655-Curs 3 Seria C- Determinantii Cererii Turistice

8/2/2019 655-Curs 3 Seria C- Determinantii Cererii Turistice

1/44

Particularitatile pietei

turistice

Cererea turistica

Determinantii cererii

turistice


2/44

PIATA TURISTICA reprezinta locul de

confruntare al ofertei turistice (materializata

in producia specifica) cu cererea turistica

(expresia trebuinelor, dorinelor i aspiraiilor

turitilor);

- este parte integranta a pieei serviciilor (n

particular) i a pieei globale (n general);


3/44

complexitate, dat de componentele

produsului turistic (bunuri i servicii,

elemente tangibile i intangibile);

opacitate, dat de elementele intangibile

ale produsului


4/44

Opacitatea pieei turistice este datoratparial: insuficienei definiri a cerinelor de ctre turiti; invizibilitii ofertei; dificultii de sintetizare a informaiilor primite; experienelor anterioare

Alte caracteristici importante ale pieeituristice sunt reprezentate de:

hipersensibilitatea acesteia la variaiile mediului(elasticitatea i dinamismul); mobilitate; concentrarea (n timp i spaiu).


5/44

Piata bunurilor materiale Piata turistica

Locul de productie poate fi diferit delocul de consum al bunurilor

Productia si consumul coincid in spatiusi timp

Bunurile sunt produse si apoiconsumateBunurile pot fi livrate la locul de

consum

Turistul se deplaseaza spre locul deconsum

Locul de formare al cererii pentrubunuri poate fi acelas cu locul deconsum

Locul de formare al cererii turisticedifera de locul de consum

Oferta de bunuri materiale destinatevanzarii poate fi cel mult egala cu

productia

Oferta turistica poate fi mai mare saucel putin egala cu productia turistica

Procesul productiv al bunurilormateriale inglobeaza atat materieprima cat si tehnologie si know-how

Produsul turistic poate fi o combinatiede elemente materiale si imteriale

Existenta si inregistrarae stocurilor debunuri materiale

Serviciile nu sunt stocabile, deciproductia turistica va fii intodeauna

egala cu consumul


6/44

4 determinani, avnd la baz teoriile comeruluiinternaional, explicpoziionarea rilor n

comerul internaional cu servicii turistice: teoria dotrilor factoriale teoria costurilor comparative teoria avantajului absolut

teoria cereriiAceti patru determinani explic distribuia fluxurilor turistice

internaionale, precum i tendinele acestora.

OFERT

CERERE


7/44

Cererea turistica:

reprezinta ansamblul persoanelor care isimanifesta dorinta de a se deplasa periodic sitemporar in afara resedintei proprii pentru alte

motive decat acela de a presta o activitateremunerata.

Cererea turistica se formeaza la locul de resedinta

al turistului pe care il numim bazinul cereriicaracterizat prin diferite trasaturi etnice,economice, sociale si politice ale teritoriuluinational.


8/44

cererea turistica diferentiata in functie de:

tipologia socio-profesionala a clientului;

forma de turism;

caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat;

sursele financiare disponibile;

motivatiile de consum turistic.

cererea turistica - grad de spontaneitate mai mare decatcererea de marfuri.

cererea turistica - sustinuta de motivatia turistica (profundpersonala si subiectiva).

cererea turistica este:

dinamica;

diversa piata opaca

eterogena

cu o sezonalitate accentuata


9/44

Importul de turism survine, in principiu, inurmatoarele situatii:

turismul importat completeaz oferta intern similar,

adresndu-se cererii interne ce rmne neacoperit;

condiiile din ara importatoare nu sunt corespunztoarepentru producerea eficient a ofertei necesare satisfaceriicererii interne

cererea intern este interesat de un tip de turismcomplementar i diferit fa de cel disponibil pe piaaintern;

oferta intern, caracterizat prin calitate i preuri ridicate,este exportat, iar pentru satisfacerea cererii interne se

apeleaz la importul de turism.


10/44

forma de materializare a cererii;

include totalitatea cheltuielilor efectuate decererea turistica pentru achizitionarea unor serviciisi bunuri legate de motivatia turistica. Consumul

turistic se realizeaza in cadrul bazinului oferteiimplicand deplasarea

Se realizeaza in mai multe etape:

Inainte de deplasare In timplul deplasarii La locul de destinatie


11/44

Cosul de consum turistic este alcatuit din:

cazare; restauratie (detine intre 40% si 50% din totalul

consumului); transport, agrement si alte consumuri specifice (30%-

50%);

alte cheltuieli.

Consumul turistic manifesta o puternica concentrare intimp , spatiu si in motivatie.

Transforma cererea in consum efectiv.


12/44

Teoria cererii st la baza explicrii dezvoltrii i intensitiicirculaiei turistice internaionale

Teoria cererii a fost fromulat de Linder (1961) Nou teorie a comerului internaional - bazat pe cererea

intern sau cererea reprezentativ Specializarea internaional a unei ri - existena unei cererituristice interne suficient de mari i de puternic motivate ncts creeze condiiile existenei unei industrii turistice adecvate

Concluzii:

- dezvoltarea turismului internaional este rezultatul condiiilorcreate de cererea intern

- o alt explicaie a schimburilor internaionale este cerereapentru elemente de ofert diferite - a demand for difference

Cererea explic nu numai cauza specializrii n turism, dar iintensitatea aesteia.


13/44

Factorii endogeni caregenereaza cererea turistica

sunt:

1. MOTIVATIA

2. VENITUL3. TIMPUL LIBER


14/44

1. Etapa transformarii motivatieiin reactii.

2.Etapa transformarii demersuluicomercial in consum.


15/44

Kotler 3 stadii n apariia nevoii: stimuli externi sau interni ce determin predispoziia

spre o anumit clas de produse nevoile vor putea fi satisfcute prin achiziionarea

unui anumit produs din acea clas

nevoile identificate activeaz dorineleStimuli -> nevoi -> dorine -> motivaiiDin perspectiva operatorilor din turism, nelegerea

nevoilor satisfcute prin consum turistic nu estesuficient pentru dezvoltarea imaginii produsuluituristic i a atributelor destinaiei turistice.

Satisfacerea dorinelor este un factor maiimportant pentru procesul decizional. Cea maibun metod pentru nelegera dorinelor esteexaminarea motivaiilor (n calitate de dorineexprimate).


16/44

Ierarhia nevoilor - Maslow

Belongingness

needs

Esteem needs

Self-

actualization

needs

Safety needs

Physiological needs


17/44


18/44

Oamenii cltoresc (Dann, 1977) pentru c sunt:- activai ca urmare a aciunii unor factori interni (push factors)- atrai ca urmare a manifestrii unor factori externi, dependeni de

caracteristicile destinaiei (pull factors)n mod tradiional, factorii de activare explic dorina de a

pleca n vacan, n timp ce factorii de atractivitate explicalegerea destinaiei.Factorii de activare:- motivaii socio-psihologice- explic dorina de a pleca n vacan

- aciunea lor se refer la orice destinaie de pe piaa turisticFactorii de atractivitate:- motivaii determinate de o anumit destinaie- explic alegerea unei destinaii- aciunea lor se refer la o anumit destinaie de pe piaa turistic


19/44


20/44

5. -Mentinerea sau cresterea prestigiului social vizitareaanumitor destinatii turistice care demonstreaza statutulsocial (Londra, New-York, Paris)

6. Interactiune sociala:- calatorii cu cei care au in comun

hobby-uri;

7. Oportunitate sexuala (turism tolerat)

8. Motivatie educationala:9.Autoregasire- turism religios

10.Activitate onirica: destinatii la care au visat de mult timp

11. Achizitionarea de bunuri (shopping tourism)


21/44

Middleton

De afaceri Fiziologice Culturale/psihologice/educai

onale Sociale/de comunicare

interpersonal i etice Recreative/de divertisment Religioase

Crompton

De evadare De auto-regsire De relaxare, recuperare Meninerea sau creterea

prestigiului social Ludic Familial Interaciune social Oportunitate sexual

Economic achiziionarea debunuri Activare oniric Educaional


22/44

Venit = sursa de finantare a oricarui consum

Repartitia venitului national si formarea veniturilorindividuale definesc locul consumului turistic in consumultotal.

Venit total individ= venit satisfacere nevoi vitale + venitsatisfacere alte nevoi create de individ (turism).

Structura consumului individual este strans legata de

structura societatii, grad de dezvoltare economica,mentalitate etc

Tari bogate: ritmul cresterii cererii turistice este mai maredecat ritmul de crestere a veniturilor individuale.


23/44

VENITUL

venitul - cererea de turism internaional venitulnu va determina cererii preurilenu vor determina cererii

preurile rapid a cereriiCererea turistic: Elastic la creterea veniturilor & inelastic la creterea

preurilor ECV > 1 ECP < 1

Ineastic la scderea veniturilor & elastic la scdereapreurilor Esv < 1 Esp > 1


24/44

Corelaia venituri (discreionare) cheltuielituristice

Et = f(Ydis) = f{[ ( Ya) - ( Eb), S ]} Ya = f( Y-T ) Eb = f(P1....n, I)

Ct = cheltuieli turistice Ydis = venit discreionar Ya = venit disponibil Eb = cheltuieli pentru bunuri i activiti consumate n afara timpuluiliber S = economisiri Y = venit brut T = taxe P1...n = preurile produselor i serviciilor consumate n afara timpului

liber I = rata dobnzii

Concluzie: variaiile cererii turistice nu pot fi anticipate numai pe bazadinamicii factorilor ecoomici


25/44

CAUZE MODIFICARE TIMP LIBER:

Cresterea duratei de viata Scaderea timpului de munca manifestata in 4 diresctii

(reducerea duratei zilnice de lucru, reducerea durateisaptamanale de lucru, reducerea numarului de saptamani

de lucru, flexibilitatea programului de munca) Dezvoltarea progresului tehnic Cresterea duratei de scolarizare Cresterea demografica, satisfacerea revendicarilor sociale

Cresterea calitatii vietii Consumul turistic coexista sau poate intra in competitie

cu alte activitati de timp liber (cultura, sport, recreereetc)


26/44

Modalitati de percepere a timpului liber(Zuzanek &

Manell):

De alternativa- individul trebuie sa decida dacamunceste mai mult pentru a avea venituri mai mari sau vamunci mai putin pentru a avea TL mai mult

De compensare: TL este privit ca o compensare adezavantajelor si a eforturilor generate de timpul demunca

De intrepatrundere:

De neutralitate: munca este perceputa individual fata deTL. TL este perceput in functie de motivatiile sicaracteristicile fiecarui individ.


27/44


28/44


29/44

1. Costruri-preturi

2. Distanta

3. Cursul de schimb

4. Modificarile demograficeilor

5. Progresul tehnic

6. Factorii politici

7. Turismul durabil si mediul

8. Protectia sanatatii

9. Dezvoltarea resurselor umane

10. Comportamentul consumatorilor

11. Diversificarea produselor si concurenta


30/44

preurile relative ale produselor turistice:

Elasticitate ncruciat reacia cererii pentru un produs la

modificarea cererii preului unui alt produs

produse concurente sau substituibile semn pozitiv

produse complementare semn negativ

Preul produselor turistice n comparaie cu preul altor

produse

Rata inflaiei i cursul de schimb


31/44

Diferentele intre lungimile sejuruluiniveleaza diferentele intrepreturile fob

Nivelarea preturilor fob intre doua destinatiituristice diferite se poate obtine si prindiferentierea calitatii

Pretul ofertei turistice se modifica sicuprinde pretul parcurgerii distantei intrecele doua repere.


32/44

Cererea turistic influenat de urmtorii factori:gravitaia stimuleaz cltoriile, atrgnd turitii spre o

anumit destinaiefriciunea ngreuneaz deplasarea ineria de pronire mpiedic declanarea micrii,

independent de distan ineria de micare reduce efectul friciunii distana marginal stimuleaz cltoria peste un anumit

punctfora centrifug atracia destinaiilor periferice


33/44

Erorile de estimare a distanei cognitive percepiifalse utilizate n procesul decizional:

Supraestimarea distanei costuri ridicate, cltoriilungi, risc crescut potenial de a angaja cltoria

sczut Subestimarea distanei: iniial crete atractivitatea destinaiei, precum i potenialul

de a angaja cltoria. Conduce la ateptri/anticipri nerealiste - insatisfacie


34/44

Relaia distan & dorina de cltorie

Ct = f( F, O, Da) + f( R)Dc = f [ ] = f [(p, t, 1/v, 1/,1/ )+ f(P)]

TD = f(Ct, Dc)Accessibility = Da + Dc + P

Ct = costul transportului F = costul carburantului O = alte costuri, inclusiv

administrative R = rata profitului companiilor de

transport Da = distana obiectiv Dc = distana subiectiv = mijlocul de trasport

p = preul t = timpul destinat transportului

v = viteza = confort, efort sczut

= agrement TD = cererea de transport

P = permeabilitate


35/44

CURSUL DE SCHIMB: Variatia cursului valutar determina aparitaia riscului valutar

datorat diferentei intre momentele de decontare

Aprecierea valutei tarii exportatoare determina micsorareanumarului de turisti si orientarea lor catre alte destinatii

MODIFICARILE DEMOGRAFICE

Populatia= izvor pentru cererea turistica Tarile in curs de dezvoltare: intre cresterea demografica si

consumul turistic exista o relatie inversa.

Factorul demografic isi manifesta incidenta asupraturismului, stimulandu-l in acele regiuni in care existaconditii: materiale, sociale si culturale


36/44

Studiu realizat asupra turistilor din Canada si Statele Unite ale Americiicu privire la motivatia de calatorie in functie de segmentele de varsta:

Grupul tanar (youth market) (18-35 ani, fara copii mai mici de 20 de ani acasa), 20%,au venituri mai mici decat media, energie puternica si dorinta de a calatori, spirit deaventura, utilizeaza internetul ca modalitate de rezervare (iubesc sporturile

extreme)

Grupul de familie(family market)(cu copii mai mici de 20 de ani acasa), 33%,educatie si venituei peste medie, sunt putin predispusi sa exectueze calatorii sauexcurii de scurat durata, marea majoritate a cheltuielilor de vacanta sunt destinateactivitatiilor recuperative.

Grupul matur (matur market) (36-65)- fara copii, 32%, relativ bine educati, predispusila activitati de expluatare in timpul vacantelor, iubesc calatoriile in natura si celedestinate culturalizarii

Grupul varsnicilor (senior market), peste 65 de ani, fara copii acasa, 15%, venituri sieducatie sub medie, nu vad vacanta ca pe o oportunitate de relaxare, sunt dispusi safaca calatorii de expluatare, sa angajeze ghizi, se informeaza si apleleaza la pliante

turistce, deci apeleaza la servicii cu valoare adaugata.


37/44

URBANIZAREA Cu cat gradul de urbanizare este mai ridicat , si aglomerarile

urbane sunt mai dense, cu atat creste in mod absolutvolumul cererii turistice.

Locuitorii centrelor urbane au tendinta de a se indreptaspre zone mai putin poluate si urbanizate, preferadestinatiile din tarile in curs de dezvoltare.

COMPORTAMENT CONSUMATOR

PROGRESUL TEHNIC Dubla actiune asupra cererii turistice:

Dezvoltarea progresului tehnic a condus la cresterea cereriituristice (trenuri de mare viteza, servicii hoteliere de inaltacalitate)

Progresul tehnic poate reprezenta un factor negativ in calea

turismului traditional( exemplu aparitaia bookingului online acondus la falimentarea agentiilor de turism ).


38/44


39/44

TURISMUL DURABIL SI MEDIUL Turism durabil= capacitatea unei destinatii traditionale de a-si

mentine competitivitatea in raport cu noile destinatii, de aatrage noi vizitatori, de a-si pastra caracterul original, unic side a nu prejudicia mediul ambiant

Ecoturismul si turismul ecologic

PROTECTIA SANATATII Factorii cheie care determina riscul din punvct de vedere al sanatatii

la care este expus turistul:

Destinatia Durata si sezonul calatoriei

Scopul calatoriei

Standarde de acomodare si de igiena

Comportamentul calatorului

Specificatii cu privire la sanatatea calatorului


40/44


41/44


42/44


43/44


44/44

FACTORUL POLITIC (Harta risc politic)

655-Curs 3 Seria C- Determinantii Cererii Turistice

Documents

Transcript of 655-Curs 3 Seria C- Determinantii Cererii Turistice