8/8/2019 7837415-codul-lui-da-vinci-spart

1/4

Codul lui Da Vinci spart

de Bogdan Mateciuc

Ati auzit probabil de cartea lui Dan Brown, Codul lui Da Vinci. Este n vog zilele acestea si oricepersoan cu pretentii consider c trebuie musai s o citeasc. Mona Lise lipite n statiile de metrou nendeamn s citim aceast carte care a strnit dezbateri aprinse asupra istoriei credintei si a credintei

crestine n sine.Stirea de senzatie lansat de Brown n cartea sa este aceea c Iisus ar fi fost cstorit cu MariaMagdalena. n acelasi timp, cartea contine si multe alte afirmatii, la fel de dubioase, despre originileistorice ale Crestinismului si despre nvttura teologic. Una dintre afirmatiile principale ale lui Browndespre Crestinism este aceea c "aproape tot ce am nvtat noi pn acum este fals." De ce? Din cauzaunei ntlniri a unor episcopi n anul 325, ntr-un oras numit Niceea, situat n Turcia de astzi. Acolo,arat Brown, Printii Bisericii au vrut s-si consolideze puterea (putere pe care autorul o denumeste,total incorect, cnd "Vatican", cnd "Biserica Romano-Catolic") si au furit un Hristos divin si oScriptur infailibil - dou concepte care pn atunci nu ar fi existat printre crestini.

Ce s-a ntmplat la Niceea

Brown are dreptate ntr-o privint. Singura, de altfel. Putine momente istorice au avut reverberatii pe

termen lung asa cum a avut Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325. Acest sinod a fost convocatde mpratul Constantin cel Mare, iar intentia a fost aceea de a lmuri una dintre cele mai aprinsedezbateri din snul Bisericii de pn atunci.

Controversa n discutie fusese provocat de un teolog din Alexandria, pe nume Arie, care afirma c Iisusa fost un nvttor cu totul deosebit, dar c nu a fost Dumnezeu ntrupat. Arie recurgea la logic pentrua-si sustine opinia, si era foarte abil n manevrarea versetelor biblice care preau s mentionezediferente ntre Iisus si Dumnezeu Tatl, asa cum este Ioan 14:28: "Tatl este mai mare dect Mine." nesent, Arie argumenta c Iisus Nazarineanul nu putea s posede dumnezeirea unic a Tatlui.

n cartea Codul lui Da Vinci, Brown l prezint pe Arie ca reprezentant al ntregii Crestintti ante-niceene. Vorbind despre Sinodul de la Niceea, Brown pretinde c "pn atunci, Iisus fusese privit dectre ucenicii Si ca un simplu prooroc... un om deosebit si cu har, dar tot un om."

n realitate, primii crestini se nchinau lui Iisus Hristos ca Domnului si Mntuitorului lor. nainte caBiserica s adopte un Crez oficial, primii conductori ai Bisericii formulaser un set de nvtturi decredint, numite canoane. Un exemplu l constituie canonul Sfntului Irineu, din secolul al doilea, carese inspir din 1 Corinteni 8:6: "Totusi, pentru noi, este un singur Dumnezeu, Tatl, din care sunt toate sinoi ntru El; si un singur Domn, Iisus Hristos."

De remarcat termenul folosit aici - Domnul, Kyrios.Kyrios era folosit de greci pentru a desemnadivinitatea (desi uneori era doar o formul de adresare onorific). n Septuaginta, traducerea greac aVechiului Testament, acest cuvnt este traducerea preferat a evreiescului "Yahwe", numele cel sfnt allui Dumnezeu. Romanii l foloseau si ei cu referire la divinitatea Cezarului lor, iar n primul secol, autorulevreu Iosif (Josephus) ne relateaz c evreii refuzau s foloseasc acest cuvnt pentru Cezarul Romeidintr-un motiv foarte simplu: numai Dumnezeu era kyrios (Domnul).

Crestinii au preluat termenul de kyrios si l-au folosit pentru Iisus Nazarineanul, chiar din primele zile aleBisericii. Putem vedea aceasta nu numai din Sfnta Scriptur (despre care Brown afirm c a fostmsluit dup Sinodul de la Niceea), ci si din cea mai veche scriere patristic - Didahiile - despre carespecialistii sunt de acord c a fost scris cel trziu n anul 110. Aici, primii crestini, vorbitori dearamaic, l numesc pe Iisus "Domnul".

Mai mult, crestinii ante-niceeni recunosteau dumnezeirea lui Iisus rugndu-l pe Dumnezeu Tatl nnumele lui Hristos. Printii Bisericii, inclusiv Sfntul Iustin Martirul, primul mare apologet crestin,botezau n numele Dumnezeului triunic - Tatl, Fiul si Sfntul Duh - recunoscnd astfel egalitatea dintrecele trei persoane ale Sfintei Treimi.

http://www.odaia.go.ro/sinoade.htmlhttp://www.odaia.go.ro/sinoade.html

8/8/2019 7837415-codul-lui-da-vinci-spart

2/4

Sinodul de la Niceea nu a stins ntru totul controversa iscat de Arie, dar nici nu a impus o nvtturnou n Biseric. Episcopii participanti la Sinod nu au fcut dect s sistematizeze credinta care existadeja n comunittile crestine, dnd astfel o replic ncercrilor de stricare a nvtturii crestine.

Niceea si "Vaticanul"

Numindu-i pe episcopii adunati n 325 la Niceea "Vatican" sau "biserica romano-catolic", Brown ddovad de ignorant n ceea ce priveste istoria Bisericii. Este ns de nteles. n lumea protestant, cuale ei culte religioase desprinse din biserica romano-catolic n scopul declarat de a ndrepta credinta,tot ce e anterior si exterior lor e "romano-catolic". Cu alte cuvinte, pentru protestanti lumea religioas

se mparte n dou: "catolicii" si ei. Sau, cei vechi si rtciti, si ei, cei ce ndreapt credinta sipropovduiesc adevratul Adevr.

Romano-catolicismul sau papalitatea a nceput s se dezvolte mai trziu, abia n secolul cinci. Lamomentul Sinodului de la Niceea, lsnd la o parte mruntele secte, toat Crestintatea mprtseaaceeasi credint - dreapta credint lsat mostenire de Apostoli si de urmasii lor, credint numit astzi"credinta ortodox".

"Un fax din Cer"?

ntruct Sfnta Scriptur este cartea de cpti a Crestinttii, problema valabilittii ei istorice areimplicatii deosebite. Brown pretinde c mpratul Constantin ar fi dat porunc s se msluiasc texteleexistente n scopul divinizrii lui Iisus omul.

Exist mai multe motive pentru care ideile lui Brown sunt simple aberatii. Desi este adevrat cScriptura nu a fost trimis "prin fax din Cer", alctuirea canonului ei a fost un proces istoric desfsuratnainte de Sinodul de la Niceea, ducnd n final la o form aproape definitiv nainte de libertatea decredint dat crestinilor de Constantin n anul 313.

E interesant faptul c procesul de alctuire a unui canon pentru crtile Scripturii a nceput n momentuln care o sect a realizat un canon eretic. n jurul anului 140, un eretic gnostic pe nume Marcion anceput s rspndeasc o teorie potrivit creia Dumnezeul din Noul Testament nu era acelasi cuDumnezeul din Vechiul Testament. El arta c Dumnezeul din Vechiul Testament reprezenta Legea vechesi mnia, pe cnd cel din Noul Testament, reprezentat de Hristos, promova iubirea. Astfel, Marcionrespingea Vechiul Testament si chiar unele crti din Noul Testament, inclusiv Evangheliile dup Matei siMarcu, Faptele Apostolilor si epistola ctre Evrei. De asemenea, el rescrisese celelalte crti pentru aelimina ceea ce i se preau a fi influente evreiesti. Desi n anul 144 biserica din Roma a declaratnvtturile lui ca fiind eretice, Marcion a nfiintat o sect pe baza ideilor sale. Ca rspuns la provocarealansat de Marcion, Printii Bisericii au nceput s lucreze la o list oficial a crtilor care trebuia s facparte din Sfnta Scriptur.

nainte de definitivarea canonului Scripturii a mai aprut o provocare sectar, ctre sfrsitul secolului aldoilea. Montanus, originar din Asia Mic, pretindea c a primit o descoperire de la Dumnezeu cu privirela sfrsitul apropiat al lumii. Desi cele patru Evanghelii si epistolele Sfntului Pavel circulau n Biseric sise bucurau de autoritate, nimeni nu se gndise pn atunci s le uneasc ntr-o singur carte. Montanusa speculat aceasta si a nceput s pretind autoritate pentru asa-zisa lui descoperire dumnezeiasc.Printii Bisericii s-au reunit n jurul anului 190 si au formulat o list definitiv a scrierilor apostolice,cunoscut astzi sub numele de Canonul Muratori, dup numele celui care l-a descoperit n epocamodern. Acest canon este foarte asemntor cu Noul Testament din zilele noastre, dar include doucrti apocrife - Apocalipsa lui Petru si ntelepciunea lui Solomon.

Astfel, Printii Bisericii dezbtuser deja, pn la Sinodul de la Niceea, legitimitatea crtilor care facastzi parte din Noul Testament. Criteriul principal dup care aceste crti au fost incluse n canonulScripturii a fost cel al autorittii. Printii Bisericii au cercetat fiecare scriere cu privire la autorul ei - unapostol sau un ucenic al apostolilor. De asemmenea, ei au tinut seam de nvtturile promovate nfiecare scriere, nvtturi care puteau contribui la zidirea Bisericii - un semn, au considerat ei, crespectiva carte era o scriere inspirat de Dumnezeu. Ceea ce avem astzi ne arat c ei nu s-aunselat: crtile care alctuiesc Sfnta Scriptur au ajutat Crestintatea s se dezvolte de-a lungulistoriei.

A fost Iisus cstorit?

http://www.odaia.go.ro/romani.htmlhttp://www.odaia.go.ro/romani.html

8/8/2019 7837415-codul-lui-da-vinci-spart

3/4

Aceast ntrebare i ofenseaz pe multi. Nu ar trebui s fie asa, pentru c unirea brbatului cu femeia afost rnduit de nsusi Dumnezeu, aceast unire fiind una dintre cele sapte Taine ale Bisericii.

Asa cum am artat mai sus, ntrebarea e si - n acelasi timp - nu e original. E original pentru multioameni care o aud pentru prima oar; nu e original pentru c a mai fost vehiculat n n istorie, dediferite secte care fceau tot felul de speculatii, nu numai pe acest subiect, ci si pe altele.

Iisus a venit pe pmnt cu un scop - acela de a vesti mprtia si de a mntui omenirea. Nasterea Lui sirostul Lui pe pmnt au fost vestite dintru nceput. Acest lucru se vede clar din Evanghelii. Cstoria NUfcea parte din plan. El nsusi stia de la nceput c va muri si cum va muri. Stia si c va nvia... iar dup

nviere nu intentiona s se ntoarc la familia de care ar fi fost separat momentan, ci s mearg la Tatl.n plus, DAC ar fi fost cstorit, de ce ne-ar fi ascuns Evanghelistii acest lucru? Nu era nimic ru nasta. De fapt, dup ce au ales s-L urmeze, multi ucenici nu au mai avut nici ei timp s-si ntemeieze ofamilie. Si Apostol Pavel s-ar fi cstorit la un moment dat, dac nu ar fi avut vedenia de pe drumulDamascului. A ales ns s-i slujeasc cu toat inima lui Hristos Dumnezeu.

De asemenea, nu trebuie s uitm c evreii se cstoreau dup vrsta de 30 de ani, vrst care la eiera vrsta majoratului. Ori, cnd a mplinit vrsta maturittii, Iisus nu si-a cutat o nevast, ci a nceputs propovduiasc mprtia. De ce atunci? Pentru c pn atunci cuvntul Lui ar fi fost respins cavenind de la o persoan care nu era nc matur.

n acelasi timp, Iisus nu s-a cstorit datorit firii Sale dumnezeiesti, mai presus de orice chemare

omeneasc. Gndul Lui nu era ctre cele omenesti, pmntesti, ci ctre cele de sus. Aceast firedumnezeiasc a Sa l-a purtat prin lume ca pe un Dumnezeu, nu ca pe un om.

Sfnta Traditie, aprtoare a adevrurilor de credint

Speculatiile lui Brown sunt caracteristice lumii protestante. Atunci cnd n mod deliberat alegi s ignoriTraditia Bisericii - acea sum unitar de nvtturi si practici care confer o unitate de Duh temporalntregii Biserici a lui Hristos - atunci se deschide usa ctre tot felul de interpretri noi, care de care mainstrusnice, la Sfnta Scriptur. Doar desconsidernd credinta si practica istoric a crestinilor de-alungul timpului, este posibil s vin cineva astzi si s afirme c primii crestini credeau altceva. nlumea crestin-ortodox, asemenea pretentii cad la pmnt fr nici o valoare. Noi, cei de astzi, avemchiarcredinta primilor crestini. mprtsim aceeasi credint cu ei si avem aceeasi interpretare aScripturii ca si acum dou mii de ani.

n protestantism ns, avnd doar o carte veche n mn - Sfnta Scriptur - este ceva obisnuit areinterpreta mereu Biblia, ntr-o manier nou si original. n istorie, asemenea interpretri avansate dediversi "teologi" au dat nastere la puzderia de secte pe care le cunoastem astzi. Desigur, nu toate ideilereligioase originale au dat nastere la secte. Mai nou, ele dau nastere la crti ce devin best-seller-uri, sila filme cu ncasri de milioane de dolari. Este o actiune deja comun, care va continua pn la a douavenire a Domnului Iisus Hristos.

Nu poti da o replic corespunztoare rtcirilor filosofico-religioase fr a face apel la Traditia Bisericii.Cum poti stii care dintre multele interpretri la Scriptur este cea corect? Aici intervine Sfnta Traditie,care spune: Aceasta este interpretarea adevrat, aceasta este credinta adevrat, aceasta au nvtatApostolii, aceasta credem si noi.

Concluzie

Asemenea idei speculative i forteaz pe oameni s adopte o pozitie: crezi sau nu crezi asa ceva. Dinpcate, cei care aleg s cread asemenea idei nstrusnice se plaseaz automat n afara Bisericii luiHristos si se deprteaz de adevratul Hristos, desi poate nominal ei nc si asum un nume de crestin.

Desi nu e nimic original n afirmatiile cuprinse n ea, cartea Codul lui Da Vincidovedeste faptulc unele teorii eronate nu se sting niciodat. Ele reapar la suprafat ntr-o form nou.Pretentiile lui Brown se aseamn celor ale lui Arie si a altor secte din istorie (secta Martorilor lui Iehovadin zilele noastre), care contrazic mrturia Sfintilor Apostoli si ntreaga Traditie a Bisericii. Bisericantotdeauna a crezut si a nvtat c Iisus Hristos este Dumnezeu. De asemenea, El nu a fost niciodatcstorit. Aceste lucruri nu au fost dictate la vreun sinod, ci asa au crezut crestinii dintotdeauna.Afirmatiile pseudo-istorice ale unui roman beletristic nu pot schimba realitatea.

http://www.odaia.go.ro/iehovisti.htmlhttp://www.odaia.go.ro/traditia.htmlhttp://www.odaia.go.ro/iehovisti.htmlhttp://www.odaia.go.ro/traditia.html

8/8/2019 7837415-codul-lui-da-vinci-spart

4/4