7.+Vederea+lui+Dumnezeu

8/16/2019 7.+Vederea+lui+Dumnezeu

1/21

I. Un concept teologic insuficient clarificat:„întâlnirea cu Dumnezeu”

- Arealul semantic al termenului de „convertire” -

Moto: „…Dar şi aceasta ştiu (…), că pe cei ce fierbinte se pocăiesc,

cu mila îndurării îi curăţeşti, (…) părtaşi Dumnezeirii Tale făcându-i, şi lucru străin de !ândurile în!ereşti şi omeneşti vorbeşti cu ei ,

de multe ori,ca şi cu nişte prieteni ai Tăi ade"ăraţi#$

1. „Convertiri” şocante„Pe neprevăzute, l-am întlnit pe !umnezeu"”. #

transformare interioară rapidă $i neprevăzută atrage aten%ia celor din &ur, pentru că oamenii sunt tenta%i să o considere rezultatulunei acţiuni directe a lui Dumnezeu. 'n (eletristica lumiioccidentale e)istă mul%i su(iec%i sau martori a unor astfel derelevaţii personale ale lui Dumnezeu* ace$tia descriue)perien%ele neprevăzute $i transformatoare de care au (eneficiat,fie din proprie ini%iativă, fie între(a%i de ceilal%i, interesa%i desc+im(area neprevăzută produsă o fac uneori oral, alteori înscris.

ipul acesta de convertire, „instantanee”, atrage aten%iae)trem de tare, fiind în sc+im( negli&ate din aten%ia spa%iului pu(lic convertirile lente, „de durată”, mult mai numeroase, caresunt rezultatul unei sc+im(ări progresive, etapizate. Iată ctevatitluri de volume care atrag aten%ia asupra convertirii de tip „$oc”:„Dumnezeu există !u l"am întâlnit”# „Dumnezeu există cu

adevărat $ată dovezile”.1 / 0en1 2aurentin, Dio esiste$ %cco le pro"e$ &e scienze erano contro$ 'raconducono a lui, 3dit. Piemme, 4asale 5onferrato, /667. Acest volum are un profil aparte $i (eneficiază de un prestigiu special: el nu are în o(iectiv attconvertirea autorului, ct sc+im(area, „convertirea” unei mentalită%i din culturaunei epoci. 3l e)plică de ce a falimentat scientismul ateist. 8olumul constituieun „cntec de victorie”, născut din (ucuria (iruin%ei într-o luptă îndelungată:cea dintre religie $i pozitivismul scientist. Acum c+iar $tiin%a recunoa$te,stupefiată de propriile rezultate, că nu mai poate fi sus%inută precedenta ei pozi%ie ideologică, prin care dorea să domine totul prin intelectul „calculator”.„2a început, $tiin%a era împotriva lui !umnezeu. Acum, conduce la 3l. Aceasta

este noua revolu%ie $tiin%ifică” 9 aceasta ar fi ideea fundamentală a căr%ii*

. „%evelaţii” contradictorii& stări de conştiinţă noi&lepădări de credinţă

;u orice transformare radicală a unei persoane umane seface în direc%ia îm(ră%i$ării religiei. !impotrivă, e)istă muta%iiferme în personalitatea cuiva care presupun o sc+im(are avalorilor, a credin%elor $i a atitudinilor respectivei persoane care

determină o lepădare a credin%ei religioase $i o îndepărtare decomunitatea religioasă la care, pnă în acel moment, se aderase. ;e vom opri la două e)emple:

„imic nu mă a"ertizase anterior că "oi aun!e la această situaţie$ Tocmai îmi pre!ăteam licenţa în informatică* fusesem crescut şi format într-o familie de creştini responsabili* atât tatăl cât şi mamamea erau creştini practicanţi$ +ş putea zice că nu ecesi", nu erau

fundamentalişti… erau sinceri şi con"inşi de ceea ce făceau$ +nterior terminasem un liceu în care am studiat reli!ia$

+tmosfera la aceste ore era relaată, discutam multe lucruri cu profesoara de reli!ie, o femeie cu descidere şi „neîncrâncenată#$.ole!ii mei puneau la orele de reli!ie mai mult probleme ce ţineau de

/iserică decât de Dumnezeu ca 0ersoană1 comportamentul cutărui preot, morala seuală, scandalul cutare… 0entru mine, eistenţa lui Dumnezeu constituia o certitudine care nu mai necesita dezbatere$ +parţineam ciar unui !rup de ru!ăciune &T.'2$

0rietena mea era şi ea creştină, şi nu se aştepta deloc la ceeace a urmat$ &a sfârşitul unei zile frumoase de iarnă, după ce făcusemmult sci eram într-o ecursie fiind obosit după atâtea suişuri şicoborâşuri pe pantă, pri"ind cerul, am a"ut o re"elaţie… 3telele

străluceau pe cer fără număr… 4ă !ândeam la întoarcerea acasă, la prietena mea care curând urma să-mi de"ină soţie$ Şi dintr-o dată, ocertitudine se instaură în inima mea: Dumnezeu nu există!!!, nici ca

putere superioară, nici ca iubire supremă… nu eistă nimic mai mult decât iubirea pe care o a"em noi între noi$ 5i toate acestea când"a "or dispărea, pentru că "a trebui să murim, şi aşa este normal să fie$$$

6n plus, stând bine să !ândim lucrurile, "iaţa este frumoasă şi plină de farmec, nea"ând ne"oie de eplicări reli!ioase şi nici de

asistăm la o convertire a mentalului colectiv din lumea $tiin%ifică. Autorul,0en1 2aurentin, este licen%iat în teologie $i în filologie, prednd laUniversitatea de


2/21

„prelun!iri# postmortem$7 8ntram în otel cu!etând la ceea ce simţeam1 eram năpădit de o imensă uşurare lăuntrică.

+ doua zi, trezindu-mă din somn, ştiam că totul era clar1 Dumnezeu este inutil; şi mai inutilă este o eventuală altă viaă$ .erul era albastru fără să mai aibă deasupra "reun paradis$ 8ar norii nu

făceau altce"a decât să-l facă şi mai frumos$ u este necesar să crezi,

nici să practici vreo reli"ie, pentru a #i bun, nici pentru ca să ai putere să iubeşti. imic nu eistă deci în cer, şi nici deasupra capuluimeu$ ici în faţa mea nu eistă nimic, decât e"entual un traseu pe careeu însumi îl "oi otărî, după propria-mi poftă$ $espiram pro#und!

%ram liber!9

::: &a ;< ani am făcut prima mea declaraţie de a!nosticism$

%ram într-o tabără de tineret$ 6ntr-o zi am pornit prin munţi cuun cole! şi am petrecut împreună pe cărări alpine întrea!a după-masă… discutând împreună pro şi contra credinţei$ &u multăsatis#acie mi-am dat seama că nu există un #undament serios

pentru credină, şi mă întrebam cum de cole!ul credea… simţeam că nu eistă


3/21

punct de vedere psi+ologic însă, statistica a demonstrat că tocmaiace$tia @ se încadrează la categoria de inteligen%ă su(-medie,fiind, în plus, personalită%i cu tendin%ă isterică, respective)troverti%i cu înclina%ie spre manifestări e)cesive ale sinelui.

re(uie să su(liniem faptul că în mediile protestante $ineoprotestante „convertirea” constituie un eveniment cu

valoare de „indicator” al stării de maturitate spirituală a unuiadept, fiind într-o oarecare măsură „institu%ionalizată”.7 o%itre(uie să fi trecut prin acest „stadiu”, cndva pe traseul vie%ii,începnd cu adolescen%a adolescen%a este considerată drept ante-camera maturită%ii, prima etapă a vie%ii via(ilă su( aspectulsim%irilor $i al deciziilor spirituale.G

A6n copilărie am renunţat să frec"entez biserica în fa"oareaterenurilor de fotbal, deoarece eram dependent de sport şi de alte

păcate din "iaţa mea$ 3atan a adus în calea mea un tânăr care a făcut

eperienţe pe mine şi mi-a transmis mie !ândurile lui rele şi păcatelelui ascunse$ +cest lucru a adus ruşine şi "ino"ăţie în "iaţa mea, caremi-au consumat ener!ia şi mi-au afectat starea spirituală$ +m trăit curuşinea, "ina şi teama aceasta timp de şapte ani* am încercat să rup

sin!ur lanţurile, însă nu am reuşit$ 6i e"itam pe creştini, însă nu 6l puteam e"ita pe Dumnezeu, în special nu mă puteam ascunde dedra!ostea &ui, de care mă făcea tot mai conştient$ +m început să stri! după mila &ui, recunoscând că merit iadul$ %l mi-a auzit stri!ătul şi m-am'ntuit la v'rsta de () ani. 3atan a luptat cu disperare să îmi menţină

!ândirea murdară şi conştiinţa "ino"ată, însă nu a putut, datorită sân!elui lui 8sus şi a înnoirii minţii mele prin .u"ântul care începea să

ia locul !ândurilor rele$ 6ntre anii ;BC-;BE am satisfăcut sta!iul militar$ 6n martie ;B9 m-am căsătorit cu iubita mea soţie care s-ado"edit a fi cea mai bună prietenă pentru mine şi autorul potri"it$ %am-a susţinut mult pe durata timpului în care am fost al 3eminar (întreanii ;B


4/21

puternică este dorinţa inconştientă a milioane de cititori de a (eneficia ei în$i$i de o astfel de e)perien%ă.

A o(%inut edi%ia romnească acela$i succes editorial> Unvolum cu un astfel de titlu poate dezamăgi enorm un cititor, dacăodată lecturat, nu conferă cititorului o e)perien%ă interioară, dacănu-i comunică ceva din stare emoţională şi mistică a

)ene(iciarului revelaţiei. !upă lecturarea căr%ii, cineva propuseironic un alt titlu pentru carte: „Dumnezeu eistă$ %u nu l-amîntâlnit=#;; , făcnd referire la faptul că orice metaforă esteinsuficientă pentru a reda sau desemna lucrarea lui !umnezeuasupra inimii omului.

/. „'ă"l vezi pe Dumnezeu şi să continui să trăieşti”'e contrazice Dumnezeu01

3ste interesant $i relevant pentru fiecare lider decomunitate să afle c%i dintre mem(rii colectivită%ii în care

activează au citit vreo carte care are în centrul aten%iei o persoanăcare „2-a întlnit pe !umnezeu”>


5/21

;imeni nu poate să-2 vadă pe !umnezeu $i apoi săcontinue să trăiască... ;e-am putea c+iar mira de faptul că sepoate să"2 întâlneşti pe Dumnezeu şi apoi să continui săvor)eşti Au făcut-o însă mul%i înaintea noastră, $i este foarteimportant să analizăm rezultatul e)perien%ei lor $i să identificămefectul pozitiv al relatărilor lor.

0eferat: 0aul .laudel şi întoarcerea la credinţă$ oaptea de.răciun de la otre-Dame, ;M$

5. 'ă vor)eşti despre un 678altul& în a)senţa 628lui19

'n general, se vor(e$te despre „un altul”, în a(sen%a lui.!acă oameni înzestra%i cu mult sim% poetic, precum 4laudel sau=rossard, î$i descriu propria e)perien%ă de întlnire cu !umnezeu,cititorul 9 orict de fascinat ar fi de relatare 9 nu 'l întlne$te, larndul lui, pe !umnezeu, sau, cel pu%in, nu o face în momentullecturii, nu o poate face instantaneu. 4i, în cel mai (un caz, aude

vor)indu"se „despre” !l. 4ititorul intră în contact cu orelatare despre Dumnezeu, o e)presie a e)perien%ei altuia. u6re8trăieşte întru totul acea e)perien%ă. !espre ce audevor(indu-se>

!xperienţa celuilalt. 4nd cineva î$i descrie propriaîntlnire cu !umnezeu, poate fi att de „con(iscat” de propriiletrăiri su)iective& poate fi att de ,ipnotizat de momenteleprivile+iate pe care dore$te să le surprindă, înct să nu reu$eascăsă redea nimic din personalitatea 4elui despre 4are vrea sădepună mărturie.

/C 8or(irea despre !umnezeu, în a(sen%a 2ui, este imposi(ilă din punct devedere strict dogmatic. !in punct de vedere practic însă, este un fapt aproapecotidian, în mod special în $colile promotoare ale „$tiin%ei teologice”. Aceasta pentru că de$i !umnezeu este atotprezent, inclusiv în sălile de curs, 3l nu estesimţit de vor)itori;auditori" Pentru aceasta este nevoie de e)perien%ămistică, de trăire du+ovnicească, de o anumită maturitate spirituală, att laascultători, ct $i la vor(itor. !intre cei care vorbesc despre Dumnezeu, c%i 'l$i simt pe Dumnezeu> !eci, omul nedu+ovnicesc vor(e$te despre !umnezeufără a-2 sim%i $i fără a-I con$tientiza prezen%a. 'n aceste condi%ii însă,inevita(il, el rămne $i lipsit de ener+iile lui Dumnezeu, iar cuvântul său nuva avea putere de impact. 2ucrul se poate repeta u$or $i la alte eta&e sociale

predarea lec%iei de religie în $colile de stat.

nărul care nu a fost niciodată îndrăgostit va fiimpresionat de relatările $i amănuntele interesante ale amiculuiîndrăgostit, $i va asculta cu oarecare nesa% pove$tile acestuia dedragoste, c+iar dacă acesta va e)pune elemente care nu suntesen%iale nici tipologice oricărei rela%ii de dragoste. 8a fi poateentuziasmat de o descriere fidelă a circumstan%elor $i a emo%iilor

trăite de prietenul său în clipa în care $i-a cerut iu(ita în căsătorie.Dar ce poate şti el despre persoana iu)ită de celălalt0 Unîndrăgostit î$i poate provoca amicul să salte împreună cu el de (ucurie în momentele de culme ale rela%iei lui afective, dar ce vaîn%elege prietenul despre cărările particulare ale dragostei dinvia%a celuilalt>/7

Un lucru similar se poate petrece lecturnd o carte caree)pune convertirea altuia. 4el care poveste$te poate fi att dea(sor(it de nararea vie%ii sale $i de e)punerea trăirilor avute înmomentul e)perien%ei, înct a&unge să nu mai vor(ească despre

Altul.


6/21

9. $ndiciile unei convertiri reale0elatările convertirilor vor(esc $i despre transformări

radicale ale vie%ii, de sc,im)ări semni(icative rezultate dinexperienţa întâlnirii cu Dumnezeu. =rossard define$temomentele ca „(ucurie, dulcea%ă, lumină”, e)perien%a deefervescen%ă interioară prelungindu-se cam o lună. Are loc o

modificare $i în intensitatea certitudinilor do(ndite: „ Dumnezeueistă şi totul este ade"ărat… %istă deci o ordine în lume, înacest uni"ers, dincolo de "ălul de ceaţă care ascundeae"idenţa…”. ;oua stare se define$te printr-o dispoziţie specialăde a accepta învăţătura reli+ioasă $i de a crede: „.eea ce /iserica propo"ăduieşte este ade"ărat, până la ultima "ir!ulă=#$

ransformările care au loc sunt uneori corelate unor dorin%e anterioare, u$or de reperat de un psi+olog competent.0ostul discursului este tocmai acela de a le fortifica pentru a lemen%ine. 4u alte cuvinte, mărturisitorul are nevoie& la rândul

lui& de martori $i de cititori pentru a se con(irma în propriaconvertire. !in punct de vedere psi+ologic lucrul acesta aparenormal, dar ne invită să reflectăm asupra ideii seducătoare potrivitcăreia convertirea s"ar de(ini drept o trans(ormare )ruscă&+lo)ală şi în mare parte inexplica)ilă./6

4ert este că o convertire care se „e)pune” e)cesiv estefragilă.


7/21

apropiere de un Inefa(il transformator $i ine)plica(il* cea de-adoua categorie ne invită pe cărările exi+ente şi austere aleascezei, cntnd imnuri du+ovnice$ti, implicndu-ne în activitateafilantropică a Fisericii $i do(ndind astfel transfigurarea.

NNNu toţi oamenii care mer+ la @iserică pretind că au

)ene(iciat de o experienţă personală a întâlnirii cu Dumnezeu.4nd vom analiza scrierile care au în centrul aten%iei o convertirespectaculoasă, ne vom putea orienta după următoarea grilă:

/. A cta parte din relatare este consacratăauto)io+ra(iei autorului $i ctă parte din ea e„alocată” e)perien%ei !ivinului>

. 'n descrierea întlnirii cu !umnezeu, se vor(e$te„doar” sau „în principal” despre trăiri emotive> 3)istăvreo referire constantă la consecinţele experienţei învia%a convertitului, care derivă dintr-un nou mod de a

vedea e)isten%a>?. Are un stil aparte, e)presii speciale>4e ar putea spune „nou” un convertit> #are revela%ia nu

este definitiv înc+eiată> Important de su(liniat este faptul că„re+istrul semantic” al relatărilor despre Dumnezeu nu va (iniciodată epuizat. 3)istă un poten%ial imens de creativitate îndomeniul acesta, pentru a e)prima rela%ia unui om, a unui grup, aunei culturi, cu !umnezeu.

4u ct autorul î$i focalizează aten%ia e)clusiv asupra propriului trecut?, fără a prezenta nimic care ar putea îm)o+ăţiima+inea pe care (iecare cititor o are despre Dumnezeu& cu attrelatarea lui devine mai irelevantă din punct de vedere reli+ios

?

4azul Pr. Prof. !r. 8. 5i+oc, în confruntarea cu „misionarul” (e%iv.

şi mistic. 2a urma urmelor, o astfel de relatare nici n-ar vor(idespre !umnezeu: ar vor(i doar despre o sete de renume aautorului.

$$. 4ntolo+ia experienţei mistice& din perspectivă psi,olo+ică

a8 $ntensitatea experienţelor interioareNăsiţi în trecutul "ostru anumite momente speciale, de

reper, începând de la care "iaţa "oastră pare să fi descoperit o"aloare nouăO7


8/21

psi+ologia americană: el a descoperit persoane (ericite $i a depuseforturi mari pentru a înregistra din punct de vedere psi+ologic profilul distinctiv al acestora $i diagrama cronologică a personalită%ii lor* el a identificat în acestea un dinamism întrutotul speci(ic. !e fapt, psi+ologia $tiin%ifică tradi%ională a fost preocupată doar cu studierea $i în%elegerea modului de

comportament al oamenilor a(laţi în criză, plecnd de la nevoilelor, de la deficien%ele, lipsurile $i neîmplinirile lor, pentru a-i a&utasă a&ungă maturitatea interioară, $i nu $i-a focalizat aten%ia pematuritatea în sine, pe împlinirea e)isten%ială în sine în cazul încare cineva a a&uns-o, pentru a reflecta $tiin%ific asupra ei.

A(ra+am 5aslo a a&uns pre$edinte al !epartamentului„ 0ersonalitate şi 0siolo!ie 3ocială”, al Asocia%iei Americane dePsi+ologie. 3l a atras aten%ia oficial asupra faptului că a$a-numitele„legi psi+ologice” tre(uiau revizuite total, întruct fuseserăela(orate studiind e)clusiv fiin%ele umane aflate în cre$tere copii,

adolescen%i, sau în situaţii carenţiale sla(i, nevrotici, cu altecuvinte, fiin%e umane în de"enire.


9/21

aceste nevoi, următoarele sunt numite de Tcre$tereT. Acestea nu dispar cnd sunt satisfăcute, în sc+im(, motivează individul pe mai departe.

)8 !xperienţa mistică (ulminantă sau o(iectul acesteie)perien%e este perceput întotdeauna de (eneficiarul unei„revela%ii” ca un „a)solut în sine”: e)perien%a î$i are în sine

însăşi propriul sens, propria legitimitate, neavnd nimic dedomeniul „utilitarului”.


10/21

au valenţe patolo+ice& nici nu sunt efectul unei sfor%ări teatrale,ci sunt pline de e)presivitate, în special corporală, e)presie a uneisupra-a(undente stări de fericire. „%u mă cunosc pe mine1 sunt omul cel mai obişnuit, uneori sunt vesel precum copiii $ Dar ceeace mi s-a dat mie de către Dumnezeu, din iniţiati"a &ui, este ce"aasemănător +postolilor, 0ărinţilor /isericii$#99

+8 Fanse „ratate” de experienţe interioare


11/21

reconciliere, de armonie a contrariilor $i de rezolvare aconflictelor într-o unitate cosmică”.

!e asemenea, folosirea acidului lisergic?C a relansat acestee)perien%e. Administrat în doze infime, acidul are o caracteristicăinteresantă: dă impresia )ene(iciarului că este „în centrulpropriei (iinţe”& a$a precum nu a mai fost niciodată înainte, de-a

lungul întregii sale vie%i.

pentru o(%inerea analgeziei în cadrul unor te+nici anestezice comple)e sau,singur, în o(stetrică, în mica c+irurgie, în cadrul unor e)plorări instrumentaleetc. $ndicaţii: /. Pentru o(%inerea sau completarea analgeziei în cadrul celor mai multe din te+nicile de anestezie generală in+alatorie sau intravenoasăcelelalte elemente ale anesteziei 9 rela)area, +ipnoza, ac%iunea anti$oc 9 se vor o(%ine prin administrarea unor su(stan%e medicamentoase adecvate. . lumină $i umezeală. 'n formă pură este incolor, inodor $i u$or amar. 2

e)perimentului au invocat anumite sentimente speci(icemisticismului: o stare de „con$tiin%ă unificată”, o afectivitateglo(ală, (eatificantă* pierderea noţiunii timpului* percep%ie mai (ogată, mai deplină, mai colorată a e)isten%ei* plăcere e)tremă,e)taz, )ucurie paradisiacă* impresia de a fi în centrul întregiie)isten%e* o zecime dintre su(iec%i mărturisesc că e)perimentul aavut efecte consistente în timp, asupra întregii lor vie%i ulterioare.

Iată ce declară psi+ologul american Ralter Jouston 4larL,

care a acceptat o „e)perien%ă” indusă, su( control medical,folosindu-se de acid lisergic: „.iar dacă eperienţa mea nua"ea nimic teolo!ic în conţinut şi nu-mi da impresia că &-aş fiîntâlnit pe Dumnezeu, ea mi s-a părut profund reli!ioasă din patru moti"e1 ;$ +m intrat în contact cu un mediu existenial nou, ultra-teren, al cărui orizont părea a fi eternitatea* 7$ +meperimentat un fel de con"ertire care m-a sc3imbat interior * 9$ +m eperimentat o stare de apartenenă la o comunitate de tipeclesial*


12/21

3ste clar în e)perien%a relatată că avem de-a face cuemo%ii induse artificial, precum cele o(%inute de $amani pentru ao(%ine starea de transă$ 2iturg+ia ti(etană se folose$te de plante+alucinogene pentru a-i face capa(ili pe sacerdo%i de comunicarecu oracolul.

4re$tinismul însu$i s-a folosit de muzică, de tămie,

ar+itectură, post, medita%ie, pentru a determina stări interioare. 3adevărat, cre$tinismul nu a pretins că se va a&unge automat la ostare de „întlnire cu !umnezeu”, stare care apoi să poată fi povestită, comunicată altor cre$tini. Astfel de stări, sunt, încre$tinism, „daruri” ale !u+ului, precum, de e)emplu, „darullacrimilor”. 4+iar dacă este necesar mult discernămnt, tre(uie săoperăm distinc%iile necesare între: emo%ia intensă* e)tazul mistic*starea de transă* posesiunea.

NNN3)istă ni$te riscuri în momentul în care o religie se

concentrează e)clusiv pe garantarea unor e)perien%e misticespeciale adep%ilor săi: accentuarea importan%ei retragerii din lume se face,

inevita(il, atenund e)igen%a implicării în social, pentrusc+im(area în (ine a lumii*

este periculoasă apari%ia unui cult centrat pe experienţaextatică ca scop în ea însăşi* au e)istat astfel de ritualuriîn 5e)ic $i în America de


13/21

comună $i afirmndu-$i o convin+ere speci(ică: aceea căMântuitorul $isus Hristos este prezent în aula universitară& că!u+ul


14/21


15/21

Această convin+ere (ermă& că „Dumnezeu poateacţiona în lume în zilele noastre& prin oameni aleşi de !l” , aapărut ca o scnteie la Pitts(urg+, în PennsHlvania, în /6CC, $iapoi s-a e)tins nestăvilit. Adep%ii au început să-$i proclame însocietate convin+erea că Dumnezeu este viu, că 5ntuitorulJristos este prezent $i vor(e$te omenirii $i astăzi, că 3l este

credincios „promisiunilor făcute”, că este cu adevărat un„3manuel”K„!umnezeu este cu noi[”.

Acest lucru ar dori să fie 5i$carea Penticostală din spa%iuloccidental: o renaştere din cenuşa trecutului creştin& a (oculuiunei noi Cincizecimi. oate mi$cările penticostale sunt născuteîntr-un anumit conte)t teologic $i socio-cultural, la început doar înarealul protestantismului în ciuda varietă%ii de doctrine e)istenteaici $i mai apoi în lumea catolică.

'n Fiserica #rtodo)ă nu vor(im de o mi$care penticostală propriu-zisă, dar 9 lucru care totu$i lasă de gndit 9 în spa%iul

ma&oritar ortodo), în „teritoriul canonic” al Fisericii de 0ăsărit,mi$carea penticostală e)terioară Fisericii oficiale a prins totu$irădăcini, prin neoprotestantismul penticostal. 3ste de re%inut însăcă $i unele mi$cări din cadrul Fisericii #rtodo)e „recuperează”unele atitudini, orientări, manifestări $i puncte doctrinale penticostale, fără a se su(suma totu$i denumirii corespunzătoareconsacrate.C

)8 >ntâlnirea cu Dumnezeu ca experienţă a Du,ului'(ânt

„@otezul cu Du,ul '(ânt”. MărturiiIată mărturia unui om care a primit „Fotezul cu !u+


16/21

vor(esc de o revelare directă a lui !umnezeu fa%ă de uniicontemporani, prin intermediul 5ntuitorului Jristos reînviat. 3ireu$esc să instaureze în comunită%ile lor o anumită (amiliaritate„cu $isus” care 9 desigur 9 nu se regăse$te în comunită%ile so(redin timpul slu&(elor religioase tradi%ionale.

'n comunită%ile lor ei se simt în largul lor vor(ind despre

5ntuitorul ca despre „un prieten” care a construit cu ei oanumită intimitate raport de invidiat pentru cei străini decomunitate. 0ugăciunile lor se convertesc foarte repede în imnuride laudă, iar setea de rugăciune cre$te rapid.

'n comunită%ile „celor născu%i din nou”, @i)lia exercită onouă putere de atracţie. 4+iar dacă $i anterior au studiat


17/21

Dumnezeu 6nsuşi a început să se în!riească de mine, să-mi poarte de !riă într-un mod aparte… De atunci e o relaţie specială între noi$ %l nu mai este un absent în "iaţa mea$ 3imt că Dumnezeu re"arsă în "iaţa mea răbdare şi ener!ie pentru tot ceea ce sunt datoare să fac la şcoală$ 6n plus, am un minunat sentiment de dilatare a timpului 1 reuşesc să fac foarte multe

lucruri într-un timp foarte scurt, lucruri care mai înaintenecesitau o risipă imensă de ener!ie şi de timp, cu rezultatedescuraante$ 3imt că am acum în mine o rezer"ă imensă deener!ie, care-mi aun!e să mă acit cu prisosinţă de datorii petrei planuri1 şcolar-uni"ersitar, profesional şi personal$

6n plus, mi-a crescut mult interesul pentru lectura biblică şi pentru implicarea în comunitatea bisericească$ Dacă pânăacum nu simţeam mare bucurie la !ândul că trebuie să citesc zilnic din 3criptură o "edeam ca pe un canon rece ce trebuieîndeplinit acum re!ăsesc în 3criptură multă căldură$ 3imt că

mă împrospătează şi mă bucură !ândul că mă reîntâlnesc cu eaîn fiecare seară$ Dar cea mai mare scimbare a inter"enit în setea mea de

a participa la ru"ăciunea comunitară, la slubele în comun de labiserică$ 3imt un elan nespus de a participa la 3fânta &itur!ie, şi mi se pare o şansă imensă posibilitatea de a mă împărtăşi$ 2u!ăciunea de la protestanţi, când am participat, mi s-a părut mult mai seacă, mai searbădă, tocmai pentru că lipsea 6mpărtăşania$

3imt că în adâncul fiinţei mele a prins sămânţă o nouă

"iaţă$ 6ncă târăsc după mine multe din limitele firii mele1 sunt uneori ne!lientă, alteori !eloasă, alteori neatentă, dar mă simt atrasă ma"netic spre o viaă mult mai bo"ată, pe care am !ustat-o şi care simt că poate fi dobândită prin "oinţă şi eersare$ 3unt mult mai încrezătoare în Dumnezeu, .el care m-a făcut să simt căaceastă altă viaă este at't de plină de dulceaă, şi .are m-aîn"rednicit să o eperimentez… 5i zâmbetul şi surâsul îmi sunt mult mai pline de culoare, mult mai spontane şi mai sua"e$ 3imt că eistă fericire cu ade"ărat, şi aceasta "ine numai din iubire…

!avid 5angan este licen%iat în matematică $i în teologie la„


18/21

„.ăci ceea ce pri"eşte ceea ce e ne"ăzut şi cu totul fără formă, şi nu "ede nici început, şi nu obser"ă nici sfârşit, cum ar spune ce "edeO 4ocotesc că vede totul într-o unitate , dar nu,desi!ur, prin fiinţă, ci prin participare, căci te aprinzi de la foc şiiei focul între!, dar acela rămâne neîmpărţit, neîmpuţinat în ceeace era$# Aici se e)primă neidentitatea noastră, a celor crea%i, cu

puterea dumnezeiască: 4nd mă reazem de ceva nu sunt parte aacelui ceva, dar stau în picioare, datorită faptului că mă reazem peel.G

!umnezeu „răsare în mine, dinlăuntrul nevrednicei mele inimi, ca soarele, sau ca discul soarelui, arătându-se în formă de sferă, în cip luminos , ca o #lacără , nu ştiu precum s-a spus ce să zic despre ea, şi aş voi să tac, dacă aş putea; dar mintea în#ricoşătoare îmi mişcă inima şi-mi desc3ide "uramurdară şi mă face să "orbesc şi să scriu$ .ăci Tu, cel ce mi-airăsărit în inimă întunecată, cel ce mi-ai arătat lucruri minunate,

pe care oc3ii nu le-au văzut, (…), Tu, 3oarele dinainte de "eci,care ai strălucit în iad, iar pe urmă ai luminat şi sufletul meu cel întunecat, şi mi-ai dăruit ziua cea neînserată , Tu însuţi mi-aidăruit cu"ânt$# 2umina văzută e răspndită de persoana luiJristos $i e văzută de persoana umană, fiind înso%ită de vor(irealui Jristos către persoana credinciosului.

„.ei cărora li se pare că Te au pe Tine, lumina între!iilumi, dar spun că nu Te văd , că nu petrec în lumină, că nu sunt luminaţi, că nu te "ăd mereu, 4ântuitorule, să afle că nu i-ailuminat pe ei în cu!etare, şi că nu Te-ai sălăşluit în inima lor

murdară, şi că se bucură de"eaba cu nădedi deşarte , socotind că vor vedea lumina Ta după moarte+ $ 4u alte cuvinte, cei caren-au văzut lumina lui Jristos în via%a aceasta, n-o vor vedea niciîn cea viitoare. 3ste vor(a de o anumită claritate la care poatea&unge cineva prin în%elegerea adevărului lui Jristos.


19/21


20/21

„+r!umentele ad"ersarului te-au doborât,dar nu ţi-au scimbat părerile=#

8oltaire

„+iomele în filosofie nu sunt aiome

până când nu le-am do"edit "iabilitatea în propria noastră fiinţă*citim lucruri frumoase,

dar niciodată nu le simţim pe deplin, până ce nu am urcat aceleaşi trepte

ca şi autorul lor#Mo+n Oeats

„+tunci când,renunţând la propria fericire,

ne "om mulţumi să-i ştim fericiţi pe cei cu care intrăm în contact,înseamnă că am începutnoi înşine să fim fericiţi=#

Macinto Fenavente

2ectură neoprotestantă a „convertirii”

Procesul „naşterii din nou+ seaseamănă cu metamor#oza omizii într-un

#luture. 'ntocmai precum omida se înc+ideîn cocon, pentru ca ulterior să renascăfluture, la fel omul moare #aă de sine,

pentru ca să renască pentru !umnezeu $i pentru ceilal%i.

4onvertirea înseamnă mai multdect o sc3imbare de personalitate sau deo(iceiuri comportamentale: este osc3imbare a inimii . =ără o sc+im(areradicală nu se poate vor(i de convertire*

convertirea presupune op%iunea con$tientă pentru !umnezeu.

'ntoarcerea la !umnezeu presupunesc3imbarea conduitei $i lepădarea

păcatului, concretizndu-se în renunarea 9la lume+ $i răsti"nirea #irii pentru a-2urma pe !umnezeu. 4redin%a $i regretul

pentru păcatele săvr$ite preced convertirea, pregătindu-o. 3a începe în momentuldeciziei deli(erate de a renun%a la păcat, $ide a-2 urma pe Jristos-!umnezeu. Prin+arul lui !umnezeu, convertirea aduce o

pace infinită în suflet, care persistă $i dupăce emo%iile dispar.

„Toţi oamenii se asemănă princu"inte…* doar faptele îi deosebesc$#

5oli\re

.el ce dobândeşte cunoaştere,dar nu o pune în practică, se aseamănăcu cel care ară, dar nu mai seamănă$

'amenii sunt apreciaţi nu dupăceea ce au început, ci după ceea ce au

finalizat$

„0oţi zbura pe aripile altuia,dar nu cu ele$#

;icolae Iorga

@


21/21

5. 7B

7.+Vederea+lui+Dumnezeu

Documents

Transcript of 7.+Vederea+lui+Dumnezeu