(662257583) Stefan-Dominic Georgescu - Hegel Despre Negatie Si Contradictie (1)

7/18/2019 (662257583) Stefan-Dominic Georgescu - Hegel Despre Negatie Si Contradictie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/662257583-stefan-dominic-georgescu-hegel-despre-negatie-si-contradictie 1/18

211 211

HEGEL DESPRE NEGAŢIE ŞI CONTRADICŢIE

ŞTEFAN-DOMINIC GEORGESCU

Evoluţia către raţioalitate i!"u#ă $e utili%area !eto$ei $ialectice & ' Ştiinţalogicii a lui (e)el & e#te '$e"liită "ri recur#ul la $eter!iaţiile coce"tuale care#e $e%voltă uele $i altele cu a*utorul e)aţiei1+ Ne)aţia e#te, $e a"t, "ro"riali!itare $e #ie a i$eii care, ' "ri!ă i#taţă, ia or!a li!itării reci"roce a iiţeicu i!icul+ . ca$rul ace#tei "ri!e tria$e, iiţă-i!ic-$eveire, i$eea e#te "u#ă!ai 't/i ca iiţă, ca 'ce"ut a0#olut e$eter!iat, a0#tract+ Acea#ta e#te )/$irea

"ură, )olită $e orice coţiut $eter!iat+ ri!ul act al )/$irii e#te acela $e a #e$eter!ia "e #ie ca i!ic, $eci $e a i #i!"lul u2+ Acea#ta e#te, $e a"t

#e!iicaţia )/$irii ca ii$ cea care $eter!iă iiţa "ri e)aţie orice e)aţie ae!i*locirii iiţei va i o $eter!iaţie a ace#teia+ ri ur!are, "ro)re#ul i$eii lo)iceva i 'ă"tuit cu a*utorul e)aţiei 3i $e"ă3irii ace#teia, ur!/$u-#e le)ea $u0leie)aţii care u "re#u"ue o reveire la !o!etul iiţial, ci toc!ai u ava#, oouă $eter!iare+ De a"t, toate $eter!iaţiile lo)ice vor re%ulta $i ace#t colictori)iar 'tre iiţă 3i i!ic4, "u#e, ' "ri!ă i#taţă, ca reci"roc i$ierete 3i$e"ă3ite ' coce"tul $eveirii+

Coce"tul e)aţiei $eter!iate, care $ieră $e #i!"la e)aţie e$eter!iată,a3a cu! e#te acea#ta tratată ' ca"itolul $e#"re nimic, are ori)iile ' ilo#oia luiS"io%a5+ (e)el co#i$eră că $eter!iarea calitativă ' )eere #e reali%ea%ă "riace#t ti" $e e)aţie+ De a"t, ' aară $e #ituaţia "ri!ei i#tituiri a i!icului, "e

"arcur#ul 'tre)ii lo)ici va i vor0a u!ai $e#"re e)aţia $eter!iată+ Se!iicaţia

ace#teia e#te e6tre! $e !are ' a#a!0lul lo)icii "etru că u!ai "e 0a%a ei #ereali%ea%ă "ro)re#ul i$eii+ Di ace#t !otiv (e)el 'i re%ervă o tratare $etaliată+ Ne)aţia tre0uie, !ai 't/i, i6ată ' coce"tul ei 3i $iereţiată $e alte

acce"ţiui ale coce"tului $e e)aţie+ . lo)ica lui (e)el acea#ta a"are laolaltă cu$eter!iările realităţii 3i li!itei+ De a"t, tratarea e)aţiei #e ace u!ai ' ace#tcote6t, ea ii$ 7ca o iiţă $eter!iată 3i ca ceva 8#u0l+ ' ori)+9:;, cate)oria lui7ceva: ii$ !o$ul $eter!iat al realităţii+ Ne)aţia va i toc!ai aceea care va

1 7Filo#oia lui (e)el e#te o ilo#oie a e)aţiei 3i a e)ativităţii+ A0#olutul e#te u!ai 'truc/t#e $eter!iă, a$ică #e li!itea%ă "e #ie, e)/$u-#e "e #ie:, <ea (=""olite, op. cit., "+ 14;8tra$ucerea ace#tui ra)!et e a"arţie9+

2 G+ >+ F+ (e)el, Ştiinţa logicii, e$+ cit., "+ ?;+4 @lau# (art!a, op. cit., "+ 25+5

Nac= SBer!a, op. cit., "+ 5;4+ e%i 3i G+ >+ F+ (e)el, Enciclopedia ştiinţelor filosofice. Logica, e$. cit., "+ 1+; G+ >+ F+ (e)el, Enciclopedia ştiinţelor filosofice. Logica, e$+ cit., "+ 1+



212 212

i#titui li!ita, ca $eter!iare calitativă a ceva+ E6i#tă, $i "ăcate, o #ea!ă $ee'ţele)eri ale ace#tui coce"t al li!itei, care #e $atorea%ă 3i i)orării#e!iicaţiei "e care o are cate)oria e)aţiei+ Di ace#t "uct $e ve$ere (e)elatra)e ateţia a#u"ra ece#ităţii $e a $iereţia 'tre li!ită ' #e# calitativ 3i li!ită' #e# catitativ?+ Cea $e a $oua ar i !ai "otrivit #ă ie u!ită !ar)ie+ i!itacalitativă e#te cBiar $eter!iaţia oricărui lucru, atura #a+ . !o$ evi$et, li!itae#te aceea care a#ertea%ă 3i ceea ce lucrul u e#te, $ar acea#ta u ' #e#ul uor ter!ei corelativi+ De "il$ă, 7o!: e#te o li!ită, o $eter!iare calitativă+ Dar acea#ta u '#ea!ă că ace#t ter!e ar $e#e!a o !ulţi!e $e i$ivi$uali 3i ar e6clu$e o altă !ulţi!e $e i$ivi$uali+ Acea#ta e#te #e!iicaţia catitativă ali!itei+ . #e# catitativ, li!ita ar i u!ai o $eter!iare care ţie $e #era uuicoce"t+ (e)el #e reeră, '#ă, la o $eter!iaţie care ţie $e coţiut+ . acea#tă#ituaţie, li!ita u e#te $ec/t e)aţia care #ta0ile3te calitatea lucrului+ . coce"tulli!itei, '#ă, e#te coţiută at/t atura o0iectului $ată ca e)aţie 8orice $eter!iarea uui o0iect, $e "il$ă ' ceea ce "rive3te atura #a $e cal, #cau, carte etc+9, c/t 3ie)area ace#tei aturi 8e)area e)aţiei9+ . ter!eii lui (e)el, li!ita #tră0ate'tre)ul lucru al cărei li!ită e#te, 3i 'l $eter!iă at/t ca ii$ ceea ce e#te, c/t 3ica eii$ ceea ce u e#te+ Deter!iarea lucrului ca atare #e ace "ri i6area luica ii$ ceva, $eci "ri a"tul că atura #a ea)ă ceea ce lucrul u e#te #au, !ai

"reci#, ea)ă ceea ce lucrul e#te ' !o$ e!i*locit, la ivelul i$etităţii+ (e)elolo#e3te aici, eectiv, tot #tructura lo)icii cla#ice, e)aţia av/$ rolul $iereţei#"eciice+ A#tel, $eter!iarea uei oţiui #e ace "ri )eul #ău "ro6i! 3i$iereţa #"eciică+ . !o$ e!i*locit, la ivelul i$etităţii, $e "il$ă, u o! e#te o

vietate+ Dar vietate e#te 3i calul+ Atuci $eter!iaţia u!aităţii e#te $ată "ritr-o$iereţă #"eciică, $e e6e!"lu "ri raţioalitate+ Acea#tă $eter!iaţie, #aue)aţie a aturii e!i*locite a u!aităţii, a$ică e)aţia a"tului că o!ul e#te $oar vietate, 7#tră0ate: 'tre)ul coce"t al o!ului iar "uterea ei u$a!etală e#tetoc!ai aceea $e a e)a ceea ce o!ul u e#te ri ur!are, e)aţia e#te aceea care#u"ri!ă i$etitatea e!i*locită a #"eciilor ' )e 3i le $iereţia%ă "e ace#tea+E6i#tă, '#ă, u a#"ect care "articulari%ea%ă coce"tul Be)elia $e e)aţiecaracterul #ău "o%itiv+ Mai e6act, atura e!i*locită a o0iectului e#te e)ativă,a0#tractă, ' vre!e ce atura #a "o%itivă e#te cocretă+ De "il$ă, ' e6e!"ul $at!ai #u#, )eul 7vietate:, ra"ortat la 7o!: 3i 7cal:, ar tre0ui co#i$erat ca ţi/$$e i$etitate, $e "o%itivul celor $ouă coce"te+ etru (e)el, 7vietate: e#te a0#tract3i ea)ă atura $eter!iată $e 7o!: 3i 7cal:+ Deter!iarea cocretă a aturii $e

7o!: #e ace toc!ai "ri e)area ace#tei e)aţii iiţiale, a$ică "ri e)area aturii$e 7vietate:, $eci "ri $u0la e)aţie+ Cu alte cuvite, a căuta u "o%itiv la (e)ele#te cu totul )re3it, "uterea a0#olută ii$ toc!ai cea a e)ativului 8acea#ta e#tecaracteri#tica "ri care (e)el #e $eli!itea%ă clar $e coce"ţia lui S"io%a & carere$ucea totul la "o%itivitatea #u0#taţei & $e#"re care co#i$era că #-a o"rite6act acolo u$e tre0uia #ă 'cea"ă9+ ucrul a"are cu at/t !ai clar la 'ce"utullo)icii, u$e iiţa e#te $ată ca e!i*locitul e$eter!iat, li"#it $e orice el $e$iereţă+ Ace#ta e#te, $e a"t, )eul #u"re! al



214 214

? Ibidem, "+ 11+

Di ou, Nac= SBer!a acor$ă o "rea !are valoare "o%itivului+ e%i op. cit., "+ 5;4-5;5+



215 215

lui lato, $ar u e#te "u# ca u "o%itiv, ci ca u e)ativ+ Acea#ta $eoarece (e)el aituit a"tul că, $acă iiţa "ură ar i o#t u "o%itiv, el u ar !ai i "utut $e"ă3i "o%iţia lui ar!ei$e+ Di ace#t !otiv, (e)el i6ea%ă iiţa ca nedeterminat , cae)aţie a oricărei $eter!iaţii, ca vi$ "ur 8"etru ar!ei$e, iiţa era "liătate,u vi$9+

Acea#ta e#te #e!iicaţia e)aţiei, o"erată ' ca$rul #i#te!ului ' care, "ri!eto$a $ialecticii tria$ice, !i3carea #e reali%ea%ă ur!/$ #tructura te%ă-atite%ă-#ite%ă+ ro0le!a care #e ri$ică, ' ace#t cote6t, e#te le)ată $e !o$ul ' care #ereali%ea%ă, #tructural, ace#t ti" $e #ite%e 'tr-u al treilea coce"t+ A#tel, $acăoţiuile $e iiţă 3i i!ic & 3i ace#t lucru va i vala0il "etru toate tria$ele $ilo)ica lui (e)el & #ut luate ca oţii reci"roc e6clu#ive, $ar alcătui$ '!"reuă u)e, atuci ar e6i#ta tetaţia $e a #"ue că (e)el u ace !ai !ult $ec/t #ă !ear)ă$e la #"ecie la )e #ite%a celor $ouă oţiui cotra$ictorii e#te reali%ată 'tr-ooţiue $e !ai !are )eeralitate+ De e6e!"lu, iiţa 3i i!icul ' )eul lor,$eveirea+ Acea#ta $eoarece $ouă #"ecii ale aceluia3i )e, $e3i ico!"ati0ile$atorită $iereţelor #"eciice care i!"u e6clu%iuea reci"rocă, la ivelul )eului#ut ' i$etitate1+ Totu3i, aalo)ia cu lo)ica cla#ică "are a i ca! )ră0ită, '

"ri!ul r/$ "etru că e#te evitată cotra$icţia, u $e"ă3ită, 3i ' al $oilea r/$ "etru că acea#tă !aieră $e a ui #"eciile ' )e re"re%ită, $e a"t, o $e"la#arecătre oţiui $i ce ' ce !ai a0#tracte11+ Ori, $i!"otrivă, "reteţia lui (e)el e#tetoc!ai $e a $eter!ia $i ce ' ce !ai !ult 3i !ai "reci# i$eea lo)ică, "/ă la!o!etul a*u)erii la "liătatea $eter!iaţiei, 3i au!e la i$eea a0#olută+ Dealtel, !eto$a $ialectică ar "utea i co#i$erată o !eto$ă $e e6"uere a i$eii lo)icecare #e 0a%ea%ă "e a"tul că iecare $eter!iaţie coce"tuală #au cate)orie coţie' #ie o cotra$icţie ere%olvată 3i #olicită trecerea la o altă $eter!iaţie, "/ă la

!o!etul a*u)erii la i$eea a0#olută, ' ca$rul căreia toate ace#te cotra$icţii auo#t $e"ă3ite12+ Oricu!, acea#tă !aieră $e a "roce$a a$uce a!ite $e !eto$a$iBoto!ică a lui lato, $i Sofistul , #au, !ai e6act, $e iver#a ei+ Totu3i, lato'cearcă #ă a*u)ă la o !ai clară $eter!iare a uei oţiui "ri eli!iarea a ceeace o ea)ă, a oţiuii cotra$ictorii, $eci u "ri #ite%e+ Rever#ul e#te că oţiuilecotra$ictorii "ot i uite ' )eul lor, $ar eectul ii$ "ier$erea "articularităţii 3i$e"la#area către o )eeralitate 3i !ai a0#tractă, cu! #-a "reci%at !ai #u#+ riur!are, !eto$a $ialectică u e#te $oar o reluare a uui "roce$eu $i lo)ica cla#ică,ci o "roce$ură #"eciică uui alt ti" $e lo)ică+ . ca$rul ei coce"tul-#ite%ă e#te 3i!ai cocret, 3i !ai )eeral $ec/t cele $ouă coce"te $i care a re%ultat+ Evi$et, u#e "oate cote#ta că rever#ul !eto$ei $iBoto!ice "latoiciee & a$ică re$ucerea#"eciilor la )e & re"re%ită o !aieră $ialectică $e a ve$ea lucrurileH te%a lucrării$e aţă e#te u!ai că (e)el u a "roce$at a#tel, ci a utili%at u alt ti" $e $ialectică+

Acea#ta #e a"ro"ie !ai !ult $e i$eea relaţiei 'tre )eurile #u"re!e $e la lato,cu alte cuvite $e i$eea reco#trucţiei #i#te!ului lo)icii "ri recur#ul la relaţiile

G+ >+ F+ (e)el, Ştiinţa logicii, e$+ cit., "+ ?4-?5+ 7iiţa +++J e acu! laolaltă, +++J toată e "liă $e iiţă +++J e ' 'tre)i!e cotiuă +++J Căci

i!ic u e#te, ici u va i, aară $e iiţă, c/tă vre!e Soarta a co#tr/#-o #ă ie 'trea)ă 3ie!i3cată:, Filosofia greacă până la laton, E$+ Ştiiţiică, Kucure3ti, 1, vol+ I, "+ a II-a, "+ 24;-24?+

1 Ibidem, 25+

11 Loc. cit.

12 MicBael For#ter, op. cit., "+ 142+



21; 21;

itercate)oriale14

+ De a"t, lato #e#i%ea%ă ' ca$rul ace#tei $i#cuţii $iicultăţi "ecare (e)el 'cearcă #ă le #oluţioe%e & cBiar $acă u ace reerire ' !o$ e6"licit lalato & "ri olo#irea "ro"riei #ale !eto$e $ialectice+ S"eciicitatea ace#tei !eto$eco#tă ' a"tul că (e)el, aali%/$ "roce#ul i$eii, a*u)e la coclu%ia că 'cercarea$e a i$etiica ceea ce e#te e#eţial ' lucruri "ri iter!e$iul $iereţierii$iBoto!ice a ace#tora co$uce la cotra$icţii #au la ceea ce #-ar u!i a#tă%i

"ara$o6e15+ A#tel, !ai ale# ' "artea a $oua a Ştiinţei logicii, ' !eoria esenţei1;,

iecare !o!et al "roce#ului i$eii #e caracteri%ea%ă "ri ece#itatea relectării 'altul, ' ceea ce e#te o"u#ul #ău 8#au cotra$ictoriul, $acă #e ţie cot $e a"tul că(e)el i$etiică otolo)ia cu lo)ica9H "ri ur!are, ici u a#tel $e !o!et u

"oate #ă re%i#te "ri #ie, a"ariţia uei cotra$icţii iterioare ii$ a0#olutievita0ilă, la el cu! e#te 3i ece#itatea $e a i$etiica o re%olvare a re#"ectivelor colicte 'tre !o!etele i$eii1?+

Ie#e ' evi$eţă #e!iicaţia "e care (e)el o acor$ă, cu acea#tă oca%ie,cotra$icţiei, care u e#te o #i!"lă relaţie $e e6clu%iue reci"rocă 'tre $ouă *u$ecăţi, ci re%ultatul uei $e%voltări a i$eii, re%ultat care i%voră3te $i$eter!iaţiile coce"tuale '#ele+ Orice tra%iţie care #e reali%ea%ă ' lo)ica lui(e)el $e"i$e, ' totalitatea #a, $e i$eea $e cotra$icţie #au 7e)aţie$eter!iată:1+ Oricu!, e6i#tă !ulţi e6e)eţi care au co#i$erat că #i#te!ulBe)elia #e 0a%ea%ă toc!ai "e 'călcarea le)ii cotra$icţieiH ceea ce e#te u!ai

"arţial a$evărat+ Acea#ta $eoarece e#te a$evărat că e6i#tă o $e"e$eţă, $ar e#te lael $e a$evărat că (e)el caută recocilierea ace#tor cotra$icţii ' coce"te#u"erioare care #ă u #e "ră0u3ea#că $atorită "ro"riei ico#i#teţe1+ Nu tre0uie#că"at $i ve$ere a"tul că uul $itre "rici"alele !otive "etru care #e "ro$uce

"ro)re#ul $eter!iaţiilor ' lo)ică e#te a"tul că, "e r/$, ace#te $eter!iaţii #evă$ "ri#e ' cotra$icţii $i care u "ot #că"a "ri #ie+ ri ur!are, toc!aii$eea co#i#teţei e#te ur!ărită $e (e)el orice cotra$icţie e#te #u"ri!ată '

"roce#ul $e%voltării i$eiiH tot ceea ce iteţioea%ă (e)el #ă arate e#te că ace#tecotra$icţii au u caracter ievita0il1 at/ta vre!e c/t i$eea u a a*u# la or!a ei

"erectă, 3i au!e #"iritul a0#olut+ Ne'ţele)erile "rivitoare la atura cotra$icţiei ' lo)ica lui (e)el a0u$ă '

#crierile celor care au re"u$iat coce"ţia ilo#oului )er!a+ A#tel, uii autori auco#i$erat că e#te vor0a $e#"re "re$icate o"u#e care #e a"lică aceluia3i #u0iectHalţii, $/$ lo)icii Be)eliee o uaţă otolo)ică "rea "rouţată, au vor0it $e#"rete$iţe o"u#e2H #au, cotra$icţia ar '#e!a e3ecul uei $eter!iaţii $e a reali%a

14 @lau# (art!a, op. cit., "+ 2;1+15 <oB >+ Kur0i$)e, "egel#s $onception of Logic, ' !%e $ambridge $ompanion to "egel,

e$+ cit., "+ +1; Dacă "ri!a "arte a lo)icii lui (e)el "oate i u!ită "ar!ei$iaă, atuci a $oua e#te, cu

#i)uraţă, $e i#"iraţie "latoică+1? <oB >+ Kur0i$)e, "egel#s $onception of Logic, ' !%e $ambridge $ompanion to "egel,

e$+ cit, "+ .1 Ro0ert K+ i""i, "egel#s &etap%'sics and t%e roblem of $ontradiction, ' Ro0ert Ster

8e$itor9, op. cit., "+ 45+1 <+ Elli# McTa))art, op. cit., "+ ?+1

Loc. cit.2 <+ N+ Fi$la= co#i$eră că u e#te vor0a $e#"re $ouă *u$ecăţi cotra$ictorii, $ar că utili%area

cotra$icţiei e#te u el $e e6"re#ia a tendinţelor o"u#e care e6i#tă at/t ' atură, c/t 3i ' )/$ire+e%i op. cit., "+ +



21? 21?

#co"ul #ău, 3i au!e a0#oluta cu"ri$ere a o0iectului ' #u0iect21

+ Se "are că, $iou, "etru a 'ţele)e ceea ce iteţioea%ă (e)el #ă #"uă, tre0uie #ă #e 'ţelea)ăaltceva $ec/t #"ue el ' a"t+ etru că, $e3i #e reeră la cotra$icţie 3i "la#ea%ă$ialectica #a ' cotiuarea celei #ocratice, "latoiciee 3i Latiee, e#te clar că u'ţele)e "ri cotra$icţie acela3i lucru ca "re$ece#orii #ăi 22+ . "ri!ul r/$, (e)elu #e reeră la air!area uor *u$ecăţi cotra$ictorii $e#"re ua 3i aceea3i realitate$ată, ci la *u$ecăţi #au coce"te care #ut ' #ie cotra$ictorii+ ri ur!are, a#"ue că 7A e#te K: #e cotra%ice cu 7A u e#te K:, A ii$ o realitate $ată,re"re%ită o cotra$icţie ' #e# o0i3uit, $ar a #"ue că e#te ' #iecotra$ictoriu, ii$ u coce"t 8cu #e!iicaţia Be)eliaă9 e#te cu totul altcevacoce"ţiile $e#"re realitate #ut ' #ie cotra$ictorii+ O a#tel $e iter"retareu ar i, '#ă, ' "rici"iu #uicietă (e)el o re#"i)e e6"licit, atuci c/$ #ereeră la atio!iile Latiee, $e care u ar i viovat lucrul-'-#ie, ci toc!ai

)/$irea care 'cearcă #ă 'l "ri$ă ' coce"te care u i #e "otrive#c 24+ Totu3i, elacce"tă acea#tă #e!iicaţie a cotra$icţiei, $ar o recuoa3te u!ai ' ceea ce

"rive3te or!ele itelectului7cau%a ace#tui el $e a ve$ea, $eveit )eeral, tre0uie căutată ' recuoa3tereacolictului ece#ar al $eter!iaţiilor itelectului 'tre ele '#ele:25+ Cu altecuvite, )/$irea e#te ' #ie cotra$ictorie, $ar acea#tă cotra$icţie e#te rea u!ai' ca%ul itelectului care u recuoa3te ece#itatea ei 3i u '3i a#u!ă #arcia $e a$e"ă3i acea#tă cotra$icţie+ Uicul re"ro3 "e care (e)el 'l '$rea"tă #"re coce"teleitelectului e#te acela că u recuo#c o cotra$icţie acolo u$e acea#ta, $e a"t,a"are+ E6e!"lul cel !ai coclu$et e#te acela al vecBii !etai%ici, ale cărei coce"te#e voiau li"#ite $e cotra$icţie ace#ta e#te 3i !otivul "etru care (e)el caută u altel $e cate)orii, care #ă a$ucă u ou ti" $e uitate coce"tuală2;+ De#i)ur, "rivite

$i "uctul $e ve$ere al itelectului, ace#te oi coce"te #ut cotra$ictorii 8#au,cu! ar #"ue, "ro0a0il, (e)el, au a"areţa cotra$icţiei9, ceea ce u $ove$e3te$ec/t caracterul ')u#t al )/$irii itelective2?+ Sco"ul ace#tor cate)orii u e#te,'#ă, $e a iir!a valoarea "rici"iului o-cotra$icţiei, ci $e a $e"ă3i !o$ul 'care itelectul i6ea%ă "ro"riile #ale coce"te "ri ace#t "rici"iu2, arăt/$ că, $ea"t, coce"tele ilo#oice "re#u"u o #ite%ă a cotrariilor+ e $e altă "arte, #e

"oate co#i$era că e#te ire#c "etru orice i$ee a0#tractă 8' #e#ul $e i$ee lo)ică9#ă ie auto-cotra$ictorie ii$ a0#tractă, orice i$ee e#te altceva $ec/t lucrul la care#e reeră, $e3i ar tre0ui #ă ie cBiar e#eţa acelui lucru, i$etitatea #a+ Totu3i, ace#tlucru u ar !ai i vala0il 3i $e#"re i$eea a0#olută, care ar tre0ui 3i ea #ă ie "ri#ă'tr-o a#tel $e cotra$icţie, ceea ce, la (e)el , u #e "etrece ' i$eea a0#olută,

21 MicBael For#ter, op. cit., "+ 151+ Ace#t e6e)et a!erica al o"erei lui (e)el co#i$eră ca

toate ace#te caracteri%ări ale cotra$icţiei '3i au u te!ei ' #crierile lui (e)el, $ar u #ut e6Bau#tive+22 Loc. cit.+ e%i 3i Ale6a$ru Sur$u, "egel ( $onsideraţii metodologice şi logica obiectivă, '

Filosofia modernă, e$+ cit., "+ 1?+24 G+ >+ F+ (e)el, Enciclopedia ştiinţelor filosofice. Logica, e$+ cit., "+ 111+ e%i 3i MicBael

For#ter, op. cit., "+ 152+25 G+ >+ F+ (e)el, Ştiinţa logicii, e$+ cit., "+ 2+2; Geor)e $i Giovaii, )eflection and $ontradiction* + $ommentar' on Some assages of

"egel#s Science of Logic, ' Ro0ert Ster 8e$itor9, op. cit., "+ 4;?-4;+2?

Ibidem, "+ 4;+2 <+ N+ Fi$la= co#i$eră că u!ai itelectul #e #i!te a!eiţat $e cotra$icţie, $i

"er#"ectiva ace#tuia orice #i#te! cotra$ictoriu aul/$u-#e "ri #ie+ e%i op. cit., "+ ?+



21 21

)/$irea, ca or!ă, #e reue3te cu )/$irea "u#ă $re"t coţiut, acea#ta ' co$iţiile' care lo)ica e#te $eiită $e (e)el $re"t o 3tiiţă ce are $re"t coţiut #au o0iect)/$irea ca atare2+ . "lu#, "ăcatul $e care #e ac viovate celelalte coce"ţii e#te,

"otrivit lui (e)el, toc!ai coce"erea o0iectului 3tiiţei ca $ierit $e coce"tele#ale, e6act ceea ce, la ivelul i$eii a0#olute, u #e !ai "etrece+ . ace#t cote6t, u i#e "oate re"ro3a lui (e)el că ace air!aţii cotra$ictorii $e#"re realitate, $ivre!e ce el u "ro"ue u "uct $e ve$ere care #ă ia realitatea ca ii$ ceva $at,i6at, căreia )/$irea #ă i #e a"lice ' !o$ e6terior+ . !o$ evi$et, u e#te vor0a$e#"re vreo i$etitate a #u0iectivului 8)/$irea9 cu o0iectivul 8realitatea9 & "e care(e)el o re#"i)e atuci c/$ 'l critică "e ScBelli), ' cBiar refaţa Fenomenologiei

spiritului, acea#tă critică re"re%et/$, $e a"t, 3i !otivul "etru care "rieteia$itre cei $oi ia #/r3it & ci $e#"re a"tul că o "er#"ectivă ' ca$rul căreia )/$irea

"ue ceva ca ii$ o0iectiv 3i "e #ie ca ii$ #u0iectivul e#te co$a!ată lacotra$icţiei+ Acea#ta $eoarece ' lo)ică, ' ici u ca% u "utea i vor0a $e#"rerealitate ' #e#ul tare al ter!eului, $e a#a!0lu al o0iectelor $ate ' ituiţie, $ivre!e ce e#te vor0a $e#"re logică, 3tiiţa )/$irii+ Deci, o "er#"ectivă lo)ică e#te' #ie cotra$ictorie toc!ai "etru că #ti"ulea%ă #e"araţia 'tre $eter!iaţiao0iectivităţii 3i cea a #u0iectivităţii, ără a ace ici u el $e reerire la realitatea$ată ' ituiţie+ Cotra$icţia va revei, a#tel, tot )/$irii, $ar ea u va co#titui u!otiv "etru re#"i)erea vreuei $eter!iaţii 8cu! #e 't/!"la#e la @at cuatio!iile, care $uc cBiar la re#"i)erea valeţelor co)itive ale raţiuii, u u!aila re#"i)erea uor $eter!iaţii ale ace#teia9, ci toc!ai o air!are Botăr/tă aace#teia+ De a"t, ua $itre #arciile "e care 3i le a#u!ă (e)el e#te e6act aceea $ea #coate la iveală cotra$icţiile 3i $e a arăta că ele #ut ece#are 3i că raţiueatre0uie #ă le $e"ă3ea#că2+ De3i, "etru (e)el, acea#tă cotra$icţie ori)iară ' caree#te "ri#ă raţiuea e#te u ele!et a0#olut u$a!etal, totu3i, cBiar uii $itree6e)eţii #ăi co#i$eră că e#te )reu $e cre%ut că oţiuile 3i cate)oriile $e 0a%ă ale)/$irii #ut ca"tive ale ace#tei cotra$icţii4+ Totu3i, ca !ai #u#, (e)el #e "la#ea%ă'tr-o lu)ă tra$iţie a $ialecticii, care "leacă $e la ar!ei$e & )/$itorul carei#"iră ca"itolul Ştiinţei logicii $e#"re nimic, $e a"t $e#"re icoereţa ace#tei$eter!iaţii a i!icului & trece "e la Socrate, lato 3i @at41 3i u #e #ie3te#ă air!e că lucrurile #tau cBiar a#tel+ Dar #e#ul "e care "are (e)el #ă 'l acor$ecotra$icţiei e#te cu totul altul acea#ta u e#te ici o cotra$icţie 'tre $ouăcoţiuturi $eter!iate, ca ' ca%ul cotra$icţiei $itre *u$ecăţi la Ari#totel #au@atH u e#te ici o cotra$icţie 'tre $ouă $eter!iaţii or!ale, a0#tracte ale)/$irii, cu! e#te ca%ul la ar!ei$e #au cBiar ' armenide al lui lato+Cotra$icţia, luată 'tr-u au!e #e#, e#te 'tre or!ă 3i coţiut, e#te

ia$ecvarea or!ei la coţiutul #ău, a#"ect care va i tratat ulterior+Oricu!, $i vre!e ce #"ue $e#"re cotra$icţie că e#te !otorul oricărei

evoluţii, (e)el e#te "ractic co#tr/# #ă #u#ţiă că acea#ta aectea%ă toate cate)oriile3i

2 G+ >+ F+ (e)el, Ştiinţa logicii, e$+ cit., "+ 2?+2 Ale6a$ru Sur$u, . -. F. "egel ( Ideea de sistem şi logica speculativă , ' Filosofia

modernă, e$. cit., "+ 1?5+4 MicBael For#ter, op. cit., "+ 15+41

Ibidem, "+ 1;+



4?

4; Ro0ert+ K+ i""i, op. cit., "+ 4?+

21

coce"tele $e care )/$irea $i#"ue42

+ Ceea ce ar co$uce la coclu%ia că #u0 iciu !otiv cotra$icţiile u tre0uie evitate #au co#i$erate u!ai a"arete, a3a cu!ar tre0ui #ă #e "roce$e%e $i "er#"ectiva itelectului44H $i!"otrivă, cotra$icţiatre0uie luată ca atare, ' #e#ul cel !ai tare+ A#tel, orice "o#i0ilitate a itelectului$e a itervei 3i a eli!ia cotra$icţiile e#te eli!iată, !ai cu #ea!ă că (e)el uar i acce"tat icio$ată ca, "/ă la ur!ă, a$evărul #ă ie $at 'tr-o !aierăuilaterală, "ri i6area $e "artea uei #i)ure $eter!iaţii, a3a cu! #-ar i "etrecut$i "er#"ectiva itelectului+ Cotra$icţia #u"ri!ată $e către itelect e#te rei#tituităcu a*utorul $ialecticii $e a3a !aieră 'c/t coce"tele #olicită co!"letarea "ricotra$ictoriile lor 8"ri atite%e9, ără $e care ar i co!"let li"#ite $e #e#45+ De#i)ur,itelectul "oate #ă ucţioe%e !ai $e"arte, $i vre!e ce cotra$icţia u #e i!"uela iveluri o0i3uite ale realităţii+ Cu alte cuvite, (e)el u iteţioea%ă #ă arate

că $ialectica tre0uie olo#ită "e#te tot 3i ' orice cote6tH at/ta vre!e c/t #e ră!/ela u ivel o0i3uit al 'ţele)erii, !o$elele "ro"u#e $e itelect vor ucţioa+ Dar,$acă #e trece $icolo $e #i!"la valoare ucţioală a cuo3tiţelor, cotra$icţiae#te $e eocolit+

Ace#ta e#te, '#ă, cote6tul )eeral $e utili%are a coce"tului cotra$icţiei 'ca$rul lo)icii+ De#"re cotra$icţie ca atare, ca !o!et al )/$irii, (e)el tratea%ă,'#ă, ' teoria e#eţei, laolaltă cu i$etitatea 3i $iereţa+ Dat ii$ a"tul că, $i

"uct $e ve$ere #trict lo)ic, #tructura care itră ' $i#cuţie ' ca$rul ace#tei "ărţi a#i#te!ului lo)icii e#te aceea a *u$ecăţii & #u0iect-"re$icat & ar i "o#i0ilă oiter"retare a coce"tului cotra$icţiei ca e6clu%iue reci"rocă 'tre $ouă *u$ecăţi$eter!iate+ Ace#t lucru ar a$uce cu #ie u ri#c '#e!at, "etru că (e)el u e#teicăieri ' lo)ica #a itere#at #ă e6"uă o teorie a cotra$icţiei "e care, a"oi, #ă oa"lice uor coţiuturi oarecare, ci iteţioea%ă #ă $e%văluie atura 3i ori)ieacotra$icţiei ' cBiar "roce#ul lo)ic+ Deci, u ar i vor0a $e#"re a "re%eta #tructuracotra$icţiei, ci, !ai $e)ra0ă, $e#"re a 'ăţi3a cotra$icţia ca !o!et al $e%voltăriii$eii lo)iceH ' !o$ evi$et, ace#t "roce# #e "oate re$uce la u a#a!0lu $e

"ro"o%iţii cotra$ictorii care, "ritr-u el $e iterveţie !i#terioa#ă, #ut #iteti%ate'tr-o a treia "ro"o%iţie care le cu"ri$e "e cele $ouă+ Nu!ai că #e!iicaţiacotra$icţiei ar i "ur 3i #i!"lu re$u#ă la aceea or!alăH ceea ce (e)el a re"u$iat "e'tre) "arcur#ul lo)icii #ale+

O "ri!ă *u#tiicare a tratării cotra$icţiei ' ca"itolul $e#"re e#eţă e#te $ată "ri a"tul că, #"re $eo#e0ire $e $octria iiţei, ' acea#tă #ituaţie tre0uie #ă #eacă o $iereţă clară 'tre ceea ce e#te e#eţial 3i ceea ce e#te ee#eţial4;+ A#tel,

$acă la ivelul teoriei iiţei #e re)ă#e#c $eter!iaţiile "u#e ca i!e$iate, ca #i!"le "re#u"ueri 8coce"t cu #e!iicaţie #"ecială, tratată "uţi !ai #u#9, e#eţa ur!ăre3teo "uere $eter!iată a i$eii #au, !ai e6act, u ră#"u# la 'tre0area 7ce e#te:,$eci o 'cercare $e a #"ue ceea ce e#te ' !o$ #u0#taţial ceva, u u!ai o#i!"lă

42 <+ N+ Fi$la=, op. cit., "+ ?+44 Dar ici u e#te vor0a $e#"re $oriţa $eli0erată a lui (e)el $e a i cotraituitiv #au $e a

e)a "rici"iul o-cotra$icţiei+ e%i 3i >alter @au!a, op. cit., "+ 11-12+



4

4; Ro0ert+ K+ i""i, op. cit., "+ 4+

21

45 <+ N+ Fi$la=, op. cit., "+ +



4

4; Ro0ert+ K+ i""i, op. cit., "+ 4+

21

air!are a a"tului că ceva e#te4?

+ Dacă lucrurile #tau a#tel, o "ri!ă #e!iicaţie acotra$icţiei e#te le)ată $e acea#tă i$ee a relectării ' altul a ceea ce, ' teoria #au$octria iiţei, era $at "ur 3i #i!"lu, e!i*locit, "ri #i!"la #ti"ulare a ueii"ote%e 8"re#u"ueri9+ . acea#tă #ituaţie, tratarea cotra$icţiei ' ca"itolul $e#"ree#eţă u #e le)iti!ea%ă "ri #i!"lul a"t că acea#ta #-ar re$uce la e6clu%iuea'tre $ouă *u$ecăţi & $octria e#eţei ii$ re$u#ă, ' ace#t cote6t, $oar la o teorie

a *u$ecăţii & ci toc!ai "ri a"tul că aici e#te "re#u"u#ă $eter!iarea a ceea ce e#tea"aret "ri ceva ce 'l ea)ă, ii$ #u0#taţial+ Ar i o#t i!"o#i0ilă tratareacotra$icţiei 8u utili%area, ci tratarea ei ca u coce"t i6at, a$ică $e$ucerea ei9 'teoria iiţei, $eoarece acolo e6clu$erea reci"rocă a $eter!iaţiilor #e 'ă"tuia

"ri $i#"ariţia uei $eter!iaţii ' alta $eci, uul $itre !o!etele cotra$icţieiera #u"ri!at, iar o $eter!iaţie u #e i6a "e #ie "ri altul, ci #e "ier$ea ' altul+ri ur!are, u #e "utea vor0i $e $ouă !o!ete $eter!iate, i6ate er!, care #ă#e e)e reci"roc, ca ' ca%ul e#eţei+ A#tel, la ivelul teoriei e#eţei, a"areţa8a$ică ceea ce era $at e!i*locit, iiţa9 e#te e)ată ca a"areţă, "etru a i "u#ă cae#eţă+ Acea#ta e#te o #e!iicaţie a cotra$icţiei, 3i au!e e)area e!i*locirii 3i

"uerea o0iectului ca relectare, $eci ca a"areţă care are $icolo $e ea o e#eţă+etru !o!et e#te clar că acea#tă #e!iicaţie a cotra$icţiei u are !ai i!ic 'co!u cu #e!iicaţia e6clu$erii reci"roce a $ouă *u$ecăţi #au a $ouă "re$icatecare #e #"u $e#"re acela3i #u0iect+ Totu3i, e6i#tă u ele!et co!u, cel "uţi '

"ri!ă i#taţă i$eea uui #u0#trat care "ri!e3te $eter!iaţiile e#eţiale+ A#tel,#tructura #u0iect-"re$icat "re#u"ue, "e $e o "arte, i$eea uui #u0iect $at ca iiţă,' !o$ a0#tract, e!i*locit+ Su0iectul e#te #u0#tratul "u# u!ai a0#tract, ca or!ă

care ur!ea%ă #ă "ri!ea#că $eter!iaţii e#eţiale $oar "ri iter!e$iul "re$icatului+Su0iectul e#te "re-#u"u# 8i"ote%ă & %'pot%esis, "uere #u09 ca iiţă, e!i*locit,iar "re$icatul 'l "ue ca e#eţă, relectat, $eci ca ii$ ceea ce e#te+ . ace#t cote6te#te *u#t recur#ul la #e!iicaţia ari#totelică a e#eţei, ca iiţă trecută & to ti en

einai & $eci care u !ai "oate că$ea #u0 acci$etalitatea 3i coti)eţa "e care lea$uce cu #ie ti!"ul+ De3i coce"tul e#eţei e#te le)at $e coti)eţă, "ri a"tulcă e#eţialul e#te !ereu ra"ortat la u ee#eţial, 3i "re#u"ue !i3carea ' ti!" 3itra#or!area ee#eţialului4, e#eţa e#te ceva i6at ' eteritate, $ată ' li!0a)er!aă "ri "artici"iul ver0ului 7a i:, ge/esen

4+ Ceea ce, $i "uctul $e ve$ereal cotra$icţiei, '#ea!ă că $eter!iaţia e#eţială u u!ai că ea)ă caracterule!i*locit al iiţei, ci 3i acci$etalitatea 3i coti)eţa 8"e care le "re%ervă toc!ai

"etru că le ea)ă, toc!ai "etru că #e i6ea%ă u!ai "ri ra"ortare la #cBi!0areaa ceea ce e#te ee#eţial e#eţa e#te e#eţă u!ai 'truc/t ea)ă a"areţa care$e"i$e $e eaH altel, 3i e#eţa 3i a"areţa #-ar "ră0u3i ' e$eter!iare94H "riur!are, e#te vor0a $e#"re a"tul că "o%itivul o0iectului, la ivelul e#eţei, u "oatei $at $ec/t "ri recur#ul la cotra$icţie 3i, i!"licit, la $ialectică+

4? Loc cit.

4 <o#e"B+ C+ Fla=, op. cit., "+ 5;+4 Ro0ert+ K+ i""i, op. cit., "+ 4?+



4

4; Ro0ert+ K+ i""i, op. cit., "+ 4+

21

4 <o#e"B+ C+ Fla=, op. cit., "+ 5;+



4

54 Ro0ert+ K+ i""i, op. cit., "+ 4+

21

De3i "ă#trea%ă #e!iicaţia ari#totelică a e#eţei, (e)el u "oate i acu%at căitro$uce ' lo)ică $eter!iaţia te!"oralităţii, a3a cu! ac uii co!etatori5+Acea#tă $eter!iaţie are locul #ău ' Filosofia naturii 3i u are ici u el $e eecta#u"ra $eter!iaţiei a"areţei+ Se!iicaţia caracterului $i#"aret al a"areţei e#teua $e atură otolo)ică u e#te vor0a $e#"re a"tul că u o0iect $eter!iat, iit,#e !o$iică ' ti!", $ar ră!/e el '#u3i, ci $e#"re a"tul că coce"tul a"areţeie#te $e a3a atură 'căt acea#ta "oate i $ată ' )/$ire u!ai "ri e#eţă+ ucru $ealtel evi$et $acă #e are ' ve$ere a"tul că, "e $e o "arte, trecerea $eter!iaţiilor $e or$iul iiţei ua ' cealaltă #e ace i#tataeu, $ar la ivel lo)ic, ' #e#uluei i!"o#i0ilităţi $e a i6a #e#ul ără a "ier$e $eter!iaţia 3i a a*u)e i!e$iat lacotrara ei 8ve%i !ai #u#9, iar, "e $e altă "arte, că #cBi!0area, iar u ti!"ul e#te cea' $i#cuţie+ Ori, coce"tul #cBi!0ării u "re#u"ue, ' ca%ul lo)icii, te!"oralitatea51+

O *u$ecată e#te u act i#tataeu al )/$irii, u e#te actul "#iBolo)ic al *u$ecăriiH a0ia ace#ta $i ur!ă #e "etrece ' ti!"+ Deter!iarea uui #u0iect "ri "re$icatele #ale #e ace ' ti!" la ivelul *u$ecării #au la ivelul li!0a*ului, u laivel lo)ic+ O iter"retare ' ter!eii te!"oralităţii a coce"telor Be)eliee$e trecere, relectare ' altul 3i $e%voltare ar tra#or!a cBiar lo)ica 'tr-o ilo#oiea aturii+

e l/)ă ace#te a#"ecte, e#te i!"ortat 3i a"tul că ' ca$rul teoriei e#eţei,$i#cuţia $e#"re cotra$icţie a"are ' "ri!a #ecţiue52, Esenţa ca reflectare 0n ea0nsăşi+ . ca$rul ace#tei #ecţiui e#te cu"ri# 3i ca"itolul Esenţialităţile saudeterminaţiile de reflectare, a cărei a treia "arte "oartă cBiar titlul $ontradicţia+Celelalte $ouă "ărţi ale ace#tui ca"itol #ut, cu! #-a vă%ut !ai #u#, i$etitatea 3i$iereţa+ Situaţia acea#ta #e e6"lică "ri !o$ul ' care (e)el a 'ţele# #ă trate%e

acea#tă "ro0le!ă a relaţiei $itre a"areţă 3i e#eţă+ A#tel, i$etitatea 3i $iereţa#ut $ate, ' cotra$icţie, ca i$etitate 3i $iereţă a a"areţei 3i e#eţei+ Mo!etuli$etităţii e#te re"re%etat $e e!i*locirea a ceea ce e#te $at ca iiţă, iar !o!etul$iereţei e#te $at $e caracterul $i#"aret al ace#tei iiţe e!i*locite+ Mai "reci#,ceea ce e#te, iiţa, e#te "u#ă ca "re#u"o%iţie, ca i$etitate a0#tractă, ca #u0#trator!al+ Dar acea#tă i$etitate, ca atare, e#te $i#"aretă, u "oate #ta "ri #ie, ciu!ai "ri e#eţă54+ Deci, ceea ce e#te $at ' !o$ e!i*locit u e#te ceea ce e#te, cie#te u altul, #i au!e e#eţa, $eter!iaţia #ta0ilă+ Cotra$icţia e#te #ite%a ' carea"areţa, ceea ce era $at e!i*locit, care #e "ier$e $atorită a"tului că u "oate

"er#i#ta "ri #ie, e#te "u#ă ca ii$ e#eţa+ Di "uctul $e ve$ere al #tructurii,cotra$icţia #e !eţie ' or!a $e ti" *u$icativ, ' care #u0iectul e#te "u# ca iiţă,$ar u u!ai ca i$etitate cu #ie, e!i*locit, ci 3i ca $iereţă cu #ieH $iereţa u

e#te $oar o $iereţă 'tre #u0iect 3i "re$icat 8acea#ta e#te $oar coce"tulalterităţii9+

5 Loc cit. Fla= co!ite acea#tă eroare, $e3i e#te oarte clar că (e)el, ' $i#cuţia $e#"re a"areţă

3i e#eţă, olo#e3te o!a lo)ică a *u$ecăţii 8#au o or!ă $e ti" *u$icativ9 ' #e#ul că "re$icatul ca#u0#taţial #e #"ue $e#"re u #u0iect care u e#te, "ri #ie, i!ic 8e#te $e or$iul e!i*locirii, aliiţei, e#te $i#"aret9+

51 etru ar)u!etarea ace#tei i$ei ve%i ierre-<ea a0ariPrre, Le concept %egelien, ' "egeliana,e$. cit., "+ ?-+

52e%i G+ >+ F+ (e)el, Ştiinţa logicii, e$+ cit., $uprins, "+ ;;+ Structura e#te "uţi $ierită '



4

54 Ro0ert+ K+ i""i, op. cit., "+ 4+

21

Enciclopedia ştiinţelor filosofice. Logica+



4

54 Ro0ert+ K+ i""i, op. cit., "+ 4+

21

Diereţa a"are ' #tructura *u$ecăţii ca atare, ' !o!etul ' care e#te "u# 3i "re$icatul 3i ace#ta e#te le)at "ri co"ulă $e #u0iect+ E6i#teţa "re$icatului arată că#u0iectul, "u# ca e!i*locit, ca iiţă, u "oate #ă ie el '#u3i, #ă "er#i#te "ri el'#u3i 8ca !ai #u#9+ ri ur!are, cotra$icţia u e#te 'tre #u0iect 3i "re$icat, ci '#tructura *u$ecăţii 8#au a or!ei $e ti" *u$icativ9 *u$ecata ca atare e#te "o#i0ilău!ai 'truc/t a"are cotra$icţia 'tre #u0iectul ca i$etic cu #ie 3i #u0iectul ca$ierit $e #ie, cotra$icţie ce a"are u!ai "ri "uerea "re$icatului ca e#eţă a#u0iectului+

Di "uct $e ve$ere lo)ic, '#ă, "ro0le!a #e "oate "ue 3i ' ter!eii lo)iciicla#ice+ A#tel, $acă o au!e $eter!iaţie a i$eii care ţie $e !o!etul e#eţeie#te "u#ă ca atare, ea e#te "u#ă #u0 or!a e#eţei, $eci relectată ' #ie, u #u0or!a iiţei, #i!"lu e!i*locită+ Di "uct $e ve$ere lo)ic, acea#tă $eter!iaţie ia

or!a *u$ecăţii, !ai "reci# a *u$ecăţii 7A e#te A:+ Acea#ta $eoarece u !ai "oate ivor0a, ca ' ca%ul teoriei iiţei, $e #i!"la a#ertare a i$etităţii cu #ie a lui A, $eci$e 7AQA:, care ar i o#t o #i!"lă i$etitate+ . ca%ul e#eţei e#te vor0a $e#"re$eter!iaţii relectate ' #ie, $eci $e or!a *u$ecăţii, ' care e#eţa #u0iectuluie#te $ată $e "re$icat+ A#tel, ' *u$ecata 7A e#te A:, A e#te "u# 3i ca #u0iect, 3i ca

"re$icat+ Totu3i, $i "uct $e ve$ere Be)elia, acea#tă *u$ecată coţie ' #ie ocotra$icţie cBiar 'tre or!a 3i coţiutul ei+ Acea#ta $eoarece or!a e#te cea a

*u$ecăţii, iar ' *u$ecată, "etru ca "re$icatul #ă i6e%e o e#eţă a #u0iectului, eltre0uie #ă #"uă u $ierit $e#"re #u0iect, 3i u #ă #"uă #u0iectul '#u3i, "etru căatuci #-ar recă$ea, la ivelul coţiutului, ' *u$ecata $e i$etitate+ Acea#ta$eoarece, $acă u #e ţie cot $e or!a lui 7A e#te A: & a$ică $acă u #e ţie cot$e co"ulă & $e a"t, acea#tă *u$ecată, $i "uct $e ve$ere al coţiutului, a#ertea%ăe6act acela3i lucru ca 3i 7AQA:+ Diereţa ii$ 'tre cele $ouă or!e+ Mai e6act,' 7A e#te A: e6i#tă o te#iue ere%olvată 'tre or!ă 3i coţiut, ceea ce 'i va

"er!ite lui (e)el #ă co#tate e6i#teţa uei cotra$icţii iterioare la ivelul e#eţei,care #e cere re%olvată+ A#tel, a"are *u$ecata 7A e#te K:, care, $i "uctul $eve$ere al coţiutului e#te a$ecvată & ' #e#ul că e#te o *u$ecată ' care "re$icatul#"ue u $ierit $e#"re #u0iect & $ar e#te ' #ie cotra$ictorie, $i vre!e ce A e#te

"u# ca i$etic cu u altul+ Că ace#t lucru #e "etrece e#te $e la #ie evi$et, $i!o!et ce *u$ecata a#ertea%ă că e#eţa lui A 8$eci i!"licit ceea ce $ă i$etitatealui A9 e#te K+ Ace#tea ar i cele $ouă !o!ete ale "roce#ului i$eii la ivelule#eţei, a!0ele la el $e "arţiale+ Evi$et, "ro0le!a e#te aici ua $e or!ă, u $ecoţiut, $eoarece toc!ai or!a *u$ecăţii "e care o olo#e3te (e)el e#te cea

ră#"u%ătoare $e cotra$icţie+ e $e altă "arte, cotra$icţia u e#te $oar 'tre $ouă *u$ecăţi or!ale, ci ' aceea3i *u$ecată acela3i coţiut care #e "ue "e #ie, A,e#te !ai 't/i $e or!a 7A e#te A: care #e $ove$e3te a i eroată "etru că or!aa#ertea%ă u coţiut care e#te o"u# ei, 3i au!e a#ertea%ă 7AQA:H !ai a"oi,acela3i coţiut, A, #e "ue "e #ie ' or!a 7A e#te A:, u$e A e#te luat ca K8$oar $i raţiui $e otaţie, "etru a u crea cou%iiH $e a"t, "etru (e)el e#tevor0a cBiar $e A9, ace#ta ii$ cBiar cotra$ictoriu+ ro0le!a u e#te a !eto$eiBe)eliee, ci a !o!etului e#eţei ca atare, care $uce la cotra$icţie 3i "ara$o6 55+Oricu!, e#te evi$et că (e)el u #e reeră u!ai la #i!"la cotra$icţie or!ală



41

54 Ro0ert+ K+ i""i, op. cit., "+ 41+

21

55 Loc. cit.



42 221

'tre $ouă *u$ecăţi ' care #e a#ertea%ă $e#"re u acela3i #u0iect $ouă "re$icatecotra$ictorii+ Dacă "roce#ul i$eii e#te re$u# la or!a #a #e a*u)e 3i aici, $ar (e)el e#te itere#at $e ori)iea ace#tor cotra$icţii+ Oricu!, #tructura )eerală a!eto$ei $ialectice "re#u"ue, !ai 't/i, i6area uui coce"t u!ai ca or!ă e#te

"u# A, care e#te li"#it $e u coţiut ca atare, ii$ $oar a0#tract+ A tre0uie a"oi,$eter!iat+ El are or!a coce"tului, $ar u are u coţiut, $eci u e#te cocret+A va i $eter!iat "ri ceva care 'l li!itea%ă, 'l "reci%ea%ă+ Deci, "ritr-u A+Deci, A e#te i6at ca A, $i vre!e ce e)aţia e#te aceea care $eter!iă, carecircu!#crie "e A+ Aici a"are or!a *u$ecăţii A "ri!e3te u coţiut, $eci#u0iectul A e#te $eter!iat "ri "re$icatul #ău A, $ar uitatea lor e#te e6terioară3i ar0itrară, ' #e#ul că, "e $e o "arte, u #e arată ece#itatea ace#tei uităţi, iar, "e$e altă "arte, A e#te, la r/$ul #ău, e$eter!iat+ Uitatea lor ia or!a

#ilo)i#!ului, ' care uitatea celor $ouă '3i vă$e3te ece#itatea+ Evi$et, "ro0le!acare ră!/e e#te $acă (e)el 'ţele)e "ri coce"t 8oţiue9, *u$ecată 3i #ilo)i#!e6act acela3i lucru ca ' lo)ica cla#ică, a#"ect a#u"ra căruia #e va revei ulterior+etru !o!et #e i!"ue co#tatarea că ace#tea #ut, eectiv, cele trei !o!eteale !eto$ei Be)eliee te%ă, atite%ă 3i #ite%ă+ Eroarea cea !ai )ravă ar iiter"retarea #trict #cBe!atică a ace#tora+ A#tel, $acă !o!etul te%ei "oate i re$at#i!0olic "ri A, ar i eroat ca, i$ieret $e #ituaţie, !o!etul atite%ei #ă iere$at "ri A+ De "il$ă, #tructura lo)icii, "e ca"itole, e#te !eoria fiinţei, !eoria

esenţei 3i !eoria conceptului+ Evi$et, iiţa, e#eţa 3i coce"tul alcătuie#c o 7!aretria$ă:5;, iar e#eţa e#te e)are a e!i*locirii iiţei, '#ă e#eţa u e#te u A+Di!"otrivă, la ivelul e#eţei i$eea e#te ' #ie $ivi%ată av/$, $i "uct $e ve$ere

lo)ic, or!a *u$ecăţii u$e atura #u0iectului e#te $ată $e "re$icat+ a el,coce"tul e#te #ite%a celor $ouă 3i are or!a lo)ică a #ilo)i#!ului 8#u0 re%erva!ai #u# "reci%ată9, $ar u e#te o #i!"lă co*ucţie a lui A cu A+ De altel,re"ro3urile a$u#e !eto$ei Be)eliee că ar $a a3tere la cotra$icţii care o ac $eeutili%at5? "ore#c $e la acea#tă #cBe!ati%are care a$uce "rea !ult a!ite $elo)ica !ate!atică actuală 3i are "rea "uţie ' co!u cu lo)ica #"eculativă #au culo)ica cla#ică+

Ua $itre ace#te critici, "ro0a0il cea !ai ra$icală, #e reeră la o cou%ie "ecare (e)el ar i ăcut-o 'tre 7a i: ca i$etitate 3i 7a i: ca "re$icaţie 5+ A#tel, 'tr-o *u$ecată 7A e#te K:, u uiver#al, K e#te "re$icat $e#"re u "articular A+reteţia lui (e)el ar i aceea ca *u$ecata #ă ie $e or!a 7AQK:H u!ai a3a!o!etul cotra$icţiei ivocat $e el ar a"ărea eectiv+ De a"t, ici !ăcar $i

"uctul $e ve$ere al *u$ecăţii cla#ice lucrurile u #tau a3a cu! #"u criticii lui(e)el, "etru că atuci ace#ta ar i o#t o0li)at #ă #e re%u!e la *u$ecăţile $ei$etitate $e ti"ul 7AQA:, ceea ce u #e 't/!"lă $e a"t+ Oricu!, i!"ortat e#tea"tul că o *u$ecată elul 7A e#te K: e#te "o#i0ilă u!ai 'truc/t #e air!ă, 'tr-uel, 3i o i$etitate 'tre A 3i K+ I$etitatea u #e air!ă '#ă tautolo)ic, ca ' 7A e#te

5; e%i, Eu)Pe Flei#cB!a, op. cit., "+ 4+5? e%i !ai #u#+5 Critica a"are la Kertra$ Ru##ell, ' Logic as t%e Essence of %ilosop%'+ e%i 3i Ro0ert



44 221

K+ i""i, op. cit., "+ 44+



45 221

A: 8#e "utea, la el $e 0ie, #crie 7AQA:, "etru că '#ea!ă e6act acela3i lucru$acă 7e#te: e#te luat u!ai ca i$etitate9, ci ' !o$ $ialectic, 3i ca $iereţă a lui A3i K+ A"are, '#ă, la ace#t ivel o $iicultate #e!iicativă ' ca%ul ' care *u$ecatae#te, totu3i, "re$icativă, e#te o0li)atoriu u a)a*a!et !etai%ic+ Deci, #u0iectul Aar tre0ui #ă #tea "etru u #u0#trat or!al, ico)o#ci0il, care "oate i $at u!ai

"ri tră#ăturile e6"ri!ate $e "re$icatul KH ceea ce, critic/$ vecBea !etai%ică,(e)el re#"i#e#e+ Mai !ult cBiar, ' tetativa $e a $e"ă3i "o%iţia Latiaă, (e)elre#"i#e#e 3i i$eea uui lucru-'-#ie Latia, care u "utea i ' ici u elcuo#cut, ale cărui tră#ături erau u!ai tra#ce$etal #u0iective5 acel #u0#trat,

"u# ca u ico)o#ci0il care "utea i, ' cel !ai 0u ca%, revelat, tre0uia #ă #e$ove$ea#că cognoscibil ' ilo#oia lui (e)el5+ ri ur!are, "uctul $e ve$ere ale#eţei "are a!eiţat e6act $e ceea ce (e)el critica#e la "re$ece#orii #ăi+ Totu3i,

(e)el reu3e3te #ă $e"ă3ea#că $iicultatea, "u/$-o "e #ea!a )/$irii rele6ive+A#tel, #e "are că acea#tă $iicultate e#te e6act !otivul "etru a u ră!/e la ace#tivel al #i!"lei rele6ii ' altul, $eoarece at/t $i "uct $e ve$ere lo)ic, c/t 3i $i

"uct $e ve$ere otolo)ic #u0iectul u "oate i e"ui%at ' tră#ăturile #ale;H a#tel, "etru a "ri$e i$etitatea lui A ca #u0iect, orice tetativă e#te #ortită e3ecului $acăacea#tă i$etitate va i $ată ' ter!ei rele6ivi+ Acea#ta '#ea!ă că at/t "o%iţiavecBii !etai%ici, c/t 3i tra#ce$etali#!ul Latia "ot !er)e u!ai "/ă laair!area uei te#iui $e ere%olvat 'tre #u0iect 3i e#eţa #a+ Di "uct $e ve$erelo)ic, #e!iicaţia e#te aceea că a$evărul u "oate i $at ' or!a *u$ecăţii, ii$ece#ară $e"ă3irea ace#tei or!e care are ' #ie 8$atorită )/$irii rele6ive9 '!o$ itri#ec, cotra$icţia+ Acea#tă #ituaţie e#te e6"lica0ilă ' cote6tul !ai lar) allo)icii Be)eliee care, "/ă la ur!ă, ti$e #ă )ă#ea#că or!a a0#olută ' care toate

ace#te cotra$icţii #ut re%olvate acea#tă or!ă u e#te, cu #i)uraţă, cea a *u$ecăţii 8$e a"t, u e#te $e ti" *u$icativ9+Date ii$ ace#te a#"ecte e#te $e re!arcat că !eritul lui (e)el e#te $e a i

#co# la iveală, cu a*utorul oţiuii #ale $e#"re cotra$icţie, te$iţa irea#că acoce"telor $e a trece uele ' altele, cBiar ' cele cotrare #au cotra$ictorii ;1+E#te vor0a, $eci, $e#"re o oarecare $ia!ică lo)ică a coce"telor, care u #ut "ur 3i #i!"lu #ta0ilite uivoc 3i "etru tot$eaua, ci ti$ #ă #e co!0ie 3i #ă #e

"reci%e%e uele "ri celelalte+ De#i)ur, ace#ta e#te re%ultatul uei aiităţi $ecoţiut al ace#tor coce"te, toate ii$, 'tr-u el, e6"re#ii ale a$evărului+ Ceea ce'#ea!ă, $i "uct $e ve$ere lo)ic, că, ' $eiirea #au #ta0ilirea uui coce"t,tre0uie #ă #e ţiă #ea!a $e 'te) #i#te!ul $i care ace#ta tre0uie #ă acă "arte8$e altel, (e)el air!ă u o $ată că a$evărul e#te 'tre)ul9+

5 Ro0ert K+ i""i, op. cit., "+ 45+5

Ibidem, "+ 4;+;

Ibidem, "+ 45+;1 <+ N+ Fi$la=, op. cit., "+ +

(662257583) Stefan-Dominic Georgescu - Hegel Despre Negatie Si Contradictie (1)

Documents

Transcript of (662257583) Stefan-Dominic Georgescu - Hegel Despre Negatie Si Contradictie (1)