Colecgia: lST0RIl SICRETI

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii NaEionale a RomdnieiDUCA,VIITDIMIR

Codul Da Vinci: istoria fascinanti a papalitiFi, de 13 mistereletrecutului la enigmele moderne : docu-drame gi mituri istorice insogitede consemniri din presi / de Vladimir Duca. - Bucuresti :Integral,2lL9

Confne bibliografieISBN 978-606 -992-27 9 -8

929

O INTEGRAI-i,2019

Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit Ia Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totale sau parSald, a acestei lucrlri,fhrd acordul scris aI editorului, este strict interzisd

9i se pedepsegte conform Legii dreptului de autor, ,

ISBN 978-606 -9s2-279-8

(odul Da Uinciiltoria farinanti a papaliti1ii,

de la mirtsrsle tretutuluila enigmple mod?rne

Docu-drame Ei mituri istoriceinsolite de consernndri din presi

de Vladimir Duca

Cole4ie prez,entatil de Dan-$ilviu Boerescu

aU

INTEGRAL

Sumar

Dela Nanele frandafiruluilr o uiriuns otulti

$ tencbroui a papalitifii,

hotidti ri apeie cu orice pre! bogilia Bireridi /lhdat tui Da llincisau de ce oamenilor lc plac atit de mqlt conlpirafiile

j de <e terodrtul tire a atentat la viafa lui loan Paul al ll-lea

wsa rt ;aie o continuare a romanului / Jl

Iradilia tontroriqrHti a intsmsierii

imtituliei pontifitale de citre Sfintul Petru / 6l

Limuilri bibliografite / 9I

lle la Nunele trandafiraluila o viziune oculti ri tenebroaria papaliteTii, hotiriti $ aper?

cu orice pre! bogifia Birricii

Literatura a fost intotdeauna fascinatl de istoria ascunsi a

SfAntului Scaun qi a oferit adesea inteqpretlri surprinzitoare, care,

la adipostul conven$ei.fictiunii, au indus ideea cX oricind s-ar

putea verifica gi in realitate, sub mantiile de purpurd ale inal1ilor

ierarhi ascunzindu-se o mulsme de secrete tulbrultoare.

Numele trandafrului (tidu original Il norne della rosa) este

un roman al scriitonrlui italian Umberto Eco, apirut in anul

tr 980, distins cu prestigiosul Premiu Strega in 1981 giecrannat

in 1986, in regia luiJean-Jacques Annaud 9i avindu-i in rolu-

rile principale pe Sean Connery (ex-Bond), care-l incarneazd.

pe cilugdrul franciscan William/Guglielmo de Baskerville

(aluzie 1a rorn anrl Cdinele din Baskerville- in original 'Ibe Hound

of the Baskeruilles - unul dintre cele patru romane poligiste

scrise de Sir Arthur Conan Doyle si avdndu{ ca protagonist

pe detectir,ul Sherlock Holmes), gi pe Christian Slater, ca Adsodin Melk, discipolul cilugirului filosof chemat si. ancheteze

sirul de crime nebuloase slvd.rsite intr-un licas religios. Este o

povestire istorici, dar si o ancheti pentru gisirea misteriosuluicriminal, avdnd loc intr-o md"nistire italianl in anul7327.

Cnlugdrul franciscan Guglielmo de Baskerville ajunge intr-omdni.stire in care s-a comis o crimd. El este ?nsotit de Adso dinMelk, numit astfel dupa ministirea benedictini Stift Melk,unde acesta a fXcut primii pasi in vocatiamonahald. Pe misurice povestirea evolueazd. alti cilug[ri mor in mod misterios.Cele doui personaje principale studiazd,o biblioreci medievahlabirintici, inteleg forta distrugdtoare a rdsului si ajung faldinfagi cu Inchizitia, pe care William de Baskerville o slujise intrecut, dar o p[rlsise intre timp. Cu ajutorul logicii, si comitdndgregeli semnalate de Adso (ciruia Eco ii atribuie naratiunea), el

reuseste si dezlege finalmente misterul crimelor de la mdnis-tirerftrd. ins[ si. reuseasci sd. previnl nici una. La un nivel strictelementa! romanul exemplifici metoda scolasticl pentru re-zolvarea unei crime; este o metodd. care erafoarte cunoscutX insecolul al XIV-lea, bazatd pe rationament deductiv, in special

pe silogisme.William/Guglielmo refitzd, si. accepte ca motiv al

crimelor simpla posedare demonici, in ciuda faptului ci demo-nologia servea adesea ca explicatie. Degi in mdnistire existd o

intelegere gresitl a evenimentelor, iar cllugirii, sub influentaprofetiilor larg rispdndite ale lui Gioacchino da Fiore, credeau

cd" trdiau ultimele zile inainte de venirea lui Anticrist (Apoca-

Iipsa dupii loan era o carte cunoscutl in ami.nunt, 9i frecvent

citatn), William, prin concepgiile sale empirice, reuseste si de-

monstreze c5", de fapt, criminalii sunt oameni in carne si oase.

Adundnd fapte si observagii, urmdndu-;i intuigia 9i metoda

dialectici, el hotlrigte ce trebuie investigat, asa cum era prescris

unui scolastic. Totugi, simpla folosire a logicii nu ajunge. Vari-

atele semne gi intdmphri au semnificatie numai in contextele

lor date, iar William trebuie s[ fie mereu atent la contextul in care

interpreteazi misterul. intr-adevlr, intreaga povestire il deter-

mini pe naratorrAdso, gi pe cititor s[ recunoasci mereu con-

textul pe care il folosegte pentru interpretare, ridicdnd intregul

text la niveluri variate,care au semnificatii hermeneutice dife-

rite. Existi de fapt cel putin doui naraliuni (activitatea de

detectiv a lui William grefat1. pe dezbaterea religioas[' dar cu

profunde implicalii politice, daci Isus Hristos a avut in propri-

etate bunuri, mobile sau imobile) fiecare avdnd interpretiri si

surse de semnificalie variate. Multe interpretiri si surse erau

controverse in cadrul dezb aterli politico -religioase medievale,

gravitdnd injurul a ceea ce pare cheia spre ingelegerea gi adevi-

rata interpretare a cazului. Degi unele speculalii ale lui William

nu corespund exact cu evenimentele ulterioare, e1e duc larezol-

varca cazului de la ministire.

Ultimul rdnd al cdrgti, Stat rosa pristina nomine, nomina nuda

tenemus se traduce literal: ,,tandafirul de ieri rezistd datoriti

numelui sdu, dar noi avem doar nume ale trandafirului {hrI rost".

Sensul general, dupi cum a spus Eco, era ci din frumusetea

trecutului, care acum a dispirut, ne-a rimas doar numele. inacest roman,,,trandafirul" pierdut poate fi considerat a fi ase-

menea volumului Poetica de Aristotel (acum pierdutd pentru

totdeauna), deoarece splendida biblioteci a fost distrus5, iar

frumoasa fatl" din carte este acum moarti. Noi gtim aceste lu-

cruri doar din descrierea fdcutl de Adso - noi avem doar nu-

mele cdrlii, dar nu avem confinutul. Aga cum afirmi Adso, la

finalul celei de a cincea zile, eI nu mai gtie nici mlcar numelefetei pentru a o jeli. Oare acest lucru inseam nd cd. ea nu rezistideloc trecerii timpului? Este posibil ca aceasta te fi. o greseah.

intentionat[ de traducere. Acest citat afost tradus si ca,,Romeide ieri i-a rimas doar numele, ne-au r[mas doar simple nume".Acest rdnd este un vers scris de Bernard de Cluny, un cdlugirdin secolul al XII-lea, cunoscut si ca Bernard de Morlaix.Manuscrisele medievale ale acesfui rdnd nu sunt identice; Ecociteazd, o variantd" medievali, cu exactitate, insd. Eco nu stia, lavremea aceea, de existenta unui text tipirit pentru publicul largin editiile moderne, in care se face referire la Roma (Roma), nula trandafir (rosa).Textd alternativ, cu ceea ce contine, suni ast*fel Nunc ubi Regulus aut ubi Romulus aut ubi Rernus? / Stat Roma

pristina nomine, nomina nuda tenemus. Acest text se traduce ca

,,Unde slrnt acum Regulus, sau Romulus, sau Remus? / Romeide ieri i-a rimas doar numele, ne-au rirnas doar simple nume".

Numele personajului principal, William de Baskerville, face

aluzieladoui. personaje, detectir.ul fictiv Sherlock Holmes (care

apare si in Cdinele din Baskerville, romanul lui Conan Doyle)gi William Ockham (filosof moralisr gi scriitor politic de for-matie franciscani, considerat printre cei mai influenti gdnditoridin intreg secolul al XIV-lea). Descrierea fizicd" alui Williamgi a comportamentului siu sunt foarte asemlnd.toare cu a1e luiHolmes. Numele naratorului, ucenicul si.u Adso, este, printrealtele, un joc de cuvinte, asemenea lui Simplici o din Dialogutlui Galileo Galilei; Adso = ad Simplicio (,p.trtr.t Simplicio").Numele Adso poate fi comparat cu dr. Wa.tson, numele parte*nerului de investigatii pe care il avea Sherlock Holmes. Ca de

obicei in romanele lui Eco, 9i aici se face risipl de eruditie.Numele bibliotecarului orb,Jorge din Burgos este construit pe

t0

baza unui joc de cuvinte, pornindu-se de la numele scriitorului

argentinianJorge Luis Borges, care l-a influengat mult pe Eco.

Borges a fost orb in ultimii sii ani de viagl 9i a fost directorutr

Bibliotecii Nalonale a Argentinei; povestirea sa Biblioteca Babel

a fost in mod clar inspirafia 1ui Eco pentru biblioteca secretd

din roman:,,Biblioteca este compusi dintr-un numer nedefinit,

poate chiar infinit de galerii hexagonale, cu ventilatoare enorme

in centru, inconjurate de balustrade foartejoaseo. O alte poves-

tire scrisi de Borges, Miracolul secret, ^re

ca personaj un biblio-

tecar orb. in plus, din opera lui Borges au fost luate gi alte variate

subiecte pentru a fi folosite in Nunrele trandafrului: labirinturi,

oghnzi, secte, manuscrise enigmatice si cirti. Mai mult, Jorge

din Burgos, ca si Borges, care a susfinut lovitura de stat din7976,

este,,reacfionar". Eco a petrecut o perioadi de timp la Univer-

sitatea din Toronto, in timp ce a scris acest roman. Sc[rile din

biblioteca mdnistirii din carte seamlni mult cu cele din Biblio-

teca Robarts. De-a lungul cirlii sunt multe citate latine auten-

tice sau apocrife. Cartea redi numeroase discugii asupra filosofiei

lui Aristotel gi a unei varietdg\ de erezii milenariste, in special

acelea asociate cu grupul romano-catolic numitfraticelli (decla-

rati eretici de Papa Bonifaciu al WII-lea).William Ockham, care atrdit in perioada prezentatd.in rc-

man, a descris principiul cunoscut ca,,Briciul lui Ockham': ade-

sea rezumat ca dictum potrivit ciruia omul ar trebui intotdeauna

si accepte ca fiind plauzlbild, cea mai simpli explicatie care st[ la

bazatuturor lucrurilor (metodi folositi 9i de William de Basker-

ville in romanul lui Eco).

Cartea descrie viafa monastic[ de inspiratie franciscani din

secolul al XIV-lea. Actiunea se petrece intr-o abagie benedic-

tind in vremea controversei asupra subiectului legat de,,sdricia

apostolicd'dintre ordinele catolice ale franciscanilor gi domi-nicanilor. Grupul numit Spiritualii ura bogXtia, generdnd gru-purile eretice numite apostolici sau dulcinieni. Cartea exidengtazl.

aceasti tensiune care existi in crestinism in epoca medievali:

spiritualii, o fractiune din cadrul ordinului franciscan, cereau ca

biserica si renunte la intreaga sa avere) iar unele secte eretice

au inceput si ii ucidi pe cei bogati, in timp ce majoritateafran-ciscanilor gi clbrului au interpretat Scriptura in sensul prin-cipiului iubirii aproapelui. Dante Alighieri si cartea sa, Dir,,ina

Comedie,sunt menlionati doar o datI, in trecere. O parte dintre

personaje, cum sunt inchizitorul Bernard Gui, Ubertino de

Casale si minorirul Michael de Cesena, sunt figuri istorice, desi

caracteriztrrile lor, fbcute in roman, nu sunt intotdeauna cele

exacte din punct de vedere istoric. Totusi, Eco scrie intr-o alti.

carte ce a ales ministirea din munti ca loc pentru desfbsuraea

actiunii astfel incdt si poati face referire la ingheturi, pentru

ca actiunea si poati avea loc pe vremea cAnd Bernard Gui,faimosul cllug[r dominican care eta tnchrzitor papal, s-a aflat

inzonarespectivi. Pentru intrigi, el avea nevoie de o cantitate

de sdnge de porc, ins[ pe vremea aceea porcii nu erau de obicei

tdiati decit atunci cdnd cldea inghetul si gerul. Mai tdrziu intimpul anului, Bernardo Gui a cilitoritin afara Itatriei si nu a

participat la evenimentele desfhgurate la mdni.stire. De aseme-

nea, in roman se fac referinge la gdnditorul Gioacchino da Fi-ore, care prin profegiile sale a influenfat atmosfera apocalipticidin mAnistire. Cunoscut 9i ca loachim din Fiore sau Joachimde Floris, (1135 * 30 martie 1202) afostunul dintre cei mai influ-engi teologi si filosofi ai Er,ului Mediu, ciluglr cistercian si

fondatorul ordinului monastic San Giovanni in Fiore din Cala-

bria. Plasat de Dante in Paradis (Cantul XII), Gioacchino este

IZ

inigial considerat profet, ulterior eretic, scrierile sale influenldnd

Ordinul Franciscan, migcirile escatologice medievale, respectiv

filosofia istoriei.

Intriga romanului este captivanti si este punctati periodic

de dezbateri asupra filosofiei religiei in epoca medieval[. Acli-unea romanului este povestitt de un cllugir benedictin aflat in

pragul morfii gi ea se vrea o cronicl fideh a unor intimpllriiegite din comun din tinerelea acestuia, pe cAnd Adso din Melk

era inci novice, sub obldduirea unui cllugar franciscan pe nume

Guglielmo (William) din Baskerville. Maestrul si invit[celulsiu ajung la o mare ministire benedictini din nordul Italiei(niciodati numitd) in noiembrie 1327 gi rimdn aici gapte zile.

Chiar de la sosire, Guglielmo uimeste cu iufimea mingii sale

cdnd dI informalii exacte despre parcursul calului Brunello, {hrl

sd-lfiztrritweodat[ 9i bazdndu-se exclusiv pe un gir de deducgii

logice, pornind de la urmele observate in naturi. Abatele ii cere

agadar lui Guglielmo sI deslugeasci misterul morfii unui tdnlr

ilustrator din ministire, Adelmo din Otranto , care a fost gisitmort pe un povdrnig, ca 9i cum s-ar fi aruncat de la fereastra

bibliotecii, in condiliile in care toate ferestrele erau ferecate.

Abatele nu le permite insi celor doi investigatori 9i accesul in

faimoasa biblioteci a ministirii, care adipostea un adevlrat te-

zaur de cirfi rare. in labirinnrl bibliotecii nu puteau intra decit

bibliotecarul (Malachia din Hildesheim) 9i ajutorul acestuia,

Berengario din Arundel. Copistii, traduc[torii si ilustratorii

care lucrau in ministirea ce se voia in primul rind o comunitate

de studiogi igi desfhgurau activitatea in scriptorium 9i cereau

bibliotecarului opera pe care voiau s-o consulte, iar acesta le-o

aducea doar atunci cdnd era de plrere ci le este ingdduit s[ vadi

respectiml document. in acest fel, impresionanta biblioteci era

in acelasi timp un organ de diseminare a intelepciunii milenare

pistrate in rafturile sale, dar si o institutie meniti. sd. cenzureze

si sI ingrideasci accesul la informalii,,sensibile".

La scurt timp dupi sosirea lui Guglielmo si Adso, un alttdnir cllugir,Yenanzio din Salvemec, traducd.tor din greaci,este glsit mort, cufundat in hirdlul cu sdngele porcilor proas-pdt tdiati, iar in apropiere se descoperd. urmele tfudrii sale prinzdpad\,. Guglielmo ajunge la conchtzia ci ultimul carel-avdzutinviagd, pe Adelmo este Berengario, ajutorul de bibliotecar pe

seama cdruia circulau zvonuri despre relatii picitoase cu primulriposat. int.-o discutie cu Guglielmo, Berengario recunoaste ci.

s-a intdlnit cu o fantoml a lui Adelmo in cimitir care i-a mir*turisit ci e blestemat,,,un inapoiat din Infern'si cd este ars frr6"

incetare pentru plcatul celfrrd, de rusine al cirnii. Apoi fantomalui Adelmo l-a indemnat pe Berengario si ii dea m6.na numin-du-l ,,bunul meu invS.titor" si i-a picurat un strop de sudoare

care i-a ars mdna. Guglielmo concluzione azd" cd. nu era vorbade nicio vedenie, ci de Adelmo in carne si oase, foarte tulburatsi inspiimintat de pdcatul siu dupl ce iesise de la spovedanie

de la severulJorge 9i in timp ce se indrepta spre bibliotech, undes-a si sinucis. Adelmo era atdt de inspiimintat de cele auzitede la duhovnicul orb Jorge si atdt de cuprins de remusci.ri incdta recurs la acest gest extrem, nu insi inainte de a il invinui indi-rect pe Berengario c[ invildtura sa l-a impins la moarte. De laBencio care ii spionase in noaptea premergitoare primei morti,Guglielmo afld. c5, Berengario il gantajase pe Adelmo, promi-

ldndu-i dezvdluirea unui secret intelectual daci se invoia sisivdrgeascd picatul carnal. Imediat dupi rusinosul tdrg, Adelmofugise si caute tzbdvirea la bltrdnul siu duhor.nnicJorge si Beren-gafiorvdzdndu-I, tremura, stiind ci secretul siu era descoperit,

chiar si sub sigiliul sfhntului jurimAnt. Cdnd, strivit de dojenile

primite de la asprulJorge, Adelmo se duce si se roage in bise-

ricd,Yenanzio il urmeazi si poate cd afld.gi el secretul pe care

frumosul Adelmo il primise drept plati de la Berengario.

in timpul gederii la mdnistire,dintr-o discutie alui Guglielmo

cu abatele, Adso afli ci adevd.ratul scop al vizite\ lor era orga-

nizarea unei intilniri intre reprczentanpii Papei si franciscani,

care erau sus,tinitori ai impdranrlui Ludovic de Bavaria.Motivul

acestei intdlniri de primi importanti politici il constituie o dis-

putl religioasi din secolul aI XIV-lea care a degenerat intr-unconflict al puterilor statale cu cele papale. Neintelegerile isi au

originea la sfhrgitul secolului al XIII{ea, cdnd in rdndul francis-

canilor ia nagtere migcarea spiritualistilor sub conducerea luiGiovanni Olivi, Ubertino din Casale qi Michele din Cesena.

Spiritualigtii credeau cu tirie c[ trebuiau si triiasc[ in siri.cie, de

weme ce Isus 9i apostolii nu au avut nici un fel de proprietate.

Din istorie stim c[,la inceput, pap^lLt^tea a sprijinit cu pri-vilegii si interpretiri convenabile ale Scripturii Ordinul Fran-

ciscanilor care se dezvolta rapid. Dar respectarea testamentului

Sfdntului Francisc privind phstrarea slriciei apostolice era po-

sibil[ doar printr-un artificiu: ordinul se folosea de terti care

ii administrau averea si cedase in favoarca papei ,,usus juris",

dreptnl deplin de proprietate opozabrlin fata unei curti dejude-

cati. Aceasta a dus la acuzagrt ci siricia franciscanilor nu e

altceva decit o ficliune juridici, de vreme ce acegtia se puteau

bucura in mdnlstirile lor de disponibilit[ti economice sporite.

Agadar, cilugirii triiau din punct de vedere juridic viafa unor

cersetori lipsifl de proprietlfi, in timp ce conditiile lor de vialise apropiau de cele ale piturii de mijloc, desi nu aveau voie slaccepte decit donatii si nu puteau face achrirtii. Papa Clement

al V-lea l-a invitat pe Ubertino din Casale si isi prezinte punc-

tul de vedere la Conciliul de la Vienne (flnut in Franfa in peri-

oada 1311*1312) gi,in speranfa de a pistra unitatea Ordinului

Franciscan, i-a luat sub protectia sa pe spiritualigti. Pripastia

dintre Fratii Minori Conventuali care igi triiau in minlstiriidealul dupi regulile Papei si spiritualistii care urmau idealul

de siricie al Sfintului Francisc gi voiau si se intoarci la sihis-

trie s-a dovedit insd. prea adincl pe termen lung. Noul superior

general, Michele din Cesena, desi simpatiza cu spiritualigtii,

avea caprioritate pdstrarea unitdfii ordinului pe care i1 conducea.

Mai intdi, acesta a incercat, impreunl cu Papa Ioan al )C(II-leasi discute cu protestatarri, dar incercirie lui au fost respinse

prin proteste. in consecinti, Papa Ioan al)OOI -leai-ainvitat pe

instigatorii provensali impreunl cu Angelus Clarenus 9i Uber-

tino din Casale la Avignon, unde igi avea Scaunul (in mai multe

rdnduri: 7372-7373,dupi unele surse si in7317 si mai apoi doar

pe Ubertino in 1,322).in 1327 si superiorul general al francis-

canilor, Michele din Cesena, este invitat la Avignon 9i acolo

atmosfera prietenoasd de la inceput s-a schimbat drastic in ia-

nuarie 1328 cdnd Papa a aflat de incoronarea lui Ludovic Bava-

rczul caimpirat de citre patricienii romani si, in consecinttr,a

dispus arestarea lui Michele din Cesena. Acesta este contextul

istoric faptic in care lJmberto Eco igi plaseazi romanul.

Tot din istorie cunoastem si urmlrile acestor invitafii: Ange-

lus Clarenus este excomunicat pe baza:une\ hotdrdri anterioare

a Papei Bonifaciu al WII-lea, el fuge in Italia centrah unde

pune bazele unui ordin independent care se intituleazl"frati-celli. Cei mai inriigi spiritualisti sunt dati pe mina Inchizigiei

in sudul Franfei 9i cei care scapi se integreazd.in timp in Ordi-nul Franciscan si respecti ordinele Papei. Din!312,cdnd a fost

t6

prima dati citat la Avignon si unde scrierile sale au suscitat

r[spunsul Papei prin bula Exirti de paradiso din 6 mai L372,

Ubertino a locuit ahturi de Cardinalul Giacomo Colonna piniin 1.317, cind Papa Ioan al )COI-lea ii permite sd piriseasca

Ordinul Franciscan si si intre in Abagia benedictini de la

Gembloux, din dioceza Lidge. Cum Ubertino s-a implicat in

continare in conflictele dintre franciscani, el a fost excomunicat

in 1318. in 7322,Ubertino este rechemat de PapI la Avignon

pentru a isi expune opinia in conflictul dintre dominicani si

franciscani pe marginea discugiei legate de slricia lui Isus si a

apostolilor. Ubertino a suslinut ci desi Isus 9i apostolii respin-

seserl orice fel de proprietate ca persoane private, ei s-au fo-

losit totusi de bunuri 9i de bani pentru necesitlfi, dar gi de

pomeni pentru a propovidui religia. Acest rdspuns a fost bine

primit de Papa Ioan al )O(II-lea. Ubertino a r[mas la Avignon

in serviciul Cardinalului Orsini pini in 1-325,c6,nd a fost acu-

zat de erezie pentru ci ap5.rase scrierile blamate ale dascilului

siu Petru Olivi. Papa cere arestarea lui Ubertino, care cel mai

probabil fuge in Germania sI caute proteclia lui Ludovic Ba-

varezul,pe care se spune ci l-a insogit la Roma in 1328. Dupn

aceea,urma lui Ubertino se pierde. in secolul alXV-lea,fraticelli

l-au venerat ca pe un sfint 9i martir.

Existi insi 9i un context teoretic aldezbaterii despre slricia

apostolici. S-a considerat ci bula Exiit qui seminat din 14 au-

gcst 1279 a Papei Nicolae al III{ea consfin,teste ideea c[ nici Isus

si nici apostolii nu au a\ut niciun fel de proprietate, nici per-

sonali, nici in comun. Degi bulei i se atribuise oficial valabilitate

eterni si orice opozigie la acest document trebuia pedepsiti prin

excomunicare, Papa Ioan al )CflI-lea ridici interdicgia, mo-

tivdnd ci bula predecesorului sIu nu ar fi fost legitimatX de