7117724-agnozii-apraxii-afazii

5/17/2018 7117724-agnozii-apraxii-afazii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/7117724-agnozii-apraxii-afazii 1/10

Agnozii

Agnozi ile reprez inta tulburari ale rccunoasterii excitatiilor venire din rnediul

extern sau intern.Agnoziile SUi'J:

- vizuale;

- auditive;

- tactile,

Agnoziile vizuole

Sunt sindroame datorite unor leziuni ale ariilor IS ;i 19 occipitalc. Se

caracterizeazacunic prin faptul c;'t bolnavul, dcsi vede, nil re cu no aste o bie ctc le ~i 1l1'::1

intrcbuintarca lor.

Se difercntiaza mai multo tipuri de agnozie vizuala ~i anurne:

Agnoziilc pentru obiectc

Bolnavul nu poate dcnum i ~in ic i u ti li:t..a u n object aratat, In schim b, dad a;;czjrn

obiectul in mana bo lnavului, a~/1ozi cul, spre deosebire de afazic, recuno aste "tJl

obicctul c a t ~i u tiliza rea sa .

De obicei agnovia pe ntru obiecte se insotcstc de uncle modificari ale c;"imp.lLi

vizual, pierderea mcrnorici topografice, tulburari praxice, afazicc, psihice, alcxice (let

cuvinte lc scrise In fata lui, bolnavul i~i mi~ca capul dupa m a n a ~il1U1M.i astfcl poate citi

cuvantul); leziunile in acest en sunt subcorticale, interesand a 2-a ~ia 3-a circurnvolutieoccipital a a emisferei cerebrale dorninante.

Agnosia pentru culori

Bolnavul nu poate recunoaste culorile, nu poate sorta Ja comanda 0culoare sat! nupoate stabili apartenenta unci cu!ori la un obiect dat. Se pare c a . In acest caz ar fi

implicata 0 leziune a arici 19 occipitale, care genercaza acromatopsie, cc trebuie

difcr entiata de aceea produsa de lipsa pigmentilor colorati in celulelc ClJ conuri san de

u nc le lc :z iu ni a le n er vu lu i optic.

Agnosia pentru simboluri ,}'i imagini

Bolnavulnu rccunoastc forrnele, de la cele mai simple (figuri geornctrice, l itcrc,

cifre, cuvintc, sernne de punctuatie etc.), p51l5 . la celc mai cornplexc (tabloul unci C(lSC,

biciclcte) ~ichiar palla la figuri intr-un a num it context (rccun oasterea obicctclor pe 0

fo tcgrafic), Leziunile ar fi tot la nivelu l lobului occip ital al cm isferei dorninante.

j:'II

A gllOz ia sim ultandBo!navul rccunoaste componcntcle dintr-un ansarnb!u, dar nu intclege

scmnificatia lor; de escmplu, In vederca u nu i tab lou rcprczcuta nd un peisaj rccuno.istc

c lcm en tclc const itui e ntc, dar Illl J e inldc ge scm nificati a, S:lU la eiti rc recunoasrc 1itc rr lc

cuvantului, dar nu estc lnlcles cuv~.ntu1 ~i sernnificajia lui.



Agnozia spojida

Bolnavul nu recunoaste raporturile spatia!e dintre obiecte si nici dimensiunile

acestora, nu PO:1(c numara obiectele asezate in ordine, se loveste de obstacole, se

rr~lac.ettc in propria sa casa etc.

In accst caz se presupune existents nnei leziuni bilaterale a girusului angular (aria

39) - z on a impor ta nta de trecere intre lobii occipital ~ip arietal -, obiectul L ind p robabil

pcrceput, dar, din c aUZ3 le za rii zouei de trccer e, sunt intercept ate concxiunile spre

regiunea frontala sau spre eta parietala (regiuni irnportante in determinarea "scJlemei

corporate").

Prosopagnoz ia

Bolnavul r:u poate rccunoaste fetele si fizioncm iile p ersoanclor, confundand

fizicnom iilc fam iliarc (m cm brii frunilici, p rieteni etc.),

Fcnornenul este 11121 frecvent dedit agnozia pentru obiccte, bolnavul fiind

surprins, de exernplu, s a descopere d. se aft\. in prezcnja unor rude, prieteni, imcdiat ce

accstia incep sa vorbeasca, trf\daI1Ju-~i astfel identitatea, Aceiasi tulburare se poatc

extinde ~iasupra nerccunoasterii figurilor din fotografii, din tablouri fam iliare sau aanimalclor cunoscute, Lcziunea In acest caz ar fi tip ic localizata la nivelul lobului

occipital al crnisfcrei dreptc, de m ulte ori fiind verba de leziuni bilaterale.

Sindromul Bol int

Se caracterizcaza prin 3 clemente:

- p aralizia psihica a pr.virii (bolnavul prezir.ta mi~('ari nonualc SDont?J"IC :t~e-'

globilor oculari, dar nu poate fixa la comunda un obicct SeW, dad rcu sestc tolu si, D!!

poate dec.at foarte greu siHi desprinda privirea de pe accst obiect);

- ataxia optics, c on sta nd in tr- un fel de agnozie spa!iali sau dezoricntare vizo-

spatiala (de exemplu, daca se cere bolnavului sa aprinda un chibrit, freaca chibritul

alaturi de cutie; altcori bolnavul nu poate aprecia dimensiunile unci camere, ale

obicctelor sau distanta d in tr c a ce st ea );- tulburari ale atcnjici vizuale (bolnavul, daca vrca s a- si apr in da 0 ligara, nu p oate

vedea varful accsteia, el fixand fi e flacara, fie [igara).

S indromul Balint apare In Ieziuni ale lobului parietal (ell inte gritatca lo bu lu i

occipital) si T il uncle cnccfalop atii portale (din cauza amon ie rn ie i c re scut e) .

Agnoziile auditive

Accstea sunt rnai putin studiatc, atat din cauza raritatii lor, c a t ~i din cauza

dificultatilor de abordare (diferenticrc dificila fattt de fenornenele afazicc). A gnozia

auditivii este incapacitatea de a recunoaste auditiv obiecte, desi scnzajia auditiva estc

intacia. S e pare dl. agnozia auditive nu cste cornpleta, deoarece "ob icc tul a ud itiv "

include obisnuit cornp oncntc sirnbolice, scm anticc ~iv cr ba le (s cmna lc auditive, muzica,

vorbire), care conduc inevitabil spre unu\ din dorneniile afaziei scnzoriale sau am uzici.

C lasic, se di fercnt: ~ z < 1 . u nnatoarc le tulbu rari pcrceptua l-audi rive de origi nc

c en tr a la :

- agnozia (IlIti ilivcJ g/obuhi (agnozia pentru sunetc nclingvistice, a zgomotelor $ i a

sunctclor muzicalc), asa numita surditatc psihica, cc sc refcra la incapacitatca de a

rccunoaste sunete concrete, cum ar f celc produse de animalc, sunetul unui curent (jet)

de ap:'i, s unctu l c lopo te lu lu i, tic-Iac-ul cc asu lu i ctc.;



- aguozia verba/a (sllldiI0{ea verba/a), care se refera 1 3 . incapacitatca de a

recunoaste limbajul vorbit;

- amuzia s en zo ria la - inc ap ac ita te a d e a re cu no aste m uz ica ;

- agnosia auditivii congenitald isurdituteu congenitalii cl!lIfrah'l), datorita unci

lntarl.leri prim ate a dezvoltarii mintale;

- agnozia auditive-spot ialii, care consta in imposibil itatea localizarii origi nii

zgornotelor in p lan orizontal sau 'in plan vertical (p rezenta in leziunile lobului tem poral

stang),

Agnotiile tactile

S unt c ara cteriza te p rin fa ptu l c a obiecte!e TIll stint recunoscute ta ctil, f iir ii a e xis ta

v re o tu lb ura re so rn ato -s en zo ria la , in clu siv tactila, T n mod norm al recunoasterea tactila

imp li ca con co rn it en t atingerea si s i m t i r e a (perceptie tactila), C ( ; ! J c d ou aa sp cc te , lim ita te

doar in timp , tiin d imposibil de separat fiziologic, dcoarece sedesfi)oara ciclic - fiecarc

atingere s timuleaza re cepto rii tactili, care, la randul lor, produc im presia tactila ~i

o bicc tul e ste astfel TI.'!ClJnOScut. T im pul im plicat In rccunoastcre depinde, p rintrc allele,

; ; i de gradul cunoasterii obicciului (obiectelc fam iliare suut uneori reCU!10SCU1e dupa un

singur contact tactil), Atingcrea bimanuala creste eficien]a rccunoasterii (situaiie

lntalni1i'i normal la copii, care Im'ala sa recunoasca obiectele si prin manipulate

palpatorie).

Imposibilitatca recunoasterii tactile a obiectclor este prezcnta In urrnatoarele

cond it ii pa ro log ice :

- tu lb ur ar i in te ns e sc nz or ia lc p er if er ic e (" ste rc oa nc sie zie ") ;

- tulbu r5 .ri sc nz oria le centrale: ahilognozia (im posibilitatea de a rccunoaste

ca rac teris tic ile materia lului d i l l care este constiruit obiectul), amorfognosia

(incap acitates de a recunoaste m arirnea, fonna ~icara ctc ris tic ile s pa tia le a le obic ctu lu i);

- poreza, ataxia, apraxia m/iinii (care fac dificila sau chiar irnposibila

recuncasterea obicctelor);

- as te reognozia congenitola ("rnana virgina", astcreognozie prin inexpcricnta, ca

rezultat al unui defect perinatal 3.1ernisferci);

- afazia toctilt: (in ca pac ira te a rc cu no aste rii ob ic cte lor p rin incapacitaiea dcnumirii

lor).

Apraxii

C lasic, apraxia poate fi dcfinita drept incapacitatea de a efcctua 0 miscare

v olun ta ra p ropusa sau un gest COnf0n11 unui plan determ inat sau in vederea unui scop,

desi sistem ele prin care ar trebui s a se e xe cu te a cc as ta a ctiv ita te su nt in ta cte , n ee xista nd

paralizie, ataxie, rniscar. anorm ale, tulbursr] psihice globule sau 0 tulburare intclectuala

marcata - agnozie,

Accasta dcfinitic, dq i brga, nu cup rinde apraxiile dernentiale si nici pc cele

secundare unor tulburari clementare psiho-motorii.

Prin praxii sau actiuni nu intelcgem niste mi~cari lntalnplatoare, ci sisteme de

l1li~cari co ordo na tc in v~ r~'iI'_Arii unor fUl1ctii san i n t e n l i i , praxia fiin d de ci un act in

totalitate ~inu 0 miscarc particulara din cadru l actu lu i.

P raxiile sunldeci dobanditc, caracter escnjial in dife rc njie re a lor fata de a numite

m i~crtri coordcnatc, care sunt de natura reflexa.. Ca]tigarca lor estc rczultatul unci



cxperiente prin procesul com plex educajional, ca ~iprin di fe r itc p rocesecoordonative

dobanditc.

C is sie, se d esc riu u rmatoa rele tip uri d e a prax ic:

.:.,

i' "

Apraxia ideatorie (ideap'onalii)A praxia ideatoric (ideationala) este legat:1 dec tulburare a capacitatii de a stabili

planul general al gestnlui san al actiunii ce urmcaza s a sc execute (succesiunca

gesturilor e lem cntare ce com pun actiunca), III timpcc exccutarea m iscarilor sim ple

componente ale acestora estc nealterata. Bolnavii sunt incapabili s a aprinda 0 lumanare

eu un chibrit (Incearra s a aprinda chibritul frecandn-l de lum finare), SHU incearca s ascrie cu foarfecele etc . Ficcare m iscare separata aactului este insii executata perfect, dar

secvcn;a, planificarea, succesiunea, cornpunerea m iscarilor sunt profund tulburate, D e

mentionat c5: bolnavii nu sunt agnozici, ei pot numi corect obicctul, pe care ins a ilfolosescx ' incorcc t,

T ~Il)1lrarel intereseaza In special gesturile voluntare ~i mai putin pe ccle

involuntare.

Afcc] iunea pare a fi intotdeauna h ila te ra la , fiin d datorata unor lezi uni cerebral edifuze ~inurnai rareori unor leziuni c ircumsc rise a le c re ie ru lu i .

Apraxia ideatorie practic nu este i'ntalnilii niciodata ca Ull feuomcn izolat, ci, ruai

a les , i ri so t ind 0 a fa zie s ev er a SJU u n sin drom dement ia l ,

Apraxia motorie

Apraxia motorie (mielokinetica) pare a f mai curand 0 forma intermediara intre

pared! ~iapraxic, entitate in care rapiditatca, indemanarea ~idclicatctca miscarilor sunt

tulburate, independent de: gradul complcxitatii sau autcmatizarii ge.stului implicat: In

acest tip de apraxic se picrde mem oria m odelelor k inestezice necesare efectuarii unor

Jete cornplexe; scopul mi~carii este evident pentru bclnav (care poate sa.evoce gestul),

dar executarea sa este de fici tara .

A ltera rea gestu lui p oa te fi lim itata la un grup muscular pa rticular, c um ar fi, de

cxcm pl u, m uschii m ai rnultor dcgete.

T ulburarea m ernbrelor cste obisnuit unilaterala $ i contralateraladatorit't u n c i

leziuni relativ usoare, situata de obieei in aria frontala prem otorie. L a nivclul fetci ~i

o rg an clo r b uc o-fo na to rii, care sunt bilateral inervate, apraxia poate rezulta printr-o

leziune unilatcrala (stanga sau dreap:a) la baza F ., sa u 1 1 1 regiunea subcorticaia

corespunzatoare.

Apraxia ideo-matorle

S e man ife sta prin tulburarca atat a planului gcncralal gcsturilor sa u actiunilor

(sa lu tu l m ilita r, s emnu l c ru ciie tc .), c a t ~iprin exccutarca lor la nivel clcmentar,

Accasia explicatie estc discutabila, dcoarccc In apraxia ideo-m otorie intervinc lem en te de d isk in ezie spatiala (spatiul ccm rat pe organism ). iar dificultatea de evocarc

a gcsturilor ~ip astrarca un ui gest anterior par a fi nespccificc ~i legate de 0 patologic

c ere bra la d if uza .

De regula, bolnavii e l l apraxic ideo-rnotorie identifica valoarea sirnbolica a

gcs: ul u i rcspccti v, e i recunosc perfect schi {a idcatorie a m i~carii~ip ot ad ese ori sub lin ia

grcsclile facute de exarninator inexccutarca unor gcsturi sau actiuni (dad. c stc apr ax ic

idco-rnotorie p uril ~i nu este insotita de 0 afazie severn), dar nu pot cvoca gcstul,

prczentand diskinczii spaiiale.si uncori fenomene de pcrscvcrare .

- ;:_.. , . . . .



-)

in apraxia idcomotoric cstc intcrcsata In era mai marc masura natura voluntara a

gcstului, in timp ce gcsturile involuntarc sunt executate ell rnult mai mult succes In

situatii adccvate (de cxernplu, salutul rnilitar, semnul crucii In biserica ctc), decst in

siruatiilc arbitrare ale examinarii bolnavuJui.

Apraxia idco-moiorie estc mai adesea bilaterala (in leziuni parictale stangi, 1adreptaci), desi poate fi si unilaterala, in special in lcziuni ale emisferei dorninante

(rcgiunea parictala drcapta, corp calos, cand se manifcsta numai de partca stanga).

Apraxia constructlvii

Este 0 tulburarc care apare in activitatile formative 'in care componentele spatiale

ale activitajii sunt ornise , dcsi nu exista nici 0 apraxic a miscarilor.

Tulburarea devine aparcnta 'in toate situatiile ce im plic a utilizarea sau

rcprczcntarea u nu i o bie ct in spatiu. Se evidcntiaza foartc pregnant in dcscnele executate

(tn cazuri usoare dispare perspcctiva, in cazuri mai grave apare incorccta proicctic a

planurilor, apoi irnposibil itatca de a articulo. p;1ftilc componcnte a le fig ur ilo r sau chiar

imposibilitatea de a executa 0 sfera, un cere ctc.), In constructia ~iaranjarea unor obiecte

ctc., Bra sa existe 0 afectare a capacitatii vizuale, Acesti bolnavi au comportamentnormal 'ill cea ce privcste recunoasterea obiectelor ~iculorilor, intcrpretarea tablourilor,

picturilor ctc., dar nu pot indica pc harts localizarea unor erase, nu pot stabili un itinerar

pc un plan ctc., desi 11au prezent in minte, In cazurilc ccle mai severe bolnavii prezinta

~idezcrienrare spariaHL

Sindromul a fest descris initial ca urmare a leziunilor emisferei dominante la

dreptaci, dar ulterior a fost gasit mai frecvcnt in leziunile lobului parietal al emisferei

m inore sau chiar in ambele,

Forme spcciale de apraxii

In clinica se intdlncsc forme speciale de apraxii, ca:

Apraxia de lmbrdcare. Sindromul, caracterizat prin predorninarea dificultatilor de

orienrare ell articole de imbracaruinte, se intiilneste frecvent In hemiasornatognozie ~itulburari ale ccordonarii vizuale si se insoteste, mai mult sau mai putin frecvent, de 0

apraxic constructiva discrcta, Leziuni!e par a fi Iocalizate la intersectia lobilor occipital,

temporal ~i parietal din cmisfcra minora.

Apraxia de mel's (asfa=oaha=ia) - datorata leziunilor frontale sau prefrontale, se

manifesta prin incapacitatea de a merge, de a irnita miscarile de pedalare, de a arunca

piciorul sau a trasa un cere eu piciorul.

Apraxia buco-faciald - impiedica executarea miscarilor voJuntare de inghijit,

misciirile de orientate a limbii spre barbie, miscarile limbii In rasul voluntar sau

cmitcrea unor sunetc, Frccvcnt accasta apraxic este asociata eu anartrie sau afazie Broca

~ipare a fi produsa atat de leziuni la nivcl cortical (P3), cat ~i subcortical, de obicei eu

debut bruse, de natura vasculara sau traumatica.

Apraxia scrisului (agmfla) izolata este rara, fiind datorata le zi un ilo r fr on ta le (F3):

actualmente cste discutabila totusi existenja unci agrafii pure.

Tulburiiri de Iimbaj

Tulburariic de limbaj sc irn p<lIt in douti catcgori i, in raport eu:

- intcresarca mecanismul ui psihic a1 vorbirii (Iunciia de integrate ~i elaborate

ncrvoasa supcrioara a limonjului) (tulburari de limbaj de origine centrala) ~i



\

\

\I

1

\1\!\

\I

\I

';.,,:,"

".! <,

, - " . : . -

" "- - r . .. .. •. :

u m r p S U f O U 1 J o b p c C 2 ~ G ! U f G G U r DgrOl!!~ r r C G 2 f f i ! t l J b C P O l l J 9 N l ! c z t c l ~ b 2 ! ~ q c O t ! C G

BOlUS'' '!! U rI ! u ! c l ' ; R i J ! C ! l ! l l J p r r l f J l 2C l!2 - C,(;C;I.\~$, N > \ _ \ l U \ ~ ;;SfJ ~\\i1;\()' q C 2 !

29'f1 GCOISI!G (H;bG~FllG9 ! l J I l { ; P ~ l ! ! r;xS'W!IJglolflJn~)

2ClJJU~ !CSI!9 Cf lf ,! lJ (G lol ' l ogeunurctoszc @'G~Gn qc f! U bgLHlgS!G'1ul~OlJolm;!G' bGt2GAGtSlt;

BOjWJI c! ! e n 2f1]_q!f9{G f . G 1 P : J 1 1 2 JlDf 1 0 '5 0 IG I C j ~!q 9 1 0 t ~ H ! l s b i J 1 l n ! q un ! u l G IGR/ ,Owr q c a f l l J pm , IlG 9 WGCSI1!2 I l JGIOi C G l J ~ u r l c q c l u ! c l c g G l . G f.(;;lP~Il- scn2f~qr

I I I S C C ' 2 i c s s ' P O J ~ J l j ' q G ~ ! s n q c ' lJfJ ! lJfC)G6G C f lA ! U ~ G 1 G - 7.1\\.\.\1\\\\(; M ; \. \l u W · U ! D C j

! l l !C jGEG tGS J ! l J J p s l 0 F T r

bG~lGl!C qc I.G C G bl!G 9 p w ps lfllfT I - C OD 2G C frw .~ lG S ~~ ~ XOUGjOl . CGtGpl .U jG ~UJbpCgiG ! lJ

h~\"\ll".\\ (\!.\\\~\\\ \J:;C,S"\i\IN;:! h.O$,',\~F;'\~~)3"11 ' I.c.\"\~ ( tl \l '; )', I. B ) - er r COlm: :U ,91GIJ gbcrwtnln~

'i\(J'SI.\l '~I;;S:\li..\U\,! ( \. (.; C< i;D \\l \I 1) - qG 2G t J JUGSS~ \1'W l\l..~\.(;\\ l \ l \ q s ' i : s \ . . \ 1 . W ,I\ltl\I\\I\,

~\\'\:'IIJ 'I."\l:G\.\"\~

biocczc !uummnO~~ere:CW ;P l. S jC ' qU I 2 ! H aG b I.O C G 2G IGS!OU9jG S r i; GW !2t (; l. G~ qOlJJ!U~D~G' C 9" rmnou' ! lSfJW ~t! ;:lJJG '

C9n~J C GS lJJS ! l 1 G C f , G l J H I g g C G2 ~G ! t f J I P f l t ~ l . . ! 0 C OlJ2tW 1!G gC c~qG mbJG f,:J2C flj3LG

CSU; 0 bOIG9"C}J!l1l qUi:J !U9"!U!G qc !rJJpOrUllll!lC"

bWqIlCG 2! ~\lll\:'c; ( !l lJD02!P1FPJ(G:J qc g cgD!9)' qG~ ! PO ]W J IJ IJ IGCfJDOS'2!G IJJGj('qllJ be

D U c ~ IG X!f1U Gg 2G GX~!IJqG ~U!GIG2§Uq 2 ! Sl!g I J " t (CG lJ(iilj G x b L ! l J J i I ~ ! UJf~!CgrG) ' 2G

9 U " ! C f J ISf

IJOlllG lJcjtiF1UJ In ! B L O q u W D u (2{~lJEg I! J q l G b { s c ! ) , nlJqG 2G ~ m r CG IW. . f lj 1 ! l J J p i ! J l j f l !

2 G Q ! · ' 1 I j G S ! f f l . J ! ! 5GOCW !OS tG qc sg rs!G lJJ0 10 L!G cato ! lJ b ! C ! O U l f 1:/ t '1!3" 'ti' !l J

C G E 2(; ~bflUG zs n cgl;2C (!U IJqIJ{G)' lJfl b o : GI\OCf:fIJ!C! flU CHl,glJ{"

F l J G . t , ! 2 l ! ( ; C ' en COlJ2GlNfLC'iJ E W P S ! l l j l 1 ! !lJ~Gl!0 l' G2jG q G l :l C ! ( S t~ > P O j C ; i f. !! ' qd! rutGjcR c c s

(bL!lJW LG 2S"Il 2GCflJJqUlG)" III 9C G2f c~ GI\OC31(;3 f,GLVljf,f zsn g_lS+';ClJ s 2~JIJPoJlltlim

G)f:fpOU.iLGg P J J Jj J u j f l l n ! 2 ! C ~l.G 2 G !l;G O tG ~ ~G t1CCI\CJJf ~!q G fI1JG )G ~f!jpfJt;fq ! lJ(GjGqm]c

bG~ lGqc q c c x c c n li c O J E I iJ p S lf Jl f1 ! - COlJ2GCntJL~ IGS\fL!~SOVC JO l w .GpW jC !lJ.lbjlC'il[G !U

\;IGl5)\.'<;; \)'."()h.l\H\?~ tun \1i.l"I.\i.~!J) 2lffl 'tCI.\? ( < ; ) ' G . i . d \ . } I J ) en COlJ2GU,S lG ' J gb~lgi:rJJj]~

\i\~E~r.."i \~!()$',\"\S (G:1:' $ \ .E;W\\} . ) qC2GlJJlJG'S~\! w.wm.q\ " \ \~ \ ~ \ w \ l r . . i \ \ \ \ l \ 1 }'\;\-\?\l\ ( \ . \ \ \ 1 ; ; \ 1 5

" I " \ , > q l J \\\0\0\.\8

I ! I J J p g !fJl f l ! "

VCG'tC;g 2G !U2{<IJC9Sg C O D 2 G C n w , n n o i bGlfmp%il~ gJG GY.bLC2!G! 2 fJ"J !giG v;ccbl!G!

lJ lcq9tGS j \ o ! . P ! 1 . ! ! ' 2CL!2f ljJ! ( qf!~f1ln~'L!!rnq!u!~ mns!csjc'

pgjJq or )0 1. f n JP [ J l1 i l! J ~ q c H l J l p S l q c o l ( f i ! 1 J G C C l ! ; l S " W bo t II (;g13C~GI.!~\jWb u u

"12.\11.\.1!\~) - \J\u~~X

y \\t\s\,~~I.';\,t\j ml;;~\I\\F}\m\t~\ b7.\\I\(, \1 \ l , I : > \ ' \ l \ \ ' \ \ (\ \ \ \ \ ' I~\,~\.t 1 . \ 1 > ' i . \ I ~ I , \ > \ l \ tr~m.(t\Wi'

Slf!CflJ9lG9 CfiA!LI(GJOl (~nJPfll:ll~qc llJjJP~1 q c O I. !5 !UG bGL!f5l.jCj[)'

• -V 1 1p m sr ~ t _ n U d ! O D : J j b ' a s n o l . 'i i r r u ! c G S jG S bS -W {D rD ! l G f,J S~ OL ~!q G G X G C fl ! ! G !1 )



- '7 -

, i: T , .

posibilitate de informatie ~ileg atura eu medinl arnbiant, cea ce gcnereaza mari t ul bu ra ri

intelectuale (calcul aritmetic, pierderca nojiunilor geografice, istoricc).

Lez iunile .in a ce as ta afazie intereseaza predominant ariile cerebrale 21, 22 (centrul

imaginilor auditive ale cuvin te Jor - sau audio-psihic, al gnoziei auditive) din emisferul

d om ina nt -'in cazul surditatii verbale si ariile 18 ~i1 9 ( ce ntr ul im ag in ilo r sense - sau

viz no -p sihic , at gn ozie i v izu ale ), In c azu l ce cita tii ve rba le ,

In producerea tulburarilor inteleetuale un rol d eo se bit r ev in e le ziu nilo r ariei 39

(Brodmann) - zona de asociatie integrative importanta (parieto- temporo-occipitala).

.1n clinica tipurile descrise pot fi in ta ln ite f oa rte rar izolat (afazii pure), frecvent

procesele patologice nefiind strict localizate, ci cuprinzand zone cerebrale mai iutinse,

astfel c a diferitele tipuri de afazii coexista la acelasi bolnav. Se izoleaza obisnuit 2

form e m ajore de afazie:

- afazia Wernicke ( senzor i8 1a ) .- caracterizara prin surditate verbals, alexic ~i

- afazia Broca (iotala) - caracterizata prin sem nele afaziei senzoriale, carora li se

adauga si anartria,

in acest caz leziunea situata in capsula interna (frecvcnt procese vasculare

interesand artera sylviana) se extinde pe 0 zona intinsa corticala (corespunzandlocalizarilor ce produc afazia motorie si senzoriala) ~i subcortical a (c c intrerupe

conexiunile dintre cele 2 zone - Wernicke si Broca).

2. Tulburiirlle limbajului scrls (agrajiile)

Agrafia consta In irnposibilitatea de a scrie. S e pot diferentia m ai multe tip uri de

agrafie ~j anume:

Agrafia afozica

Agrafia afazica este un sindrom ce corespunde tulb ura rilor lim baju lu i v orb it:

paragrafia, jargonografia. In aceasta a gra fie sc risu l c op iat este obisnuit mai bun dedit

eel dupa dictare, care, la randul sau, este mai bun dccat scrisul spontan; de asemeneabolnavii fa e erori de serine (ortografiej si de sintaxa, corespunzatoare celor e xiste nte I n

limbajul vorbit. I n a fa zia B ro ea c oe xista ln to td ea un a 0 tulburare a lirnbajului scris cu eel

vorbit, p rim ul fiind uneori chiar m ai sever tulburat.

Agr afia a pr ax ic a

Este un sindrom In care tulburarile apraxice ale scrisului rezulta din tulburari ce

a fe cte az a m is ca rile m embr elo r.

C an d d ificu ltajile g rafice su nt severe, se ajunge la inlocuirca scrisului eu a sim pla

m azgalitura sau eli 0serie de bucle • iar in a lte c azu ri ex ista 0 "c on tam ina re" p rin lite re,

silabe sau cuvinte ("perseverare"),

Agrafia constructiviiE stc un sindrom in care tulburarilor am intite Ii se adauga si defecte in aranjarea

v iz uo-sp atiala a l it erelor , cuvintclor s i desenelor ,

D up a tulb ura rile comp one nte lor ind ivid ua le a le sc risu lu i, se d eo seb esc :

- tu lb ur ar i a le c ompon en te lo r lin gv istic e ~iacustice - ap ar in leziuni tem porale;

- tulburari ale cornponcntelor praxice si spatio-constructive ale scrisului -

prezente in leziuni parietale;

- tulburari ale com ponentei vizuale a scrisului - care rnsotesc lcziunile occipitale;



·8-

- tu lb ura ri a le c om po ne nte i m oto rii a sc risu lu i,

L ez iunile care p roduc ag rafia sunt datorate p rocese lor vascula re care inte rescaza

In special artera cerebrala medie stanga (a ernisferei dom inante) sau proceselor

traumatice ~itumorale ce intereseaza regiunea te rnpo ro -par ie ta la.

In eea ce p ri ve st e 0 localizare mai arnanun ti ta , luc rur il e ramitl d isc uta bile , c u a ta trnai mult cu c a t sc ris ul e ste 0 functie com plexa, im plica nd 0 c om p on en ts m oto rie ,

acustica, kinestezica, praxicii si vizuala.

3. Tulburiirile linibajulul citit (alexiile)

C ititul este procesul de decodare a sem nalelor grafice in continuturi de gandire,

decodare ce se efectuiaza indirect eu ajutorul limbajului oral sau interior ("eitire In

gand").

S e pot diastinge m ai multo tu lb ura ri a le lim ba ju lu i c itit ~ianume:

Alexia ~ este un sindrom caractcrizat prin incapacitatea in!e1cgerii cuvintelor

sc rise sau tip arite, tu lburare a fiind da torata unei lcziuni cerebra le ..Bolnavii alexici pierd de cele mai rnulte ori~ i capacitatea de a citi notele

rn uz ic ale , f iin d tu lb ur at de asemeni ~icalculu1.

Incapacitates de a transfera stirnulii vizuali ai limbajului in regiunea girusului

angular (d in em isferul dom inant), und e arc lac in terp reta rea lim bajului v izual determ ina

alexia p ura (leziu ne occip itala sta nga, aso ciata eu 0leziun e a spleniului corpu lu i c al os ).

Inlelegerea limbajului SC-l1S implica 0 activit'&" normals atat a sistemelor

senzor ia le (vizuale) , ca t si a m ecanism elor de iim baj. D in aceasta cauza tulburarile pot fi

d e n atu ra a fa zic a $ i agnostica, pe b az a a ee stu i c rit er iu d eo se bin du -s e:

- alexia agnosticd, in care dificultatile de citit sunt parte com ponents a agnoziei

v iz ua le , re zu lta tu l u ne i le ziu ni a lo bu lu i o cc ip ita l a l emisfe re i d om in an te ;

- ole:....a afazica, in care dificultatile de citit sunt parte components a tulburarilor

m ecanism elor de limbaj rezultand in unna unei leziuni ce implica regiunea girusuluiangula r a l emisfe re i do rn inan te .

, ,

~~

',' Iii, I

'-, I

: " , I

Hemialexia - se caracterizeaza p rin prezenta unei tu lburari de citit unilateraic

(intr-un camp vizual nedom inant), in ciuda prezcntei cam purilor vizuale norm ale.

Afectiunea a fost observata ea urmare a sectionarii partii posterioare (splenium) a

corpului calos in u nele in terv entii n eu ro -ch iru rg ica lc, situ atie In care s ec tiona re a sep ar a

a ria c ampulu i vizual ned om inan t de emisfera dom in an ta n ec es ar a pent ru i nt el eg er ea

s irn bo lu rilo r s cr is e, D e asem eni afectiunea se poa te ob se rva uneori ~ip rin leziu ni

vasculare ale co rp ulu i calo s (artera cereb ra la pos te r ioa ra ) ,

Alexia fora agrafie ~ se caracterizeaza prin pierderea capacitatii de a eiti un

material tiparit, cu pastrarea (desi nu in intregirne normala) a capacitatii de a scriespontan ~ila dictate. S indrornul este consecinta tulburarii conexiunilor ariei vizuale

nedorninante cu ariile dom inanteale lim bajului p rin lezarca corp ului calos.

Alexia cu agrafie - e ste c ara cte riz ata p rin p ie rd ere a capacitatii de a citi ~iserie si

se datoreste unor leziuni ale girusului an gula r - struc tu re ne ce sa ra cititului ~j scrisului,

,~ .



-9-

Alexia cifozidi - este caracterizata prin asocierea afaziei cu alexic si agrafie, ca

rezultat al ex tinderii secund are a leziunilor si in girusul angular.

Dislexia - este cauza dificultatii sau incapacitatii invalarii de a sene sau citi (Jatimpu l pot ri vi t ~i p rin m eto de o bisn uite), desi bolnavul poseda 0 inteligenta normala,

Exista 0 form a ereditara, dar eea mai e OIT 1 Un a e ste eca produsa de unele leziuni

cerebrale, in general perinatale ~ise evidenjiaza in eel de a12-1ea an de ~coalaJ. '

De rnulte ori dislexicul intra intr-un cere vicios din cauza di simptome1e sale

determine unele efecte secundare in comportament (anxietate, agresivitate etc.), care, Ja

randul lcr, agrave~za dislexia ~ip ot g en er a unele atitudini $ i compor tamen tc anti sc ci ale .

IL Tulburiirl de limbu] de orlgine perifericii

Acestea po t ftulburari de fonatie ~itulburari de articulare.

Tulburiirl defonatie

Disfonia - consta in dificultati ale emisiunii vocale, interesand unele caracteristici

ale vocii ( ln aW mc , in te ns it at e si/sau timbru) ! ji constituie un simptom al multor bali

locale, de vecinatate sau generale,

Afonia - pierderea totala it capacita]i ide fonatie, ell pastrarea capacitati ide

articulate (vorbirea in soapta) si poate fi rezultatul unor bali ale Iaringelui ~i aJe

coardelor vocate (Iaringite, tumori sau paralizii), dar foarte des este a manifestare

istcrica.

Tulburdri de articulare

In a rt icu la rea cuvintelor se pot manifests urma toa re le pe rturbar i:

A nartria - consta 'in 0 tulburare a activitatii nonnale a organelor ce intervinin

a rtic ula re a c uv in te lo r ( la rin ge , fa rin gc , p ala t, limba ~ibuze).

, I Disartria ~ este 0 tulburare a a rtic ula rii c uv in te lo r, v orb ire a este indistincta, ins5.

folosirea cuvintelor este adecvata ~iIn!elegerea lor neaJterate.

Leziunile care determina disartria pot afecta neuronul m otor central (leziuni ale

tractului p iram id al unilaterale sau bilaterale), neuronul m otor p eriferic (po liorn iclita,

p ar aliz ia b ulb ara , s irin gom ie lia ), sisternele de coordonare si extrapiramidal (leziuni

cerebeloase, boala P ark inson), jonctiunile m usculare (m yasthenia gravis, sindroam e

miastenicc) ~i musculatura im plica ta "in articu lare a cu vin telo r (m io patia fa cio -s cap ulo -

humeral a , mioton i a ).

D isprozodia - este caracterizata prin tulburari in viteza, ritm ul, inflcxiunea si

intensitatea vorbirii, adica pierderea "melodiei vorbirii",

Balbtqia (balbaiala).- consta in repetarea su nete lo r sa ua silab elo r si a unor pauze

prelungite, considerata a fi rnai ales de cauza psihogena si nu p rinboJi cerebrale ~ise

i'n t5 .1 nq tc in s pe cia l Ia c op iii tir niz i, in tro ve rtiti.



- 1(j -

Teate tulburarile de limbaj, din PUl1Ct de vcdere psihologic, due la inhibarea

bolnavilor, privind cornunicarea ell ceilalji oam cni si integra rea social a a acestora. S e

irnpunc recuperarea acestor deficiente, prin psihoterapia de reeducate, gim nastica de

recuperate ~i Iogopedie.

I.

~

7117724-agnozii-apraxii-afazii

Documents

Transcript of 7117724-agnozii-apraxii-afazii