73400897-Piata-Mondiala-a-Textilelor-Si-Perspectiva-Romaniei-Asupra-Acesteia-2003.doc

8/14/2019 73400897-Piata-Mondiala-a-Textilelor-Si-Perspectiva-Romaniei-Asupra-Acesteia-2003.doc

http://slidepdf.com/reader/full/73400897-piata-mondiala-a-textilelor-si-perspectiva-romaniei-asupra-acesteia-2003doc 1/18

Piata mondiala a textilelor sipozitionarea Romaniei

Coodonator: Popescu Ionut Studenta: Savin Geanina

Grupa: 18

Univ. Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Aministrarea Aacerilor

!"#11!

1



Cuprins

1.Cuprins....................................................................................................................... 2

1.Piata mondiala a textilelor....................................................................................... 2

2.Importanta industriei textile in Uniunea Europeana................................................5

4.Studiu de caz: Bumbac............................................................................................

Concluzii................................................................................................................... 11

BIB!I"#$%&IE........................................................................................................... 12

%'reement on (extiles and Clot)in' bac* to top...................................................14

%'reement on (ec)nical Barriers to (rade bac* to top.........................................15

1.Piata mondiala a textilelor

Analiza pietei te$tilelor prezinta o importanta ma%ora, atat prin pozitia pe care o detine in

cadrul economiei &lo'ale, cat si pe piata mondiala. Piata mondiala a produselor te$tile este o

2



piata vasta si etero&ena, care acopera o multitudine de produse, de la i'rele si irele te$tile pana

la te$tilele inite, tricota%ele si conectiile. Principalele caracteristici ale pietei mondiale de te$tile

se caracterizeaza prin:

• Este o piata industriala care utilizeaza intensiv munca vie(

• e$istenta unei piete saturate, puternic concurentiale in tarile dezvoltate, iar coeicientul de

elasticitate a cererii ata de venit este redus(

• intensiicarea procesului de &lo'alizare a productiei si comertului, 'azat pe dierentierea

intre nivelul costurilor de productie, inclusiv al salariilor in diverse tari(

• te$tilele au constituit sin&urele produse prelucrate al caror comert a ost re&lementat pe

plan international prin sistemul cotelor de import.

Sectorul te$til a prezentat puncte tari care i!au permis sa se dezvolte in cadrul economiei

mondiale. Unele dintre acestea sunt:

• dezvoltarea considera'ila a sectorului privat ca urmare a aptului ca aceasta ramura se

adapteaza mai usor la nevoile si cerintele consumatorilor(

• modernizarile, rete)nolo&izarile, iniintarile de intreprinderi mici si mi%locii din acest

sector necesita costuri relative mici(

• sectorul prezinta o mare le$i'ilitate si un &rad ridicat de adapta'ilitate la sc)im'ari si in

special la cele ale modei(

• este un sector cu o industrie via'ila doarece produsele in special cele de im'racaminte si

incaltaminte au asi&urata desacerea, ele iind destinate satisacerii necesitatilor

populatiei si in aceiasi masura oarte mult solicitate la e$port(

• sectorul detine o orta de munca 'ine instruita in domenii ca: tesatorie, tricota%e, inisare,

desi&n, conectionare si ta'acire.1

Industria te$til* este considerat* una dintre cele mai importante ramuri industriale pentru

c* se al* intr!o le&*tur* direct* cu activitatea omului. Una dintre necesit+ile vitale ale iinei

umane din toate timpurile a ost c-, pe ln&+ asi&urarea )ranei, s+!/i procure /i materialele

necesare conecion+rii 0m'r+c+mintei. Astel au intrat 0n circuitul economic o serie de produse

naturale ca 'l+nurile, lna, inul, cnepa, 'um'acul, etc. care din timpul araonilor si pn+ la

0nceputul acestui veac au asi&urat 0n proporie de sut* la sut* necesit+ile de 0m'r+c+minte ale

1.Popescu! Full 'usiness in industria te$tila, ed. ASE, 2ucure/ti, "##3.

+



umanit+ii. 4n toat* aceast* perioad*, pro&resele s!au reerit la ela'orarea unor te)nolo&ii

perecionate de prelucrare care au permis ca din aceste materii prime naturale s* se o'in+

cantit+i tot mai mari de 0m'r+c+minte 0ntruc)ipnd calit+i din ce 0n ce mai 'une.

Pentru realizarea meterialelor te$tile se olosesc mai multe tipuri de i're clasiicate 0n:

5 Fi're de provenien+ ve&etal+ 6in, cnep+, 'um'ac, m+tase7

5 Fi're de provenien+ animal+6lna, p+rul de capr+7

Industria te$til+ este de mare comple$itate si realizeaz+ o &am+ oarte diversiicat+ de

sortimente:

5 ire 'um'ac i tip 'um'ac 6cardate, piept+nate si vi&onie7 (ș

5 ire ln+ /i tip ln+ 6cardate, semipiept+nate si piept+nate7 (

5 ire in!cnepa, iut+, sisal (

5 a+ de cusut /i lucru manual (5 es+turi 'um'ac /i tip 'um'ac(

5 es+turi ln+ /i tip ln+(

5 es+turi m+tase /i tip m+tase(

5 es+turi in!cnep+ /i tip in!cnep+,(

5 te$tile neesute (

5 tricota%e din ire de 'um'ac si tip 'um'ac (

5 tricota%e din ire de ln+ /i tip ln+(5 tricota%e din ire sintetice si artiiciale (

5 ciorapi si dresuri (

In industria te$tilelor se pot identiica pe de o parte, &rupul tarilor dezvoltate care sunt

detinatoare de te)nica de var, dar care au a'andonat marea industrie atunci cand costurile au

devenit prea mari si &rupul tarilor in curs de dezvoltare , detinatoare de materii prime si de orta

de munca ,ietina si caliicata. in prima cate&orie respective din &rupul tarilor dezvoltate ac

parte: tarile mem're ale UE, SUA, Canada, 9aponia, iar din &rupul tarilor in curs de dezvoltare

mai importante sunt: C)ina, )ailanda, Indonezia, Coreea, India, Pa;istan, urcia si <e$ic. e

acest &rup de tari se detaseaza, in ultima perioada cele din Asia de Sud!Est si America =atina

deoarece ele detin >#? din productia mondiala de 'um'ac i'ra si 3#? din productia de i're

te$tile c)imice.

4



2.Importanta industriei textile in Uniunea Europeana

Produc ia din industria te$til- european- ar putea inre&istra o sc-dere important- caț

urmare a e$tinderii e$porturilor C)inei, iar cele mai aectate state ar putea i @omania i 2ul&ariaș , noile state meme're ale UE. A a cum se tie asiaticii invadeaz- din ce 0n ce mai mult pie eleș ș ț

europene cu te$tile la preturi rezona'ile. Ca urmare a acestui apt t-rile mem're au solicitat

Comisiei Europene s- impun- restric ii la importurile masive din C)ina. In momentul de a -ț ț

apro$imativ 3#? din im'r-c-mintea vandut- 0n UE se import- din C)ina i se estimeaza caș

aceast- cir- va cre te considera'il. e aceea Comisia European- va i &ata s- utilizeze toateș

instrumentele sale pentru a spri%ini -rile mem're de invazia c)inezeasc-.ț"

Industria european- de te$tile si conec ii are o tradi ie 0ndelun&at- 0n ce prive teț ț ș

conducerea in domeniul inov-rii, mod- i creativitate, i 0n ciuda unei competi ii &lo'ale acer'eș ș ț

i relocare semniicativ- a manuactur-rii 0n t-rile cu man- de lucru ietin-, ea continua saș

reprezinte unul din sectoarele industriale de 'az- ale economiei europene cu o cir- de aaceri de

apro$imativ "1 Euro si o or - total- de lucru de ",> mio. in "##B 6 cire estimate deț

EU@AE pentru EU!"7. Este un %ucator c)eie in comertul mondial, prima la e$porturi te$tile

si a treia in conectii. Cu un total mai mare de 11#.### companii 0n UE, din care D? sunt I<<!

uri, ea acoper- un peisa% industrial ascinant producand o multitudne de produse industriale iș

pentru consumatori dieriti, utilizand nenum-rate procese si te)nolo&ii rela ionate, 0naltț

specializate i aplicand cuno tin e avansate. Spre deose'ire de anumite industrii din Europa,ș ș ț

industria te$til- i de conec ii este un lider mondial in utilizarea te)nolo&iei, inovarea de proceseș ț

i produse, inclusiv crearea modei i a altor activitati de inovare 6non!te)nolo&ice7.ș ș

Acest sector al U.E. se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

• &rad ridicat de concentrare re&ionala a productiei, care este situata , in special in statele din

sudul spatiului comunitar 6Italia, Spania, Portu&alia7(

•

accentul pus pe avanta%e competitive si concentrarea pe produse cu desi&n placut, inovatie site)nolo&ie mare(

• multi producatori europeni sunt lideri pe piata te$tilelor te)nice si netesute(

2.z.ro...industriate$tilaromaneascaprintrecelemaiaectatedineuropadee$porturilec)inei.)tml

5



• o parte importanta a productiei din U.E corespunde se&mentelor de te$tile si im'racaminte de

un nivel inalt de calitate(

• industria te$tila si cea vestimentara este dominata de un mare numar de intreprinderi mici si

mi%locii, care in mare lor ma%oritate sunt de tipul asociatilor amiliale si dispun in medie de

"# de persoane an&a%ate.

Spre deose'ire de anumite industrii din Europa, industria te$tila este lider mondial in

utilizarea te)nolo&iei, inovarea de procese si produse, inclusiv creatia de moda si alte activitati

de inovare nonte)nolo&ice. In acest conte$t industria modei europene se 'ucura de o

predominanta mondiala, in vreme ce sectorul Hte$tilelor te)nice de productie este, in aceeasi

masura, recunoscut pentru rolul sau de pionier. omeniul te$tilelor se 'ucura de un surplus la

e$port o data cu cresterea mondiala rapida, care a mentinut gradul de competitivitate si l-a imbunatatit prin produse si

procese inovatoare

Cu o populatie mondiala in crestere si o ascensiune rapida a consumului de textile in tarile in curs de dezvoltare,

industria producatoare de fibre textile si produse pe baza de textile se va dezvolta. In timp ce o parte semnificativa a

acestei cresteri va avea loc in acele regiuni ale lumii care inregistreaza cea mai rapida rata a cresterii consumului de textile

respectiv Asia de Sud si de Est si America Latina, oportunitati considerabile de crestere exista si in industria textila

europeana atat pe piata interna, cat si pe multe piete de export.

Aceste oportunitati pot i e$ploatate doar printr!o constructie 'azata pe punctele tari

e$istente in Europa, respectiv:*caracterul de lider in privinta inovarii si calitatii;

* creativitatea si excelenta stiintifica;

* capacitati industriale diversificate si abilitati corespunzatoare;

* parteneriate cu furnizorii de frunte si sectoare client;

* o piata domestica sofisticata si dezvoltata;

* recunoasterea pe plan mondial a marcilor europene.

Potrivit unor date urnizate de Eurate$ din iunie "##D, industria te$til+ /i de

0m'r+c+minte a UE a realizat 0n "##8 o cir+ de aaceri de peste "## miliarde euro 6D" 8##

europersoan+ an&a%at+7. um+rul irmelor produc+toare este de D8,B mii, iar cel al an&a%ailor de

aproape " milioane persoane. In industria te$tila din UE predomina intreprinderile mici si

mi%locii. Intreprinderile care au mai putin de # de salariati reprezint+ 8#? din orta de munca

an&a%ata in su'ramura te$tilelor si realizeaza #? din valoarea adau&ata. Aceasta industria

te$tila este concentrata in cinci tari respectiv: Italia, <area 2ritanie, Franta, Germania /i Spania,

care detin o pondere cumulata de apro$imativ B3 din totalul productiei ramurii. Pe su'ramuri,

tarile sudice Italia, Grecia, Portu&alia si in mai mica masura Spania si Franta contri'uie

,



indeose'i la productia de im'racaminte a U.E. , in timp ce tarile nordice ca <area 2ritanie,

Germania, 2el&ia, Jlanda, Austria si Suedia se concentreaza mai mult pe productia de te$tile.

Principalii partenerii comerciali ai U.E. in sectorul de te$tile sunt tarile asiatice, tarile est!

europene si tarile nord!aricane, iar din tarile industrializate se remarca SUA, Elvetia si in mai

mica masura 9aponia.

Analiza in evolutie a principalelor 1# tari urnizoare de te$tile ai Uniunii Europene,

carora le revenea in "##8 aproape >D? din valoarea totala a importului e$tracomunitar, apt ce

conirma cresterea importului din tarile asiatice precum C)ina, care ocupa de altel primul loc ca

urnizor 6cu o pondere de 1B,>? in totalul importului e$tracomunitar7, urcia 61",3?7 si unele

tari est europene, respectiv Ce)ia 6,?7 si Polonia 6B,K?7.

3. Pozitionarea industriei de textile in cadrul Romaniei

Industria te$tila si cea de im'racaminte detin ponderi importante in productia

industriala si comertul e$terior al tarii. Prin intermediul acestui sector, @omania are o prezenta

puternica pe piata e$terna in special pe piata UE.

Industria de te$tile este dinamica in cadrul economiei nationale avand un nivel ridicat de

perormanta prin:

• contri'utia la sta'ilitatea sociala, sectorul te$til iind reprezentat in toate %udetele tarii(

• detinerea de o pondere insemnata in e$portul economiei nationale(

• detinerea de un loc importanta si pe plan international in ierar)izarea urnizorilor de

produse te$tile pentru piata UE(

• contri'utia cu sold pozitiv la 'alanta de comert e$terior a tarii.B

In prezent, @omania se inscrie pe locul 1" intre principalele tari e$portatoare de te$tile,

cu o pondere de B,>? in totalul e$portului mondial.Sectorul de te$tile a intrat in concurenta cu

+<. i+! Comunicare /i promovare 0n domeniul te$til, ed.ASE, 2ucuresti "##>

-



producatori din toata lumea si a luat contact cu o concurenta neloiala prin conruntarea pe piata

cu produse realizate in tari cu mari resurse te$tile ca: C)ina,urcia India, )ailanda, Pa;istan,

<e$ic s.a.

Principalele avanta%e competitive ale industriei de te$tile din @omania sunt:• traditia indelun&ata a ramurii economice ca urnizor de produse speciice pe piete

e$terne(

• orta de munca caliicata, optena'ila la preturi competitive(

• retea nationala de pre&atire proesionala importanta(

• capacitati de productie care pot i modernizate cu un eort investitional(

• e$istenta unui mediu concurential real, datorita numarului mare de a&enti economici de

proil

• pozitia &eo&raica avora'ila ata de principalele piete de aprovizionare si desacere.

4n @omnia e$ist+ multe irme care produc aproape toate tipurile de conecii de

0m'r+c+minte. Ponderea cea mai mare o dein irmele produc+toare de 0m'r+c+minte emei,

0m'r+c+minte '+r'ai /i 0m'r+c+minte copii( urmeaz+ cele care realizeaz+ 0m'r+c+minte sport

precum /i conecii tricotate. J pondere mai mic+ o dein irmele care produc len%erie de corp,

ciorapi /i 0m'r+c+minte de lucru. Printre principalii produc+tori se num+r+ ma%oritatea

societ+ilor comerciale desprinse din osta I.C..2, cum sunt: Internaional Con S.A., Cone$Internaonal S.A., Fa'erom S.A., <odcon S.A., <odstar S.A., Samric S.A., Stil Con S.A., cu

sediul 0n 2ucure/ti. 4n ar+ produc+tori mai importani sunt: <oda Arad S.A. 6conectii pentru

emei7, Jradinum S.A. L Jradea 6 costume '+r'ai /i conecii pentru emei7( 2raincon S.A. L

2raila 6c+m+/i '+r'+te/ti7( rnava S.A. L Si&)i/oara 6c+m+/i '+r'+te/ti, conecii emei /i

copii7( Conecii 2rlad S.A. 6c+m+/i '+r'+te/ti, conecii emei, 0m'r+c+minte sport7( Ia/i Con

S.A. L Ia/i 6conecii emei, '+r'ai, copii /i 0m'r+c+minte sport7( Star <od S.A. L Suceava

6 conecii emei7( 1 Iunie S.A. L imi/oara 6 conecii tricotate /i len%erie de corp7( Alte$ S.A. L

Ale$andria 6conecii emei7( Ar&os S.A. L Clu%!apoca 60m'r+c+minte sport, len%erie, costume

de 'aie, conecii tricotate7( Arte&o S.A. L r&u!9iu 6 conecii '+r'ai, emei /i 0m'r+c+minte de

lucru7etc.

Analiza modului in care actorii politici, economici, sociali si te)nolo&ici inluenteaza

industria de te$tile din tara noastra, putem sa identiicam un set de masuri si directii in care



tre'uie sa se actioneze pentru a opri declinul, de%a inceput, al acestor sectoare din @omania.

intre acestea, cele mai semniicative sunt prezentatei 0n continuare:

! orientarea producatorilor romani catre piata interna(

! sa se acorde o atentie sporita vanzarii produselor de im'racaminte pe internet(

! orientarea producatorilor romani catre piata de conectii a Spaniei si continuarea relatiilor

comerciale 6eventual dezvoltarea acestora7 cu Italia, Franta, Germania, <area 2ritanie(

! dezvoltarea unor produse noi, ca cele din cate&oria te$tilelor inteli&ente, te$tilelor te)nice(

! trecerea de la productia de masa la productia personalizata(

! caliicarea si perectionarea continua a tuturor an&a%atilor, dar cu precadere a personalului

inalt caliicat(

! pentru diminuarea poluarii apei se impune &asirea unor procese care sa utilizeze su'stante

cat mai putin to$ice in procesele de inisare, &asirea unor sisteme inteli&ente de reolosire a apei

uzate iar pentru diminuarea poluarii aerului cu scame se impune olosirea unor aspiratoare,

montate 0n zonele in care acestea se ormeaz+ si a unor sisteme de iltrare a aerului pentru

puriicarea acestuia si recircularea lui.3

In concluzie in perioada urmatoare daca dorim sa mai e$iste industrie romaneasca de

proil, se impune dezvoltarea unei viziuni pe termen lun& care sa transorme industria te$tila

nationala intr!un %ucator c)eie competitiv la nivel &lo'al.

4.Studiu de caz: Bumbac

2um'acul, cea mai important+ i'r+ natural+ reprezint+ materia prim+ pentru %um+tate din

industria te$til+ mondial+. Putem spune ca 'um'aculace parte din viata de zi cu zi a iecaruia

deoarece il intalnim la conectionarea diverselor te$tile. Cele mai mari culturi se &asesc in

America de ord si de Sud, Arica si Asia.Fiind olosit la scara lar&a in industria te$tile,

investitorii il preera pentru diminuarea presiunii inlationiste.e!a lun&ul timpului s!a o'servat

4)ttp:.a&ir.ro! industria te$tila romaneasca in declin



ca e$ista o corelare de intensitate redusa intre 'um'ac si cotatiie actiunilor si o'li&atiunilor. in

acest motiv investitorii il preera pentru ca are o volatilitate mai redusa.

Top 10 producatori de bumbac in 2011

Sursa: http://www.xtb.ro/oferta-xtb/forex/cottons-bumbac

Printre cei mai mari importatori se numara Coreea de Sud Coreea de !ord"ai#an

$usia %on& 'on& si (aponia.Inundatiile din vara anului "#1# din C)ina, cel mai mare

producator si consumator de 'um'ac din lume, au provocat cele mai mari pa&u'e ale ultimeidecade, cu peste D"8 de persoane decedate si 3KK disparute. istru&erea a peste 3##.### de

)ectare de teren ara'il avea sa tra&a in %os productia de 'um'ac a C)inei cu !1# ?, potrivit unei

estimari a S)an&)ai 9C Intelli&ence Co. <omentul a reprezentat inceputul trendului de crestere

pentru contractele utures 'azate pe 'um'ac.

1/



e asemenea, conditiile meteorolo&ice neavora'ile in ma%oritatea tarilor producatoare au

acut ca productia si stocurile de 'um'ac sa se reduca semniicativ, pentru C)ina, valorile

a%un&and la minimele ultimilor 1> ani 6potrivit U.S. epartment o A&riculture7.Estimarile

privind anul a&ricol "#11!"#1" aratau ca productia ar a%un&e la un nivel record . Asadar, cu o

perspectiva de crestere a oertei de 'um'ac in recolta sezonului "#11!"#1", insotita de o scadere

drastica a cererii, datorita preturilor ridicate pentru materia prima, pretul 'um'acului a scazut cu

mai mult de # de procente.

Concluzii

Industria te$til- a reprezentat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei

romane ti, 0ns- importurile masive de produse din C)ina i urcia au dus la o sc-dereș ș

semniicativ- a pie ei. eoarece nivelul de trai era sc-zut, consumatorii au preerat s- seț

reorienteze spre pre uri mai 'une dar de o calitate mai sla'-. 1 ianuarie "## a 0nsemnat pentruț

11



industria te$til- romaneasc- un impas datorit- elimin-rii cotelor la importurile de te$tile, iar la

produselor c)ineze ti de%a e$istente pe pia - li s!au ad-u&at altelele, i a a cum se tie nimeni nuș ț ș ș ș

poate ace a - concuren ei c)inezilor.ț ț

atorit- aplic-rii sistemului lo)n 0n anii 1D8D!"##3 &rupele de produse te$tile au

cunoscut o cre tere semniicativ-, dar importurile masive de te$tile din C)ina la pre uri miciș ț

dar de calitate sla'- au condus spre o sc-dere treptat- a industriei.

Anul "##8 aduce 0n prim plan necesitatea de a se renun a la produc ia 0n sistem lo)n 0nț ț

avoarea marcii proprii si de a se pune mai mult accent pe Hetic)eta, in deavoarea celor Hno

name. Pe plan european, -rile se conrunt- cu aceea i pro'lem- a importurilor din C)ina. Seț ș

consider- ca viitorul te$til european va i reprezentat de im'r-c-mintea inteli&ent-.

BIB)I*+$,-IE

1. . Popescu! Full business în industria textile, ed ASE, 2ucuresti "##3

". <.ita! omunicare si promo!are in domeniul textile, ed ASE, 2ucuresti "##>

12



B. C. P+unescu !Strate"ii de marcare# "arantare $i ecoetichetare a produselor# calitae $i

de%!oltare durabil& din perspecti!a inte"r&rii în '.( ., ed. ASE,"##"

3. I. @+ducanu ! Falsificarea m&rfurilor industriale, Ed. ASE, 2ucure/ti, "##"

5. )ttp:.a&ir.ro! industria te$tila romaneasca in declin, accesat in 1".11."#11

>. )ttp:.'izcitM.ro! portal pentru domeniu economic,accesat la data de 1".11."#11

K. )ttp:.aacerite$tile.ro, 'urs+ online de aaceri pentru industria te$til+, accesat la

data de 1B.11."#11

. .z.ro...industriate$tilaromaneascaprintrecelemai aectatedineuropa

dee$porturilec)inei.)tml, accesat la data de 1B.11."#11

. .'i'lioteca.ase.ro, accesat la data de 1".11."#11

1+

http://www.zf.ro/.../industria_textila_romaneasca__printre_cele_mai_afectate_din_europa_de_exporturile_chinei_.html




http://www.biblioteca.ase.ro/



http://www.biblioteca.ase.ro/



s terminated on 1 9anuarM "##.See e$tiles

Agreement on Textiles and Clothing back to top

)e o'%ect o t)is ne&otiation )as 'een to secure t)e eventual inte&ration o t)e te$tiles and

clot)in& sector N )ere muc) o t)e trade is currentlM su'%ect to 'ilateral Ouotas ne&otiatedunder t)e <ultii're Arran&ement 6<FA7 N into t)e GA on t)e 'asis o stren&t)ened GArules and disciplines.

Inte&ration o t)e sector into t)e GA ould ta;e place as ollos : irst, on 1 9anuarM 1DD(eac) partM ould inte&rate into t)e GA products rom t)e speciic list in t)e A&reement )ic)accounted or not less t)an 1> per cent o its total volume o imports in 1DD#. Inte&ration meanst)at trade in t)ese products ill 'e &overned 'M t)e &eneral rules o GA.

At t)e 'e&innin& o P)ase ", on 1 9anuarM 1DD8, products )ic) accounted or not less t)an 1K per cent o 1DD# imports ould 'e inte&rated. Jn 1 9anuarM "##", products )ic) accounted or

not less t)an 18 per cent o 1DD# imports ould 'e inte&rated. All remainin& products ould 'einte&rated at t)e end o t)e transition period on 1 9anuarM "##. At eac) o t)e irst t)ree sta&es, products s)ould 'e c)osen rom eac) o t)e olloin& cate&ories: tops and Marns, a'rics, made!up te$tile products, and clot)in&.

All <FA restrictions in place on B1 ecem'er 1DD3 ould 'e carried over into t)e nea&reement and maintained until suc) time as t)e restrictions are removed or t)e productsinte&rated into GA. For products remainin& under restraint, at )atever sta&e, t)e a&reementlaMs don a ormula or increasin& t)e e$istin& &rot) rates. )us, durin& Sta&e 1, and or eac)restriction previouslM under <FA 'ilateral a&reements in orce or 1DD3, annual &rot) s)ould 'e not less t)an 1> per cent )i&)er t)an t)e &rot) rate esta'lis)ed or t)e previous <FA

restriction. For Sta&e " 61DD8 to "##1 inclusive7, annual &rot) rates s)ould 'e " per cent)i&)er t)an t)e Sta&e 1 rates. For Sta&e B 6"##" to "##3 inclusive7, annual &rot) rates s)ould 'e "K per cent )i&)er t)an t)e Sta&e " rates.

)ile t)e a&reement ocuses lar&elM on t)e p)asin&!out o <FA restrictions, it also reco&nizest)at some mem'ers maintain non!<FA restrictions not %ustiied under a GA provision. )eseould also 'e 'rou&)t into conormitM it) GA it)in one Mear o t)e entrM into orce o t)e

14

http://www.wto.org/english/tratop_e/texti_e/texti_e.htm

http://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/ursum_e.htm#top

http://www.wto.org/english/tratop_e/texti_e/texti_e.htm




A&reement or p)ased out pro&ressivelM durin& a period not e$ceedin& t)e duration o t)eA&reement 6t)at is, 'M "##7.

It also contains a speciic transitional sae&uard mec)anism )ic) could 'e applied to productsnot Met inte&rated into t)e GA at anM sta&e. Action under t)e sae&uard mec)anism could 'e

ta;en a&ainst individual e$portin& countries i it ere demonstrated 'M t)e importin& countrMt)at overall imports o a product ere enterin& t)e countrM in suc) increased Ouantities as tocause serious dama&e N or to t)reaten it N to t)e relevant domestic industrM, and t)at t)ere asa s)arp and su'stantial increase o imports rom t)e individual countrM concerned. Action undert)e sae&uard mec)anism could 'e ta;en eit)er 'M mutual a&reement, olloin& consultations, orunilaterallM 'ut su'%ect to revie 'M t)e e$tiles <onitorin& 2odM. I ta;en, t)e level orestraints s)ould 'e i$ed at a level not loer t)an t)e actual level o e$ports or imports rom t)ecountrM concerned durin& t)e telve!mont) period endin& to mont)s 'eore t)e mont) in)ic) a reOuest or consultation as made. Sae&uard restraints could remain in place or up tot)ree Mears it)out e$tension or until t)e product is removed rom t)e scope o t)e a&reement6t)at is, inte&rated into t)e GA7, )ic)ever comes irst.

)e a&reement includes provisions to cope it) possi'le circumvention o commitments t)rou&)transs)ipment, re!routin&, alse declaration concernin& countrM or place o ori&in andalsiication o oicial documents.

)e a&reement also stipulates t)at, as part o t)e inte&ration process, all mem'ers s)all ta;e suc)actions in t)e area o te$tiles and clot)in& as maM 'e necessarM to a'ide 'M GA rules anddisciplines so as to improve mar;et access, ensure t)e application o policies relatin& to air andeOuita'le tradin& conditions, and avoid discrimination a&ainst imports )en ta;in& measures or&eneral trade policM reasons.

In t)e conte$t o a ma%or revie o t)e operation o t)e a&reement to 'e conducted 'M t)eCouncil or rade in Goods 'eore t)e end o eac) sta&e o t)e inte&ration process, t)e Councilor rade in Goods s)all 'M consensus ta;e suc) decisions as it deems appropriate to ensure t)att)e 'alance o ri&)ts and o'li&ations in t)is a&reement is not upset. <oreover, t)e isputeSettlement 2odM maM aut)orise ad%ustments to t)e annual &rot) o Ouotas or t)e sta&esu'seOuent to t)e revie it) respect to <em'ers it )as ound not to 'e complMin& it) t)eiro'li&ations under t)is a&reement.

A e$tiles <onitorin& 2odM 6<27 oversees t)e implementation o commitments and to preparereports or t)e ma%or revies mentioned a'ove. )e a&reement also )as provisions or specialtreatment to certain cate&ories o countries N or e$ample, t)ose )ic) )ave not 'een <FA

mem'ers since 1D8>, ne entrants, small suppliers, and least!developed countries.

Agreement on Technical Barriers to Trade back to top

)is a&reement ill e$tend and clariM t)e A&reement on ec)nical 2arriers to rade reac)ed int)e o;Mo @ound. It see;s to ensure t)at tec)nical ne&otiations and standards, as ell as testin&and certiication procedures, do not create unnecessarM o'stacles to trade. Qoever, it reco&nizes

15





t)at countries )ave t)e ri&)t to esta'lis) protection, at levels t)eM consider appropriate, ore$ample or )uman, animal or plant lie or )ealt) or t)e environment, and s)ould not 'e prevented rom ta;in& measures necessarM to ensure t)ose levels o protection are met. )ea&reement t)ereore encoura&es countries to use international standards )ere t)ese areappropriate, 'ut it does not reOuire t)em to c)an&e t)eir levels o protection as a result o

standardization.

Innovative eatures o t)e revised a&reement are t)at it covers processin& and productionmet)ods related to t)e c)aracteristics o t)e product itsel. )e covera&e o conormitMassessment procedures is enlar&ed and t)e disciplines made more precise. otiication provisionsapplMin& to local &overnment and non!&overnmental 'odies are ela'orated in more detail t)an int)e o;Mo @ound a&reement. A Code o Good Practice or t)e Preparation, Adoption andApplication o Standards 'M standardizin& 'odies, )ic) is open to acceptance 'M private sector 'odies as ell as t)e pu'lic sector, is included as an anne$ to t)e a&reement.

5. Textiles: back in the mainstream (extiles0 li*e a'riculture0 as one o t)e )ardest3ou')t issues in t)e ("0 as it

as in t)e ormer #%(( sstem. It )as no completed undamental c)an'eunder a 1/3ear sc)edule a'reed in t)e Uru'ua $ound. ()e sstem o import6uotas t)at dominated t)e trade since t)e earl 1,/s )as no been p)ased out.&rom 1-4 until t)e end o t)e Uru'ua $ound0 t)e trade as 'o7erned b t)e8ultiibre %rran'ement 98&%. ()is as a rameor* or bilateral a'reementsor unilateral actions t)at establis)ed 6uotas limitin' imports into countries)ose domestic industries ere acin' serious dama'e rom rapidlincreasin' imports. ()e 6uotas ere t)e most 7isible eature. ()e conlicted it) #%((;s 'eneralpreerence or customs taris instead o measures t)at restrict 6uantities. ()eere also exceptions to t)e #%(( principle o treatin' all tradin' partners e6uallbecause t)e speciied )o muc) t)e importin' countr as 'oin' to acceptrom indi7idual exportin' countries.Since 150 t)e (";s Agreement on Textiles and Clothing (ATC) too* o7er

rom t)e 8ulltiibre %rran'ement. B 1 <anuar 2//50 t)e sector as ull inte'ratedinto normal #%(( rules. In particular0 t)e 6uotas came to an end0 andimportin' countries are no lon'erable to discriminate beteen exporters. ()e%'reement on (extiles and Clot)in' no lon'er exists: it;s t)e onl (" a'reementt)at )ad sel3destruction built in.Integration: returning roducts graduall! to "ATT rules (extiles and clot)in' products ere returned to #%(( rules o7er t)e 1/3ear period. ()is )appened 'raduall0 in our steps0 to allo time or bot) importers andexporters to ad=ust to t)e ne situation. Some o t)ese products ere pre7iouslunder 6uotas. %n 6uotas t)at ere in place on +1 >ecember 14 ere carried o7erinto t)e ne a'reement. &or products t)at )ad 6uotas0 t)e result o inte'ration into#%(( as t)e remo7al o t)ese 6uotas.&our steps o7er 1/ ears

()e sc)edule or reein' textiles and 'arment products rom import 6uotas 9and returnin't)em to #%(( rules0 and )o ast remainin' 6uotas )ad to be expanded.

()e example is based on t)e commonl3used ,? annual expansion rate o t)e old 8ultiibre%rran'ement. In practice0 t)e rates used under t)e 8&% 7aried rom product to product.#te Percentage o$ roducts %o& $ast remainingto be brought under "ATT 'uotas should oen u(including remoal o$ an! 'uotas) i$ *++, rate &as -#te *: * /an *++5 *- -.+-9to +1 >ec 1- 9minimum0 ta*in' 1/ per earimports as base#te 0: * /an *++1 *2 1.29to +1 >ec 2//1 per ear#te 3: * /an 0440 *1 **.459to +1 >ec 2//4 per ear#te ,: * /an 0445 ,+ o 'uotas le$t

1,



&ull inte'ration into #%(( 9maximum9and inal elimination o 6uotas.%'reement on (extiles andClot)in' terminates.

()e actual ormula or import 'rot) under 6uotas as: b /.1 x pre315 'rot)rate in t)e irst step@ /.25 x Step 1 'rot) rate in t)e second step@and /.2- x Step 2 'rot) rate in t)e t)ird step.

()e a'reement stated t)e percenta'e o products t)at )ad to be brou')t under

#%(( rules at eac) step. I an o t)ese products came under 6uotas0 t)en t)e 6uotas)ad to be remo7ed at t)e same time. ()e percenta'es ere applied to t)e importin'countr;s textiles and clot)in' trade le7els in 1/. ()e a'reement also said t)e6uantities o imports permitted under t)e 6uotas )ad to 'ro annuall0 and t)at t)erate o expansion )ad to increase at eac) sta'e. Ao ast t)at expansion ould beas set out in a ormula based on t)e 'rot) rate t)at existed under t)e old8ultiibre %rran'ement 9see table.Products brou')t under #%(( rules at eac) o t)e irst t)ree sta'es )ad to co7er t)eour main tpes o textiles and clot)in': tops and arns@ abrics@ made3up textileproducts@ and clot)in'. %n ot)er restrictions t)at did not come under t)e8ultiibre %rran'ement and did not conorm it) re'ular (" a'reements b1, )ad to be made to conorm or be p)ased out b 2//5.I urt)er cases o dama'e to t)e industr arose durin' t)e transition0 t)e a'reementalloed additional restrictions to be imposed temporaril under strict conditions." (AE EBSI(E:

.to.or' trade topics 'oods textiles++

()ese Dtransitional sae'uards ere not t)e same as t)e sae'uard measures normallalloed under #%(( because t)e can be applied on imports rom speciicexportin' countries. But t)e importin' countr )ad to s)o t)at its domestic industras suerin' serious dama'e or as t)reatened it) serious dama'e. %nd it)ad to s)o t)at t)e dama'e as t)e result o to t)in's: increased imports o t)eproduct in 6uestion rom all sources0 and a s)arp and substantial increase rom t)especiic exportin' countr. ()e sae'uard restriction could be implemented eit)erb mutual a'reement olloin' consultations0 or unilaterall. It as sub=ect tore7ie b t)e (extiles 8onitorin' Bod.In an sstem )ere 6uotas are set or indi7idual exportin' countries0 exportersmi')t tr to 'et around t)e 6uotas b s)ippin' products t)rou') t)ird countries orma*in' alse declarations about t)e products; countr o ori'in. ()e a'reement

included pro7isions to cope it) t)ese cases. ()e a'reement en7isa'ed special treatment or certain cate'ories o countries F orexample0 ne mar*et entrants0 small suppliers0 and least3de7eloped countries.% Textiles 6onitoring 7od! (T67) super7ised t)e a'reement;s implementation. Itconsisted o a c)airman and 1/ members actin' in t)eir personal capacit. It monitoredactions ta*en under t)e a'reement to ensure t)at t)e ere consistent0 and itreported to t)e #oods Council )ic) re7ieed t)e operation o t)e a'reementbeore eac) ne step o t)e inte'ration process. ()e (extiles 8onitorin' Bodalso dealt it) disputes under t)e %'reement on (extiles and Clot)in'. I t)eremained unresol7ed0 t)e disputes could be brou')t to t)e (";s re'ular >isputeSettlement Bod. )en t)e (extiles and Clot)in' %'reement expired on 1 <anuar2//50 t)e (extiles 8onitorin' Bod also ceased to exist.

)ttp:GG.odi.or'.u*GresourcesGdocsG++,1.pd )ttp:GG.'oo'le.roGeb)pHsourceidc)rome3instantJix)eaJieU(&3

Jion1Ksclientps3abJ)lroJsiteeb)pJsource)pJ6%'reement?2/on?2/(extiles?2/and?2/Clot)in'Jpbx1Jo6Ja6Ja6iJa6lJ'sLsmJ'sLuplJpd/da/aace,2b12Jion1Jion1Jba7on.20or.rL'c.rLp.0c.osbJpd/da/aace,2b12Jbi1+,,Jbi),24Jion1

1-

http://www.odi.org.uk/resources/docs/3361.pdf

http://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ix=hea&ie=UTF-8&ion=1#sclient=psy-ab&hl=ro&site=webhp&source=hp&q=Agreement%20on%20Textiles%20and%20Clothing&pbx=1&oq=&aq=&aqi=&aql=&gs_sm=&gs_upl=&fp=d0da0afac8e62b12&ion=1&ion=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&fp=d0da0afac8e62b12&biw=1366&bih=624&ion=1






http://www.odi.org.uk/resources/docs/3361.pdf






1

73400897-Piata-Mondiala-a-Textilelor-Si-Perspectiva-Romaniei-Asupra-Acesteia-2003.doc

Documents

Transcript of 73400897-Piata-Mondiala-a-Textilelor-Si-Perspectiva-Romaniei-Asupra-Acesteia-2003.doc