77776586-47036623-Vaginita

5/14/2018 77776586-47036623-Vaginita - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/77776586-47036623-vaginita 1/35

1

ÎNGRIJIREA PACIENTEI

CU VAGINIT



2

Cuprins

I. Argument ....................................................................................................................... pag.

II. Îngrijirea pacientei cu vaginit ...................................................................................... pag.

Obiectiv 1 - Noiuni generale de anatomie i fiziologie ................................................. pag.

Anatomia aparatului genital feminin .......................................................................... pag

Fiziologia aparatului genital feminin ........................................................................... pag

Obiectiv 2 Prezentarea general a afeciunii .............................................................. pag.

Definiie ..................................................................................................................... pag.

Clasificarea vaginitelor ............................................................................................... pag

Etiologia ..................................................................................................................... pag.

Simptomatologie ........................................................................................................ pag.

Diagnostic .................................................................................................................. pag

Evoluie i prognostic ................................................................................................. pag.

Tratament .................................................................................................................. pag.

Complicaii ................................................................................................................. pag.

Obiectiv 3 - Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea pacientei cu vaginit .. pag.

Fia tehnic nr.1 Toaleta organelor genitale ............................................................ pag

Fia tehnic nr.2 Alimentarea activ ...................................................................... pag. 1

Fia tehnic nr.3 Comunicarea terapeutic ............................................................ pag.

Obiectiv 4 - Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientei cu vaginit ... pag. 1

Fia tehnic nr.4 Recoltarea secreiilor vaginale .................................................... pag. 1

Fia tehnic nr.5 Administrarea medicamentelor pe cale vaginal......................... pag. 2

Fia tehnic nr.6 Recoltarea sângelui venos pentru examene hematologice .......... pag.2

Obiectiv 5 Procesul de îngrijire al unui pacient cu vaginit ...................................... pag. 2

Interviu .................................................................................................................... pag. 2

Nevoile fundamentale dup Virginia Henderson ...................................................... pag.2

Plan de îngrijire ........................................................................................................ pag. 2

Obiectiv 6 - Educaia pentru sntate ......................................................................... pag. 2

III. Bibliografie .................................................................................................................. pag. 3

IV. AnexeScheme, Fotografii............................................................................................ pag. 3



1

I. Argument Vaginita reprezint din punct de vedere medical o iritaie i/sau o inflamaie a vaginului. D

fapt, vaginul se aprîn mod normal de microorganismele nocive cu ajutorul florei bacteriene. Da

echilibrul este deranjat, apare vaginita.

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru

pacient cu vaginit.

Problemele pe care le prezint un bolnav cu vaginit i de care trebuie s in seama asistent

medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: probleme de dependen, obiective de îngrijir

intervenii autonome i delegate aplicate, evaluarea inteveniilor aplicate.

Obiectivele prezentului proiect sunt:Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baz urmtoarele competene profesionale:

1. Urmrirea i notarea în foaia de observaie a funciilor vitale i vegetative.

2. Cunoaterea i aplicarea regimurilor dietetice în diferite boli.

3. Cunoaterea stilului de via a condiiilor de trai i de munc, a efectelor asupra strii d

sntate.

4. Asigurarea mediului adecvat odihnei i supravegherea bolnavului.

5. Cunoaterea metodelor de administrare a medicamentelor.

6. Acordarea de îngrijiri pentru prevenirea complicaiilor.

7. Cunoaterea pregtirii bolnavilor i a materialelor necesare pentu recoltri de produbiologice, patologice.

8. Explorri funcionale, examen radiologic.

9. Acordarea de îngrijiri în situaii de urgen.

10. Realizarea educaiei în scopul prevenirii complicaiilor i meninerea unui grad de sntat

Aplicarea procesului de îngrijire la pacienii cu vaginit s-a finalizat prin analiza unui caz

vaginit micotic caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evideni

probleme de dependene specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale conform principiu

Virginiei Henderson. În final a fost elaborat planul de îngrijire la o pacientcu vaginit respectând obiective

generale ale proiectului. Pe plan au fost evideniate problemele de dependen, obiective de îngrijir

intervenii autonome i delegate aplicate, precum i evaluarea interveniilor aplicate.



2

II. Îngrijirea pacientei cu vaginit

Obiectiv 1 - Noiuni generale de anatomie i fiziologie

Reproducerea este o caracteristic fundamental a oricrei fiine i se realizeaz pr

participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundrii gametului feminin (ovul) dctre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeazîn cavitatea uterin, unde continu

creasci s se dezvolte pân ce ftul devenit viabil este expulzat din uter prin actul naterii.

Diferenierea sexual este prezena înc din momentul fecundrii oului, dar diferenier

intersexual somatopsihic are loc lent în timpul copilriei i se realizeaz dup pubertate ca urmare

activitilor gonadelor. În copilarie, hormonii sexuali secretai în cantiti reduse contribuie, împreu

cu ceilali hormoni, la creterea i dezvoltarea armonioas a organismului, iar dupa pubertate, ace

hormoni secretai în cantiti crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, întrein func

sexual.

Organizarea morfofuncional a sistemului reproductor la ambele sexe este extrem complex, gonadele avand atât funcia de a produce gamei (ovule i spermatozoizi) cât i pe cea de

secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale i asupra întregu

organism, asigura condiii optime pentru reproducere.

Anatomia aparatului genital feminin

Aparatul genital feminin este format dintr-o parte extern - vulv - i un grup de organ

interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) i ovarele.

Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

Evoluia i starea morfologic a organelor genitale sunt în strâns interdependen cu star

hormonal, diferitîn fiecare din perioadele de dezvoltare.

VULVA reprezint deschiderea în afara organelor genitale.

Este constituit din:

muntele lui Venus

labiile mari

labiile mici

clitorisul

himenul

glandele Bertholin

glandele Skene

bulbii vestibulari

glandele anexe regionale

perineul



3

La nivelul vulvei se afli orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.

Fiziologia aparatului genital feminin

Menstruaia: consecin coloraiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentat de

hemoragie asociat cu necroza superficial a mucoasei uterine, care se produce ciclic, începând

pubertatea i sfârind cu menopauza, constituind expresia activitii genitale feminine.

În realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul hiptalm

hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin i endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, cic

mamar i ciclul genital.

Ciclul endometrial:

Modificri ciclice ale endometrului. Mucoasa uterin este divizatîn dou straturi

caracteristici anatomice i evolutive diferite:

Stratul profund sau bazal, ce nu sufer nici o modificare de-a lungul ciclului menstrua

este format din partea profund a tubilor glandulari i a corionului.

Stratul superficial, numit i funcional, care prezint importante modificri în curs

ciclului menstrual.Ciclul menstrual se poate împri in 3 faze: proliferativ, secretorie i menstrual.

Faza proliferativ

Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost îngustate rectilinii, devin treptat hipotrofice,

lumenul lor se lrgete. În celule nu se mai gsesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 14, glande

sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influena mucoasei F.S.H.-ului se secret estrogeni

aciune proliferativ asupra mucoasei.

Faza secretorie (progesteronic sau pregravidic)

Î n cea de-a 15 17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelat

glicogenul se deplaseaza spre partea apical a celulei, pentru a excreta ctre ziua a 25-a. În acemoment partea spical a celulei se încarc cu mucus. Arterele spiralate se difereniazîn zilele25 2

tot acum stroma se micoreazîn grosime prin resorbia edemului.

Determinismul fazei secretorie este: L.H. progesteron faza secretorie.

Faza menstrual

Dureazîn medie 4 zile. Stratul superficial msoar 8 10 cm în grosime i se elimin

Menstruaia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificril

vasculare.

Ciclul vaginului

În mod normal mucoasa vaginal, la femeileîn plin activitate sexual are patru zone de celucare se modifica in cursul ciclului menstrual.

Acestea sunt:

- zona superficial

- zona intermediar

- zona parabazal

- zona bazal



4

În timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal crete i atinge maximum de dezvoltare înain

de evoluie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea i cele din zona intermediar

care se stratific i cresc în volum. Aceast cretere rezult din dezvoltarea celulelor i proliferarea lo

Coninutul celular în glicogen crete în aceasta faz. Spre sfâritul fazei estrogenice (avansat

straturile zonei superficiale se multiplic (conificare).

Ovulaia se caracterizeaz prin debutul modificrilor regresive care se manifest prin oprir

dezvoltrii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc i sunt eliminate în placarde. Pe masur ce faestrogenic avanseaz, activitatea epiteliului înceteaz iar descuamarea lui se continu.

Faza estrogenic se caracterizeaz printr-o proliferare a celulelor i o cretere a acidofilei

aindicelui picnotic.

Faza progesteronic se caracterizeaz prin descuamarea celulelor care se plicaturizeazi

eliminîn cantitate foarte mare.



5

Obiectiv 2 Prezentarea general a afeciunii

Definiie

Vaginita este o afeciune a vaginului inflamat fr a se face referire la o cauz anume. De fap

vaginul se apr în mod normal de microorganismele nocive cu ajutorul florei bacteriene. Da

echilibrul este deranjat apare vaginita.

Clasificarea vaginitelor:

y vaginita atrofic

y vaginita bacterian

y vaginita cu protozoare

y vaginita micotic

EtiologiaVaginita atrofic.Este o afeciune a mucoasei vulvei i vaginului, cauzat de deficit

estrogenic.Vaginita atrofic poate aprea la orice vârst, dar nu afecteaza toate femeile. Cel m

frecvent apare la femeile aflate la menopauzi la femeile a cror ovare nu produc estrogen. D

asemenea, afecteaza femeile care alapteaz, care fac tratament cu medroxiprogesteron sau care su

ovarectomizate (ovarele au fost extirpate chirurgical). Scderea nivelului de estrogen poa

determina modificri la nivelul mucoasei vulvare i vaginale, la fel ca i la nivelul mucoasei uretrale

vezicii urinare. Aceste modificri constau în subierea mucoasei care astfel pot fi mai uor lezat.

Vaginita bacterian.La nivelul vaginului triesc în echilibru mai multe tipuri de bacte

Înmulirea excesiv a unei bacterii poate duce la o infecie vaginal, denumit vaginita bacteriantrecut, era numit vaginita Haemophilus non-specifica sau vaginita Gardenerella.

Vaginita cu protozoare. Trichomoniaza este o boal cu transmitere sexuala cauzat de u

parazit microscopic, numit Trichomonas vaginalis. Acest parazit se poate transmite în timp

raporturilor sexuale cu un partener infectat. La barbai, parazitul infecteaz de obicei tractul urin

dar deseori nu provoaca simptome specifice. 70% dintre barbati se infecteaza de la femeia ca

prezint boala dupa o singura expunere. La femei, infecia se dezvolta în general la nivelul vaginului.

Vaginitele micotice sunt determinate de un exces de cretere a ciupercilor în vagin. Infeci

micotice sunt foarte frecvente la femeile de vârst fertil, dar pot sa apara la orice alta vârst. De

creaz disconfort, vaginitele micotice determin rareori probleme grave de sntate.

Simptomatologie

În cazul vaginitelor atrofice semnele i simptomele frecvente sunt disfuncii urinare (poliur

arsuri la urinat, senzaie imperioas de miciune, incontinena urinara), dureri suprapubiene pru

(mâncrimi) i/sau arsuri vulvare, sângerri dispareunie (dureri la contactul sexual).



6

Vaginita bacterian prezinta urmtoarele simptome: un miros vaginal neplcut, anormal ca

adesea se intensifica dupa actul sexual, o cantitate crescuta de secreie lptoas, gri-albicioas

Nu sunt frecvente simptome ca : pruritul (mâncrime), senzaia de arsur sau iritaie, dar pot apa

pân la 1/3 din femeile cu vaginit bacterian. Unele femei pot fi complet asimptomatice.

Pentru vaginita cu protozoare boala poate fi frecvent asimptomatic. Simptomatolog

obisnuit include secreie purulent profuz, cu miros fetid i care se poate insoi de prurit vulv

eritem vaginal neregulat (la pacientele cu concentraii mari de paraziPH-ul secreiei vaginale este > 5.0, iar examenul microscopic al secreiei vaginale evideniaz paraz

mobili i un numr crescut de leucocite. Celule clue apar dac se asociaz vaginita nespecific

Testul Whiff poate fi de asemenea pozitiv. Aceleai complicaii care insoesc vaginita nespecific p

aprea în cazul trichomoniazei vaginale. Femeile care prezint aceast complicaie trebuie testate

pentru alte boli cu transmitere sexual.

În cazul vaginitelor micotice pot aprea urmtoarele simprome: scurgere anormal sau

cantiti mari, mâncrimi, miros neplcut, iritaii, urinri dureroas

sângerri vaginale.

Diagnostic

Diagnosticul se stabilete de ctre un medic ginecolog. Acesta va examina vulva i vagin

femeii i va recolta o prob de secreii vaginale. Medicul va examina proba de secreii i va diagnosti

vaginita atrofic daca va gsi semnele caracteristice acesteia.

Vaginita bacteriana se diagnosticheaz pe baza simptomelor, a unui examen pelvin i a un

examinari la microscop a unei mostre prelevate din secreia vaginal. Atunci când la microscop

gsete un numr mic de lactobacili i un numr mai mare de alte bacterii, se pune diagnosticul d

vaginit bacterian.

Medicul poate pune diagnosticul de infecie vaginla pe baza istoricului medical i

examenului vaginal.Dac simptomatologia nu este tipic vaginitelor micotice atunci medicul poa

recomanda efectuarea unui frotiu (lame) din secreia vaginal. În cazul unor vaginite recurente sa

severe, ce nu au fost determinate de consumul de antibiotice sau de sarcin, medicul poa

recomanda analize suplimentare pentru a identifica afeciunea favorizant sau un eventual diab

zaharat nediagnosticat. Dei o infecie vaginal poate fi diagnosticat printr-un test Babe

Papanicolau, acesta nu este folosit de rutinîn diagnosticul acestor afeciuni.

Diagnostic clinic, bolnava acuz jen local, prurit, usturime, leucoree, de obicei specifi

pentru un anumit tip de infecie.

Diagnostic paraclinic: examenele microscopice (FCB, examen în contrast de faz), cultura

antibiograma din secreiile vaginale pun un diagnostic de certitudine.



7

Evoluie i prognostic

Adeseori vaginita bacterian dispare de la sine, dar la unele femei persistîn timp. Tratament

cu antibiotice folosit în mod curent poate fi eficace la unele femei, dar ineficient la alte

- circa 25% din femeile cu vaginit bacterian se vindec spontan, fr medicaie, dup o sptmâ

- vaginita bacterian reapare la aproximativ 30% din femeile care au fost tratate.

Tratament

Tratamentul poate include oricare din urmatoarele:Terapia de substituie estrogenic restabilete nivelul seric al estrogenului. Poate fi fcut

dou moduri :

y estrogeni orali (cu administrare per os) se administreaza zilnic o tablet cu estrogen

y plasturele transdermic se aplic pe piele de 1-2 ori pe sptmân, de obicei în partesuperioara a corpului, estrogenul fiind absorbit prin piele.

În condiiile în care femeile nu sunt histerectomizate (nu le-a fost extirpat chirurgical uterul)se recomanda terapia de substituie progesteronic.Dieta bogata in fitoestrogeni. Fitoestrogenii (denumii i izoflavone) sunt estrogeni vegetali.

unele cazuri, suplimentarea dietei cu alimente bogate în fitoestrogeni este eficient.Sursele de fitoestrogeni sunt alimentele pe baza de soia.Substituia estrogenic topic se face cu preparate medicamentoase care se aplic la nivel

vaginului i vulvei. Este un alt mod de a restabili nivelul estrogenic la nivelul mucoasei vulvare vaginale. Crema topic se aplic ca atare la nivelul vulvei i cu un aplicator special la nivelul vaginuluO alta recomandare a medicilor specialiti este de a folosi lubrefiante în timpul contactului sexupentru a ameliora dispareunia.

Pentru tratamentul vaginitei bacteriene se utilizeaz antibiotice care pot fi prescrise s

urmatoarele forme:y tablete administrate oral ;

y gel sau crema care se aplicîn interiorul vaginului.Medicaia poate fi prescris doar de ctre un medic specialist (ginecolog). Produsele tipiza

cum ar fi cremele, spray-urile sau splturile nu sunt de folos.Splturile pot distruge echilibrul bacterian normal sau pot produce alte probleme. De obic

partenerii sexuali nu sunt tratai. Se recomandi tratamentul partenerului sexual atunci când femeprezint infecii repetate. Este cel mai bine ca pacienta sa evite contactul sexual în timptratamentului. În cazul în care exista totusi un contact sexual, partenerul ar trebui sa foloseasca uprezervativ.

Metronidazolul este antibioticul de elecie. Se administreaz pe cale oral, în doza unic de 2sau regimul cu 500 mg de 2x/zi timp de 7 zile.Metronidazolul gel este ineficient.

Femeile care nu rspund la terapia iniial pot repeta tratamentul folosinaceeai schem; în caz c aceasta este ineficient se impune administrarezilnic a unei doze de 2g timp de 3-5 zile.

Pacientele care nu rspund la tratamentul repetat cu metronidazol i la care posibilitatreinfeciei a fost exclus trebuie s li se efectueze antibiograma cu determinarea sensibilitparazitului la metronidazol.Tratarea partenerului sexual este obligatorie !



8

De multe ori aceasta afeciune nu este uor de tratat. Unele femei au frecvente recidive, altenu rspund la tratament etc. Tratamentul poate dura, dup caz, chiar luni de zile. Redobândirstabilitaii echilibrului florei vaginale poate reprezenta un proces de lunga durati, chiar dac moment va simii bine, vei observa c dac renunai la tratament candidoza recidiveaz.

În general tratamentul pentru candidoz constîn administrarea unor ovule ce conantibiotice/antifungice specifice pentru germenii care au ieit la analiza secreiilor. Se pot administantimicotice i oral, pentru un tratament mai intens.

Împotriva candidozei exist multe preparate antimicotice sub forma de ovule, gel, creme aplicare locala, spum, capsule cu gelatin etc. Tratamentul adecvat va fi prescris numai de un medginecolog. Este posibil ca tratamentul local sa fie completat cu pastile ce se administreaz pe caoral.

La inceputul tratamentului pacientelor li se recomandi duuri vaginale cu bicarbonat medicsi ceaiuri (de galbenele de ex.) care au rolul de a reduce senzaiile de mâncrime i usturim

În cazul in care trebuie tratat i partenerul, terapia constîn creme, unguente i pastile administrape cale oral.

Complicaii

Riscul de apariie a complicaiilor vaginitei bacteriene crete:

În timpul sarcinii. Femeile care au vaginit bacterian in timpul sarcinii au un risc mai mare d

avort spontan, de natere prematur (înainte de termen) i de infecie uterin dupa natere fa

femeile care nu au vaginita bacterian.

Dupa intervenii chirurgicale ginecologice. Femeile care au vaginit bacterianîn momentul

care se face o procedura invaziv intravaginal au un risc crescut de a dezvolta o infecie sau

inflamaie mai serioas, cum ar fi boala inflamatorie pelvina, endometrita sau infecia de tract urin

(infecia urinar). Procedeele chirurgicale care pot duce la apariia de infecii legate de vagini

bacterian includ biopsia endometrial, avortul chirurgical, histerectomia, introducerea dispozitivu

intrauterin, operaia cezarian, dilatarea i chiuretarea i testul radiologic care examineaza interior

uterului, trompele uterine, si zonele din jur (histerosalpingografie)

O data cu expunerea la infecia HIV sau la alte boli cu transmitere sexuala. Femeile care a

vaginit bacterian au un risc mai mare de a se infecta i de a face boli cu transmitere sexual (inclus

HIV) atunci cand sunt expuse la aceste infecii.

În general complicaiile vaginitei pot fi:

y infertilitate

y nateri premature

y ruperea prematur a membranelor

y infecii intra-amniotice

y endometrioze

y neoplazii cervicale intra-epiteliale

y infecii ginecologice post-operatorii



9

Obiectiv 3 - Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea pacientei cu vaginit

Una din sarcinile importante ale asistentului medical este colaborarea i examinareaclinicpacientului.Asistentul ajutând medical pacientul creeaza un climat favorabil pentru relaia medpacient-asistent.

Rolul asistentului este de a explica modul de transmitere sexuala a unor boli,implicaacestora asupra starii de santate prezente sau viitoare.

Obiectivele de îngrijire autonome acordate de asistentul medical în îngrijirea unei paciente vaginit sunt;

y informeaz pacienta despre principalele manifestri ale bolii transmise sexual

y prevenirea infeciilor prin igiena locali general

y importana consultrii medicale,protecia partenerului ,tratarea ei i a partenerului

y prevenirea pacientei asupra metodelor contraceptive i de protecie sexual

1. Îngrijiri igienice

y asistenta se spal pe mâinii îmbrac mnui sterile

y asistenta efectueaz toaleta extern vulvo-perineala de cel puin 2/zi

y îndeprteaz labiile mari i miciy recolteaz cu ansa sau cu tamponul fixat în port tampon din urmatorele locuri

elecie;orificiul gandelor Bartolin;orificiul colului uterin;meatul urinar;

y recoltarea se face cu valve i specule sterile evitând atingerea vulvei sau a pereilovaginului

y asistenta efectueaz câte 2 frotiuri pentru fiecare produs recoltat pentru examecitologic i pentru examenbacteriologic se recolteaz cu ansa din eprubet steril

2. Asigurarea confortuluiy aerisirea salonului

y diminuarea surselor de iritaie fizic

y atenuarea durerii,pruritului

y asigurarea unei bune igiene corporale

y adoptarea unei poziii comode,pe saltele comfortabile

y sfatuirea pacientei s-i goleasc vezica urinarînainte de culcare

3.Ingrjiri dietetice

y încurajarea consumrii unei mari cantiti de lichide (2-3 litri/zi) sub orice form

y cu participarea familiei pacienta este încurajat s consume ceaiuri

y regimul alimentar al pacientei cu vaginit este predominant bazat pe cereale i lactate

y pacienta este atenionat s nu consume: glbenu de ou, organe animale, conserv

ciocolata, cafea, buturi alcoolicey mesele principale nu vor fi servite nici o datînaintea aplicrii tratamentului

În cadrul proiectului Îngrijirea pacientei cu vaginit voi prezenta 3 fie tehnice care reflect roautonom al asistentului medical în aplicarea îngrijirilor.

Fia tehnic nr.1: Toaleta organelor genitaleFia tehnic nr.2: Alimentarea activFia tehnic nr.3: Comunicarea terapeutic



10

Fia tehnic nr.1 Toaleta organelor genitale

Definiie introducerea unui curent de lichid ap sau soluie medicamentoas în vagin, cardup ce spal pereii vaginali, se evacueaz pe lîng canul.

Scop terapeutic: - îndeprtarea coninutului vaginal, dezilipirea exsudatelor patologice de mucoas

- dezinfecia local înaintea interveniilor chirurgicale- calmarea durerilor- reducerea proceselor inflamatoare

Pregtireainstrumentelor imaterialelor:

- de protecieo paravan, prosoapeo travers, muamao învelitori de flanel- sterileo

canul vaginalo irigator, vat- nesterileo stativ pentru irigatoro bazinet- medicamenteo 2 l soluie medicamentoas (ap oxigenat, soluie cloramin, permanganat d

K 1/2000, oxicianur de mercur 1/4000, soluie sublimat 1%)- pacientao psihic: se anun i se explic necesitatea efecturii examenuluio fizic: se izoleaz patul cu paravan (dac nu se efectueaz în sala de tratamente) se protejeaz patul cu muama i alez se aeaz pacienta în poziie ginecologic se introduce bazinetul sub bazinul pacientei se spal organele genitale cu ap i spun se acoper regiunea vulvei cu un strat subire de vaselin (pentru spltur

calde)

Execuie - începe cu splarea i dezinfectarea minilor- se adapteaz canula la tubul irigatorului, se elimin aerul- se aeaz irigatorul la 50, 75 cm înlime fa de simfiza pubian- se verific temperatura soluiei

- se repereaz orificiul de intrare în vagin, se deschide robinetul i se introduccanula odata cu curentul de lichid pân în fundul de sac posterior al vaginului

- se spal bine fundul de sac posterior i apoi se plimb canula pe toat suprafavaginului

- se retrage canula înainte ca irigatorul s se goleasc, se penseaz tubul i depune în tvia renal

Îngrijirea ulterioar apacientei

- se usuc regiunea genital cu vat i prosoape- se îndeprteaz materialele folosite- se ajut s se îmbrace



11

- se aeaz comod în pat- se aerisete salonul

Pregtirea produsuluipentru laborator

- se examineaz lichidul de spltur, care poate conine: flocoane de mucupuroi,cheaguri de sange

- se trimite la laborator la solicitarea mediculuiReorganizarea loculuide munc

-

Notarea în foaia deobservaie

-



12

Fia tehnic nr.2 Alimentarea activ

Definiie În funcie de starea general, pacientul manânc singur, fr ajutor, alimenteoferite.Alimentarea activ se poate face: în sala de mese, în salon, la mas sau la pat.

Pregtiri materiale - tav, tacâmuri, farfurii, erveele, can pentru sup, pahar de ap, fee d

mas, coule de pâine.

Condiii de mediu Sala de mese:- curenia desvârit în sala de mese- aerisirea- se aranjeazestetic pe mese mici (4 persoane) tacâmuri

paharele, cana cu ap, erveelele, flori, numrul regimului- se creaz o atmosfer cât mai intim- se anun bolnavii s vin la mas- se invit s se spele pe mâini

Servirea mesei - servesc felurile de mâncare pe rând- se ridic imediat vesela folosit- nu se ating alimentele cu mâna- se observ dac pacientul a consumat alimentele în intregime,

caz contrar se solicit motivul i se iau msuri de înlocuire- se transport vesela la oficiu- se aerisete i se cur sala de mese

Condiii de mediu în salon, la mas- se îndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetit

pacientului (tvi, scuiptori, plosc)

- se separ cu paravan pacienii cu aspect dezagreabil pentceilali

- se pregtete masa bolnavului: se aeaz fa de mas curattacmuri, can cu ap, erveele, sarea (dup caz)

- se invit pacientul s se spele pe mâini- pacientul este ajutat s se aeze la mas- asistenta îmbrac halatul de protecie, îi prinde prul su

bonet (s nu se ating de alimente)- se spal pe mâini servirea mesei se face la fel ca în sala d

mese

Alimentarea activ în

salon, la pat

- se pregtete salonul ca pentru alimentarea în salon la mas

- se aeaz pacientul în poziie confortabil, semiezând sau ezând cu ajutorrezemtorului de pat sau cu perne

- se protejeaz lenjeria de pat cu muama- se aeaz peste muama un lighean- i se ofer pacientului spunul i i se toarn apa s se spele- i se ofer prosopul s-i tearg mâinile- se îndeprteaz materialele folosite- se adapteaz masa special la pat acoperit cu fa de mas sau o tav

acoperit cu erveele, se aeaz pe genunchii pacientului, peste ptu



13

acoperit cu alez- se aeaz în jurul gâtului un prosop- asistenta îmbrac halatul de protecie- se spal pe mâini i servete masa la fel ca în salon la mas

Alimentarea activ lapat în decubit lateralstâng

- se aeaz pacientul în decubit lateral stâng cu capul sprijinit pe o pern- se spal pe mâini- se protejeaz lenjeria de pat cu alez, iar cea a bolnavului cu un prosop curat- se aeaz tava pe marginea patului sau pe un taburet la înlimea patului- se servesc alimentele pe rând, se taie cele solide- lichidele se servesc în cni speciale cu cioc sau cu ajutorul unor tubu

transparente, curate, fierte- se ridic vesela utilizat, se îndeprteaz materialele folosite, se spal pacient

pe mâini



14

Fia tehnic nr.3 Comunicarea terapeutic

Definiie - component a relaiilor interpersonale asistent pacient- un act planificat, deliberat i profesionist

Scop - stabilirea unei relaii umane pozitive, care va permite atingerea obiectivelor d îngrijire

- se realizeaz prin tehnici de comunicare terapeutic, ce au la baz comunicarverbal i nonverbal

Condiii pentru ocomunicare eficace

- sa se in cont de factorii fiziologici i socio-culturali, care pot influencomunicarea

- asigurarea unui confort fizic i psihic al pacientului- câtigarea încrederii pacientului- respectarea pacientului- mesajul transmis s fie scurt i clar- vocabularul utilizat s fie pe înelesul pacientului- debitul verbal s fie potrivit

- tonul adecvat- intonaia s nu fie influenat de emoiile sau de oboseala asistentei- s fie ales momentul potrivit- mimica, gesturile s accentueze cuvântul, s-l clarifice sau s ilustreze ideea- s se manifeste solicitudine fa de pacient- atingerea pacientului (de ex. Prinderea mâinii unui pacient trist sau cu dure

s fie utilizat în msura în care acesta înelege bine semnificaia i o accept pe un mesaj de încurajare, tandree, susinere afectiv



15

Tehnici de comunicareterapeutic i rolulasistentei

- ascultarea activ: asistenta îi mobilizeaz întreaga atenie pentru a înelemesajul pacientului, respectând urmtoarele reguli:o st în faa pacientului când vorbeteo îl privete în ochi pentru a-i demonstra dorina de a-l ascultao adopt o atitudine decontractato nu face micri care ar putea distrage interlocutorulo îl aprob când spune lucruri importante

- acceptarea: este voina de a asculta mesajul unei persoane, fr a manifes

îndoial sau dezgust, chiar dac sunt divergene de ideio asistenta va manifesta toleran fa de paciento îl va asculta fr s-l întrerupo îi va da o retroaciune verbal pentru a-i arta c înelege ce spuneo se va asigura c mesajele sale nonverbale corespund mesajelor verbale

- întrebrile: sunt un mijloc direct de comunicare i sau tonul unei interaciuverbaleo vor fi legate de subiectul discutato vor fi puse intr-o ordine logico asistenta va fi atents epuizeze un subiect înainte de a trece la altulo asistenta va alege întrebrile în funcie de rspunsurile pacientului

- parafraz: redarea mesajului pacientului în cuvintele ei pentru a se asigura d înelegerea lui corect

- clarificarea: când intervine o neînelegere asistenta poate întrerupe discupentru a clarifica sensul mesajului

- focalizarea: centrarea mesajului pe o anumit problem de sntateo asistenta va ajuta pacientul s nu descrie în termeni vagi problemele sa

- informarea pacientului:o informaiile vor fi date cu regularitate i la momentul oportuno vor fi transmise într-o manier favorabil de comunicare cu pacientulo nu se vor divulga date pe care medicul nu dorete s le cunoas

pacientul

- linitea: va permite asistentei i pacientului s-i organizeze gîndurile- asistenta care asigur linitea în comunicarea cu pacientul dovedete c esgata s asculte cu rbdare

- recapitularea: este o revizuire a principalelor idei discutateo asistenta începe o discuie rezumând-o pe precedenta pentru a aju

pacientul s-i aminteasc subiectele abordate

Stiluri de comunicareineficace

- a-i spune prerea are urmtoarele consecine:o inhib personalitatea pacientuluio întârze rezolvarea problemeio nu-i d pacientului posibilitatea de a lua decizii

- a da asigurri false:o împiedic avansarea comunicrii

- a adopta o atitudine de aprare:o a rspunde criticilor printr-o atitudine defensiv înseamn a-i neg

dreptul pacientului la prerile proprii- a manifesta aprobarea sau dezaprobarea excesiv:

o o aprobare excesiv presupune c acesta este singurul lucru acceptabilo o dezaprobare excesiv poate face pacientul s se simt respins i

evite interaciunea- a generaliza prin stereotipi:



16

o orice persoan este unic i o generalizare ar nega aceas unicitate- a schimba subiectul:

o este o impoliteeo împiedic comunicarea terapeutic s progresezeo pacientul îi pierde firul ideilor i spontaneitateao mesajul poate deveni confuz



17

Obiectiv 4 - Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientei cu vaginit

1. Pregtirea general a pacientei pentru colposcopiey const în examenul clinic, praclinic, pregtirea psihic, îngrijiri igienic

urmrirea funciilor vitale i vegetative, observarea schimbrilor în stare

pacienilor

2

. Scopul pregtirii colposcopieiy este de a descoperi din timp leziuinile precanceroase precum i a alto

leziuni benigne ale colului uterin

y menajarea pacientei fa de traumatismele psihice, lmurirea ei asup

modului cum se va desfura intervenia

y stabilirea interveniei în funcie de starea pacientei

y efecuarea toaletei pacientei

y pregtirea pentru intrarea în sala de intervenie

3. Examen clinic

y este realizat de ctre medic cu ajutorul asistentei medicale

y se pune în eviden starea fiziologic a pacientei dând posibilitate depist

unor deficiene ale organismului i altor boli însoitoare

4. Pregtirea psihicy are mare importan pentru pacient

y asistenta nu va da informaii despre tipul interveniei

y asistenta va încuraja pacienta (medicul va lmuri pacient asupra necesit

interveniei

y este indispensabil o conversaie asupra interveniei a scopurilor

insistându-se asupra beneficiilor ei

5. Pregtirea materialelor i a instrumentelor y materiale necesare efecturii toaletei organelor genitale externe

y masa ginecologic va oferi un confort corespunztor i condiii pentr

expunerea colului uterin

y specul vaginal bivalv

y pense vaginale lungi

y tampoane mici de vat

y comprese i mee

y soluii necesare colposcopiei lrgite: acid acetic 3% în soluie apoas, solu

Lugol, soluie de nitrat de argint 5%y materiale pentru recoltarea frotiurilor vaginale: lame, spatule, cuburi d

burete cu latura de 0,5 cm i fixatori

y instrumentar pentru biopsie (biotom, bisturiu, foarfece, pense Pozzi, chiure

Volkman, pense pentru extirparea polipilor) i fixatori: formol

y instrumente pentru distrucie tisular: electrocauter, criocoagulator sa

modul laser

6. Ef ectuarea tehnicii



18

y educaie sanitar înaintea examinrii pentru acceptarea acestei examinri

y aezarea pacientei pe masa ginecologic în poziie corepunztoare

y toaleta organelor genitale externe

y evidenierea colului uterin cu ajutorul unui specul (valve) nelubrefiate i ca

s evite traumatizarea esutului

y în primul timp se observ aspectul secreieii vaginale i se recolteaz

frotiurile citologicey dup îndeprtarea mucusului i a depozitelor celulare de pe colul uter

acesta se badijoneaz cu o soluie de acid acetic 3%

y asigur în urmtoarele 15 20 sec. O individualizare a imaginilor cu o dura

de 2 - 4 minute

y tergerea apoi a colului uterin cu un tampon uscat i badikonarea lui c

soluie Lugol, aceasta coloreaz mucoasa normal în castaniu; leziuni

colului nu fixeaz iodul

y în continuare, medicul examineaz colul uterin i vaginul

7. Examenul paraclinicy asistenta recolteaz frotiuri citologice la indicaia medicului

8. Îngrijirea pacientei dup tehnicy pacienta va fi ajutat s coboare de pe masa ginecologic

y ea nu necesit o îngrijire deosebit dup examinare

9. Se va f ace obligatoriuy Probele recoltate (frotiurile din secreia vaginal i de pe colul uterin, piese

de biopsie etc) se eticheteaz i se transport la laborator, împreun c

buletinul pentru examenul histopatologic (acesta din urm se competeaz d

ctre medic)



19

Fia tehnic nr.4 Recoltarea secreiilor vaginale

Definiie Secreia vaginal reprezint un transsudat al mucoasei vaginale- conine celule epiteliale de descuamare i germeni a cror varietate este

funcie de diferii factori (vârst, stri fiziologice sau patologice) li de coninut în glicogen (condiionat la rândul lui de ciclul menstrual)

- glocogenul favorizeaz ca flora microbian s fie reprezentat de germeni d

grupul lactobacillus - prezena glocogenului, a acidului lactic i lactobacillus dau secreiei vaginale u

Ph acid cu rol de aprare contra infeciilor - perturbarea acestei prezene determin apariia inflamaiilor (vaginitelor) - examenul bacteriologic al sectreiei este dificil i fidelitatea rezultatelor es

condiionat de: prelevare, transport, examinare, interpretare - preleverea se face în primele zece zile dup ciclul menstrual

Pregtire

Materiale

- de protecieo mnui sterile de cauciuc

- sterileo specule vaginale, ans de platino pipete Pasteur, eprubeteo lame de sticl

- nesterileo lampa de spirto creion dermatograf

- paciento psihic

se anun i i se explic necesitatea efecturii examinriio fizic

cu dou zile înainte de recoltare se recomand repaoterapeutic i sexual

se aeaz pacienta în poziie ginecologic pe masginecologic

se efectueaz toaleta organelor genitale externe cu apsteril cldu, fr soluii dezinfectate sau spun

Execuie - asistenta se spal pe mâini- îmbrac mnui sterile- îndeprteaz labiile mari i mici- recolteaz cu ansa sau cu tamponul fixat în pottampon din urmtoare

locuri de elecie:o orificiul glandelor Bartolino orificiul colului uterino meatul urinar

- recoltarea se face cu valve i specule sterile evitând atingerea vulvei saa pereilor vaginului

- se efectueaz câte dou frotiuri pentru fiecare produs recoltat pentexamen citologin iar pentru examenul bacteriologic se recolteaz cansa din eprubeta steril

- la fetie se recolteaz cu ans iar în caz de suspiciune de difterie vulvase preleveaz trei tampoane: vaginal, nazal, faringian

Interpretareaexamenului

La examenul microscopic, apar patru imagini:- tipul I ± epitelii i lactobacili (secreie normal)- tipul II ± epitelii, lactobacili, rari bacili gram-negativi sau leucocite- tipul III ± epitelii, foarte rari lactobacili, foarte frecveni bacili gram



20

negativi, coci gram-pozitivi i negativi, frecvente leucocite- tipul IV ± rare epitelii lactobacili abseni, foarte frecvente leucocite, foar

abundent flor mixt, trichomonas prezentReorganizarealocului de muncNotarea în f oaia deobservaie



21

Fia tehnic nr.5 Administrarea medicamentelor pe cale vaginal

Def iniie Se pot administra medicamente pe mucoasa nazal, conjunctival, bucal, conductul auditiv extern, pe mucoasa vaginal.

Scop - dezinfecia- decongestionarea mucoaselor

Forme de

prezentare amedicamentelor

- soluii

- unguente- pulberiAplicareatampoanelor vaginale

Soluiile medicamentoase sau unguentele se aplic pe mucoasa vaginal suforma tampoanelor vaginale. Tamponul este confecionat din vat presatacoperit de tinfon, care se prelungete cu 20 ± 25 cm de la tampon.

Pregtirea aplicriitampoanelor vaginale

- materialeo pentru protecia mesei de tratament

muama alez

o instrumentar steril valve vaginale pens lung porttampon

mnui chirurgicale sterile- pacientao pregtirea psihic

se informeaz cu privire la scopul acestei forme dtratament

i se explic durata de meninere a tamponuluio pregtirea fizic

se aeaz în poziie ginecologicExecutarea tehnicii -

- asistenta I - asistenta II- îi spal mâinile, îmbrac mnuile

- introduce valvele vaginale- preia pensa porttampon în

mâna dreapt, meninând custânga valva vaginal

- preia tamponul în pensaporttampon

- introduce tamponul prinlumenul format de valve pân

în fundul de sac posterior alvaginului, lsând s atârnecapetele tifonului

- îndeprteaz valvele vaginale

- ..- servete pensa porttampon

condiii aseptice- ..- Servete tamponul- ..- toarn soluia medicamentoas

- ajut pacienta s coboare de pe masa ginecologic i s mearg la pat

Îngrijirea ulterioara pacientei

- la ora fixat de medic, tamponul se îndeprteaz

Reorganizarealocului de muncAdministrareaglobulelor vaginale

- globulele (ovulele) vaginale sunt preparate solide, ovoide sau sfericprodusul medicamentos fiind înglobat în substane care se topelatemperatura vaginal



22

- pregtirea ginecopatei pentru administrarea globulelor const efectuarea unei splturi vaginale înaintea administrrii

- administrarea globulului se face cu mâna îmbracat în mnu dcauciuc



23

Fia tehnic nr.6 Recoltarea sângelui venos pentru examene hematologice

Pregtire pentru VSH

Materiale - sterile o sering de 2 ml. uscat o soluie de citrat de Na 3,8% o ace pentru punia venoas

- nesterile o stativ i pipete Westergreen o pernu, muama, eprubete o tvi renal, garou, vat

- soluii dezinfectante o alcool 70%

Pacient - pregtirea psihico i se explic cu 24 ore înainte, necesitatea efecturii examinrii

- pregtirea fizico se anun s nu mnînceo s pstreze repaos fizic

Execuie - asistenta se spal pe mâini cu ap i spun- îmbrac mnui de cauciuc sterile- aspir în sering 0,4 ml citrat de Na 3,8%- puncioneaz vena fr garou i aspir sânge pân la 2 ml. (1,6 ml.)- retrage acul i alic tampon cu alcool- scurge amestecul sânge citrat în eprubet i omogenizeaz lent- aeaz eprubeta în stativ- îngrijete pacientul

Pregtirea produsuluipentru laborator

- se completeaz buletinul- se eticheteaz produsul- se aspir cu pipeta Westerngreen pân la gradaia 200 i se aeaz în stativ p

dopul de cauciuc, în poziie strict vertical (cand examenul se face la patbolnavului)



24

Obiectiv 5 Procesul de îngrijire a pacientei cu vaginit

Interviu

1. Informaii generale:

a. Numele i prenumele: V.I.

b. Vrsta: 35 anic. Starea civil: cstorit

d. Copii: 1

e. Profesia: cadru didactic

f. Localitatea de domiciliu: Hîrlu

g. Diagnosticul la internare: observaii vaginit

h. Data internrii: 09.02.2010

2. Obinuine de via:

a. Consumatoare de: Alcool - ocazional,

cafea -zilnic,

tutun - nu,

drog - nu

b. Dieta / regim alimentar:

cur de slbire

c. Alergii cunoscute:

nu

3. Probleme de sntate:

a. Antecedente medicale personale:

HTA 2007

b. Antecedente heredocolaterale:

mama cu diabet zaharat,

tata cardiac

c. Motivele internrii actuale:

prurit vaginal ce poate deveni sever,

leucoree alb, brânzoas fr miros, vulva este iritat i roie,

durere la miciune, dispareunie.

d. Istoricul strii actuale:

prurit,

leucoree,

dureri la miciune.



25

4. Examenul clinic general

a. Tegumente i mucoase: iritaii i sângerri vaginale;

b. Greutate: 78 kg

c. Înlime: 1,68 m

d. esut celular subcutanat: normal;

e. Sistem ganglionar i limfatic: normal;

f. Aparat loco-motor: bine reprezentat;g. Aparat respirator: dispnee;

h. Aparat cardio-vascular: puls 82 bti/min., TA -135/70 mm/Hg ;

i. Aparat digestiv: deficitar;

j. Aparat uro-genital: miciuni dureroase;

k. Sistem nervos i organe de sim: în limite normale;

5. Investigaii:

a. Examenul sângelui: HLG;

Hb=11,2 g% GA=7600/mmc

TR=286000/mm

PN=36%

L=61%

E=3%

b. Examenul urinei:

sumar de urin: albumin absent, glucoz absent, sediment cu ra

leucocite, rare celule epiteliale;c. Alte examene de specialitate: frotiu;

6. Tratament:

a. Tratament medicamentos:

ungvent, Clotrimazol 10 zile

ovule, Miconazol 1 gr/zi 7 -10 zile

Miconazol ¼ comprimat oral 4 ori/zi 7 zile

antalgice

7. Epicriza i recomandri la externare: Pacient în vârst de 35 de ani se interneaz c

prurit, sângerri vaginale, dureri la miciune, dispareunie. În urma tratamentului cu ??

evoluie favorabil. Se externeaz ameliorat. Se recomand igiena organelor genital

Repaus sexual 20 de zile. Evitarea lenjeriei intime inadecvate. Revine la control în terme

de 30 de zile.



26

Nevoile fundamentale dup Virginia Henderson

Nevoi fundamentale Manifestri deindependen

Manifestri dedependen

Sursa dedificultate

1. A respira i a avea o buncirculaie.

- respir normal

2. A bea i a mînca. - se alimenteaz normal

3. A elimina. - are scaun zilnic- miciuni dureroase- diurez 1000 ml/24h- sângerri vaginale

- prurit - boala

4. A se mica i a pstra o bunpostur.

- are temperatura în limitenormale

5. A dormi, a se odihni. - doarme agitat - prurit - boala

6. A se îmbrca i dezbrca. - se îmbrac i se dezbrac

7. A menine tegumente curate iintegre.

- prurit- iritaii-miciuni dureroase

-miros neplcut-sângerri vaginale

- boala

8. A pstra temperatura corpului în limite normale.

- are temperatura în limitenormale

9. A evita pericolele. - prurit - boala- internare înspital

10. A comunica. - comunic bine11. A se realiza. - pe perioada

spitalizrii esteinactiv din punct de

verere profesional

- boala- internarea înspital

12. A se recrea. - se recreaz citind cri iascultând radio i tv

13. A înva. - are acces la surse deinformaii privind boala decare sufer

14. A-i practica religia. - greco-catolic - nu-i poate practicareligia

- boala- internarea înspital



27

Plan de îngrijire

DataProblema de

îngrijireObiective de

îngrijireInterveniile

aplicateEvaluarea

îngrijirilor

09-02 - pruritaccentuat

- usturime întimplul miciunii- scurgeri- înroirea iinflamarealabiilor mici

- combatereadurerii

- prevenireacomplicaiilor- supraveghereafunciilor vitale

- psihoterapia- urmrirea

funciilor vitale- toaleta organelorgenitale- recoltareaprobelor biologice- se administreazlaindicaia medicului

- în urmaadministrrii

medicamentelorstarea pacienteis-a amelioirat

10-02 - dezhidratat - hidrataresuficient

- administrare delichide pentru a

impiedicadeshidratarea- toaleta organelorgenitale iadministrareamedicaiei laindicaia medicului

- bolnav parialdependent în

satisfacereanevoilor de a bea

11-02 12-02

- incapacitateade a se odihni

- asigurareaodihnei

suficiente

- crearea unuiclimat

corespunztor- psihoterapie- administrareamedicaiei laindicaia medicului

- pacienta nudoarme datorit

anxietii,pruritului,necesit îngrijiripentrusatisfacereanevoii de a dorm

13-02 14-02

- usturimi lamiciune

- combatereausturimii

- toaleta organelorgenitale- lenjeriecorespunztoare- administrareamedicaiei laindicaia medicului

- pacient, pariadependent însatisfacereanevoii de aelimina

15-02 - anxietate - combatereaanxietii

- psihoterapie - inacesibilitateala informaie



28

16-02 - lipsa decunoatere astrii sale desntate

- combaterealipsei decunoatere astrii sale desntate

- educaia pentrusntate

- pacientadependent denevoia de a înva



29

Obiectiv 6 - Educaia pentru sntate

Educaia pentru sntate este o preocupare de maxim importan a medicinei omu

sntos care const în dezvoltarea nivelului de cultur sanitar al diferitelor grupuri de popula

precum i mijloacelor i procedeelor educativ-sanitare necesare formrii unui comportame

sanogenic.

Pstrarea sntii i lupta contra bolii se înscriu printre cele mai vechi preocupri ale omulDealtfel cuvântul sntate care provoac o strare atât de preioas fiecruia aparte frecvent

vorbirea curent nelipsind aproape niciodat cu ocazia urrilor de bine. Scrisorile strmoilor no

romani se încheiau de obicei cu urarea: Vale (fii sntos).

Sntatea nu este numai o problem individual, ci privete tot atât de mult societatea

întregime Sntatea nu este totul, dar fr snntate totul este nimic (Schopenhauer).

Obiectivul de baz al educaiei pentru sntate const în formarea i dezvoltarea în rând

populaiei, începând de la vârstele cele mai fragede, a unei concepii i a unui comportament igien

sanogenic, în scopul pstrrii sntii, dezvoltrii armonioase i fortificrii organismului, adaptrii

la condiiile mediului ambiental i social, cât i al participrii active a acesteia la opera de ocrotiresntii populaionale. În acest sens, este necesar formarea unei opinii de mas , fundamernta

tiinific fa se igiena individual i colectiv, fa de alimentaie, îmbrcminte, munc i odihn

fa de utilizarea raional a timpului liber i a factorilor naturali de clire a organismului, fa d

evitarea factorilor de risc, precum i a modului de solicitare a asistentei medicale i a diferitel

mijloace de investigaie i tratament.

Pentru prevenirea vaginitei se recomanda:

y sa consumai cel putin 250 g de iaurt care conin culturi vii, active de L. acidophilus

cursul alimentaiei din cursul fiecrei zile. Într-un studiu se arat c femeile care aconsumat iaurturi cu L. acidophilus timp de 2 luni au avut o diminuare a vaginitbacteriene;

y sfolositi medicamente anticoncepionale orale, care diminueaza modificarhormonale la nivelul vaginului care ar putea duce la apariia vaginitei bacteriene. Dasemenea daca avei mai muli parteneri sexuali, folositi prezervative pentru a reduriscul de boala cu transmitere sexual;

y s limitai numrul partenerilor sexuali. Un numar mai mare de parteneri sexuali creriscul de a se dezvolta vaginita bacterian prin modificarea mediului normal din vagin

y sa folositi un tampon intravaginal sau o diafragm doar pentru o perioad limitat timp. Întrebai doctorul în legatur cu utilizarea corecta a diafragmei pentru prevenir

atât a sarcinii, cât i a riscului de infecie vaginal;y evitarea duurilor intravaginale;

y s luai în considerare folosirea de spermicid nonoxynol-9, care pare s reduc riscul vaginit bacterian.

Vaginita bacterian nu se transmite de la o persoana la alta i nu este considerata o boala ctransmitere sexual. Totui, daca sunteti expus la o boal cu transmitere sexuala în timp ce avevagini bacterian, exista un risc mai mare de a face aceast boaEste întotdeauna important protecia în timpul actului sexual pentru prevenirea bolilor



30

transmitere sexual, chiar daca aveti sau nu vaginit bacterian. Prevenirea unei boli cu transmitesexual este mai usoar decat tratarea unei infecii odat ce aceasta a aprut.

În cazul vaginitei micotice profilaxia poate cuprinde:

y evitarea folosirii tampoanelor interne la menstruaie;

y evitarea duurilor vaginale mai des decat o data pe saptaman, splaturile de

accelereaza descuamarea mucoasei vaginale i totodata spala flora cu rol protector

y

splarea organelor genitale externe se face din fata in spate pentru a evcontaminarea cu bacterii din zona anal. Aceleai micri sunt indicate i la toalet;

y nu se vor urma diete drastice care pot scadea imunitatea;

y tratamentele cu antibiotice se vor asocia cu o metod de protecie pentru flo

vaginal, astfel se va evita candidoza;

y nu se va purta pantaloni strami sau lenjerie intima din materiale sintetice;



31

III. Bibliografie

1. Carol Moye, Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medical, 1997

2. Lucreia Titirc, Ghid de Nursing, Editura Viaa Medical Româneasc, 1995

3. Maricica Pvleanu, Curs de obstetric i Ginecologie, Editura Apolonia, 2001

4. Georgeta Balta, Antoaneta Metaxatos, Aglaia Kyovski Tehnici de îngrijire general a bolnavilo

Editura Didactic i pedagogic Bucureti, 1983

5. Lucreia Tigtirc, Breviar de explorri funcionale i de înggrijiri speciale acordate bolnavilo

EdituraViaa medical româneasc, 1994

6. Stanciu Maria, Proceduri de nursing, Editura EX Ponto, Constana,2007

7. N.N. Gheorghiu, Ion Lemnete, Ion Rdulescu, Manual de ostretic i ginecologie pentru cad

medii, Editura Medical, 1975

8. Angelescu M. Ghid practic de antibioticoprofilaxie. Bucureti, 1998. p.54 63

9. Niescu V. Ostretic i ginecologie, Manual pentru coli sanitare postliceale, Ed.D.P. Bucure

1996

10. Iagnov Z., Papadopol E. Anatomia i fiziologia omului, Editura de stat didactic i pedagogi

Bucrueti, p.207 219

11. Rdulescu I., Operaia cezarian. Bucureti, 1982, p.182

12. Marin Fl. C. Popescu, Explorri funcionale, ed. Medical, Bucureti, 1978



32

IV. Anexe

Aparatul genital feminin seciune transversal

Aparatul genital feminin reprezentare intern



33

Clasificarea infeciilor vaginale microbiene dup Schroder

77776586-47036623-Vaginita

Documents

Transcript of 77776586-47036623-Vaginita