Titlul

DEZVOLTAREA SI CONSOLIDAREA DIALOGULUI CIVIC - O PROVOCARE PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ DIN MEDIUL RURAL CLUJEAN

Descrierea bunei practici

Acest proiect a fost implementat în parteneriat: Asociaţia Pro Democraţia - Cluj Napoca Consiliul Judeţean Cluj şi Instituţia Prefectului Judeţului Cluj.

Scopul proiectului a fost acela de a asigura o comunicare eficientă între reprezentanţii diferitelor instituţii publice (Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean şi consilii locale ale comunelor) pentru a facilita schimbul de informaţii şi a îmbunătăţi actul decizional în mediul rural.

La nivelul judeţului Cluj, grupul ţintă a vizat în principal 50 de consilieri locali, 42 de cetăţeni din 6 comune ale judeţului, selectate, conform unor criterii prestabilite. În aceste comune au fost organizate sesiuni de instruire menite să asigure îmbunătăţirea actului administrativ şi să crească gradul de participare cetăţenească la procesul decizional. Temele abordate au vizat: responsabilităţi ale consilierilor locali, procedura de elaborare a actelor administrative, finanţe publice şi participare cetăţenească. În urma susţinerii acestor sesiuni, s-a evidenţiat şi o listă cuprinzând priorităţile comunităţii, problemele acesteia şi posibile soluţii identificate. Pentru o mai bună informare a cetăţenilor au fost tipărite materiale despre administratia publica locală şi bugetul localităţii, iar pentru multiplicarea rezultatelor a fost tipărit un „îndrumar” al consilierului local pe care l-a primit fiecare consilier local din cadrul consiliilor locale beneficiare.

Adresa de web a bunei practici:

http://brasov.apd.ro/index.php?pag=Publicatii

Problema identificată

Una din principalele probleme cu care se confruntă comunitatea la nivelul judeţului Cluj este insuficienta implicare a cetăţeanului în procesul de luare a deciziilor la nivel local. Nu există o tradiţie de relaţionare, de colaborare a cetăţenilor cu administraţia publică locală pentru îmbunătăţirea calităţii actului adminsitrativ. Majoritatea cetăţenilor nu cunosc rolul şi structura administraţiei locale, importanţa implicării lor în soluţionarea problemelor comunităţii odată cu rezolvarea propriilor probleme.

Luând în considerare aceste aspecte, proiectul şi-a propus pe de o parte să stimuleze comunicarea între reprezentanţii diferitelor instituţii publice (Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean şi consilii locale ale comunelor) pentru a facilita schimbul de informaţii şi a îmbunătăţi actul decizional în mediul rural. Proiectul a permis reunirea liderilor formali, a liderilor informali din comunitate şi a cetăţenilor pentru identificarea şi rezolvarea problemelor comunităţii.

Principalele obiective

Obiectivele acestui proiect au fost:

1. Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe pentru un număr de 50 de consilieri locali din 6 comune din judeţul Cluj în domeniile: administraţie publică locală, finanţe publice, participare cetăţenească.

2. Dezvoltarea unei culturi privind implicarea cetăţenilor în procesul decizional prin sporirea deschiderii instituţionale şi a transparenţei în adoptarea actului administrativ,

3. Diseminarea bunelor practici în activităţi specifice comunelor de la nivelul judeţului Cluj

Implementarea bunei practici durata, activităţi, management comunicare

La nivelul judeţului Cluj au fost selectate 6 comune, beneficiare ale acestui proiect: Baciu, Borşa, Corneşti, Sic, Tureni, Vad.

Pentru pregătirea instruirilor s-au elaborat, împreună cu reprezentanţii partenerilor implicaţi în proiect, o serie de materiale informative, suporturi de curs, prezentări power point. Planificarea sesiunilor de instruire s-a realizat în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor publice locale din comunele vizate, în funcţie de disponibilitatea acestora. Sesiunile de informare au avut loc în perioada iulie – august: Baciu (18.09.2009), Borşa (23.07.2009), Corneşti (31.07.2009), Sic (13.08.2009), Tureni (20.09.2009), Vad (05.08.2009). La aceste sesiuni de informare au luat parte 77 participanţi, în principal consilieri locali, primari, viceprimari, secretari ai Consiliilor Locale ale comunei dar şi delegaţi săteşti, funcţionari publici din cadrul primăriilor de comună, şef post poliţie. Distribuţia participanţilor a fost următoarea: Baciu (15 participanţi), Borşa (9 participanţi), Corneşti (17 participanţi), Sic (13 participanţi), Tureni (14 participanţi), Vad (9 participanţi).

Pe lângă suportul de curs, participanţilor la sesiunile de instruire le-au fost înmânate pliantele „Bugetul comunei tale” şi „Administraţia pentru cetăţeni”, precum şi o prezentare a proiectului „Mai aproape de cetăţeni”. Pliantele au fost distribuite în principal cetăţenilor comunelor ţintă dar şi altor comune din judeţul Cluj. Broşura „Mic îndrumar al Consilierului Local”, elaborată în partea a doua a proiectului a fost distribuită consilierilor locali din cele 6 comune, dar şi celorlalte consilii locale ale comunelor din judeţ.

Fiecare sesiune de instruire a fost structurată pe următoarele teme prioritare: elaborarea bugetului local, proceduri privind fundamentarea, redactarea şi iniţierea proiectelor de hotărâri de consiliu local, participarea cetăţenilor în procesul decizional, întrebări şi răspunsuri.

Prima parte a sesiunilor de instruire a fost dedicată prezentării tematicii menţionate mai sus, pe baza suportului de curs elaborat şi a prezentării în power point, punându-se accent pe prevederile legislaţiei în domeniu. A doua parte a sesiunilor a fost deschisă întrebărilor şi expunerii problemelor cu care se confruntă consilierii locali şi primăriile comunelor, în luarea deciziilor, formularea hotărârilor de consiliu local şi comunicarea cu cetăţenii. Cele mai multe întrebări au vizat bugetele local, alocarea fondurilor de către Consiliul Judeţean şi Ministerul Finanţelor, aspecte legate de legalitatea actelor (forma şi fondul hotărârilor de consiliu local), atragerea de fonduri europene nerambursabile, comunicarea dispoziţiilor primarilor şi a hotărârilor consiliilor locale şi comunicarea consiliilor locale şi a primăriei cu comunitatea locală.

Preocuparea majoră a consiliilor locale şi a primăriilor o reprezintă atragerea fondurilor necesare pentru a rezolva probleme majore în comunitate. Din păcate, bugetele locale de care dispun comunele nu se ridică la nivelul aşteptărilor acestora şi nu pot să asigure acoperirea cheltuielilor necesare. Creşterea bugetelor locale este asigurată în mod cert de fondurile europene pe care comunele le atrag (taxe, impozite locale), deoarece constatăm că bugetele locale sunt destul de reduse datorită nivelului de trai foarte scăzut în mediul rural, lipsit practic de investitori locali (în unele comune nu există nici un agent economic).

Atragerea de fonduri europene este considerată o soluţie absolut necesară pentru a asigura dezvoltarea comunelor şi a rezolva probleme majore în comunitate. Pentru primării acest lucru a reprezentat o prioritate, acestea depunând eforturi pentru a obţine astfel de fonduri, însă, constatăm că există comune care nu au derulat nici un proiect finanţat din fonduri nerambursabile (ex. Comuna Borşa).

O problemă des menţionată o reprezintă alocarea resurselor financiare pentru elaborarea documentaţiei necesare şi consultanţa în domeniu (studii de prefezabilitate, obţinerea a diverse autorizaţii,

proiecte de modernizare/construcţie, etc, cereri de finanţare), resurse care se asigură din bugetul local şi care nu vor fi rambursate în cazul în care proiectele depuse nu vor fi aprobate. Participanţii au menţionat totodată şi volumul mare de documente care se cer în vederea depunerii dosarelor pentru accesarea fondurilor europene.

În urma sesiunilor de instruire şi a discuţiilor ulterioare cu reprezentanţii administraţiei publice locale, s-au conturat planuri de acţiune locală pentru fiecare comună implicată în proiect. Acestea oferă informaţii privind: principalele probleme cu care se confruntă comuna, activităţile propuse spre derulare anul acesta, dificultăţile majore în soluţionarea problemelor identificate şi modalităţile cele mai eficiente de comunicare cu cetăţenii .

S-a remarcat însă insuficienta pregătire de specialitate a consilierilor locali în ceea ce priveşte elaborarea propunerilor de hotărâri de consiliu, a bugetului, a strategiei locale, punerea în aplicare a acesteia, etc. Deşi şedinţele de consiliu local sunt publice, foarte puţini cetăţeni participă sau se arată interesaţi să participe la aceste şedinţe. În mare măsură, faptul că şedinţele lunare ale CL sunt deschise participării este considerat de către consilieri ca o modalitate de a atrage sau de a implica cetăţenii în aceste activităţi. Alte „instrumente” utilizate de administraţia publică locală pentru a informa şi a se informa despre părerile cetăţenilor sunt considerate a fi audienţele sau întâlnirile zilnice cu cetăţenii din comună. De multe ori, nemulţumirile cetăţenilor apar deoarece aceştia nu sunt informaţi adecvat şi periodic despre ceea ce se întâmplă în consiliul local sau despre activităţile primăriei.

Participarea cetăţenilor la elaborarea bugetului local, conform prevederilor legislative nu este o practică des întâlnită la nivelul comunelor, doar o comună din cele şase implicate în acest proiect, au organizat dezbateri publice pe tematica bugetului local în ultimii ani. Ar fi util să se deruleze activităţi pentru facilitarea accesului la informaţii a cetăţenilor şi implicarea acestora în formularea bugetului local la nivelul comunelor, mediul rural fiind vitregit din acest punct de vedere .

Secretarii consiliilor locale ale comunelor au avut o importantă contribuţie pe aspecte de comunicare şi schimb de informaţii cu primăriile/ consiliile locale implicate, în elaborarea proiectelor şi a hotărârilor de consiliu local, stabilirea agendei pentru şedinţele consiliului local, comunicarea cu consilierii locali şi primarul/viceprimarul, elaborarea bugetului local, pregătirea documentelor necesare pentru şedinţele consiliului local, prezentarea proiectelor de accesare a fondurilor nerambursabile, comunicarea cu cetăţenii, etc.

Scopul şi încadrarea bunei practici în funcţie de documentele programatice

Instituţia Prefectului judeţului Cluj şi-a conturat în strategia de dezvoltare a instituţiei obiectivul specific - creşterea gradului de transparenţă şi deschidere instituţională prin cointeresarea clienţilor în îmbunătăţirea calităţii serviciilor de la nivelul judeţului Cluj prin încheierea şi consolidarea unor parteneriate care să aducă un plus de valoare activităţilor acestui proiect. Sporirea eficienţei serviciilor, creşterea transparenţei instituţionale şi a gradului de satisfacţie a cetăţeanului este în deplin acord cu obiectivele asumate în relaţia cu Uniunea Europeană în domeniul reformei şi modenizării administrative.

Proiectul se încadrează şi în obiectivele de guvernare asumate prin capitolul 22 – Reforma administraţiei publice, din Programul de Guvernare pentru perioada 2009-2013 respectiv în obiectivele asumate de Guvernul României după momentul aderării la Uniunea Europeană.

Filiala Cluj a Asociaţiei Pro Democraţia a implementat în perioada decembrie 2008- octombrie 2009 proiectul „Mai aproape de cetăţeni”. Proiectul s-a derulat în judeţele Cluj, Braşov, Sibiu şi a fost coordonat de către Asociaţia Pro Democraţia Club Braşov.

Proiectul “Mai aproape de cetăţeni”, a fost finanţat prin programul Phare 2006 componenta Creşterea rolului societatii civile in procesul de integrare a României.“Mai aproape de cetăţeni” a avut ca scop reprezentarea eficientă a intereselor cetăţenilor din comunităţile vizate.

Elemente novatoare:

Promovarea comunicării directe, a colaborării şi dialogului între Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, consiliile locale, societatea civilă şi cetăţeni prin întâlniri faţă în faţă,

Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe specifice în domenii cum ar fi – financiar, buget atât pentru consilierii locali cât şi pentru cetăţeni,

Sprijinirea autorităţilor în demersurile de implicare a cetăţenilor în actul decizional, Sporirea nivelului de informare al cetăţenilor cu privire la drepturile lor în relaţia cu autorităţile publice locale şi cu privire la pârghiile de intervenţie în eficientizarea actului administrativ, Metodele diverse de lucru abordate cu prilejul deplasărilor – discuţii, prezentări power-point,

identificate la faţa locului, Elaborare şi diseminarea unor materiale suport – pliante, broşuri

Resurse utilizate/alocate bunei practici

Surse financiare: bugetul proiectului Mai aproape de cetăţeni

Resurse umane:

2 manageri publici din cadrul instituţiei

funcţionari publici din cadrul instituţiei prefectului si consiliul judeţean

asistent de proiect Asociaţia Pro Democraţia

Resurse materiale: calculator, imprimantă, laptop, videoproiector, hârtie xerox, hârtie fax, tonner pentru imprimarea materialelor, maşină pentru deplasări în teritoriu, combustibil, telefon, fax, acces la internet.

Lecţii învăţate

Deplasările în teritoriu la unităţile administrative-teritoriale pentru prezentarea diferitelor subiecte au stârnit interesul pentru dezbaterea unor soluţii practice pentru anumite probleme specifice.

Deşi şedinţele consiliului local sunt publice, foarte puţini cetăţeni sunt interesaţi să participe la aceste şedinţe. În mare măsură, faptul că şedinţele lunare ale consiliului local sunt deschise participării este considerat de către consilieri ca o modalitate de a implica cetăţenii. Alte „instrumente” utilizate de administraţia publică locală pentru a informa şi a se informa despre părerile cetăţenilor sunt considerate a fi audienţele sau întâlnirile zilnice cu cetăţenii din comună.

Unităţile administrative-teritoriale nu au încetăţenite proceduri formale în domeniul relaţiilor publice, nu au un program prestabilit pentru acestea.

Informarea cetăţenilor se realizează prin metode informale – multe informaţii se transmit verbal, de la persoană la persoană, fără a fi consemnate în scris, continutul lor fiind uneori deformat.

Se remarcă interesul scăzut în rândul consilierilor locali din mediul rural pentru autopeerfecţionare sau pentru promovarea unor proiecte de hotărâri de consiliu cu implicarea cetăţenilor dar şi mentalitatea

conform căreia o instituţie superioară ca autoritate – instituţia prefectului, consiliu judeţean – ar trebui să intervină imperativ, sa îi sprijine sau chiar să impună unele decizii a căror soluţionare este de competenţa lor exclusivă.

Prezentările sporadice de acest gen nu reprezintă soluţii pentru problemele lor, astfel de întâlniri ar trebui pe viitor să devină normalitate, să aibă un caracter de regularitate.

Rezultate

Îmbunătăţirea colaborării interinstituţionale între Consiliul Judeţean, Instituţia Prefectului şi autorităţile locale din mediul rural, prin furnizarea de informaţii specializate şi acordarea de consultanţă în anumite domenii de specialitate

Întărirea rolului Instituţiei Prefectului în susţinerea democraţiei şi sporirea vizibilităţii acestora prin intermediul conferinţelor de presă, materialelor publicate în cadrul proiectului, asistentei acordate autorităţilor locale din mediul rural;

Elaborarea de planuri de acţiune specifice fiecărei unităţi administrative-teritoriale Instruirea pe domenii specifice a 50 de consilieri locali din mediul rural şi acordarea de

asistenţă pentru 6 autorităţi publice locale. Dezvoltarea mentalităţii participative la procesul decizional şi creşterea interesului pentru

participarea la actul decizional, Elaborarea şi diseminarea pliante, broşurii „Mic îndrumar al Consilierului Local” Creşterea gradului de încredere în autorităţile publice locale a cetăţenilor

Descrierea referinţelor: acordul de parteneriat, ordinul prefectului pentru desemnarea responsabilului de implementarea proiectului, adresa nr. 4859/2009, invitaţii, materialele informative (agenda sesiunilor de instruire, prezentări power point, broşurele, pliante, Ghidul –Mic Îndrumar al consilierului local, listele participanţilor, planurile locale ale comunelor, comunicate de presă, articole de presă, poze.

Link-uri

http://brasov.apd.ro/index.php?pag=Publicatii