Leonardo da Vinci si inventiile sale

1

Leonardo da Vinci (1452-1519) este un artist din Florenta, unul dintre cei mai mari artisti ai Renasterii. El este un bine cunoscut pictor, arhitect, om de stiina, inginer si sculptor. Profunda sa pasiune pentru cunoastere si cercetare a fost cheia spre cunoasterea artistica si stiintifica in acelasi timp. Inovatia sa in pictura a influentat arta italiana pentru mai mult de un secol dupa moartea sa. Studiile sale stiintifice in anatomie, optica si hidraulica au anticipat multe dintre descoperirile stiintei moderne. Leonardo da Vinci s-a nascut intr-un oras mic din Vinci, in Toscana, langa Florenta. El a fost fiul unui bogat notar florentin, numit Ser Piero, care avea 25 de ani atunci cand Leonardo a fost adus pe aceasta lume. In acelasi an in care baiatul s-a nascut tatal sau s-a casatorit cu prima sa nevasta. El nu s-a insurat cu mama lui Leonardo deoarece aceasta a fost probabil fiica unui fermier. Mama baiatului se numea Catarina, numele ei este tot ce se stie astazi despre ea. Pe la mijlocul anului 1460 familia s-a stabilit in Florenta, unde lui Leonardo i s-a oferit cea mai buna educatie. El a avansat rapid atat social cat si intelectual. Leonardo da Vinci era chipes, perseverent in conversatie, un bun muzician si improvizator. Prin 1466 a fost apreciat ca garzone al lui Andrea del Verrocchio. In atelierul acestuia, Leonardo a fost introdus in multe activitati, de la pictarea pieselor din altar pana la sculptarea unor mari monumente din marmura sau bronz. In 1472 a intrat in cercul pictorilor din Florenta, iar in 1476 era inca considerat asistentul lui Verrocchio. In 1478 Leonardo da Vinci a devenit un maestru independent. Primul sau angajament a fost sa picteze piesele din altar, din capela Palazzio Vecchio. Prima sa mare opera a fost Adoratia Magilor (inceputa in 1481, dar neterminata). Alte lucrari din tineretea sa sunt: Benoise Madonna (1478), portretul Ginerva de Benci (1474) si Sfantul Jarome (neterminat). In 1482, el a intrat in serviciille ducelui de Milano, Ludovico Sforza. In decembrie 1499, familia Sforzesco a plecat din Milano. Leonardo da Vinci s-a intors in Florenta in 1500. In 1502, el a intrat in serviciul lui Cesare Borgia, duce de Romogna, in calitate de sef arhitect al ducelui si inginer, Leonardo a supravegheat munca la fortareata teritoriilor papale, in centrul Italiei. In 1503, el era membru al Comisiei Artistilor care decideau locul potrivit pentru David (faimoasa statuie din marmura a sculptorului Michelangelo. Leonardo da Vinci a lucrat de asemenea ca inginer in razboiul impotriva Pisei. Spre sfarsitul anului, Leonardo a inceput sa creeze o decoratie pentru Marea Sala a palatului Vecchio. Subiectul a fost Lupta de la Anghinari, o victorie a Florentei in razboiul cu Pisa. El a facut multe desene pentru aceasta decoratie si a realizat o schita in marime naturala in 1505, dar el nu a terminat niciodata pictarea peretelui. Schita a fost distrusa in secolul al-XVII-a si compozitia a supravietuit doar in copi, printre care cea mai cunoscuta este cea facuta de pictorul Peter Paul Rubens (1615).

2

In timpul celei de-a doua perioade florentine, Leonardo da Vinci a pictat cateva portete, dar decat unul a supravietuit. Este faimosul tablou Mona Lisa, unul dintre cele mai faimoase portrete pictate vreodata, este cunoscut sub numele de Gioconda. Leonardo pare sa fi avut o afectiune profunda pentru aceasta pictura, pentru ca a luat-o cu el in diferite calatorii. In 1506 Leonardo a fost in Milano la chemarea guvernatorului francez Charles dAmboise. In anul urmator a fost numit pictorul Curtii regelui Louis al XII-lea al Frantei, care atunci isi avea resedinta in Milano. Pentru urmatorii 6 ani Leonardo da Vinci si-a impartit timpul intre Milano si Florenta, unde de obicei isi vizita fratii si surorile vitrege si isi vede mosia. In Milano si-a continuat proiectele in inginerie si lucra la o figura ecvestra pentru un monument la cererea comandantului fortelor franceze din oras, Gian Giocomo Trivulzio; chiar daca proiectul nu a fost completat desenele si studiile au fost pastrate. Din 1514 pana in 1516 Leonardo a trait in Roma aflata sub conducerea papei Leo al X-lea. A fost cazat la palatul Belvedere in Vatican si se pare ca era ocupat in principal cu experimentatia stiintifica. In 1516 a calatorit in Franta ca sa intre in serviciul regelui Francis I. Si-a petrecut ultimii ani la castelul de Cloux, langa Aboise unde a murit(2 mai 1519). Gandirea inovativa si imaginatia sa au creat lucruri care au ramas mai presus de trecerea anilor. Leonardo da Vinci este un pionier al bionicii (stiinta sistemelor tehnice a caror functionare o imita pe cea a sistemelor naturale), natura fiind o muza prolifica, mai ales pentru sectorul industrial. Inainte de banda adeziva tip arici si costumele de baie pentru inotatorii profesionisti inspirate de textura si forma pielii de rechin, Leonardo da Vinci diseca deja functionarea regnului animal si vegetal in cautare de inspiratie. In masinariile sale se regasesc modele cu pene, fire de blana sau frunze. Leonardo chiar a disecat cadavre ca sa cunoasca mai bine corpul uman. Savantul si-a extins abordarea la animale, deoarece credea ca daca va intelege cum zboara o pasare, va putea sa construiasca o masina zburatoare. Aceasta a fost obsesia vietii lui, sa fie primul om care zboara, afirma Gabriele Niccolai. Scrierea in oglinda - Nu se stie nici astazi cu exactitate motivul pentru care Leonardo a adoptat acest gen straniu de scriere, dar se pare ca ii era extrem de usor sa umple pagina dupa pagina in acest fel, insotind randurile cu desene si schite. Oare incerca in acest fel sa se apere de ce care doreau sa ii fure ideile sau isi ascundea descoperirile si intentiile de adversarii sai? Scria cu mana stanga, si potrivit contemporanilor care au avut sansa sa il vada la lucru perfectionase aceasta tehnica atat de mult, incat nici nu mai folosea o oglinda.

3

Oricare ar fi fost motivul, insemnarile sale au fost greu de descifrat ulterior, mai ales pentru ca Leonardo, ca o masura secundara de siguranta, folosise adesea anagrame si coduri.

Orasul Ideal - Traind in orasul Milano, da Vinci visa in calitate de arhitect la proiectul unui oras ideal, unde s-ar fi simtit cu adevarat ca acasa. Avea sa lase posteritatii un numar impresionant de proiecte de arhitectura urbana, foarte detaliate, in care lua in considerare toate aspectele necesare unui oras modern, potrivit chiar zilelor noastre.

La 1500, geniul lui Leonardo Da Vinci nascoceste prima balanta care indica greutatea. Greutatea de masurat este asezata pe taler, iar scala de masurare functioneaza ca un pendul si isi gaseste o noua pozitie de echilibru in fata unui fir cu plumb in dreptul greutatii de citit. Este si principiul dupa care functioneaza cantarele pe care le intalnim la tot pasul.

4

Este posibil ca ideea bicicletei sa existe din 1493. In caietul de notite al lui Leonardo Da Vinci a fost gasit un desen al unei masinarii care seamana cu bicicleta. Oficial se considera ca in 1690 un francez a inventat prima bicicleta care avea 2 roti de metal puse in linie si prinse cu un cadru de lemn, fara bare pentru tinerea mainilor.

Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit de pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treaca lumina. Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara. Acest aparat simplu, numit "camera obscura", exista de la inceputul sec. al XVII-lea. Mai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pentru a inregistra imaginea respectiva. Aceasta problema a fost rezolvata abia in 1826 cand Joseph Niepce a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint.

5

Cu mult inainte de inventarea cinematografului, au fost proiectate cu ajutorul lanternei magice ("parintele" aparatului de proiectie, prevazut cu o sursa de lumina si lentile de proiectare a figurilor desenate); Leonardo da Vinci vorbea despre o camera obscura, ba chiar a desenat o lanterna de proiectie. Leonardo a proiectat si tot felul de unelte foarfeca, casmale, lopeti, ciocane, roabe; unelte noi, ingenioase, practice. A imaginat un fel de ascensor pentru greutati mari. Apoi, un fel de cutit circular urias pentru scobitul trunchiurilor de lemn servind drept conducte; de asemenea, o lampa de sudat fier. Intr-o alta perioada a proiectat un podometru, un higrometru, un inclinascop si mai multe tipuri de compasuri parabolice; un aparat de masurat forta vantului; o masina de fabricat ace in serie, putand confectiona (asigura Leonardo) 40.000 de ace intr-o ora! A schitat si un aparat - care (explica el) masurand greutatea aerului sa poata arata schimbarea vremii. Si acestea, cu doua secole inaintea inventiei barometrului de catre Torricelli. Calculatorul mecanic a lui da Vinci.

6

Leonardo da Vinci facut prima schita a unei parasute piramidale in perioada 14801483, cand traia la Milano. Este totusi posibil ca ideea parasutei sa nu ii apartina. Istoricul Lynn White a descoperit un mascris italian anonim din jurul anului 1470, in care apar doua desene ale unor parasute, dintre care unul este foarte asemanator cu schita lui da Vinci.

Costumul de scafandru - Da Vinci era fascinat nu doar de ideea de zbor, dar si de mare si de posibilitatea ca intr-o zi omul sa se poata scufunda liber in adancurile acesteia, pentru a-i descoperi secretele. Cum nici macar cel mai bun inotator ar fi putut rezista prea mult in adancuri, Leonardo a inventat primul costum de scafandru din istorie. Realizat din piele bine tabacita, dar usoara, avea si o teava prin care se putea respira si era legat la un clopotel, care plutea la suprafata. In caz de pericol, temerarul scufundator putea sa traga de un fir, iar clopotelul se scutura, dand alarma. Practic era si mica punguta atasata la costum, pentru eventualele nevoi fiziologice ale scufundatorului

7

O simpla enumerare a inventiilor in domeniul tehnologiei militare (sau macar a inovatiilor aduse unor proiecte, unor modele preexistente) este in masura sa ateste uimitoare imaginatie a lui Leonardo, - in mod evident sustinuta permanent si de cunostiinte stiintifice si tehnice concrete, adeseori chiar experimentale. Astfel un tip de car acoperit, cum il numeste el; o surprinzatoare anticipatie a carului blindat modern; sau, care de lupta echipate cu coase, care, printr-un sistem de rotatie, puteau taia picioarele cailor si ale luptatorilor. Scari diferite de asalt, dispozitive pentru escaladarea zidurilor. Poduri de campanie demontabile sau poduri militare suspendate prin vinciuri. O catapulta manevrata cu ajutorul unei roti cu clinchet. O arbaleta uriasa cu afetul montat pe trei perechi de roti inclinate si arcul gigantic al acrei care avea nu mai putin de 24 m si o alta arbaleta cu tragere rapida. Proiectile cu aripi fixate pe partea posteriora pentru a-i asigura stabilirea directionala la lovirea obiectivului proiectilului patrundea prin deschizatura produsa, producand in interior explozia prafului de pusca. Car de lupta,tancul,arbaleta gigantica

Tunul cu 13 tevi (Mitraliera)- Paradoxal, desi era impotriva razboaielor, Leonardo da Vinci era pasionat de tehnica militara, iar una dintre inventiile sale a fost un tun cu 13 tevi, care ar fi schimbat pentru totdeauna soarta multor batalii daca ar fi fost folosit.

8

Usor si rapid, avea sa ramana doar un proiect, privit cu scepticism de militarii vremii.

Podul rotitor - Ca inventator, Leonardo da Vinci era pasionat si de stiintele militare, incercand mereu sa inventeze noi arme si masini de lupta, cum le numea. Un astfel de echipament era si podul rotitor, un sistem simplu, care permitea armatei sa treaca un rau, apoi sa traga podul si sa il demonteze, pentru a-l folosi ulterior.

9

Masina de zburat - Observand indelung pasarile, da Vinci a realizat mai multe modele de "masini de zburat", care imitau natura pe cat posibil. Acesta este unul dintre cele mai cunoscute, semanand mai curand cu un planor al zilelor noastre, doar ca aripile se puteau misca. Modelul avea si un loc pentru pilot, fiind practic o barca usoara, cu aripi. Din pacate nici unul dintre modele nu avea sa functioneze, ceea ce nu l-a impiedicat pe inventator sa continue sa caute.

Tot in acest domeniu al razboiului, Leonardo da Vinci a imaginat o nava scorpion, menita sa spintece carena navei inamice, cu spatele acoperit de un tun rotativ pentru corabii, usor de orientat in directia atacului.

10

Surubul aerian - O alta masina de zburat a fost un proiect de elicopter, numit de Leonardo "surubul aerian". Chiar daca specialistii de astazi sustin ca ideea n-ar fi putut fi vreodata pusa in practica, Leonardo a trasat minutios planul acestei inventii ciudate, care ar fi avut nevoie de patru oameni pentru a fi pusa in miscare. Nu a construit niciodata insa acest helicopter renascentist, inspirat cel mai probabil de mecanismul morilor de vant.

Masina cu auto-propulsie - In afara de cucerirea marilor si vazduhurilor, era nevoie de masina care sa il ajute pe om sa circule cat mai repede pe pamant. Dupa mai multe incercari, Leonardo avea sa realizeze un model al unei "masini" din lemn, auto-propulsata de un ingenios sistem de arcuri si roti dintate. Avea sa ascunda desenele, de teama ca va fi din nou acuzat ca ideile sale nu se potrivesc cu cele ale Bisericii, si nu a incercat niciodata sa construiasca revolutionara masina. Uitat intre hartiile inventatorului, planul avea sa fie redescoperit, iar in 2004 o echipa de cercetatori de la un muzeu din Florenta au construit o astfel de masina. Spre surprinderea multora, masina functiona, chiar daca era greu de controlat si se misca incet. Cu siguranta ca Leonardo nu s-ar fi mirat daca si-ar fi vazut "automobilul" in mers.

11

Masinaria de asalt.Aceasta masinarie era proiectata pentru intrarea trupelor in fortareata/castel

Ghiulele explosive. Dandu-si seama de natura fluida a aerului, Leonardo da Vinci s-a inspirat, de asemenea, din viata pestilor ca sa-si imbunatateasca ghiulele de tun. Si-a dat seama ca rapiditatea cu care se misca pestii se datoreaza formei lor alungite. De aceea, a inlocuit ghiulele rotunde cu proiectile mai fusiforme, foarte asemanatoare cu rachetele din zilele noastre, si le-a adaugat si aripioare.

Robotul lui da Vinci. In jurul anului 1495, Leonardo da Vinci a proiectat (i poate chiar a construit) un cavaler mecanic n armur, poate primul robot umanoid din istorie. Mainria din interiorul robotului lui da Vinci, un om artificial acionat prin cabluri i scripei, a fost creat pentru a da iluzia c nuntru se afla o persoan real. Acest robot se putea ridica, putea da din mini i din cap, i deschidea i nchidea maxilarul corect din punct de vedere anatomic.

12

Ba mai mult, emitea sunete, acompaniat de instrumentele muzicale automate, precum tobele.

Catapulta.Aceasta a fost marea inventie care a fost folosita in Evul Mediu.

13

Tunul demontabil. Da Vinci a creat acest tun pentru a fi transportat mai usor deoarece toate componentele sale sunt foarte grele.

Nava blindata. Aceasta ambarcatiune este usoara si este prevazuta cu un scut din metal ..acest scut fiind folosit ca berbec pentru navele inamice dar si pentru protective,navera prevazuta si cu tunuri.

14

Cutia de viteze manuala. Leonardo da Vinci a fost primul care a schitat principiul cutiei de viteze manuala.

15

Bibiografie 1. Gibbs-Smith,Ch.,Leonardo da Vinci,Bucuresti,Editura Meridian,1982; 2. http://www.interferente.ro/ 3. http://Wikipedia.com 4. http://www.thetoyzone.com/2009/15-da-vinci-war-machines/

16