637_6390
1
DOCUMENTAR 24 mai 2008 – pag. 11 www.agenda.ro Bucatele tradiţionale trebuie neapărat gustate Nu se poate să călătoriţi - că tot se apropie perioada concediilor - în străinătate și să nu luaţi la cunoștinţă, ală- turi de muzee, tradiţii sau fru- museţi naturale, de bucătă- ria locală, componentă obli- gatorie a imaginii pe care ne-o facem despre cutare colţ din Europa. Turismul gastronomic nu e ceva nou și nici măcar ieșit din co- mun. Există sejururi specia- lizate, cu degustări, cu ghid, cu… tot tacâmul, și la pro- priu și la figurat. Dar chiar dacă nu ne axăm vacanţa în totalitate pe deliciul gustativ- olfactiv, merită să știţi, înain- te de a pleca la drum, cam cu… ce se mănâncă ţara respectivă. Austria Este de la sine înţeles că, odată ajunși în Austria, trebu- ie să încercaţi șniţelul vienez, una dintre celebrităţile gastro- nomice ale lumii. Un alt pre- parat tradiţional este carnea fiartă sau „Tafelspitz“. Friptura de gâscă, servită în special la ocazii festive, poate fi coman- dată în orice perioadă a anu- lui, nu ezitaţi deci să coman- daţi „eine gute Fettgans“ - o gâscă bună și grasă. Dacă preferaţi însă o mâncare mai ușoară și fără grăsimi, căutaţi „Spatzle“ - tăiţei cu cartofi sau „Steinpilze“ - ciuperci specifice zonei. O altă specialitate sunt ștrudelele prezente într-o gamă variată. Austriecii exce- lează când este vorba de de- sert. La Viena, nu ezitaţi, încer- caţi renumitul tort „Sacher“ și cu siguranţă nu veţi regreta. În ceea ce privește vinurile, sunt preferate de regulă vinurile albe celor roșii. Cel mai cu- noscut și apreciat este „Gum- poldskirchen“, însă călugării de la Klosterneuburg - o ve- che mănăstire pe malul drept al Dunării, fac cel mai bun vin alb al Austriei. Pentru amatorii de vin roșu, cel mai căutat sortiment este Vöslauer de la Vöslau. Berea cea mai cunos- cută este Gösser, produsă in Styria. În Salzburg în schimb, probabil toată lumea o să vă recomande Augustiner Brau. Belgia Bucătăria belgiană este foarte asemănătoare cu cea franceză, dar fiecare regiune din ţară are specialitatea sa. Ceea ce i-a asigurat Belgiei celebritatea este însă cioco- lata produsă aici. Marii pro- ducători, „Godiva“ și „Leoni- das“, au magazine în princi- palele orașe, pralinele și tru- fele preparate de ei fiind unul din motivele pentru care merită să vizitaţi Bruges, An- vers sau Liége. Berea locală este foarte populară, printre cele mai cunoscute fiind „Lambic“ (nume generic dat berii fabricate în apropiere de Bruxelles) și „Trappist“. Danemarca Componentele de bază ale unei mese la Copenhaga sunt în special peștele, carnea și cartofii. Însă nimic nu reprezin- tă mâncarea tipic daneză mai mult ca „smorrebrod“ (pâine cu unt). Trebuie neapărat să în- cercaţi și „frikadeller“ - un fel de chiftele din carne de porc, „kogt torsk“ - cod fiert cu sos și muș- tar sau „floeskesteg“ - friptură din carne de porc, cu șorici. Finlanda În vecinătatea Cercului Po- lar, omniprezent este renul. Ca atare, din când în când, finlan- dezii îl mai deshamă de la sa- nia lui Moș Crăciun și îl folo- sesc pe post de… specialitate culinară. Așa se face că de la masă nu pot lipsi „poro“ sau „poronkaristys“ - chiftelele și, respectiv, tocana de ren. O altă mâncare tradiţională este „riek- kopaisti“, adică friptură de muik- ku - pește mic și alb, specific „Ţării celor 1 000 de lacuri“. Franţa Renumită în toată lumea pentru rafinamentul ei, bucătă- ria franceză este principalul reper al gastronomiei mondia- le. Cine nu a auzit de „foié gras“, „truffe“, „bouillabaisse“, „coq au vin“ sau renumitele „crępes“, fie ele și Suzette? Și, firește, nu trebuie să uităm de brânză! Franţa este ţara în care veţi găsi câte un fel diferit pentru fiecare zi a anului, chiar și bisect fiind. Camembert, Brie, Roquefort, Reblochon, Bresse sunt doar câteva dintre cele mai renumite. Cea mai populară băutură din Franţa este, bineînţeles, vinul. Diferi- te de la regiune la regiune, sortimentele sunt aproape toate, foarte cunoscute, fie că se numesc Bordeaux, Burgun- dy, Loire, Rhone sau Cham- pagne. Recomandabile sunt și lichiorurile Charteuse, Framboise și Genepi (făcut din plante aromate). Germania Dacă zăboviţi măcar câteva zile pe malul Rinului, trebuie neapărat încercate „Rheinis- cher Sauerbraten“ (carne de vită marinată în ceapă cu mi- rodenii), sau „Leberkas“ (câr- nat din porc și vită). În toată Germania puteţi comanda po- pularii „Spatzle“ (tăiţei) sau Wurst (celebrii crenvurști). Fe- lul trei vă este asigurat de ștrudele în tot atâtea variante ca în Austria, sau de „Nürnber- ger Lebküchen“, vestita turtă dulce nemţească. Germania este renumită și pentru vinuri- le sale aromate, turiștii având posibilitatea de a le degusta în crame special amenajate. Grecia În restaurantele și tavernele din întreaga Grecie se gătește relativ simplu, fără prea multe sosuri, dar cu mult ulei de măs- line și preparate la grătar. Pu- tem comanda: „melitzanosala- ta“ (vinete zdrobite, cu ulei de măsline, lămaie și usturoi), „dolmadakia“ (sărmăluţe în foi de viţă), de obicei servite cu „tzatziki“ (castravete, iaurt și us- turoi). Felurile de mâncare ca „dolmades“ sau „moussaka“ (preparată din vinete) cu carne de miel, scorţișoară, vin roșu și ulei de măsline, „avgolemono“ (carne de pui cu orez, ou, sare și suc de lămâie), „taramosala- ta“ - caviar servit cu pâine, cea- pă, ulei de măsline și suc de lămâie și o mare varietate de fructe de mare, în special cala- mar, sunt și ele excelente. De- serturile, cum ar fi „tyropitakia“ (ștrudel cu brânză), baclava, ka- taif sau „loukoumades“ sunt delicioase. Cât privește băuturi- le, cele mai cunoscute sunt vi- nul „retsina“ și „ouzo“. Cafeaua se aseamănă cu cea arăbeas- că, se servește tare, nefiltrată și are denumiri specifice: „pikro“ (cafea amăruie), „metrio“ (semi-dulce) și „gliko“ (dulce). Italia Greu de găsit o bucătărie naţională mai eterogenă decât cea italiană, pentru că fiecare regiune își are mâncărurile specifice. În Piemont, de exem- plu, se mănâncă mai mult fa- zan, iepure de câmp și trufe. Lombardia este recunoscută pentru „Risotto alla Milanese“, carne de viţel gătită în toate fe- lurile, precum și „panettone“. Trentino - Alto Adige este regiu- nea supelor cu găluște, Um- bria este renumită pentru frip- turile din carne de porc și pen- tru trufele negre, iar Toscana este locul unde poţi comanda castane și carne de mistreţ. În fine, Napoli este patria brânze- turilor Mozarella, a pizzei și a fructelor de mare, în timp ce Sicilia este paradisul dulciuri- lor. În rest, cu cât călătorești mai mult spre sud, mâncarea devine mai condimentată, iar vinul mai tare. La orice restau- rant italian puteţi comanda, fără teama de a greși, „Tortel- lini“ - paste făinoase umplute cu cașcaval, spanac sau car- ne, „Bistecca alla Fiorentina“ - friptură marinată în ulei de măsline, oţet de vin, usturoi, „Funghi trifolati - sote de ciu- perci cu usturoi și pătrunjel“, „Fave in salsa di limone“ - fa- sole boabe în sos de lămâie, „Burida alla Genovese“ - supă de caracatiţă, calmar, midii, creveţi și moluște sau „Cassa- ta siciliana“ - un pandișpan dulce umplut cu brânză ricotta sau cremă de fistic. Turismul gastronomic - o altã modalitate de a cunoaºte Europa Înainte de plecarea în vacanţă, merită să știţi cu… ce se mănâncă ţările de destinaţie Pagină realizată de MARIUS HORESCU Marea Britanie Venind din Italia și, mai ales, Franţa, Anglia este poate cea mai neplăcută destinaţie pentru un gurmand, europenii neînţelegând mai nimic din gusturile britanice într-ale mân- cării. „Fish & chips“ (cartofi pră- jiti și pește, înveliţi în hârtie) este poate singurul fel pe care îl puteţi savura cu plăcere, în afară de mic-dejunul specific britanic, așa numitul „English Breakfeast“, care conţine șuncă, ouă, fasole și tomate. Portugalia Fără a fi foarte sofisticată, mâncarea portugheză are un gust excelent. Unul din felurile principale (și preferate) de mâncare ale portughezilor, este supa. Puteţi opta pentru - „sopa de marisco“ - ciorbă de moluște gătită și servită cu vin, sau „caldo verde“ - supa cu carne și legume. Un alt aliment apreciat este codul uscat, gătit - spun portughezii - în 101 de feluri, deci nu ezitaţi să încer- caţi măcar una din aceste spe- cialităţi. Nu uitaţi de „caldeira- da“ - un ostropel de pește, înă- bușit cu ceapă și roșii, sau de „carne de porco á Alentejana“ - bucăţele de carne de porc aco- perite cu sos de scoici, înăbu- șite la rândul lor cu ceapă și roșii. În privinţa băuturilor, de bază rămâne vinul, cele mai populare sortimente locale fi- ind Dao - dacă preferaţi vin roșu, și Bucelas sau Calares, dacă vă place vinul alb. Rusia Specialităţile culinare ru- sești nu sunt poate foarte nu- meroase, dar compensează prin celebritate: „kașa“ (lapte cu ovăz), borș (supa de sfeclă roșie, acrită), „stroganov“ (vită înăbușită cu smântână și car- tofi prajiţi), „blini“ (gogoșele umplute cu caviar, pește, unt topit sau smântână) sunt cu- noscute aproape pretutindeni. Ca desert, aveţi de ales între „morojnie“ (îngheţată) sau „ponciki“ (gogoși pudrate cu zahăr). Ca băuturi, tradiţionale sunt ceaiul (fără lapte), dar mai ales, firește, numeroase- le sortimente de vodcă. Spania Uleiul de măsline, o mare varietate de legume, orezul și usturoiul joacă un important rol în pregătirea preparatelor tradi- ţionale. Veţi găsi în mai toate regiunile specialităţi din pește, legume și carne de porc. În ori- ce restaurant sau terasă puteţi savura preparatele tradiţionale spaniole, „tapas“ și „sangria“. Primele sunt platouri cu gustări servite ca aperitive, însoţite de un pahar de vin. De la cele mai simple variante, care conţin șuncă, cârnaţi și brânză, până la cele mai rafinate, cu pește, creveţi, caracatiţă și fructe de mare, însoţite de sosuri tradiţio- nale, platourile „tapas“ concen- trează gusturile nenumărate ale Spaniei. Una dintre cele mai populare băuturi, „sangria“ este un amestec răcoritor de vin, co- niac și suc de fructe exotice, cu bucăţele tăiate mărunt de kiwi, portocale, lămâie, ananas sau mango. Vinul este la mare înăl- ţime, aminitind de soiurile de Rioja, de Ribera del Duero, Pe- nedes, La Mancha, de Jerez și Andaluzia. Turcia Combinaţii simple, câteva ingrediente și produse proas- pete, cam asta este esenţa bucătăriei turcești de astăzi. Carnea de miel este de bază în preparea mâncărurilor, în- tâlnită mai des în „șiș kebab“ sau „doner kebab“. Peștele și preparatele din fructe de mare sunt foarte proaspete, cele mai savuroase fiind „bar- bunya“ și „kilic baligi“. Unele restaurante permit oaspeţilor accesul în bucătărie și aceș- tia pot alege din oale dacă nu înţeleg numele mâncărurilor tradiţionale, de pildă „dolma“ sau „karniyarik“. Ungaria Bucatele specifice ale ar- tei culinare maghiare sunt săţioase și au o savoare cu totul particulară, fiind prepa- rate cu boia, ceapă, roșii, ar- dei, amintind aici de celebrul gulaș unguresc, tocăniţa de pui cu găluște. Supele speci- fice sunt ciorba de pește și supa de carne de găină „Újhazi”. Deserturile caracte- ristice sunt tăiţeii cu brânză, ștrudel cu vișine, brânză sau mac, gălușca de Somlo și „vargabéles“. Amatorii de bere au la dispoziţie sorti- mentele Dreher, Aranyászok, Kőbányai, Soproni sau Bak. Alături de celebra șampanie maghiară Törley amintim și vinurile Tokaj - cel mai renu- mit - și Tokaji Aszú - cel mai valoros.
-
Upload
doina-macari -
Category
Documents
-
view
12 -
download
2
description
TURISM
Transcript of 637_6390
-
DOCUMENTAR24 mai 2008 pag. 11 www.agenda.ro
Bucatele tradiionale trebuie neaprat gustate
Nu se poate s cltorii -c tot se apropie perioadaconcediilor - n strintate is nu luai la cunotin, al-turi de muzee, tradiii sau fru-musei naturale, de buct-ria local, component obli-gatorie a imaginii pe carene-o facem despre cutarecol din Europa. Turismul
gastronomic nu e ceva noui nici mcar ieit din co-mun. Exist sejururi specia-lizate, cu degustri, cu ghid,cu tot tacmul, i la pro-priu i la figurat. Dar chiardac nu ne axm vacana ntotalitate pe deliciul gustativ-olfactiv, merit s tii, nain-te de a pleca la drum, camcu ce se mnnc ararespectiv.
Austria
Este de la sine neles c,odat ajuni n Austria, trebu-ie s ncercai nielul vienez,una dintre celebritile gastro-nomice ale lumii. Un alt pre-parat tradiional este carneafiart sau Tafelspitz. Fripturade gsc, servit n special laocazii festive, poate fi coman-dat n orice perioad a anu-lui, nu ezitai deci s coman-dai eine gute Fettgans - ogsc bun i gras. Dacpreferai ns o mncare maiuoar i fr grsimi, cutaiSpatzle - tiei cu cartofi sauSteinpilze - ciuperci specificezonei. O alt specialitate sunttrudelele prezente ntr-ogam variat. Austriecii exce-leaz cnd este vorba de de-sert. La Viena, nu ezitai, ncer-cai renumitul tort Sacher icu siguran nu vei regreta. nceea ce privete vinurile, suntpreferate de regul vinurilealbe celor roii. Cel mai cu-noscut i apreciat este Gum-poldskirchen, ns clugriide la Klosterneuburg - o ve-che mnstire pe malul dreptal Dunrii, fac cel mai bun vinalb al Austriei. Pentru amatoriide vin rou, cel mai cutatsortiment este Vslauer de laVslau. Berea cea mai cunos-cut este Gsser, produs inStyria. n Salzburg n schimb,probabil toat lumea o s vrecomande Augustiner Brau.
BelgiaBuctria belgian este
foarte asemntoare cu ceafrancez, dar fiecare regiunedin ar are specialitatea sa.Ceea ce i-a asigurat Belgieicelebritatea este ns cioco-lata produs aici. Marii pro-ductori, Godiva i Leoni-das, au magazine n princi-palele orae, pralinele i tru-fele preparate de ei fiindunul din motivele pentru caremerit s vizitai Bruges, An-vers sau Lige. Berea localeste foarte popular, printrecele mai cunoscute fi ind
Lambic (nume generic datberii fabricate n apropiere deBruxelles) i Trappist.
DanemarcaComponentele de baz ale
unei mese la Copenhaga suntn special petele, carnea icartofii. ns nimic nu reprezin-t mncarea tipic danez mai
mult ca smorrebrod (pine cuunt). Trebuie neaprat s n-cercai i frikadeller - un fel dechiftele din carne de porc, kogttorsk - cod fiert cu sos i mu-tar sau floeskesteg - fripturdin carne de porc, cu orici.
Finlanda
n vecintatea Cercului Po-lar, omniprezent este renul. Caatare, din cnd n cnd, finlan-dezii l mai desham de la sa-nia lui Mo Crciun i l folo-sesc pe post de specialitateculinar. Aa se face c de lamas nu pot lipsi poro sauporonkaristys - chiftelele i,respectiv, tocana de ren. O altmncare tradiional este riek-kopaisti, adic friptur de muik-ku - pete mic i alb, specificrii celor 1 000 de lacuri.
Frana
Renumit n toat lumeapentru rafinamentul ei, buct-ria francez este principalulreper al gastronomiei mondia-le. Cine nu a auzit de foigras, truffe, bouillabaisse,coq au vin sau renumitelecrpes, fie ele i Suzette? i,firete, nu trebuie s uitm debrnz! Frana este ara ncare vei gsi cte un fel diferitpentru fiecare zi a anului, chiari bisect fiind. Camembert,Brie, Roquefort, Reblochon,Bresse sunt doar cteva dintrecele mai renumite. Cea maipopular butur din Franaeste, bineneles, vinul. Diferi-te de la regiune la regiune,sortimentele sunt aproapetoate, foarte cunoscute, fie cse numesc Bordeaux, Burgun-dy, Loire, Rhone sau Cham-pagne. Recomandabile sunti l ichiorurile Charteuse,Framboise i Genepi (fcutdin plante aromate).
Germania
Dac zbovii mcar ctevazile pe malul Rinului, trebuieneaprat ncercate Rheinis-cher Sauerbraten (carne devit marinat n ceap cu mi-rodenii), sau Leberkas (cr-nat din porc i vit). n toatGermania putei comanda po-pularii Spatzle (tiei) sauWurst (celebrii crenvurti). Fe-lul trei v este asigurat detrudele n tot attea varianteca n Austria, sau de Nrnber-ger Lebkchen, vestita turtdulce nemeasc. Germaniaeste renumit i pentru vinuri-le sale aromate, turitii avnd
posibilitatea de a le degustan crame special amenajate.
Grecian restaurantele i tavernele
din ntreaga Grecie se gteterelativ simplu, fr prea multesosuri, dar cu mult ulei de ms-line i preparate la grtar. Pu-tem comanda: melitzanosala-
ta (vinete zdrobite, cu ulei demsline, lmaie i usturoi),dolmadakia (srmlue n foide vi), de obicei servite cutzatziki (castravete, iaurt i us-turoi). Felurile de mncare cadolmades sau moussaka(preparat din vinete) cu carnede miel, scorioar, vin rou iulei de msline, avgolemono(carne de pui cu orez, ou, sarei suc de lmie), taramosala-ta - caviar servit cu pine, cea-p, ulei de msline i suc delmie i o mare varietate defructe de mare, n special cala-mar, sunt i ele excelente. De-serturile, cum ar fi tyropitakia(trudel cu brnz), baclava, ka-taif sau loukoumades suntdelicioase. Ct privete buturi-le, cele mai cunoscute sunt vi-nul retsina i ouzo. Cafeauase aseamn cu cea arbeas-c, se servete tare, nefiltrat iare denumiri specifice: pikro(cafea amruie), metrio(semi-dulce) i gliko (dulce).
ItaliaGreu de gsit o buctrie
naional mai eterogen dectcea italian, pentru c fiecareregiune i are mncrurilespecifice. n Piemont, de exem-plu, se mnnc mai mult fa-zan, iepure de cmp i trufe.Lombardia este recunoscutpentru Risotto alla Milanese,carne de viel gtit n toate fe-lurile, precum i panettone.Trentino - Alto Adige este regiu-nea supelor cu glute, Um-bria este renumit pentru frip-turile din carne de porc i pen-tru trufele negre, iar Toscanaeste locul unde poi comandacastane i carne de mistre. nfine, Napoli este patria brnze-turilor Mozarella, a pizzei i afructelor de mare, n timp ceSicilia este paradisul dulciuri-lor. n rest, cu ct cltoretimai mult spre sud, mncareadevine mai condimentat, iarvinul mai tare. La orice restau-rant italian putei comanda,fr teama de a grei, Tortel-lini - paste finoase umplutecu cacaval, spanac sau car-ne, Bistecca alla Fiorentina -friptur marinat n ulei demsline, oet de vin, usturoi,Funghi trifolati - sote de ciu-perci cu usturoi i ptrunjel,Fave in salsa di limone - fa-sole boabe n sos de lmie,Burida alla Genovese - supde caracati, calmar, midii,crevei i molute sau Cassa-ta siciliana - un pandipandulce umplut cu brnz ricottasau crem de fistic.
Turismul gastronomic - o alt modalitatede a cunoate Europa
zzzzz nainte de plecarea n vacan, merit s tii cu ce se mnnc rile de destinaie
Pagin realizat deMARIUS HORESCU
Marea BritanieVenind din Italia i, mai
ales, Frana, Anglia este poatecea mai neplcut destinaiepentru un gurmand, europeniinenelegnd mai nimic dingusturile britanice ntr-ale mn-crii. Fish & chips (cartofi pr-jiti i pete, nvelii n hrtie)este poate singurul fel pe carel putei savura cu plcere, nafar de mic-dejunul specificbritanic, aa numitul EnglishBreakfeast, care conineunc, ou, fasole i tomate.
PortugaliaFr a fi foarte sofisticat,
mncarea portughez are ungust excelent. Unul din felurileprincipale (i preferate) demncare ale portughezilor,este supa. Putei opta pentru -sopa de marisco - ciorb demolute gtit i servit cu vin,sau caldo verde - supa cucarne i legume. Un alt alimentapreciat este codul uscat, gtit- spun portughezii - n 101 defeluri, deci nu ezitai s ncer-cai mcar una din aceste spe-cialiti. Nu uitai de caldeira-da - un ostropel de pete, n-buit cu ceap i roii, sau decarne de porco Alentejana -bucele de carne de porc aco-perite cu sos de scoici, nbu-ite la rndul lor cu ceap iroii. n privina buturilor, debaz rmne vinul, cele maipopulare sortimente locale fi-ind Dao - dac preferai vinrou, i Bucelas sau Calares,dac v place vinul alb.
RusiaSpecialitile culinare ru-
seti nu sunt poate foarte nu-
meroase, dar compenseazprin celebritate: kaa (laptecu ovz), bor (supa de sfeclroie, acrit), stroganov (vitnbuit cu smntn i car-tofi prajii), blini (gogoeleumplute cu caviar, pete, unttopit sau smntn) sunt cu-noscute aproape pretutindeni.Ca desert, avei de ales ntremorojnie (ngheat) sauponciki (gogoi pudrate cuzahr). Ca buturi, tradiionalesunt ceaiul (fr lapte), darmai ales, firete, numeroase-le sortimente de vodc.
SpaniaUleiul de msline, o mare
varietate de legume, orezul iusturoiul joac un important roln pregtirea preparatelor tradi-ionale. Vei gsi n mai toateregiunile specialiti din pete,legume i carne de porc. n ori-ce restaurant sau teras puteisavura preparatele tradiionalespaniole, tapas i sangria.Primele sunt platouri cu gustriservite ca aperitive, nsoite deun pahar de vin. De la cele maisimple variante, care coninunc, crnai i brnz, pnla cele mai rafinate, cu pete,crevei, caracati i fructe demare, nsoite de sosuri tradiio-nale, platourile tapas concen-treaz gusturile nenumrate aleSpaniei. Una dintre cele maipopulare buturi, sangria esteun amestec rcoritor de vin, co-niac i suc de fructe exotice, cubucele tiate mrunt de kiwi,portocale, lmie, ananas saumango. Vinul este la mare nl-ime, aminitind de soiurile deRioja, de Ribera del Duero, Pe-nedes, La Mancha, de Jerez iAndaluzia.
Turcia
Combinaii simple, ctevaingrediente i produse proas-pete, cam asta este esenabuctriei turceti de astzi.Carnea de miel este de bazn preparea mncrurilor, n-tlnit mai des n i kebabsau doner kebab. Petele ipreparatele din fructe demare sunt foarte proaspete,cele mai savuroase fiind bar-bunya i kilic baligi. Unelerestaurante permit oaspeiloraccesul n buctrie i ace-tia pot alege din oale dac nuneleg numele mncrurilortradiionale, de pild dolmasau karniyarik.
UngariaBucatele specifice ale ar-
tei culinare maghiare suntsioase i au o savoare cutotul particular, fiind prepa-rate cu boia, ceap, roii, ar-dei, amintind aici de celebrulgula unguresc, tocnia depui cu glute. Supele speci-fice sunt ciorba de pete isupa de carne de ginjhazi. Deserturile caracte-ristice sunt tieii cu brnz,trudel cu viine, brnz saumac, gluca de Somlo ivargables. Amatorii debere au la dispoziie sorti-mentele Dreher, Aranyszok,Kbnyai, Soproni sau Bak.Alturi de celebra ampaniemaghiar Trley amintim ivinurile Tokaj - cel mai renu-mit - i Tokaji Asz - cel maivaloros.
