SEMINAR FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI SEMINAR FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI STUDENSTUDEN I : ŢI : Ţ

CE ESTE AUTOEDUCA IA ŢCE ESTE AUTOEDUCA IA Ţ ??

NECESITATEA , NECESITATEA , POSIBILITATEA ŞI POSIBILITATEA ŞI REALITATEA REALITATEA AUTOEDUCA IEIŢ AUTOEDUCA IEIŢCUNOACUNOAŞTEŞTEREA REA EUL EULUI UI PROPRIU PROPRIU

ORGANIZAREA EFICIENT A ACTIVIT II Ă ĂŢORGANIZAREA EFICIENT A ACTIVIT II Ă ĂŢŞI FOLOSIREA EFICIENT A BUGETUL DE ĂŞI FOLOSIREA EFICIENT A BUGETUL DE ĂTIMP TIMP

METOMETODE ŞI PROCEDEE FOLOSITE ÎN DE ŞI PROCEDEE FOLOSITE ÎN PROCESUL AUTOMODEL RII ĂPROCESUL AUTOMODEL RII Ă

NECESITATEA ŞI ACTUALITATEA AUTOEDUCA IEIŢTendin a natural a omului de a se autodep şi reprezint ţ ă ă ă “ combustibilul “ str duin ei de a izbuti pe un plan superior fa ă ţ ţăde înaintaşii s i .ăFiin a uman vine pe lume neîmplinit şi ea nu înceteaz s se ţ ă ă ă ăperfec ioneze ca om pân la adânci b trâne i . ţ ă ă ţAutoperfec ionarea continu este cerut înainte de toate de ţ ă ăexigen ele mereu sporite ale activit ii profesionale , oamenii ţ ăţfiind nevoi i s –şi schimbe odat sau chiar de dou ori profesia ţ ă ă ăini ial . Astfel , oamenii trebuie ţ ă s înve e din mers profesii şi ă ţspecialit i noi.ăţBogdan Suchodolski afirma : “ … intr m într-o epoc în care ă ăfactorii principali nu mai sunt ca pân acun resursele naturale , ăinvesti iile şi nici tehnica .Factorii esen iali ai dezvolt rii socio – ţ ţ ăeconomice sunt oamenii califica i , oameni cu aptitudini ţcreatoare , inteligen i ţ “INTELIGEN A UMAN - SURS INEPUIZABIL DE PROSPERITATE Ţ Ă Ă ĂŞI DE PROGRES NEÎNTRERUPT AL NO IUNILOR .ŢAre ca tendin intelectualizarea muncii fizice .ţăTIMPUL LIBER – AUTOCULTIVARE Paul Lengrand spunea : “ ... Plictiseala reprezint pentru spirit ăun flagel tot atât de puternic cum sunt microbii pentru corp “

Termenul de autoeducaTermenul de autoeducaţţie provineie provine

de la de la grecesculgrecescul,,autos’’=sine ,,autos’’=sine îînsunsuşşi,i,si si

latinescul latinescul ,,educatio’’=educa,,educatio’’=educaţţiiee

AUTOEDUCA IAŢ reprezint un concept corelat cu :ă Educa ia ţ Instruirea Autoinstruirea Educa ia permanentţ ăAutoeducaţia poate fi definita ca fiind activitatea fiinţei umane desf şă urată in scopul perfecţionării propriei personalităţi,adic ă educa ie prin sine însuşi .ţSe identific uneori cu ă conceptul de autoinstruire .Autoinstruirea – ac iunea fiin ei umane de a înv a ţ ţ ăţsingur, f r profesor.ă ăAutoeduca ieţ înseamn ă autoinstruire şi autoformare .

Dancsuly, Salade, Vrabie, Com nescu prin notele definitorii ăDancsuly, Salade, Vrabie, Com nescu prin notele definitorii ăasupra Autoeduca iei demonstreaz ţ ăasupra Autoeduca iei demonstreaz ţ ă ::

ccaracteraracterul ul conconştient , sistematic, planificat ştient , sistematic, planificat existen a scopuluiţexisten a scopuluiţ motiva ia intrinsecţ ămotiva ia intrinsecţ ă efortul propriuefortul propriu Caracterul conştient , sistematic, planificat nu exist totdeauna în ăCaracterul conştient , sistematic, planificat nu exist totdeauna în ă

autoeduca ie pentru c intervin :ţ ăautoeduca ie pentru c intervin :ţ ă lipsa de experien la începutul procesului de autoeduca ie ţă ţlipsa de experien la începutul procesului de autoeduca ie ţă ţ ;; particularit ile de vârstăţ ăparticularit ile de vârstăţ ă;; nivelul sc zut al voin eiă ţnivelul sc zut al voin eiă ţ ;; natura sarcinilor urm riteănatura sarcinilor urm riteă . . Continutul autoeducatiei poate fi analizat din perspectiva procesului Continutul autoeducatiei poate fi analizat din perspectiva procesului

de dezvoltare a personalitatii in diferite etape ale vietii ( Barna, de dezvoltare a personalitatii in diferite etape ale vietii ( Barna, Andrei, ). În acest context, autoeducafia, in calitatea sa de Andrei, ). În acest context, autoeducafia, in calitatea sa de "activitate desfasurata in scopul perfectionarii propriei "activitate desfasurata in scopul perfectionarii propriei personalitati" are simultan:personalitati" are simultan:

- un caracter subiectivun caracter subiectiv, reprezentand un produs al educatiei , reprezentand un produs al educatiei superior proiectata, organizata, coordonata, (auto)perfectionata;superior proiectata, organizata, coordonata, (auto)perfectionata;

- un caracter auto-reglatorun caracter auto-reglator, reprezentand saltul functional de la , reprezentand saltul functional de la conexiunea inversa externa (subiect-obiect) la conexiunea conexiunea inversa externa (subiect-obiect) la conexiunea inversa interna (subiect-subiect);inversa interna (subiect-subiect);

- un caracter corelativun caracter corelativ, reprezentand legatura structurala existenta , reprezentand legatura structurala existenta intre autoins-truire-autoinstruire permanenta-autoeducafie-intre autoins-truire-autoinstruire permanenta-autoeducafie-autoeducatie permanenta;autoeducatie permanenta;

- un caracter procesualun caracter procesual, reprezentand linia de continuitate dintre , reprezentand linia de continuitate dintre etapa autoeducatiei potentiale si etapa autoeducatiei reale, etapa autoeducatiei potentiale si etapa autoeducatiei reale, posibila dupa dobandirea "constiintei de sine"posibila dupa dobandirea "constiintei de sine"

Pedagogii L. Ruvinski – I. Com nescu afirm c ă ă ăPedagogii L. Ruvinski – I. Com nescu afirm c ă ă ăprocesele de educa ie şi autoeduca ie sunt activit i ţ ţ ăţprocesele de educa ie şi autoeduca ie sunt activit i ţ ţ ăţneplanificate , nesistematice , sporadice.neplanificate , nesistematice , sporadice.

AUTOEDUCA IA –ŢAUTOEDUCA IA –Ţ ACTIVITATEA FIIN EI UMANE ŢACTIVITATEA FIIN EI UMANE Ţ DESF ŞURAT ÎN SCOPUL Ă ĂDESF ŞURAT ÎN SCOPUL Ă Ă

PERFEC ION RII Ţ ĂPERFEC ION RII Ţ Ă PROPRIEI PERSONALIT I ĂŢPROPRIEI PERSONALIT I ĂŢ Caracteristicile , profunzimea eficien ei autoeduca iei ţ ţCaracteristicile , profunzimea eficien ei autoeduca iei ţ ţ

depind de o serie dedepind de o serie decondi ii : ţcondi ii : ţ nivelul de dezvoltare al conştiin ei de sine;ţnivelul de dezvoltare al conştiin ei de sine;ţ calit ile volitile ale fiin ei umane ( perseveren , ăţ ţ ţăcalit ile volitile ale fiin ei umane ( perseveren , ăţ ţ ţă

înfrânare );înfrânare ); st pânirea priceperilor de deprindere de munc ă ăst pânirea priceperilor de deprindere de munc ă ă

intelectual ;ăintelectual ;ă natura şi complexitatea sarcinilor propuse ;natura şi complexitatea sarcinilor propuse ; metode şi procedee folosite in procesul autoeduca ieiţmetode şi procedee folosite in procesul autoeduca ieiţ . . Aceast ultim condi ie reprezint premise ale ă ă ţ ăAceast ultim condi ie reprezint premise ale ă ă ţ ă

autoeduca iei , dar şi efectele (rezultatele ) sale , ele ţautoeduca iei , dar şi efectele (rezultatele ) sale , ele ţfiind autoperfec ionate .ţfiind autoperfec ionate .ţ

AUTOEDUCA IAŢAUTOEDUCA IAŢ trebuie analizat în ătrebuie analizat în ăcorela ie cu :ţcorela ie cu :ţ

Educa ia ţEduca ia ţ Educa ia permanentţ ăEduca ia permanentţ ăÎn primii ani ai educa iei , are loc o ţÎn primii ani ai educa iei , are loc o ţ dezvoltare dezvoltare

situa ionalţ ăsitua ionalţ ă a apersonalit ii, sub influen a situa iilor ăţ ţ ţpersonalit ii, sub influen a situa iilor ăţ ţ ţ

concrete , imita ia şi influen ele concrete au ţ ţconcrete , imita ia şi influen ele concrete au ţ ţrol hot râtor . ărol hot râtor . ă

Îmbog irea experien ei , a dezvolt rii fizice şi ăţ ţ ăÎmbog irea experien ei , a dezvolt rii fizice şi ăţ ţ ăpsihice , comportamentul este determinat de psihice , comportamentul este determinat de cerin ele interne .ţcerin ele interne .ţ

Sfârşitul preadolescen ei conduce la ţSfârşitul preadolescen ei conduce la ţrestructurarea profund a :ărestructurarea profund a :ă

organismuluiorganismului psihicului ( diversificarea preocup rilor : ăpsihicului ( diversificarea preocup rilor : ă

no iunile se transform în convingeri , se ţ ăno iunile se transform în convingeri , se ţ ăcontureaz idealul de via , se dezvolt ă ţă ăcontureaz idealul de via , se dezvolt ă ţă ăconştiin a de sine )ţconştiin a de sine )ţ

G.W. Allport afirm c în adolescen se produce acel ă ă ţăG.W. Allport afirm c în adolescen se produce acel ă ă ţăsalt educativsalt educativ în dezvoltarea conştiin ei de sine care ţ în dezvoltarea conştiin ei de sine care ţpermite şi stimuleaz declanşarea preocuparea de ăpermite şi stimuleaz declanşarea preocuparea de ăautoperfec ionareţautoperfec ionareţ

Apari ia autoeduca iei presupune :ţ ţApari ia autoeduca iei presupune :ţ ţ• Maturitate Maturitate : fizic ă: fizic ă psihicăpsihică moralămorală• nivel de cultur generală ănivel de cultur generală ă• capacitatea de autocunoaştere şi de capacitatea de autocunoaştere şi de

dezvoltare a conştiin ei de sine înţdezvoltare a conştiin ei de sine înţ condi ii de mediu şi educa ieţ ţcondi ii de mediu şi educa ieţ ţAutoeduca ia poate ap rea şi mai târziu fiind ţ ăAutoeduca ia poate ap rea şi mai târziu fiind ţ ă

favorizat de anumiteăfavorizat de anumiteăevenimente, în care evenimente, în care individul compar ceea ce ăindividul compar ceea ce ă

este cu ceea ce trebuie s fieăeste cu ceea ce trebuie s fieă . .

Intrarea în

noi

rela ii ţ

sociale

Sporirea exigen elor fa ţ

ţăde propria persoanăO anumit ă

stare de nelinişte

O tensiune

motiva ional

ţă

AUTOEDUCA IAŢAUTOEDUCA IAŢ reprezint ăreprezint ă::

o rezultatul firesc al educa ieiţrezultatul firesc al educa ieiţ ;;o etapa când ( normele ) cerin ele sunt ţetapa când ( normele ) cerin ele sunt ţ

interiorizate în cerin e proprii şi devin ţinteriorizate în cerin e proprii şi devin ţcerin e interne ;ţcerin e interne ;ţ

De aici înainte, dezvoltarea De aici înainte, dezvoltarea personal are loc prin ăpersonal are loc prin ăîntrep trunderea ăîntrep trunderea ăinfluen elor externe şi ţinfluen elor externe şi ţinterne, între educa ie şi ţinterne, între educa ie şi ţautoeduca ie .ţautoeduca ie .ţ

RAPORTUL DINTRE EDUCA IE ŞI ŢRAPORTUL DINTRE EDUCA IE ŞI ŢAUTOEDUCA IEŢAUTOEDUCA IEŢ

Raportul educa ie-autoeducatie construieste practic un nou ţechilibru intre factorii externi si factorii interni ai activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii, factori situati pe o linie de evolutie ascendenta. Astfel educatia, aflata initial alaturi de mediu in ipostaza unui factor extern, devine treptat - prin educatie permanenta si autoeducatie -un factor intern stabil, care reflecta, la nivel functional si structural, capacitatea intrinseca a personalitatii umane de (auto)perfectionare continua a activitatii sale individuale si sociale.Educatia asigura, la acest nivel, atingerea scopului pedagogic fundamental al organizatiei scolare moderne si postmodeme: "a face din obiectul educatiei subiectul propriei sale educatii, din omul care capata, educatie omul care se educa el insusi" (Faure, Edgar

Autoeducatia incepe sa se manifeste de obicei la varsta preadolescentei sau a pubertatii. Nu sunt excluse nici maturizarile precoce si nici cele tardive.

LA NIVEL PREŞCOLAR : Educa ia este mai mare decât ţautoeduca iaţ

De la varsta prescolara, copilul este antrenat in diferite activitati in vederea formarii calitatilor volitive. Ele pot fi grupate in cateva categorii:a) Deprinderi igienico-sanitare: spalarea pe maine inainte de masa, spalarea pe dinti, pozitia corecata la masa

b) Deprinderi de autoservire: sa invatam copilul sa-si stranga jucariile dupa ce a terminat joaca, sa-si puna hainele la loc dupa ce se dezbraca, sa-si faca patul, sa ajute parintii la punerea mesei .c) Deprinderi de comportare civilizata: sa nu intrerupa pe altii in discutie, de a ruga frumos cand cere ceva.

LA ŞCOLARUL MIC : Educa ia este mai mare sau egal cu ţ ăLA ŞCOLARUL MIC : Educa ia este mai mare sau egal cu ţ ăautoeduca iaţautoeduca iaţ

Pana la varsta de 10-11 ani dominate sunt influentele externe desi Pana la varsta de 10-11 ani dominate sunt influentele externe desi apar si momente de manifestare a copilului ca subiect al apar si momente de manifestare a copilului ca subiect al educatiei. Preocuparea pentru autoeducatie nu apare de la sine, educatiei. Preocuparea pentru autoeducatie nu apare de la sine, ci este un act pregatit prin intregul proces educational. ci este un act pregatit prin intregul proces educational. Educatorul (parinte, invatator) este cel ce creeaza deschiderea Educatorul (parinte, invatator) este cel ce creeaza deschiderea interesului pentru sine, cel ce initiaza contactul cu lumea si cu interesului pentru sine, cel ce initiaza contactul cu lumea si cu propria persoana. propria persoana.

PREADOLESCEN : Educa ia este egal cu autoeduca iaŢĂ ţ ă ţPreadolescenta este prima etapa la care autoeducatia se poate

realiza in mod sistematic, organizat si planificat. In aceasta perioada el incepe sa se desopere si sa se priveasaca cu alti ochi, sa-si indrepte atentia spre problemele reale ale existentei sale care pana atunci nu-l preocupau. Dezvoltarea constiintei de sine, tendinta spre independenta si experineta sociala tot mai bogata marcheaza o anunita maturitate psihologica, intelectuala si morala necesara pentru afiramarea procesului de autoeducatie. Sensisblitatea marita, excitabilitatea pronuntata, ca si influentele negative tot mai numeroase ale educatiei incidentale presupun stimularea si indrumarea preocupatrilor de automodelare la aseasta varsta.

ADOLESCEN : Educa ia este mai mic sau egal cu autoeduca iaŢĂ ţ ă ă ţAdolescenta este considerata varsta autoeducatiei, in sesul ca in

cele mai multe cazuri preocuparile de autoformare constienta, sistematica si planificata devin evidente la aceasta varsta. Explicatia o gasim in faptul ca autoeducatia implica o anumita dezvoltare fizica si psihica, un anumit grad de instruire si de cultura precum si un anumit nivel de autocunoastere si de reprezentare a eului.

Or, asa cum remarca G.W. Allport adolescenta reprezinta perioada acestui salt calitativ in dezvoltarea constiintei de sine care permite si, totodata, stimuleaza declansarea preocuparilor autoformative.

Spre deosebire de preadolescenti, care se orienteaza mai ales spre autoeducatia fizica si cea cu carcter practic (unde succesele sunt mai observabile), adolescentii imbratiseaza cu succes toate comportamenetele autoformarii personalitatii. In domeniul autoeducatiei intelectuale adolescentii se orienteaza spre formarea unor algoritmi proprii gandirii logice a operatiilor intelectuale, insusirea conceptiei despre lume .

Deseori, apare tentinta de autoinoire, de schimbare profunda si Deseori, apare tentinta de autoinoire, de schimbare profunda si totala, dorinta de atotala, dorinta de a

ddeeseserrveni alt om. veni alt om. Adolescentilor le devine accesibila lumea frumosului. Apare dorinta Adolescentilor le devine accesibila lumea frumosului. Apare dorinta

de instruire estetica,de instruire estetica,spre formarea componentelor atitudinii estetice (gustul, judecata, spre formarea componentelor atitudinii estetice (gustul, judecata,

idealul, sentimentele siidealul, sentimentele siconvingerile estetice). convingerile estetice). Atat la baieti, cat si, mai ales la fete, infatisarea exterioara devine Atat la baieti, cat si, mai ales la fete, infatisarea exterioara devine

obiectul atentiei.obiectul atentiei.Putem distinge, asadar, doua stadii in procesul de evolutie a Putem distinge, asadar, doua stadii in procesul de evolutie a autoeducatiei:autoeducatiei:

1.1. stadiul pregatirii pentru autoeducatie, specific varstei prescolare stadiul pregatirii pentru autoeducatie, specific varstei prescolare si varstei scolare micisi varstei scolare mici

2.2. 2. stadiul autoeducatiei propriu-zise2. stadiul autoeducatiei propriu-zise ADULT : Educa ia este egal cu autoeduca iaţ ă ţAutoeducatia profesionala (prin munca) capata un caracter de

sistem fiind orientata spre perfectiunea uneltelor si a aspectelor organizatorice ale muncii.

Autoformarea pe plan moral include multiple planuri: stapanirea sentimentelor si a trairilor emotionale, dezvoltarea autodisciplinei. Incepe lupta constienta cu inclinatiile negative – lenea, nechibzuinta, superficialitatea

NU EXIST EDUCA IE F R AUTOEDUCA IEĂ Ţ Ă Ă ŢNU EXIST EDUCA IE F R AUTOEDUCA IEĂ Ţ Ă Ă Ţ

MENIREA EDUCA IEI ESTE S PREG TEASC Ţ Ă Ă ĂMENIREA EDUCA IEI ESTE S PREG TEASC Ţ Ă Ă ĂFIIN A UMAN PENTRU CONTINUAREA Ţ ĂFIIN A UMAN PENTRU CONTINUAREA Ţ ĂEDUCA IEI PRIN EFORT PROPRIU PE TOT ŢEDUCA IEI PRIN EFORT PROPRIU PE TOT ŢPARCURSUL VIE II .ŢPARCURSUL VIE II .Ţ

ÎNTRE EDUCA IE, AUTOEDUCA IE ŞI Ţ ŢÎNTRE EDUCA IE, AUTOEDUCA IE ŞI Ţ ŢEDUCA IA PERMANENT EXIST UN Ţ Ă ĂEDUCA IA PERMANENT EXIST UN Ţ Ă ĂRAPORT DE CONTINUITATE ŞI RAPORT DE CONTINUITATE ŞI DISCONTINUITATE , ASFEL :DISCONTINUITATE , ASFEL :

Educa ia creeaz condi iile esen iale ţ ă ţ ţEduca ia creeaz condi iile esen iale ţ ă ţ ţ(motiva ie, capacit i, priceperi, deprinderi , ţ ăţ(motiva ie, capacit i, priceperi, deprinderi , ţ ăţtehnici de munc intelectual ) pentru ă ătehnici de munc intelectual ) pentru ă ăapari ia Autoeduca iei (însumeaz ţ ţ ăapari ia Autoeduca iei (însumeaz ţ ţ ăcon inutul des vârşit al educa iei )ţ ă ţcon inutul des vârşit al educa iei )ţ ă ţ

PRIN AUTOEDUCA IE , EDUCA IA Ţ ŢPRIN AUTOEDUCA IE , EDUCA IA Ţ ŢDEVINE EDUCA IE PERMANENTŢ ĂDEVINE EDUCA IE PERMANENTŢ Ă

EDUCA IA PERMANENTŢ ĂEDUCA IA PERMANENTŢ Ă – STRATEGIE DE – STRATEGIE DE ADAPTARE , RESTRUCTURARE SAU ADAPTARE , RESTRUCTURARE SAU PERFEC IONARE A PREG TIRII Ţ ĂPERFEC IONARE A PREG TIRII Ţ ĂPROFESIONALE.PROFESIONALE.

EA VIZEAZ ĂEA VIZEAZ Ă REÎNNOIREA , ÎMBOG IREA ĂŢREÎNNOIREA , ÎMBOG IREA ĂŢ

CUNOŞTIN ELOR.ŢCUNOŞTIN ELOR.Ţ Toffler afirma : Toffler afirma : “ … analfabetul de m“ … analfabetul de mâine nu va fi cel âine nu va fi cel

care nu ştie s citească ăcare nu ştie s citească ăci VA FI CEL CARE NU A ÎNV AT CUM S ÎNVE E ĂŢ Ă Ţci VA FI CEL CARE NU A ÎNV AT CUM S ÎNVE E ĂŢ Ă Ţ ““

AŞADAR , PUTEM SPUNE C ĂAŞADAR , PUTEM SPUNE C ĂAUTOEDUCA IA REPREZINT MODALITATEA Ţ ĂAUTOEDUCA IA REPREZINT MODALITATEA Ţ ĂFUNDAMENTAL DE REALIZARE A ĂFUNDAMENTAL DE REALIZARE A ĂEDUCA IEI PERMANENTEŢEDUCA IEI PERMANENTEŢ

ESEN A SOCIAL A AUTOEDUCA IEIŢ Ă ŢESEN A SOCIAL A AUTOEDUCA IEIŢ Ă Ţ deriv dină deriv dină

interdependen a între dezvoltarea personal şi ţ ăinterdependen a între dezvoltarea personal şi ţ ădezvoltarea social bazat pe :ă ădezvoltarea social bazat pe :ă ă

via a în colectiv şi rela iile interumane care ofer ţ ţ ăvia a în colectiv şi rela iile interumane care ofer ţ ţ ăindividului modele de urmat individului modele de urmat

rolul prietenilor , al microgrupuluirolul prietenilor , al microgrupului

RESPONSABILITATEA TRESPONSABILITATEA TÂN RULUI PENTRU ĂÂN RULUI PENTRU ĂPROPRIA LUI DEVENIREPROPRIA LUI DEVENIRE

“ “ Ne fac Ne fac în elep i nu amintirile trecutului, ci ţ ţîn elep i nu amintirile trecutului, ci ţ ţresponsabilit ile viitorului ăţresponsabilit ile viitorului ăţ ““

ReRezult astfel corelarea ridicat între gradul de ă ăzult astfel corelarea ridicat între gradul de ă ăconştientizare a r spunderii proprii pentru formarea ăconştientizare a r spunderii proprii pentru formarea ăpersonal a persoanei şi preocup rile concrete pe ă ăpersonal a persoanei şi preocup rile concrete pe ă ălinia autoeduca iei şi autoinstruirii .ţlinia autoeduca iei şi autoinstruirii .ţ

AUTOEDUCA IA ÎNTRE POSIBILITATE ŞI REALITATEŢ Omul reprezinta un produs al propriilor realizari, ceea ce a Omul reprezinta un produs al propriilor realizari, ceea ce a

faurit singur din propria lui fiinta ; dar ca orice creatie, pentru faurit singur din propria lui fiinta ; dar ca orice creatie, pentru a se desavarsi ,, trebuie mai intai afundata in timpul prin care a se desavarsi ,, trebuie mai intai afundata in timpul prin care va deveni « ( Antoine de Saint- Exupery ).va deveni « ( Antoine de Saint- Exupery ).

Nu intamplator, stiinta moderna a demonstrat ca aproape Nu intamplator, stiinta moderna a demonstrat ca aproape fiecare om este potential dotat pentru a utilza instrumentele fiecare om este potential dotat pentru a utilza instrumentele autoeducatiei. Studiile facute de specialisti evidentiaza autoeducatiei. Studiile facute de specialisti evidentiaza capacitatile de care dispune creierul uman in stocarea si capacitatile de care dispune creierul uman in stocarea si prelucrarea informatiilor. Daca s-ar folosi doar 50% din prelucrarea informatiilor. Daca s-ar folosi doar 50% din capacitatea intelectuala, un om obisnuit ar putea sa capacitatea intelectuala, un om obisnuit ar putea sa vorbeasca 30 de limbi sau sa urmeze 10- 15 facultati..vorbeasca 30 de limbi sau sa urmeze 10- 15 facultati..

Realitatea este ca folosim cel mult 10% din potentele fizice si Realitatea este ca folosim cel mult 10% din potentele fizice si psihice.Diferenta dintre posibil si real, este chiar diferenta psihice.Diferenta dintre posibil si real, este chiar diferenta intre ceeea ce suntem si ce putem deveni..Prin autoeducatie, intre ceeea ce suntem si ce putem deveni..Prin autoeducatie, omul poate sa reduca o parte semnificativa a acestui omul poate sa reduca o parte semnificativa a acestui decalaj..decalaj..

La varsta preadolescentei se poate face primul pas in La varsta preadolescentei se poate face primul pas in abordarea autoeducatiei, in mod sistematic , organizat si abordarea autoeducatiei, in mod sistematic , organizat si planificat.Fiind etapa cea mai timpurie a autoeducatiei, pot sa planificat.Fiind etapa cea mai timpurie a autoeducatiei, pot sa apara o serie de dificultati sau particularitati.Ele sunt apara o serie de dificultati sau particularitati.Ele sunt determinate de modul de receptare a informatiilor, fixarea si determinate de modul de receptare a informatiilor, fixarea si realizarea obiectivelor propuse, directiile prioritare .realizarea obiectivelor propuse, directiile prioritare .

Cercetarile releva faptul ca adolescentii se pot entuziasma Cercetarile releva faptul ca adolescentii se pot entuziasma foarte repede, atunci cand participa la actiuni bine foarte repede, atunci cand participa la actiuni bine organizate. La fel de repede renunta sau abandoneaza, daca organizate. La fel de repede renunta sau abandoneaza, daca nu sunt indrumati si incurajati . nu sunt indrumati si incurajati .

Edison afirma c : ăEdison afirma c : ă ““TALENTUL REPREZINT 99% ĂTALENTUL REPREZINT 99% ĂTRANSPIRA IE ŢTRANSPIRA IE Ţ

ŞI ŞI 1% INSPIRA1% INSPIRA IŢIŢ EE ““

AUTOEDUCA IE ŞI AUTOCUNOAŞTEREŢIMPORTAN A AUTOCUNOAŞTERIIŢAutocunoaşterea reprezint sarcin a cunoaşterii în general ă ă

Socrate : “ … autocunoaşterea este autoperfec ionare moral ţ ă( în elepciune , b rb ie ,cump tare) ţ ă ăţ ăApollo din Delphi : “ Cunoaşte-te pe tine însu iţ “ Complexitatea c ut rii de sine este dat de complexitatea fiin ei ă ă ă ţ

umane

Mihai Stoian în ,,Modele şi modele de via ţă “ : procesul des vârşirii de sine are 3 trepte :ă

1. Imaginea de sine – conduce la realizarea de sine ;2. Idealurile – construiesc planuri de via ;ţă3. Concep ia de via – dezvolt personalitatea .ţ ţă ă

Cunoaşterea de sine exprimat în autoapreciere obiectiv , ă ăaprecierea corect a semenilor , optimizarea activit ii , ă ăţintegrarea optim şi rapid în colectiv ,ă ă ajut la evitarea ăsubaprecierii ( lipsa de încredere în capacit i şi aptitudini ăţproprii ) şi a supraaprecierii (automul umirea , sc derea ţ ăexigen elor fa de noi înşine )ţ ţă

Astfel, Shakespeare afirma : “ Ca s cunoşti bine un om, ăînseamn s te cunoşti pe tine însu iă ă ţ “

Cunoaşterea de sine înt rit de cunoaşterea altoraă ăCunoaşterea de sine înt rit de cunoaşterea altoraă ă d ă d ăposibilitatea fiin ei umane de a evita conflictele cu semenii , ţposibilitatea fiin ei umane de a evita conflictele cu semenii , ţconflicte ce pot genera tensiuni .conflicte ce pot genera tensiuni .

SURSELE CUNOAŞTERII DE SINE :SURSELE CUNOAŞTERII DE SINE :

Ac iune ţAc iune ţRela iile cu oamenii ţRela iile cu oamenii ţInformarea ştiin ific ţ ăInformarea ştiin ific ţ ă

GREŞELI ÎN ÎNTOCMIREA PROGRAMULUI DE AUTOEDUCA IE :ŢGREŞELI ÎN ÎNTOCMIREA PROGRAMULUI DE AUTOEDUCA IE :Ţ

tendin a de a urm ri mai multe obiective ;ţ ătendin a de a urm ri mai multe obiective ;ţ ătendin a de a elabora programe prea generale, f r a ine seama ţ ă ă ţtendin a de a elabora programe prea generale, f r a ine seama ţ ă ă ţ

de particularit ile propriei personalit i şi de sarcinile profesionale ăţ ăţde particularit ile propriei personalit i şi de sarcinile profesionale ăţ ăţşi extraprofesionale ;şi extraprofesionale ;

tendin a de a fixa programe prea frigide , planificând orice ţtendin a de a fixa programe prea frigide , planificând orice ţminut .minut . A lucra dup programe nu înseamn a lucra f r pauz . Este ă ă ă ă ăA lucra dup programe nu înseamn a lucra f r pauz . Este ă ă ă ă ănecesar reorganizarea planului .ănecesar reorganizarea planului .ă A munci f r un program precis duce la reorientarea activit ii , la ă ă ăţA munci f r un program precis duce la reorientarea activit ii , la ă ă ăţîncordare psihic şi chiar la eşec .ăîncordare psihic şi chiar la eşec .ă O bun planificare şi programare a activit ilor permite evitarea :ă ăţO bun planificare şi programare a activit ilor permite evitarea :ă ăţ

muncii în asalt ;muncii în asalt ; împletirea dintre munc şi odihn ;ă ăîmpletirea dintre munc şi odihn ;ă ădistribuirea corect a diferitelor forme de activitate.ădistribuirea corect a diferitelor forme de activitate.ă

J.S.Blakk afirma c : ăJ.S.Blakk afirma c : ă “ “ ... activitatea dezordonat , f r program , ă ă ă... activitatea dezordonat , f r program , ă ă ăcare trece de la un obiect la altul , este aproape egal ca rezultat ăcare trece de la un obiect la altul , este aproape egal ca rezultat ăcu trând via absolut ă ăcu trând via absolut ă ă ““

REGULI PENTRU FOLOSIREA EFICIENT ĂREGULI PENTRU FOLOSIREA EFICIENT Ă A BUGETULUI DE TIMPA BUGETULUI DE TIMP

Precizeaz scopul activit ilor ;ă ăţPrecizeaz scopul activit ilor ;ă ăţConcentreaz - te asupra a ceea ce este principal ;ăConcentreaz - te asupra a ceea ce este principal ;ăÎnva s fii hot rât ;ţă ă ăÎnva s fii hot rât ;ţă ă ăFixeaz termene precise pentru îndeplinirea ăFixeaz termene precise pentru îndeplinirea ăsarcinilor ;sarcinilor ;

Foloseşte integral timpul ;Foloseşte integral timpul ;

Apuc - te de lucru imediat ;ăApuc - te de lucru imediat ;ăCheltuieşte timpul liber cât mai ra ional ;ţCheltuieşte timpul liber cât mai ra ional ;ţAlterneaz activit ile ;ă ăţAlterneaz activit ile ;ă ăţNu sc pa din vedere nici lucrurile m runte ;ă ăNu sc pa din vedere nici lucrurile m runte ;ă ăPentru fiecare activitate în parte foloseşte orele cele Pentru fiecare activitate în parte foloseşte orele cele mai potrivite ;mai potrivite ;

Formeaz - i obişnuin a de a face mintal un autoplan ă ţ ţFormeaz - i obişnuin a de a face mintal un autoplan ă ţ ţasupra modului cum i – ai petrecut timpulţasupra modului cum i – ai petrecut timpulţ

R.Steiner spune ca:R.Steiner spune ca:

“ “educatorul este gradinarul care trebuie sa ajute educatorul este gradinarul care trebuie sa ajute floarea sa cresca.Nu sa-i schimbe specia,nu sa-i floarea sa cresca.Nu sa-i schimbe specia,nu sa-i imprumute propriile idealuri,nu sa faca planuri imprumute propriile idealuri,nu sa faca planuri pentru exigenta…”pentru exigenta…”

V Pavelcu spunea ca:V Pavelcu spunea ca:

““nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea de a te simti opera propriei tale personalitati si de a te simti opera propriei tale personalitati si scluptor a propriei tale fiintescluptor a propriei tale fiinte

Barna,A.,,Barna,A.,, În puterea noastr autoeduca ia – ă ţ În puterea noastr autoeduca ia – ă ţTinere e , autoeduca ie , responsabilitate ţ ţTinere e , autoeduca ie , responsabilitate ţ ţ “ , Ed . “ , Ed . Albatros , Bucuresti , 1989Albatros , Bucuresti , 1989

Barna,A.,,Autoeducatia.probleme teoretice si Barna,A.,,Autoeducatia.probleme teoretice si metodologice’’E.D.P.1995metodologice’’E.D.P.1995

Barna,A,,Curs de pedagogie.Fundamentele Barna,A,,Curs de pedagogie.Fundamentele teoretice ale educatiei’’teoretice ale educatiei’’

http://www.eltauniversitate.ro/http://www.eltauniversitate.ro/ http://www.observatorul.com/http://www.observatorul.com/ http://www.activ.andirivac.ro/http://www.activ.andirivac.ro/