COLECTIA ESEURI,

EDITURA UNIVERS, BUCURE~TI, 1978

Coperta de DOINA ~TEFLEA

MIRCEA ELlADE

MYTH .AND REALITY

WorId Perspectives Series,redactor Ruth N anda Anshen

Harper & Row, Publishers, Inc.New York

MIRCEA ELIADE

ASPECTEALE

MITULUIIn rom~ne~te de

PAUL G. DINOPOL

Prefata deVASILE NICOLESCU

NOTA ASUPRA EDITIEI

TRADUCEREA LUCRARII DE FATA - CARE A APARUT

mai intii in limba engleza sub titlul Myth and Reality in colec-ria "World Perspectives", condusa ~i ingrijita de Ruth NandaAnshen, la editura Harper & Row, din New York - s-a efectuatdupa versiunea franceza a autorului, publicata la Paris, in 1963,sub titlul Aspects du My the, in coleqia "Idees" a editurii Galli-mard.

Din !ipsa semnelor diacritice corespunzatoare, numele proprii ~jtermenii neasimilari in limba romana au fost redari in forma incare apar in versiunea franceza.

EDITURA UNIVERS

PREFATA

MARTURISESC CA INTlLNIREA CU MIRCEAEliade dintr-o neuitata toamna pariziana in aparta-mentul sau din piata Charles Dullin - aflata undevala poalele colinei Montmartre - m-a contrariat putinprin aerul ei ireductibil simplu, fara nimic ceremonios,tinind de regimul obi~nuitului. Eram oricum departe de~ocul pe care-l traisem cu doi ani inainte in "mitologica"),i ireala mea intilnire cu poetul Henry Michaux(unul dintre marii prieteni ai lui M. Eliade) Auto-rul marilor naluciri verbale, abandonat cu savanta pri-cepere tuturor dramelor ~i experiente10r onirice, muziciinelamurite a fiintei ca ~i unui stil al incomunicarii,{rapa - dupa un scurt monolog de murmure # incon-gruente - printr-o luciditate # vivacitate intelectualaextreme. Michaux pregatea tocmai doua dintre testa-mentele sale de resemnata amaraciune: Poteaux d'angle~i Ideogrammes en Chine - aforisme poematice, cu 0gramatica distorsionata de simbolistica haului ~i a ex-tinctiei. Speriat de nelini~tea mea, poetul, purtat de nu~tiu ce stranie stare de vis cu ochii deschi~i, ma fascinairepresibil. Virajul spontan catre tantrism # arta tan--trica m-a descumpanit definitiv. Eliade, dimpotriva.Autorul unora dintre cartile mele indragite din aniistudentiei (Insula lui Euthanasius, Solilocvii, Fragmen-tarium, Oceanografie etc.) - autorul masivelor con-

v

rrr.fit

structii teoretice de mai tirziu, carti care propuneau 0alta viziune asupra yoginismului, ~amanismului sau tan-trismului, parea un vechi cunoscut, poate prea intimspre a mai mima tehnici protocolare, prea deferent cor-dial spre a mai forta locurile comune ale politetii oca-zionale. Marele savant parea un alchimist u~or blazat ~isurZzator, surZzator din scepticism ~i prudenta, interesatsincer mai putin de volutele gindului ~i ascutimea ex-presiei dt de soarta operei sale in Romania. In fondnici un titlu, nici 0 glorie, nici 0 aureola nu acoperain aur fiinta unei opere, forta unei idei sau a unui sis-tem de gindire ca spatiul de obir~ie spirituala, cutia denepieritoare rezonanta a pamintului natal. MirceaEliade n-a pierdut nici 0 ocazie de a-~i marturisi im-presionanta comprehensiune pentru spiritualitatea ro-maneasca, pentru dimensiunile ei istorice ~i profunzi-mile ei. Comprehensiune e putin spus. Cuvintul ar tre-bui sa fie, in orice caz, altul. Mircea Eliade traie~te ~ireginde~te in toate ramificatiile ei cultura romaneascade la inceputuri. a tensiune aparte (a perceptiei pro-priu-zise? a amintirii?) ii ordoneaza motivele analizet,subsumindu-le unei trairi care ridica abstractia in sferamuzicala a Ideii. Mircea Eliade iese din cotidian, cain contemplatia muzicala, ~i compune un timp "sa-cru", un "timp liturgic" realizind emotionanta piesadedicata lui Brancu~i (0 ,J figenie" moderna, cum 0 nu-me~te cineva), "Coloana fara sfir~it". Mai mult dedto ilustrare a reprezentarii timpului in teatru sau a ac-torismului ~amanic "Modelul ~amanic poate sa se re-gaseasca pina in Divina Comedie: drumul extatic allui Dante - aidoma celui al ~amanului - reaminte~tefiecaruia ceea ce este exemplar ~i demn de credinta" 1,piesa e un mit modern al aspiratiei romane~ti, de carevorbea ~i G. Calinescu2 spre columna uria~a, spre ab-solut. Nu intra in obiectul rdiscutiei noastre fon-

1 Mircea Eliade: L' Epreuve dlt labyrinthe, Belfond, 1978.2 Ion Biberi : Lumea de miine.

VI

dul romilnesc ?i romanesc al epicii sale realiste saufantastice. Nici marturisirea, profund semnificativapentru ethosul eliadesc, rostita in numarul omagial dinL'Herne, unde romancierul ne dezvaluie una din obse-siile inceputurilor sale scriitorice?ti, ?i anume, dorintade a construi un ciclu de romane sub tithtl generic"Dacia felix". N u exista ocazie, in care scriitorul ?i sa...vantul sa nu vorbeasca despre splendoarea ?i eternita-tea graiului romilnesc: "Patria este pentnt mine limbain care vorbesc ... limba in care visez ?i in care imiscri?t jurnalul". Sa mai multo Scrutator al orizonturilormitologiei dacice, admirator al lui Cantemir, Eminescu,H asdeu sau Iorga, cercetator de absoluta autoritate alistoriei religiilor lumii, romancier, eseist, Mircea Eliadeof era in perspectiva umanismului sau rationalist, ar-gumente de incontestabila soliditate ~tiintifica ?i in fa-voarea profunzimii istorice # continuitatii milenare peaceste meleaguri a poporului nostru. Lucrarea mai re-centa, De la Zamolxis la Gingis-Han, amplu studiucomparatist dedicat marilor mituri folclorice nationaleinscrie teoretic aceea~i tentativa de reotperare # re-constructie a unor valori fundamentale ?i specifice mi-thos-ului romanesc.

*

Mircea Eliade reprezinta prototipul savantului ideal.Spun ideal gindindu-ma ?i la atributul salutar al unei"imperfectiuni", la dublul sau scriitoricesc, abia vizibildar cu atit mai prezent in sistemul de vase comunicanteal radacinilor operei. Un savant sensibil la vocile mis-terului e tot ce-?i poate dori mai mult 0 ~tiinta, dupacum un scriitor hranit de profunzimile cunoa~terii e totce-?i poate dori mai mult 0 literatura. Aceasta numaiaparenta dicotomie intre planul real # cel imaginar l-apreocupat in repetate rinduri pe autor: "Este, in orice

VII

caz, reala dependenta unor scrieri literare de cele teo-retice, ~i vice-versa. Incepind cu exemplele cele maievidente, a~ putea numi Secretul doctorului Honigber-ger, care deriva direct din Yoga; piesa Oameni ~ipietre din capitolul Les pierres saCf(~esdin Traite #dintr-o lucrare neterminata Le Labyrinthe; Domni-~oara Christine din Mitologiile mortii ~i un curs de-spre moarte in folclorul romanesc; Ifigenia din Co-mentarii la legenda Me~terului Manole; 0 alta piesa,inedita, Aventura spirituala din Mitologiile mOI1ii; ~ipoate vor mai fi ~i altele" 1.

Daca este adevarat, ceea ce Mircea Eliade insu~i re-cunoa~te, transferul de filosofie in opera literara, numai putin adevarat e transferul de arta (acuitatea sim-tirii, plasticitatea expresiei, "imaginarul" din spatiulcomentariului, ritmul mereu viu al ideii) in opera deexegeza ~tiintifica propriu-zisa. Nu mai e a~adar unsecret pentru nimeni ce tulburatoare elanuri a dat5avantului, exegezelor sale, romancierul, demiurgul defictiuni, antrenat in acela~i zbor de cunoa?tere ~i re-cunoa?tere a mithos-ului originar, a infinitatii de drameale acestuia, nascute ~i prezente pe toate meridianele.

"Eu cu lumina mea sporesc a lumii taina" pare sarosteasca blagian, marele mitologist, la inceputul fie-carui demers filozofic al sau, largind perspective, re-dimensionind universuri nepatrunse inca.

Refuzindu-~i poza vizionara, refuzindu-~i de planochiar aerul scriitoricesc, pastrind din lungimea de undaa visului numai atit elt trebuie, Mircea Elide i~i di-rijeaza cu rabdare benedictina efortul catre spatialita-tea ~i profunzimea problemei, catre demonstratie ~i ana-liza. Savantul strabate labirinturi impenetrabile cueroismul indaratnic al unui nou Sisif.

Cotropit ~i sedus de taina, Mircea Eliade parcurgenemargilzite spatii morale, deschide sesam-uri prin sub-

. 1 La tiganci ~i alte povestiri. eu un studiu introductiv de SorinAlexandrescu, 1969, E.P.L., p. 9.

VIII

teranele filologiei, istoriei, etn'ografiei, antropologiei etC.~i inregistreaza, claseaza, campara ~i extrage - ca 0incoronare a efortului - sensuri # semnificatii calita-tiv altele. Mitul eternei Intoarceri, Initieri, rituri, so-cietati secrete, Tratatul de istoria religiilor, De la Za-molxis la Gingis-Han - intre atitea altele - probeazavocatia inimitabila a autorului de a sesiza, dincolo denoianul datelor, dincolo de incidente lingvistice, poli-semii, de multitudinea analogiilor ~i similitudinilor, din-cola de tiranice, gordiene paradoxuri, fatete necunos-cute inca, multiplu graitoare ale mitului. Comentariuleliadesc ridica intotdeauna noi orizonturi de zntelegere~i iudecata asupra mithos-ului. In marginea unui textal indianistului A. K. Coowaraswamy, Symplegades,Mircea Eliade.imagineaza a noua ipoteza de intelegere:,,0 simplegada este un paradox care nu poate fi re-zolvat decit printr-un act de gindire". $i faptul e po-sibil, subliniaza autorul in continuare, deoarece numaigindirii (imaginatiei) ii este proprie libertatea fat a dematerie: simplegadele efectueaza 0 selectie, 0 separa-tie initiatica intre cei care sint incapabili sa se deta?ezede realitatea imediata ~i cei care descopera libertateaspiritului, posibilitatea de a se elibera prin gindire delegile materiei. 1 Reexaminind Creanga de aUf - ca-podopera ~tiintifica a celebrului mitologist ~i antropolog] ames GeOJ'ge Frazer (cu bogate referiri la mitologiilesumeriene, ebraice, babiloniene, hitite, iaponeze, indo-europene etc.), Mircea Eliade precizeaza ca ceremoniaexpulzarii la sflr~it de an a demonilor, bolilor ~i pa--c4telor "este in fond a tentativa de restaurare, chiarmomentana, a timpului mitic ~i primordial, a timpuluipur, acela al clipei Creatiunii. Orice An Nou este 0.eluare a timpului de la inceputul sau, 0 repetare acosmogoniei. Luptele rituale dintre doua grupuri de fi-gttranti, prezenta mortilor, saturnaliile ~i orgiile stntelemente care denota ... faptul ca la sflr~itul anului ~i

1 Initiations, rites, socieds secrhes, 1959.

IX