- mişcare pentru reforma adminis- j ţiunile, cari obligă pe comune de trativă, de afacerea matricuîeloru | a înfiinţa asilurî de copii cu chel- şi a botezuriloru din căsătoriile ' tuelile loru proprii şi prin cari se mixte ş. a. numai de fatalulu pro-1 constrîngu a cerceta asilurile a- iectu de lege alü lui Csaky asupra j ceste toţi copii între 3—6 ani, ba grădiniloru de copii nu s’au ocupatü ; şi cei mai mici de 3 ani décá nu de locü, ca şi când n’ar avé nici au îngrijirea necesară la părinţio importanţă. J séu la tutori. Suntü ciudate aceste

Cu atâtu mai multű a trebuitü | disposiţii şi pentru aceea, pentru- se ne surprindă cetindü în (Jilele j că, fiind deja în funcţiune vr’o 700 acestea în „Neue freie Presse“ şijdeasiluri înfiinţate de reuniuni şidespre Kişdedovurile proiectate o mică corespondenţă datată dela Braşovu.

F6ia numită vienesă stă în le­gătură cu cercurile guvernamen-

corporaţiuni, nu se p6te 4ice> °ă nu esistă interesulu pentru acele institute. In comitatulu Braşovu­lui nu e nici o comună săsescă fără asilu de copii; tote suntu în-

fiinţate de reuniunile de femei, nu­mai în Braşovu suntü 5 grădini de copii germane şi una maghiară, cu înveţăt0re esaminate.

Totü aşa de ciudate ’i se parü disposiţiile, după carî nu numai femei, ci şi bărbaţii sé p0tă dirige asilurile de copii, cu tóté că este sciutu, că Froebel a întemeiatii grădina de copii pe iubirea femeii şi şi în Ungaria cea dintâiu gră­dină de copii a fostü înfiinţată de o iemeiă, (contesa Brunswyk-Ko- ronka).

Escentrice şi îngrijitóre suntü în fine — o recunósce şi foia ger­mană suprematistă— acele dispo­siţii, după cari copii nemaghiari din asilurî se fia introduşi aici şi în cunoscinţa lim bei maghiare, ca a limbei statului.

Este, 4ice „N. fr. Presse“ , o absurditate din punctu de vedere psihologicü-pedagogicü, sé voiescî

| a întroduce pe unü copilü în în- ! veţarea unei alte limbi, înainteI de ce şî-a însuşitO, nu numai cu memoria ci şi cu inima, limba sa maternă.

Din căuşele aceste crede, că va fi lucru înţelepttt dé a se des- bate acestü proiecţii mai întâiu radicalii, înainte de a i-se da putere de lege.

Nu credemü, că d-lü Csaky cu ai séi sé fia de aceeaşi părere. Ei s’au sfătuitü cátü s’au sfátuitü, însă numai cu scopü ca sé gasésca modalitatea spre a iace din asilu­rile obligátóre nisce pepiniere pen­tru maghiarisare.

Momentele psihologice - peda­gogice nici cea mai mica bătaia de capü nu le facü şoviniştilorfi, precum nu le au făcutu nici atunci, când au desbátutü şi vo- tatü iegea dela 1879 pentru intro­ducerea obligăt0re a limbei ma­ghiare în şcolile poporale, înce- péndü cu anulü primü.

Lucru de căpeteniă este de a face Ieniceri din copii nemaghiari, celelalte suntü tóté lucruri secun­dare pentru şoviniştî.

A 10

(Urmare.)

D. AI. Lahoyari, ministru de es- terne: D lorfl, onor. D. Grădişteanu, imú deputată distinsü şi tínőrö în acéstá Adunare, a pututü sé ridice înaintea D-vóstr& o cestiune din cele mai ara­toré, din cele mai grele şi din cele mai periculóse.

Aplausele unei părţi din Adunare...Voci: Ale întregei Adunări.D. ministru de esterne: Vé rogü

sé fiţi fórte liniştiţi în asemenea discu- ţianî, pentru binele D-vóströ şi alö nostru tuturorfi.

Aplausele unéi părţi din Adunare au résplátitü accentele D-sale calde...

0 yoce: Şi patriotice.D. ministru de esterne: Au rés­

plátitü accentele D-sale şi apelulö la sentimentele patriotice, cari găsescd tot- déuna unü résunetü în inimă, chiar când raţiunea nu este totdóuna de acordü cu sentimenfculö.

Nu aoeleaşî aplause arüréspláti pe ministrulü de externe, care ar rosti, dela acestă bancă, asemenea cuvinte; acelü ministru ar merita póte altceva deoatü aplause decă ar trata cestiunî de felulü acesta aşa cum le trateză, fără grijă şi f&ră réspundere, unü tínérü şi entusiastü deputatü.

Yoiu căuta sé vé calmezü pe toţi şi sé vorbimü altfelii în asemenea ces- tiunl, în cari cele mai mari şi cele mai scumpe, interese ale ţârei nóstre suntü în jocü; sé vorbimü cu linişte şi cu mésurá mai cum se cade din partea guvernului, ori de ce nuanţă politică ar fi elfi.

Aşader, nu voiu réspunde decâtii în forte scurte cuvinte asupra cestiunei pusă înainte de onor. D. Grădişteanu. D lorfl, nici în Mesagiulü Tronului, nici în Adresa Camerei, nimicii nu autorisă pe orl-cine în acestă Cameră sé c}ică că, România a hotărîtfi astădî o atitudine politică precisă şi s’a unitü cu una din cele doué mari grupuri, cari ímpartü Europa în acestü momentü. Nimicü nu vé autorisă, din actele oficiale ale gu­vernului, sé trageţi asemenea eonclu-

FOILETONULŰ „GAZ. TRANS.“

Din cietârilfi lui Blaise Pascal.In românesce I. O. lîariţiii.

Vanitatea este atátü de adéncü în- rádécmatá în inima omului, íncátü unü soldatö, o slugă, unü băiatfl de culină, unü hamalü se laudă şi voiesce s0-şl aibă admiratorii séi. Şi filosofii înşişi o voescü acésta. Şi cei ci ce scriu con era, vorü sé aibă gloria, de a fi serisü bine, şi cei ce le cetescü, vorü sé aibă gloria de-a le fi cetitü ; şi eu, oare scriu acestea am póte, aceeaşi dorinţă, ba póte de aceeaşi dorinţă suntü petrunşl şi aceia, cari le vorü ceti.

—x—Curiositatea nu e alta, decátü vani­

tate. Iu cel j mai multe caşuri cineva nu voesce sé scie unü lucru, decátü pen­tru ca sé vorbéscá despre élű. Nu amü cáiétori pe mare. décá nu amü pute vorbi nicl-odată despre ea, şi nu pentru plăcerea nóstrá amü ciilétori décá n’amü ave speranţa, că vomü puté face altora împărtăşiri despre cálétoriá nóstrá.

Dreptatea şi adevérulü suntü doué puncte atâtu de subtile, íncátü instru­

mentele nóstre suntü cu multü mai to­cite, decáfcö sé le potă atiuge esaetü. Decă le succede totuşi, apoi strivescü punctulü principalii şi se razimă íujurü de elü mai multü pe momentele false, decátü pe cele adevérate.

—x—Pentru conducerea corăbiei nu se

alege acela dintre pasageri, care este de nascere mai bună.

—x—De unde vine, cá unü schiopü nu

ne irită, pe când unü spiritü schiopátorü ne irită? Provine de acolo, că unü sohiopü recunósce, că noi umblămfi drepţii, pe cándü unü spiritü schiopátorü dice, că noi suntemü, cari sohiopátámü.

—x—Nu iubimü nicl-odată persona, ci

calităţile ei; ori décá iubimü persona, apoi trebue sé 4icemü, că complexulü calităţilorfl face persona.

—x—Faptele bune ascunse suntü cele

mai vrednice de stimă. Când aflu vr’una de acestea în istoriă, îmi place fórte multü. Irisé ele totuşi n’au fostü fácute cu totulü ín ascunsü, fiind-că au ajunsü a fi cunoscute; şi cu tóté că s’aű luatü tóté mésurile de a le ascunde, totuşi o

neînsemnată împrejurare, prin care au ajunsü la cunoscinţă, le micşorâză me­ri tulü ; pentru aceea partea oea mai fru- mosă a acestorü fapte bune constă nu mai în voinţa de a-le ascunde.

—x—Când totulü se mişcă în modü egalü,

se pare, că nu se mişcă nimicü. Când totulü merge spre disordine, ne pare că nimenea nu merge spre a se mişca. Celü ce se opresce ínsé, face sé se observe mişcarea agitată a celoralalţî ca şi unü punctü fixü.

—x—Deşi unele persóno n’au nicí unü

interesü de cele ce le spunü, nu putemüconchide de aci în modü absolutü, căele nu mintü nicl-odată, pentru-că suntüómení,cari mintüsimplunumai casé mintă./

— X—Omenii înveţă tóté, numai nu şi aceea

de a fi omeni oneşti, şi cu tote acestea ei nu-şl ínchipuescü a sci nimicü mai bine, decátü a fi ómen! oneşti. Ei îşi în- chipuescü. adecă a sci tocmai aceea, ce nu înveţă de locü.

—x—Sciinţa lucrurilorü esterne nu va fi

în stare sé mé mângăiă pentru nesciinţa moralei în timpü de restirişte ; ínsé sciinţa

moralei mé va mângâia totdéuna pentru nesciinţa lucrurilorü esterne.

—x—Timpulü vindecă durerile şi plânge­

rile, pentru-că omulft se schimbă şi nu mai este aceeaşi personă. Nici ofensa- torulü, nici ofensatulü nu mai suntü ace­leaşi persóne. Este în tocmai ca şi când cineva peste doué generaţiunl ar vedé unü poporü, care acum este iritatü. Eran- cesii, cari astăzi suntü iritaţi vorü fi şi peste doué generaţiunl totü FrancesI, dér nu aceiaşi.

—x—Ce artă vană mai e şi pictura, care

escită admiraţiunea prin aseménarea de lucruri, alü oărorfl originalü nu’lü admi- rámü.

—x—A’şl bate jocü de filosofiă, înseiii-

nézá a filosota în adevérü.— x—

Doué legi ar fi de ajunsü a guverna íntréga republică creştină, mai bine ca orî-ce alte legi politice : iubirea de Dum­nezeu şi iubirea deaprópelui.

—x— *Cei necredincioşi suntü cei mai cre­

dincioşi. Ei credü în minunile lui Ves­pasiana, ca sé nu crédá pe celea ale lui Moise.

P & g m a 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 288 —1890

siunl; şi câtil pentru insinuările organe- lorü fără mandatö şi fără autoritate, câta pentru închipuirile şi povestele pressei naţionale şi internaţionale, acestea sé-ml permiteţi nici sé le desmintű, nici sé le discuta.

’Ml pare rău, că am fosta puţina surprinsa cu aoestă cestiune ; nu m’aştep- tam sé se discute ac03tă parte a Adresei chiar astă4i.

Eram sé aducă dosarula chiar dela ministerula de externe relativa la între­vederea M. S. Regelui cu M. S. Impă- ratula Austriei, pentru a răspunde cu aote la ore cari insinuări făcute de onor. D. Grădişteanu, negreşita cu bună- credinţă.

întâlnirea Majestăţii Sale Regelui cu Impăratula Austriei, în timpula va- oanţeloră, a fosta forte scurtă; o visită curata de politeţă între doi înalţi suve­rani a doué state veoine şi amice. Aşi puté sé amintesca şi legăturile de rude- niă, cari există între amândouă casele domnitóre. Decă Majestatea Sa Regele ar fi mersa sé trateze cestiunl politice şi sé încheie tractate, nu sciţi D*vóstré, că nu numai Ţâra Românescă este o ţeră constituţională, dór şi Austro-Unga- ria este o monarchiă constituţională ? A- tuncl amândoi suveranii erau sé fiă în­tovărăşiţi de miniştrii loră de esterne.

Nici contele Kalnoky nu a fosta alături cu Impératula Austriei, nici eu nu am întovărăşită pe M. Sa Regele. Totula se reduce la o visită pură şi sim­plu de curteniă, de cuviinţă, cum se cade când Suveranula nostru trece prin sta­tele, cari sunta supuse Maiestăţii Sale Impératului Austriei. Asemenea décá una suverana dintr’una stata óre-care ala Europei ar fi trecuta prin ţâra nós- tră, cea mai elementară curteniă îla obligă sé se oprâscă şi sé aibă o întrevedere cu Suveranula statului româna.

Intru câta privesce visita D-lui ge­nerala Vlădescu la manevrele militare, cari au avuta looa în imperiula Austro- Ungarü, cósta ârăşl nu este altceva de- câta o învitaţiune graţiosă, care s’a adre­sata ministrului nostru de resbelü şi la care i-a data urmare.

Raporturile de amioiţiă, cari le avema cu monarchia vecină sunta destula de strînse ca sé nu se refuse o asemenea invitare. Şi la noi au venita oficerii cei mai distinşi din armatele străine; şi în alte timpuri D. generala Florescu, minis­tru de résboiu, a fostă invitata şi a mersa de a asistata la manevrele armatei ruse la St. Petersburg.

Ml-aţI pusa o altă întrebare. M’aţI întrebata : décá există vr’o convenţiune militară care ar fi fosta iscălită între noi şi monarchia austro ungară ? Dau cea mai formală desminţire acestui sgomota din jurnale. Prin urmare asupra aces­tora puncte precise, cari le-a atinsa on. D.Grădiştânuîn discursul séu, creda că am mulţumită Camera dându-i esplicaţiunl categorice şi leale.

Acum, decă este sé ne esplicăma asupra tendinţeloră generale ale politicei acestei ţ0rl; decă mé întrebaţi despre tripla alianţă; decă mé întrebaţi ce ati­tudine avema sé luăma faţă cu tripla alianţă a puteriloră centrale şi faţă cu celelalte puteri, cari au rémasa în afară de acâstă grupare, réspunsula meu va fi scurtă. Asemenea cestiunl nu este nici loculü, nici timpula de a le trata. Tota ce pota sé vé afirma este, că decă în­treita alianţă menţine pacea Europei, cum suntema autorisaţi sé credemă pănă acum; decă nu este întocmită decâta pentru a asigura lumei binefacerile ne­preţuite ale păcei, apoi noi Românii, cari avema trebuinţă de pace, cari as- pirăma după pace, cari nu dorima de* câta pacea, nu putemü sé nu fima per­sonala mulţumiţi de o asemenea resolu- ţiune şi de o asemenea cugetare In consiliile marilora puteri ale Europei: ínső de acolo pănă a face una tratata speciala şi formala cu acestă confederaţiune de puteri, este una pasü peste oare n'am trecuta.

Mi-se pare, că declaraţiunea mea este ârăşl formală în acestă privinţă.

M’a mai întrebata D. Grădişteanu: ce am face în viitorii ? Şi décá am face asemenea convenţiune în viitora, ce con- diţiunl am cere pentru supuşii monar- chiei austro-ungare de origine română, cari loouesca în mare număra în térile de peste Carpaţl?

Acâstă întrebare trebuia sé o pună ministrului acela, care va face aoestă tra­tata, şi sé o pună la timpula când s’ar presenta Camerei acést& convenţiune, care după spiritula şi litera constituţiunei nóstre, dânsa ar trebui sé fiă supusă vo­tului Corpuriloră legiuitóre.. Fiindcă ínsé guvernulă actuala nu ne propune o con­venţiune de felula acesta, suntü dér dis­

pensata a răspunde la o asemenea în­trebare.

Totă ce potă sé spună în generală, ca sé respundă câtă se póte de com­plecta la cuvintele patriotice şi la avân­turile generöse ale D-lui Grădişteanu, este, că atunci când s’ar face asemenea întocmiri între noi şi Austro-Ungaria, — eu vorbescă în modă cu totula ipotetică, nu ca ministru, ci urmeză pe D. Gră­dişteanu în apreoiările sale despre fapte viitóre, cari nu potă fi precisate, — când s’ar face asemenea întocmiri, apoi nici dragostea cu naţiunea maghiară, nici antipatia n’ar pute dicta resoluţiunile nóstre, ci numai interesele bine chib­zuite, bine cumpănite ale ţârei, fără emoţiune, fără entusiasmă, fără iubire şi fără ură cătră acea naţiune seu vre-o ţâră óre-care. (Aplause.)

Am cumpăni unde e pericululă, unde e soăparea, şi făcândă apelă la bunula simţa, la patriotismulă luminata ala tu­turora Româniloră din orl-ce partidă, în unanimitate am decide de sortea ţărei nóstre, de interesele supreme ale naţiu- nei române. (Aplause.)

Aşi putea sé mé mărginescă aci, căci chiar D-vostră m’aţi dispensată sé réspunda celor-lalte desvoltărl, cari le-aţi făcuta; chiar D-vostră aţi recunoscuta, că ministerula afacerilora străine ală re­gatului română cu guvernula oficială ală ţârei nu are nici o competinţă, nici ună titlu ca sé intervină în favórea supuşi- loră unei puteri străine, fiă chiar aoei supuşi de unü némü şi de ună sânge cu noi. Precum noi, orl-câta de mici amă fi, nu amă primi şi ne-amü scula în pi­ciére, ca unü singurü omă, când amü vedé, că unü guvernă străină, o putere cátü de mare ar veni sé se amestece în raporturile dintre guvernula română şi supuşii acestui stată, de orl-ce néma şi de orl-ce origine ar fi, asemenea trebue sé înţelegeţi, că o putere străină, nu nu­mai o putere mare ca Austro-Ungaria, dér chiar una Stată mai mică n’ar to­lera, ou dreptü ouvéntü, o asemenea imix­tiune.

Atâta şi nimioă mai multă.Dér décá voiţi sé faceţi unä pasă

mai multă pe acestă terenă fórte pericu- losa, eu v’aşl da ună consiliu, nu ca mi­nistru, ci ca Română.

Nu facemă nici ună bine în fa­vórea Româniloră de peste Carpaţl, când discutămă, când sternimă asemenea cestiunl.

OrI-carI ar fi simtémintele nóstre, simţeminte fórte naturale, nu le fa- cemă nici una bine prin asemenea dis­cursuri ! . ..

Toci: A! A!D. Al. Lahovari, ministru de es­

terne: Este modula meu de a privi. Póte D vóstré sé aveţi altuia. Modulă meu de a privi este acesta: ml-e frică, ca tóté aceste agitaţiuni sé nu înăs- préscá, din contră, din ce în ce mai multă raporturile dintre Români şi cele­lalte némuri ale monarchiei austro-un­gare. Ml-e frică ca nu dânşii sé plátéscá, prin o ştirbire mai mare a drepturiloră şi libertăţiloră loră, aplausele şi ma- nifestaţiunile ce se tacă aci de noi, cari suntema departe de perioulă, noi cari nu avema sé suferimă de aceste urmări.

Acum sé mai adaugă una cuvânta: D-lorü, ómenl de némula nostru, Ro­mâni, suntă nu numai în Ungaria, suntă şi în alte ţerl. România independentă nu cuprinde cea mai mare parte a Româ­niloră consideraţi din punctulü de ve­dere etnicü: Români suntă şi în Ru­sia, şi în Bulgaria, şi în Serbia, şi în Turcia . ..

0 voce: Şi în Elveţia.D. ministru de esterne; Credă,

că nu veţi cere ca noi sé intervenim ă pe lângă tote aceste ţerl şi aceste gu­verne ...

D. I. Grădişteanu : N’am cerutü in- tervenţiune.

D. ministru de esterne: Atunci ce’ml cereţi ?

I). I. Grădişteanu: Ca sé nu fiă gu­vernula prietină cu acela care asupresoe pe Români. (Aplause).

I). ministru de esterne: Atunci am onóre sé vé răspundă, că politica nu se face pe simpatii şi pasiuni, ci dtipă interesele ţârei bine cunosoute şi bine cumpănite.

Prin urmare, am onóre sé vé de­clară, că decă nu’ml cereţi a interveni în tóté ţârile pe unde suntü Români, cestiunea e sfârşită.

Terminând fi însă potü ice, în pri­vinţa dorinţeloră, oarl le-aţi esprimată, că şi eu creda, că statele cari au Ro­mâni sub dominaţiunea lorü se vorü convinge, că Românii suntü unü poporü lealü şi oredinciosă, şi oă este adevéra-

tulă loră interesă de a’i trata cu drep­tate şi moderaţiune. (Aplause.)

Şedinţa dela 8 Decemvre v. 1890.La ordinea 4 ^ fiinda continuarea

desbaterei Adresei pe articule, ia cu- vântulă spre a’şl susţine amendamen- tulă său:

D. Yalerianu Urseanu care, după-ce se íncércá a dovedi, că nu are uni­tate de idei guvernula actuală în po­litica [lesteriórá şi după-ce polemisézá ou d. Lahovary şi T. Ionescu, citeză pasagiulă din Mesagiu, care t}ice, că „raporturile României cu tote pute­rile suntă din cele mai amicale“, con­tinua aşa:

Dér, D-loră deputaţi, decă se póte în adevără, ca raporturile nóstre cu tote puterile să fiă din cele mai amicale, séu celă puţină décá se póte ca aceste ra­porturi să fiă numai „amicale,“ avemă destule motive d’a crede, că sântă cause, sunta împrejurări şi motive, cari alterézá aceste raporturi şi cari facă ca ele să nu fiă amicale d’o potrivă cu tote pu­terile. In acestă privinţă onor. D. Gră­dişteanu a ridicată deja ună văla...

Dér onor. D. ministru de externe ne spunea ieri, că a fostă surprinsa de cestiunea pusă de onor. Grădişteanu, oare a ridicată acea cestiune la ună puncta la oare nu se aştepta D-sa, şi ne-a făgăduita d. ministru, ca acjí sé aducă dosarula dela ministerula de es­terne, ca sé ne convingă, că relaţiunile nóstre cu tóté puterile suntă de o po­trivă bune, şi că nu trebue sé bănuimă câtuşi de puţină de vre-o încheiare de convenţiune cu vre-o putere în modă isolatü; ei bine, regretă cu atâta mai multă, că D. ministru n’a venita şi n’a adusă acelă dosară, pe care promisese sé’la aducă.

„Elementă de ordine în mijlooulü „popórelora, cari o încungioră, naţiunea „română se bucură văcjândă pacea Eu­ropei deplină

Da, D-loră deputaţi, naţiunea ro­mână a fostă şi va fi tot-déuna una po- pora de ordine,ună elementă puternică; ea a sciută să respingă elementele bar­bare, cari nici-odată n’au reuşită s’o în­vingă cu desăvîrşire; naţiunea română, plină de vitalitate, a sciută să’şl păstreze naţionalitatea în tote forţele şi puritatea ei. Ea a adusă ună mare serviciu Euro­pei centrale, una mare serviciu civilisaţiu- nei. Dér décá naţiunea română e una elementă de ordine, bucuria acestei na­ţiuni póte sé fiă totă atâtă de deplină după cum se pretinde c’ar ti pacea Eu­ropei ?

Buouria naţiune) române nu póte sé fiă deplină pe câta timpă o parte din acéstá naţiune, o parte din fraţii noştri sunta espuşl a îndura persecuţiunile şi neomeniile cele mai mari dela ună po- pora vecină, dela poporulă maghiară.

Bucuria nostră nu póte fi deplină când vedemă omeni, ca venerabilulă ge­nerală Traiană Dod/i, persecutată; când vedemă aceleaşi persecuţiunl şi maltra­tări îndreptate contra celorü mai stator­nici şi mai iluştri! representanţi ai arde- leniloră, caii n’au altă vină decátü că voeacü sé rămână Români şi să’şl apere naţionalitatea loră.

Se póte întâmpla ca alţii să aibă bucuria deplină; dér eu credă, că nici una Română nu esistă, care să aibă bucuri* deplină pe câtă vreme fraţi de ai noştri voră fi espuşl la maltratări din partea unui poporă, căruia i-ama data mână de ajutora, care, ou tóté acestea, departe de a se pătrunde de principiile civilisaţiunei şi ale umanităţii, ’şl bate joca de ele.

Etă ceea-ce, în asemenea condiţiunl, nu numai noi representanţii naţiunei române nu putemă sé avemă o mulţu­mire deplină, dér nici D-nii miniştri nu o potă avé, căci şi ei sunta Români; şi numai situaţiunea, numai posiţiunea lorü de miniştri le póte impune reserve, mai cu semă ministrului de esterne, care ori de câte-orl ne vorbesce, îşi amintesce cuvéntulü evangelicü: „Pune Dómne strajă gurii mele.“ D-sa de multe-orl nu póte sé arate ceea-ce simte şi ceea-ce crede. Noi ínsé, cari suntema cu desé- vârşire liberi în apreţiările nóstre, sun- temü datori sé ridicámü glasulü în Par­lamentul a română, ca sé protestăm! con­tra acelora cari persecută pe ardeleni şi 80vîrşescă fapte aşa de neomenóse în potriva fraţiloră noştri de preste Carpaţl.

D-lora deputaţi, omeni de Stată unguri se íntrébá décá astăcjl mai póte fi vorba de o cestiune de naţionalitate în Ungaria, şi unii miniştri unguri au 4isă, oă acésta este unü anacronismü,

deóre-ce în regatulü ungară nu mai póte fi vorba de naţionalităţi.

Ei bine, decă ăceste alegaţiunl ara fi fondate, ar trebui ca dincolo peste munţi së nu se mai gásésoá nioî ună Română. Dér pe câtă timpă noi scimă, dimpreună cu t0tă lumea, că peste Carpaţi, în Transilvania, ca şi în Crişiana şi Timişiaua, suntă... milióne de Români, nu putemă sta indiferenţi faţă cu purtarea provocátóre şi puţina amicală a veciniloră noştri.

Ni-se va 4i°e cum că n’ară trebui noi sé ne amestecămă îu afacerile in­terne ale unui stată vecină, cu care trebue së stămă în bune relaţiunl. E adevërata, D-loră deputaţi, că dreptulă internaţionala are de obiectă garanţia independenţei fiă-cărui stată ; însé nu e mai puţină adevërata, că şi drepturile umanităţei au şi ele valórea loră şi pre­ponderenţa loră.

Şi decă noi, séu unii din noi, re- presentanţi ai naţiunei române, ne cre- dema în dreptă şi suntema datori, şi ca omeni şi ca Români, a ridica acéstà oes- tiune în sînulă Parlamentului româna şi a provoca desbateri asupra ei; décá ne credemă datori së facema acésta, nu este numai durerea şi întristarea ce ne smulge glasulă, când vedemă cele ce suferă şi înduiă fraţii noştri de peste Carpaţl, dér mai este încă pilda şi înouragiarea ce ne-o dă pressa cultă şi civilisată din Europa; suntă 4iarele franoese şi ger­mane, cari au luată iniţiativa şi protes- tézá în numele creştinătăţei şi a civili­saţiunei contra persecuţiuniloră ce în­dură Românii din partea Maghiariloră, suntü chiar unii ómenl de stată unguri cari, vë4ânda pericolulă oe póte së nască din o asemenea situaţiune, atragă aten­ţiunea guvernului ungară şi-lă sfàtuesoü së apuce pe o cale mai dréptá şi mai omenósá, şi, prin urmare, mai conformă cu interesele ambelorü naţiuni.

(Va urma.)

8CIKILE UlLKl.Deputaţi congresuali mireni s’au alesă

în cercurile aparţinătore la jurisdicţiunea consistoriului din Aradă următorii domni, şi anume: în oercula Aradă: Ioană Po- poviciu Deseanu ; în cerculă Şiria: Au- reliu Suoiu; în cerculă ButenI: Petru Truţia; în ceroulă Ienopolea : Georgiu Feieru; în oerculă Radna: Ioană Be- leşiu; în cerculă Giula: Dr. Nicolau Oncu; în ceroula Halmagiu: Dr. Cons­tantină Groza; în cerculă Chişineu : Mi- haiu Veliciu; în cerculă Lipova: Zeno Mocsonyi; în cerculă Vinga: Yinoenţiu Babeşiu; în cerculă Timişora: Paulă Rotariu; în cerculă Bănată-Comloşiu: Dr. Emilă Babeşiu; în cerculă Chiseteu: Constantină Radulescu.

* *Factorii poştali de aici au coman­

data pentru anulă nou şi cărticele ger­mane de gratulare, spre a-le împărţi pu­blicului. Imediată după sosirea cărtioe- leloră dela Viena — ni-se spune — direcţiunea poştală, în urma unei dis- posiţii ministeriale, a intensă Duminecă tuturora faotorilora de a împărţi la anulă nou cărticele germane, oonfiscându-le şi trimiţindu-le la B.-Pesta. In Ungaria să se împartă numai gratulaţii ungurescl. Supienti sxitis !

** *Epidemiă. ţ)iarele din România aducă

scirea, că în câte-va sate din distriotulă Muscelă (România) s’a ivită de curândă o epidemiă, pe care ţăranii o numesoă ciumă. Aoâstă b61ă se manifestâză prin nisce bube, ce se întindă pe întregă cor- pulă şi oare în câte-va 4^e omdră pe celă mai puternică omă.

** *Din Câmpuhmgtt (Bucovina), se sorie,

că Românii de acolo, cari după cum scimă, suntă în mare maioritate, atâtă în populaţiune, câtă şi în consiliulă co­munală, au făoută de curândă o nouă firmă pentru primăriă cu insoripţiunea, bine înţeles roxnânâscă, „Primăria Câmpu- lungă“. La câţi-va din puţinii oetăţenl de naţionalitate străină, li-s’a părută ne­corectă acestă procedere îndreptăţită şi au protestată în consiliulă comunală, oare protestă, naturală, că nu & fosta luată în considerare. Aoum aoeştl câţi­va străini au ore4ută de cuviinţă a re­clama în acâstă afacere şi la guverna-

Pagina 8 GAZETA TRAN8XLYANIH . Nr. 283— 1890.

mentulü din Cernăuţi, alö cărui rëspunsü încă nu este cunoscutü.

** $0 nouă esposiţiune. Se scrie din Pa-

risü, oă societatea „Union Centrale des arts décoratifs“, va arangia în primă- véra anului 1892 o esposiţiune menită a arăta rolulü importantă alü plantei în artă şi nesfârşita materiă, ce o oferă planta studiului artistului. Aoestă espo­siţiune va satisface o vechiă dorinţă şi va aduce unû însemnatû serviciu picto- rilorü, sculptorilorü şi industriei în ge­nere. Esposiţiunea va fi instalată în- tr’unulû din palatele de pe Câmpulû lui Marte.

** *Invitare la producţiunea şi petrecerea

arangiată de reuniunea sodalilorü ro­mâni din Braşovă Marţi, 25 Decemvrie1890, în qliua de Crâoiunü, în sala hote­lului „Centralü Nr. l .u Inceputulü la 7% óre séra.— Comitetul ă. Biletű de intrare 60 cr. Bilete se potü câpëta la oassăi la D. D. Eremias, la librăria d-lai N. Ciurcu şi la Casina română. Ofertele ma- rinimóse se primescû cu mulţămită şi se vorü chita prin 4i&re-

Programa: 1) Musica naţională. 2) Coróna Moldovei, de N. Popoviciu, oo- rulü sodalilorü. 3) Declamaţiune. 4) Hai leliţă, de D. Cupşa, corulö sodaliloră. 5) Musica naţională. 6) Solo. 7) Musioa naţională. 8. „Drumulü de férfiu, co- mediă într’unü aotă, de V. Alexandri, jucată de sodall. După producţiune ur- mézá danţă.

Begina Natalia.

Se scrie din Belgradö, că în întréga ţâră domnesoe o viuă nemulţămire în urma resoluţiunei majorităţii radicale adusă în cestiunea memorandului reginei. Depu­taţii, cari votaseră cu oposiţiunea libe­rală şi cari pretindeau ca cestiunea di­vorţului ső fiă regulată de cătră aduna­rea ţărei, au primitű din partea alegă- torilorü lorfi telegrame de felioitare, pe când mai mulţi deputaţi guvernamentali au fostű aspru dojeniţi. D-lfi Garaşanină şi liberalii oredü a puté profita din a- câstă agitaţiune.

Guvernulö pentru a isprăvi odată ou acéstá afacere, se ^ice că ar fi deoisü de a ruga pe Begina Natalia së pără- sâscă ţâra, ér pentru caşul ü când nu s’ar supune de bună voiă acestei hotă- rîrï, sô fiă espulsată.

Regina, dimpreună cu amicii ei au avutü în (filele din urmă unfi consiliu, în care s’a deoisü unanimü së rămână în ţâră şi sö nu cedeze decâtü forţei.

Cei de pe lângă Regină 4*°®» c& Natalia este firmû hotârîtă a adresa unü manifesta cătră poporulü sêrbesoü, ce- rêndu-i a se pronunţa faţă cu atitudinea regenţilorO şi a guvernului.

Evreii din Rusia.

Se telegrafiază din St. Petersburg 4iarului „Journalü de Genève“, că a* própe tóté cjiarele rusesol apără promul­garea legilorfi esoepţionale contra Evre- ilorfi, prin nrmátórea argumentaţiune : „Este vorba de a alege între popula- ţiunea rurală, în numőrfi de 65 milióne loouitorl şi între cele doud milióne de Evrei.

„Rusia, ţâră puţina industrială, ne- fiindu în stare de a întreţine doué btiiióne de Evt ei, pe spatele ţeranilorH, se vede după forţa împrej urărilor ü, constrînsă a da peste frontieră unü mare numërü de Evrei. „Guvernulü rusescü avêndü îna­intea ochilorü situaţiunea în Galiţia, România şi Ungaria, unde ţăranii suntfi ou totulü ruinaţi, prin esploatarea din partea prea număroşilorfi Evrei, s’a ho- tărîtfi a apëra populaţiunea rurală de unü astfelü de desastru.“

Corespondenţa „Gaz. Trans.“Din comitatulu Bistriţa-Năsgudii,

Decemvre 1890. Domnule Redaotoră! In sfârşită

avemă şi noi Românii din aoestă co-1

mitatü unü darü de sărbători: Măria sa Banffy se duce.

O, de s’ar duce cu elü şi alţi oâţiva mici tirani colţaşl!

Să sperămă! căol décá se pornesce odată sloiulü mare înfundată, cei mici se sourgü apoi pe urma lui.

Pentru noi Românii ceva mai rău decâtă acesta nu póte sé ne vină; vorü fi ómenl, cari au trecutü şi prin alte şc61e. Şcola lui, ah! ciudată şcolă. In­teresele şi plăoerile lui şi ale rassei lui suntü sfinte, ale altora mai potü suferi. La elü, ca la baba din poveste: fiă ţapfi fiă capră, numai lapte sé dée, — fiă Turcü, fiă Tătarfi, numai fiă UngurÜ, e bună ori care îi 4*ce: „Ticălosă măria Ta!“

Luoru ciudată! Elü va fi plecándü în credinţa, că ne-a regulatü, şi noi rémánemü convinşi, că réu ne-au în­curcata.

Ca comisarü peste fonduri şi averile grăniţâresol atâta ne-a regulatü/ încâtă acestea nicl-odată n’au fostă mai încur­cate ca tocmai astă4l. Ső vă spună cei trecuţi prin şcola lui Banffy şi ajunşi la cârmă. Şi décá nu vorü spune astă4l, vorü spune mâne. Pănă una altă rídü şi se uită de süsü, ca 40ü din Olimpü.

Ca comisarü peste păduri atâta ne-a regulatü, íncátü astă4l totă folosulü de pe ele ílü tragü străinii, ér noi băşti­naşii, adevăraţii proprietari, ne sugemü unghiile, şi dâcă cutezămă a lua unü vreascü séu o poprea, ne rumpü ou pe­depsele, cari se scotă ou esecutorl totü în folosulü altora.

Ca comite a introdusă — în mânia legei — limba maghiară pănă josfi la pătura mai dedesubtü a deregétoriilorü comunale, şi vredniculü său rudaşă, mai 4ilele treoute cu înăscuta slugărniciă nu să sfii a trage la răspundere pe toţi no­tarii, cari mai cutâză a trimite concluse de ale representanţiiloră comunale în limba română.

Dér ce să tulburü eu bucuria, care o simte totă suflarea románéscá de pe aici, când aude despre plecarea lui Banffy,— ou înregistrarea supărăriloră, ce ne-au f&cută?! Acestü registru ’lü vorü face la timpulü său chiar aceia, cari au fostü mai slugarniol, atunci când vorü fi tur­tiţi la părete totü de stăpânii lorü. Şi acestü timpü nu mai póte să fiă departe; prea s’a umplutü cupa; prea multă fer- binţâlă în cei miol pentru a ne îmbrânci în hatîrulă celorü mari.

La plecare să-i 4icem şi noi: oale bună! şi să-lfi asigurămă despre nestrămutatulfi nostru dorü, de a nu-lü mai vedé nici­odată íntorsü la noi; ílü asigurámü tot­odată, că nici trei paşi nu-lü petrecemü cu supărare şi cu părere de rău, ér decă i-se va face prasnicü de despărţire, acésta se va întîmpla mai multü pentru formă, şi din făţăriă, ori linguşire.

La Năsăudfi s’a pusü de unü timpü íncóce „cestiunea vicarialâu la ordinea 4ilei.

După catastrofa sângerosă dela Fel- dru, întâmplată în 16 Noemvre a. c., vi- carulü Grig. Moisilü, ou voiă, fără voiă. s’a retrasă din serviţiu, cu atátü mai vîr- tosü, ou cátü este prea bétránü de a mai puté suporta greutăţile împreunate cu oficiulü vicarialü. Acéstá retragere uniio oonsideră ca definitivă şi postulă de vioarü ílü consideră ca o fată de mări- tatü, care trebue peţită cátü mai oarândtt. Peţitori fiindü destui, au ínceputü deja a se face planuri, oombinaţiunl, agitări, coruperi, calumniărl contra unora în fa- vorulă altora, etc.

Mai multă rîvnă şi osîrdie arată în

causa acésta olioa trecută prin şo61a lui Banffy, deprinsă a impune voinţa ei în tóté afacerile nóstre. Acéstá clică, pe oum se vorbesce, îşi are deja gata vica- rulă ei, încinsă cu brâu roşă. Dér óre n’ar fi bine sö vă mai astâmpăraţi o leacă, D-loră ? — N ’ar fi bine să ne în- ţelegemă ou toţii împreună frăţesce în oausa acesta? Vicariulă este ală nostru, alfi tuturoră, şi dóri nu veţi nega drep- tulă nostru de a vorbi înjcausa acésta! ?

Postulü de vicariu este ai ol la noi ■

— p6te mai multă oa ori unde — ună postfi însemnata. Interese bisericescl, culturali, şcolare poftescă multă bărbă- ţiă pentru a fi conduse şi apărate cum trebue. Vicarii la noi au ună frumosă trecută istorică; prin ei suntemă aceea ce suntemă. Este dâră interesulă şi da- torinţa nostră a lucra şi a stărui cu toţii împreună, tsa fiitorulă vicariu să fiă des­toinică în t6tă puterea cuvântului, să fiă omO, care să umble pe pioi6rele lui pro­prii, şi să nu se lase purtata ca o ma­şină orbă de alţii, cari să-la dea apoi în lături, când le vine bine, omO, care să cundscă istoria n6stră, treculă nostru, oare să simtă năcazurile şi durerile n6s- tre, păstoriu, care să între în mijloculă turmei sale prin uşă deschisă, âr nu să sară peste gardâ.

Din cele ce se petrecă pănă acuma, tare ml-e frică, că vomă umbla păcăliţi, mai cu sâmă, dâcă S. S. Episcopulă nos­tru şi s. consistoriu voră face denumirea într’una modâ unilaterală, plecânda ure- chia numai la glasurile sirenice ale unei olice octroate în fruntea trebiloră nostre prin servilismă şi linguşiri şi nebăgândă în semă voia şi glasulă clerului şi ala poporului din vicariata.

Acesta glasâ se pote forte bine ma­nifesta într’unii sinodu mixtu vicariala, care trebue numai decâta convocată şi ascultata.

Nenorocirea sânger6să dela Feldru este destula de prospătă pentru a servi de învăţătură.

Trebue data d6ră clerului şi popo­rului ooasiunea de a-şl manifesta dorin­ţele într’ună modă limpede, şi acâsta se p6te numai în sinodâ.

Vicariulă are să servescă interesele unui tractă şi nu ale clicei din pomel- nicâ, care şl-a păpat nimbultt şi nu mai re- presintă opiniunea publioă de pe la noi.

Să binevoescă cei competenţi a ţine semă de acesta avertismentâ, pentru ca nu cumva rătăcirea din urmă să fiă mai rea ca cea dintâiu. S.

Cestiunea ardeléná şi foile ungureştii.„Egyetértés“r, evenindü asupra

cestiunei ardelene, publică în nu- mérulü seu dela 28 Decemvre unü articulü ne urmatorulü cu- prinsü:

„In adevérü, 4lce fóia unguréscá, ar fi durerosü pentru noi, dăoă Ungaria şi România arü deveni duşmane, ori décá s’ar ivi chiar şi numai suspiţiunea despre o asemenea duşmăniă. Cumcă atátü Maghiarii, cátü şi Românii au a se teme de unü inimicâ comunü, acésta ar trebui s’o soie politicii români mai bine încă decátü noi. România formézáo insulă etnografică în marea Slavilorü sud-osticl şi continuu este espusă peri- culului. Este o greşâlă extra-ordinară din partea acelorü politiol români, cari cunosoándü situaţiunea patriei lorü şi voindü a se apăra contra periculului, pe lângă duşmanii, cari pururea stau la pândă, şi-ar mai căuta încă şi inimici închipuiţi, séu ar sprijini o pornire duş- mánósá tocmai faţă cu aceia, la cari ar trebui să caute solidaritatea de interese. Noi judecămtt, că România este o putere prea valor6să pentru apărarea ordinei de dreptü europene, ţinema multü la ajutorulü, oe l’amü puté căpăta din partea ei, dér şi Românii arü puté să capete din partea nostră unü ajutoră încă mai mare, de cum ar fi acela, ce ni-l’ar da éi nouă.

Peste totü 4isü, dela ultimulü râs- boiu ruso-turcescü ínoóce, guvernele Ro­mâniei au şi procedatü fórte corectü. Acum însă din anumite semne se pare, că în privinţa acésta se pregătesoe o schimbare,— nu pentru-că dórá naia po­liticei guvernului ar pleca într’o altă direcţiune, ca pănă acum, ci pentru-că furtuna mai puternică a agitaţiunilor din când în când abate naia din drumulü ei naturală. In BuourescI de câtva timpă se descoperă ou multă predilecţiune ne- dreptăţirile Româniloră din Ard élă şi

cei mai înfocaţi la sânge au şi începută deja o acţiune sistematică pentru a atrage atenţiunea Europei asupra de to­tului totü nouei „Românii irredente“ şi asupra apăsărei tirane ; aceşti apăsători tirani, se'nţelege, nu suntü alţii, decâtă toţi Ungurii.“

După acestea găsesce fóia un- guréscá, că e superflu a mai arăta câtüd e puţinfl temeiu moralü séu îndreptăţire politică are o aseme­nea agitaţiune în contra Unguri- lorű. Se preface „Egyetértés“ , că. nu-şî póte închipui së provină turburarea în contra Ungurilorü, decâtü dintr’o agitaţiune ruséscá, şi de aceea se miră, că guvernulà românü „n’are. destulü curagiu* séa nu vré së suprime agitaţiu­nea. Speră în fine fóia unguréscá, că ministeriulü de esterne austro- ungarü ^nu va rëmâné indiferenţii faţă cu ministrulü unui stătu ve- cinü, care prin aserţiuni calumnia- tóre îşi dă pe faţă réua sa voinţa vis-à-vis de noi?“ Aşteptămtt cu curiositate, (p06 fóia unguréscá, së vedem ü ce va , rëspunde gu­vernulü românü.

Mulţămită publică.(Urmare.)

Comitetulă paroohială subscrisă a- duce prin acesta mulţămită publio& pentru sumele incurse dela On. domne şi On. domni mai josă însemnaţi, cari au dăruita la clădirea unei biserici ro­mâne gr. or. în piaţa Braşovului:1)

Prin on. Domni Ioanâ Eft. Popovioia şi Ioana Gavrilescu paroohl în ŢinţarI s’au colectata şi au contribuită: On. co­mună biserioâscă din ŢinţarI 10 fl., On. comună politică din ŢinţarI 5 fi., On. domni: Ioană Eft. Popoviol parochă 3 fi., Ioană Gavrilescu parochă 2 fi., Ioană Ştefană epitropă 5 fi., Ioană Ciolanu co- lectoră 2 fl., Grigore Paltineanu învăţă- toră 1 fi., Ioană Gavrilă eântâreţă 1 fi., Rachira Popesou 1 fl., G^orge Gavrilă 11 fl., Moise Scor neică 80 cr., Maria Ios. Grămada 80 or., Zacheiu Anghelă 50 or., George Grămada 50 creiţarl, Vasiliu Sfrîmtu 50 creiţarl, Ioană Negulioi 50 cr., Ioană B. Popa 70 cr., Bucură Popa 70 cr.t Iosifă Negură 80 cr., Ioană D. Mamină 70 cr., Nicolae I. D. Mamină70 cr., Vasile Ştefană 70 cr., Nicolae Puşcaşă 70 cr., Iosifa Urdea sen. 50 cr., Ioană Ciolanu sen. 40 cr., Tanase Sa- moilă 40 cr., Simeonă Olteanu 40 or., Vasile Buta 35 cr., Ioană St., Grămadă 35 cr., Toma Manină 35 or., Ioană Şte­fană Popă 35 cr., Moise Scorţia 35 cr. Iosifă Gojmanu 35 or., Vidua ParasohivaI. Neagoe 35 cr., Iosifă B. Ştefană 30 cr., Ioană T, Olaranoşă 30 cr., Pavelă Popa 30 cr. Şi dela mai mulţi parochienl27 fl., în totalii 71 fl. 55 cr.

(Va urma.)Braşovit, 15/27 Decemvre 1890.

Comitetulu parochialu românii gr. or. din cetatea Braşovului.

Bartolomeiu Baiulescu Nicolae Pilţiapreş. notarii

DIVERSE.Bani noi în China. In marele imperiu

ala Chinei pănă acuma nu erau bani bă­tuţi după sistemulă europânO. In cirou- laţiunea locală folosiau nisce bani mă­runţi de aramă (cheş), er în comunioa- ţiunea esternă numai nisoe valori nomi­nale, aşa numitula tael, oare corespunde la 5 shillingl seu una dolarfi americană de argintă. Cele mai de multe ori se în­tâmplă, că neguţătorii ducă cu sine rude de argintă şi, după trebuinţă, taiă din ele părţi mai mari ori mai miol, oâtă adecă valoreză obiectulă cumpărată. Acum însă guvernulă chinezescă voesce să in­troducă sistemulâ europenă în bani şi în valute, şi spre aoestă scoptt va bate do­lari chinezesc! de argintă cu chipulă bft- laurului,—emblema imperiului ohinezescă.

') On. domni, cari an primită liste de colectare, suntü rugaţi a trimite resultatulü, deórece trebue sé aşternemil socoteiele.

Proprietară :Or. Aurel Mureşianu.

Eedaotoră responsabila interimală: Gregoriu Maiorii.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVAM M . Nr. 283 -1890.

Cursul# pieţei BraşovAdin 30 Decemvrie si, a. löfcö

Bancnote romanesc! Oump. 895 V9n4. 9 —Argintù românescft • „ 8.90 - 8 5Mopoleon-d’orl - - - „ 9.— K 9.03y » turcea ci - - > „ 10/28 „ 10 40Imperiali . . . - n 9.25 „ 9.85

5.32 » T 40Şan*, fono. „Albina“ 8°/* M 101.50 « "**"*■

n n n ®°/* n 99.50 1» ---Buble rusescl - - • n 129.— „ 130,-Mărci germane! - - „ 6580 „ 66 .-PiacontulË 6— 8®/ö pe ®niL

ConroHë ta teta to Vftrndin 2J Decemvre et, n. 1890.

JUnta da aurü 4u/f t ........................1*3.—Senta de hârtii 5% . . . . - 100.—Iraprumiitui* e&ilorü far&t« ungara «

aurù 132.70dtoargintü . . . . . . 96.60

Amortis ar da datoriei e&ilorüi forat« &sostii angara (2-a «misiune) •* - — .—

Amortizarea datoriei câilortt ferata de ostü ungare (I-ma emisiune)- • —

Amortisarea datoriei căilor* ierate <i» ostù ungare (B-a emisiune) - -

Bonuri rurale ungare . - - . - Bonuri eroato-siavon« - - ~ * * Desp&gubirea pentru dijma de Tioü

ungurescü . . . . . . .Iraprmnutulû cu premiulü. ungurescft Loeurile pentru regulare» Tisei şi 8e*

gh a dinului - -£enta de hârtiă austriacă ..............Renta df argintii austriacă • - - *Penta de aurü austriacă » - • • * »i osurl din 1860Acţiunile b&ncei »ustro-ungsvr» » ' Acţiunile b&ncei de crédité ungă?.', - Acţiunile b&ncei de credita ,©ftibenl împărătesei- . . . . . . .Hapolecn-d’orl - * ........................jifărcî 100 împ. german* . . ..Londra 10 Lirr~o uterUBjr» • - * •

111.E089.

104.—

134.—

126/0 90.10 90 15

106.60 138 — 988 — 8Ő9.— 306.75

5.41 v‘,03

f 6 — 113,90

Nr. 15037—1890. 483,1—1

P U B L IC A Ţ IU N Erelativă la darea pentru câni pe amilii1891. Iu conformitate cu statutulfl pentru câni în vigore pentru teritoriulil oraşului Braşovii are a se plăti dâre pentru fie­care câne, care se ţiue de teritoriulft ora­şului Braşovii şi a împlinita versta de 6 luni.

Pentru câni de lanţii, oarî păzescG curtea etc. şi pentru câni ciobănesc! se plătesce pe aml dare de 25 cr., pentru ceilalţi câni înse câte 2 fl.

Darea acesta are a se plăti odată pe anuhl întregâ, la procurarea mărci pentru câni; plătirea în rate nu se aplică. Neplătindu-se darea, cânele se prinde şi se ornoră. Ascunderea cânelui se pedep­sesc© ca o transgresiune cu o sumă de3 ori mai mare ca darea respectivă. De şi mărcile pentru anulâ curenţii au va- lore pănă în 28 Fevruarie 1891., totuşi mărcile cele nou6 pentru anuhl 1891 se dau la cassa oficiului de dare orăşene.scii deja din 2 Ianuarie 1891, plătinduse suma de 2 fl. resp. 25 cr.

Acesta se aduce la cunoscinţă pu­blică.

B r a ş o v 15, 28 Decemvre 1890.

Numere singuratice

din „Gazeta Transilvaniei“

â 5 cr. se potu cumpgra în

tutungeria LGross, şi în li­

brăria Nicolae Ciurcu.

Avisti d-loru abonaţi!Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s&

binevoiascâ a scrie pe cuponulfi mandatului poştala şi numerii de pe făşia sub care au primiţii ^iarulu nostru până acuma.

Domnii, ce se aboneză din nou, s6 binevoiască a scrie adresa, lămuritii şi s6 arate şi posta ultimă.

Totodată facemu cunoscuţii tuturorii D-loru abonaţi, că mai avemti din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiunilorti „Gazetei“ , precum şi câteva întregi colecţiuni, pentru cari se potifc adresa la subsemnata Administraţiune în casu de trebuinţă.

Administraţ. „Gaz. Trans.“

im $iI. Plecarea trenurilorü:

I. Dela Braşovii la Pesta

Trenulü de persóne: 10 őre 32 minute séra.Trenulü accelerata: 2 óre 43 minute după amé(|I.Trenulü omnibus: 4 óre dimineţa.

2. Dela Braşovii la Bucurescî:

Trenulü de persóne: 5 óre 30 minute dimineţa.Trenulü acceleratü: 2 óre 33 minute după amécjí.Trenü de mărfuri cu vagoné de persóne: 12 óre 23 min. după amé^T»

II. Sosirea trenurilorü:I. Dela Pesta la Braşovii:

Trenulü de persóne: 5 óre 20 minute dimineţa.Trenulü acceleratü: 2 óre 23 minute după amé(|I.Trenulü omnibus: 10 óre 31 minute séra.

2. Dela Bucureci la Braşovii:

Trenulü acceleratü: 2 óre 13 minute după amec l.Trenulü de persóne: 10 óre 17 minute séra.Trenulü de mărfuri cu vagoné de persóne: 4 óre 20 min.

Mersulft trenurilorüpe liniele orientale ale căii ferate de «tatii r. u. valabilii din 1 Iunie 1890.

Budapesta—PredealA PredealA—-Budapesta i B*-Pegta-Aradtt-Veiuş! Teiuş-AradA-B*-Pesta Copşa-mieâ—SiblluTrenüaßoeie-

ratü.

Viena

Budapesta Szolnok P. Ladány

öradea-mare

l£e*ö-Telegd

RévBratcaBuciaCiuciaHuiedinStanaAghirişQ-birbèuif&d6şel

Cluşic I

Apahida GlilrtyCweerdeaDióraYmţuifi de »ust âdud

J I

CrăciunelăBlaşiuMicăsasaCcpşa micăMediaş*SlisabetopoieSighigóraHaçfalëuHomorodùAugustin*; Ap aţa .Feldióra

8.25 8. -9„25 2. -

11.28 4.051.07 5.462.24 “ 12.32 7.118.05 7..413.83 8.16

4.26 9.05A M 9.35

Teiuşt

BraşovA <

Timiş*F r e d e a lă

Bucurescî

Trenűaccele-

ratăTren de

per­són«

10.60

6.49Trenü de pers

6.02 10.35“ O l 11.026.27 11 237.31 12.427.55 1.18

1.261.33

8.21 1.558.37 2.148.42 2.24

2.499.14 3.02

3.339.49 3.48

10.0710.3011.0611.2212.37

1.261.472.232.33B.153.479.Ö0

7.31 110?1.2Í3.0S3.0f3.4^4.31 4.54 5.14 5..4C

6.3S6.597.117.247.397.548.139.189.499.56

10.02 10.2210.39 10.57 11.20 11.36 12.04 12.2312.39 1.081.50 2.06 3.203.564.19 4.445.20 5.30

Trandisper-8Ó53(í

*3C*Ia-!íatü

6, IC

11,5?1.6)2.0f2.4fB.404.0;4,2f45 ,5.325.496.11ti.28 6.44 7.04 8.30 8.55

10.31 1.19

11.27 11.35 12.02 12.26 1.18 1.54 2.11 2.49 8.283.464.275.396.03.7.518.369.109.44

10.31

6.146.45

11.06

Tronc.de

pers.

"Trenü accsels í'atü.

Trsad 1>P'BÎ~SÚliü

Trenăaccele­ratü.

Trenűde

pers.Tronùde

pers.Trenù

accele­ratü.

Trenùde

pars.ïrenù

depers

Bucurescî 7.66 4.46S?re<£ei»M 1.08 4.10 9.1*ïimisü

ÜS1.37 4.50 9.412.13 6.50 10.17

âraşovil (2„4ii 4 .— 10,Si

^eldióra 3.1 ¥ 4.44 11.04ipaţa 3.39 5,20 11,30A.ugustinü 3.47 5.47 11.6)íomorodű 4 20 «,m> 12.27-îaşfaleu 6,26 8 ,i42

1.8fiighiş6ra 5.45 8.47Elisabetopol» 6.12 9.29 I, .’.€9*.,'

Mediaş*

Copşa mică |

6.336.4B

10.1010.32 2.5:

3.186.48 10.42 11.47 8.18

Micăsasa 11.01 12.04 8.38Blaşiu 7/22 11.37 12.32 4.03Cràciunelü

Teinşti |

11.52 12.44 4.147 51 7 58

12.231.23

1.061.30

4.365.06

Aiudü 8.15 1.60 1.54 5 24Vinţulti de süsü 2.20 2.16 5.45Uióra 2.28 2.23 5.51Cncerdea 8 4 5 2.46 2.39 6.08

6.427,52

GhirisöApahida

9.16 3.335 .~

8.154.32

Cluşiu 1 10.3610.48

5.286,05

4.5B5.30

8.108.30

Nâdăşelti 6.26 5.48 8.5CGbîrbău 6.42 9.05Agbireşti 6.58 6.11 9,19Stana 7.24 9.43B. Huiedin 12.01 7.47 6.43 10 OüCiucia 12.31 8.27 7.12 10.41Bucia 8.49 10.56Bratca 9.08 11.13Rév 1.10 9.28 7.51 11.32Mezö-Telegd 1.36 10.04 8.17 12.07Oradea-mare j 2.01

2.0810.4111.06

8.428.47

12.411.09

P. Ladány 8.31 1.19 10.09 3.03Szolnok 6.11 Ö.31 11.51 6.10

B u d a p e s t a i .16 8.40

6.366.50

1.662.25

8.1510.40

Viena 1.40 8.— î.JiO 6.05

Yiena

iStifilapegtta Szolnok

Aradfl |

GlogovaţtiGyorokPaulişi.äadna-LipovaOonop^êrzava^oborşinăZainiiiïurasad-IliaBranicicaDevaSimeria (Piski)OrăştiaŞibotiiYinţulil do josù iUba-IuliaTeiîi&i

Slinerfta (Piski)-IPetroşenI| Petroşeni-SImerla(Piski)

8. -2.—4.208.10

h2.201.2.34§3.0513.23g3.39

10.508.15

11.183,504.104.224.464.585.16 5.38 5.53

3.26)jTeiuş49.40jAlba-Iulîa1.02j^niţulti da

6.166.587.227,387.548.148.439.129.349.56

10.1?10.44

5.275.50

H m6.236.346.521. t i 7.33aso8.499.169.329.51

Í0.18 10.44 11.14i 11.39 12.05 12.26 12.58

Şibot-tiOrăştiaSimeria (Piski) Deva Hranicîca Ilialurasada2 amilSoborşinâSêrzavaűonopüRadna-LipovaPaulişuCfyorokG-logovaţ

Aradú |

SzolnokB u d a p e s t»

Viena

12.59 4.61j1.39 5.271.56 6.442.23 6.06'2.49 6.28;3.37 7.108.53 7.26|4.. 18 7.4SI4.43 8.104.53 8.21!5.21 8.486.56 9.17)6.46 9.54!7.02 ÎO.OO!

5.49 7.36 10.38Ï6.06 7.50 10.51= 6.24 8.03 11.03;16.53 8.26 11.27= 7.06 8.38 11.387.45 9.05 12.10',

11.61 2.25 4.47:1.55 5 50 7.45

1.20 1.40 6.06

SiMer?.níStreiuKaţegtiPuiOrivadiaBaniţaPetroşenI

T. d. p. T, omn. T. oînn.i7.17 11.28 3.50:7.54 12.12 4.328.45 1.08 5.209.39 2.03 ” .!&

10.37 2.51 7.0311.26 3.30 7.431 2 .- 4.02 8.15

PetroşenIBaniţeOrivadiaPuiHaţegilStreiuSimeria

T. omu. T. omn. T. omn.6.05 10.42 4.036.45 11.23 4.497.26 11.57 0.248.07 12.33 H m8.51 1.19 6.439.41 2.09 7.28

10.20 2.47 8 -

ArâdA—Tlnalşoira ! Timişora—AradA

AradtkAradulü nouNémeth-SághVingaOrcziialvaMerczifalvaTîiniş0ra

î. oxnn. 6.18 6.40 7.05 7.33 7.56 8.14 9.04

T.omn. i 4.18 Timişora 4.40||Merczifalva 5.05| Orczifaiva 5.33|jVinga 5.50; j t émetb-Sàgh 6.0ö| A.radulü. nou 6.50|^radű

2.19

i.’* omn. T. omu6.30 7.23 7.49 8.16 8.37 9.09 9.25

MurăşA-IiUdoşA-Bistrlţa Bistriţa-Mur£şa-LudogA

Muréçù-LudoçùŢagu-BudateiacUBistriţa

|T. oiriu.i;4. — I Bistriţa6.48j9.59

Ţagci-BudatelecfiMurâşâ-LudoşA

Sota: Numerii îucuadraţl cu linii teróse ínsemnézá órele de nópe.

ï. omn* 1.16 4.507.21

ISrhlrişA—Turda Turda—®JMrişu

Ghirişâ 7.40 10.50 3.56 y.00 Turda 6.05 9.40Turda 8.—- 11.10 4.10 9.60 Ghiriş* 6.26 1 0 .-

.40| ö.i

. - ] 8.4

§% M ş0ra-Od«rheiu O ilo r l id u -g ig l i^ ó i 'a

SighişbraOdorheiu

&■—111.25 jOdorheiu 7.491 1.50 pighiş0râ

8.4010.52

2.456.28!

Gopşa-micăTr. de p.

4.05T. d p.

10.47T r. om

7.13Şeica mare 4.35 11.17 7.47Lôraneçü 5.16 11.5 8 8.20Ocna 5.47 12.29 8.59Sibiin 6.10 12.52 9.23

Sibiiu-C@pşa-iuiciiTr. omn. Tr. de p. Tr. do p c

ISibiîa 7.35 4.84 T MOcna 8.02 4,58 10.14L0mneşii 8.30 5.2B 10.40! Şeica mare 9.05 555 11.10Ccpga-mică1 9*34j 0 2U 11,85

; Cucerdea-Oş4»rltelu| BejjgliInullA sásescil

Tr. de p.' Tr. de p. Tr. omn

1 Cncerdea 2 . 6 6 8.20 2.56! Cheţa 3.25 8.50 8.29i Ludoştk 3.46 9.11 4.06! M.-Bogata 3.56 9.20 4.15Jlernutü 4.33 9.57 4.54Sânpaulù 4.48 10.12 5,10ifiraşteu 5.11 10.35 5.84

! 5.B0 10 54 5.35Oşorhelu < 6.50 4.58

Reghfnul-săs. 7.25

Me^liSmaSA sâsescu»Uş®r5teSu-Cucea*dea

Tr. omn. Tr. dtí p. Tr. a «

Heghînul-să8. 8.25 0 . —

Oşorhels < 1 0 .- 9.491 7.24 5.54 10.20

MiraştGU 7.44 5 . 1 4 10.39Sânpaulù 8.07 6.37 11.02lernutü 8.29 6.58 11.23M. Bogata 9.02 7.28 11.58; Ludoşa 9.35 7.41 1 2 . 0 0Cheţ**’ 9.51 7.57 1 2 . 2 2

Cncerdea 10.23 8.25 12.60

Simeria (Piski)-Uuled«

'Simeria (Piski)Tr. oaa .

4 . -Oerna 4.21

! Dniedóra 4.60.

1 Unied.-®interfia (Piski).

üniedóra 9.26wema 9.61Siraeri» lO.iO