A fost odata....ieftin si autohton: Braga!Postat de mihaela in La zi|30 Ianuarie 2007 |24 comentarii Cuvinte cheie: Bragabragagiitraditii si retete

Cum dintre cititorii nostrii, stapanii nostrii cineva a ridicat doua degete sa ne intrebe daca ar putea savura un pahar cu braga "la malul" Dambovitei, am sapat adanc in ladita cu traditii de consum din trecut. Luca are nostalgia bragageriilor (nici eu nu m-am "vindecat"') si cum, credem noi, nu l-ar satisface un raspuns comod gen "Ne pare rau, nici urma de braga...incearca reteta!" sau "Adio Braga, traiasca Cola !", am adunat retete, istorii, chiar si amintiri de pe vremea cand licoarea care "stingea" canicula era nelipsita din targuri. Braga era la mare cautare in zonele din sud ale tarii unde simigeriile se intreceau in arta de a pofti bucurestenul sa ude covrigii sau dulciurile, cu braga. Ce era braga? Simplu, ieftin si traditional: O fiertura de mei macinat (de porumb ori de secara) usor tulbure si de consistenta unui nectar dulce acrisor cu o firava urma de alcool. Care va sa zica, ieftin ca...braga - cu cinci parale te pricopseai cu o cana de braga si dulciuri asortate- si la moda, pe cartea ei de vizita mai scria: bautura racoritoare cu gust acrisor si miros specific, o varinata de consum agreabil pentru un buzunar mai stramt, buna de pacalit saracia. Eficient antidot contra caniculei, licoarea era un produs perisabil, care trebuie tinut obligatoriu la gheata pentru ca nu rezista mai mult de 48 de ore. De aceea se pastra in butoaie din lemn, umplute cu gheata, care aveau inauntru bidoane din aluminiu cu canea.

Sursa foto

Cine era bragagiu si cum vindea "Braaaggga reeeeceeee"? Vanzatorii de braga dar si de zaharicale orientale erau turci, albanezi, aromani, bulgari si armeni care purtau intr-o mana tava dulce si in cealalta mana o donita cu braga racita in care rostogoleau un bulgare de gheata. Totusi, umbla vorba ca braga are o istorie respectabila si a fost preparata de traci, deci nu are numai radacini orientale. Femeile trace faceau turte de mei, muraturi, fierturi din felurite radacini si verdeturi si sunt inventatoarele mai multor produse fermentate printre care si borsul si braga! Fabricarea bragii a fost preluata cu traditie si reteta de fabricute socialiste dar si de urmasii celor cu salvari si fes. Asa ca in Constanta a existat pana nu demult o fabrica de braga, care a capitulat insa sub asediul sucurilor la plic, Rocola, Cico si mai nou a sake-urilor in arome si culori.

Vanzatorul ambulant ducea intr-un ciubaras braga, iar in mana stanga dulciurile (Sursa foto) Tiptil, tiptil braga a disparut in istorie, a ramas alaiul sau de amintiri. O "mana" de turci si de albanezi au pastrat traditia negotului cu braga si o singura societate comerciala o exploateaza la nivel industrial. O mai fabrica familiile musulmane din sudul tarii, dar numai pentru consumul propriu. Cofetaria la "La atletul albanez" din Slatina mai vinde inca braga. Proprietarul tine inca secreta reteta mostenita din tata -n fiu. Piata bragii nu a murit de tot nici la Drobeta-Turnu Severin unde trei familii de turci tin la reteta fara cusur pentru ca braga "botezata" nu e foarte igienica, aranjeaza sau deranjeaza stomacul. La formula traditionala de faina de mei, porumb sau secara, se mai adauga cateva ingrediente, "sarea si piperul" bauturii dar acestea sunt secretele care ajuta la pastrarea gustului sau inconfundabil. Musterii pentru braga buna si rece au fost si in Galati, prin 1971. Azi se pare ca se vinde pe strada, intr-o compozitie originala: miere cu pere si malai. Sa fie primita, dar noi nu recomandam! O alta reduta a traditiei a supravietuit la Busteni, miraculos si eroic pana in 1991 si se numea Bragageria doamnei Bairamovici. Botezata in amintirile altora "La turcu" bragageria din Busteni, pe drumul ce duce spre telecabina, in vecinatatea Fabricii de Hartie, vindea braga in fostele sticle de lapte de 1 l pe care turcoaica o acompania cu "alvita" si inghetata la cornet. In Bucuresti in parcul Cismigiu, la porumbei era un chiosc unde se vindea, cu un sfert de veac in urma, sirop, sifon si braga. Singura firma care mai produce braga in cantitati industriale este Comalina SRL din Galati iar amfitrionul a incaltat papuci de bragagiu in 1975, dupa ce a mostenit de la un evreu pe nume Bal reteta de fabricare. Gheorghe Zmeu, responsabil de initiativa, aduce un argument in plus: "Faceam cantitati foarte mari inainte de 89. Dupa revolutie a venit insa legea aia ca nu e voie sa se vinda decit cu aparate speciale de barbotat (aparat prin care un gaz trece printr-un lichid pentru a-l curata de impuritati solide). Daca in socialism galateanul varsa in butoaie 10-15.000 de litri de braga pe zi, acum produce zilnic, "intr-un cazan foarte gros, cu o sita deasa", pana in 1.000 de litri. Racoritoarea face ochi doar in

lunile calde, din mai pina in octombrie, si are un pret de productie de 2,2 lei noi litrul si un pret de vinzare ce urca pina la 4,5 lei per litru, un pahar de 200 de mililitri putind fi degustat prin plata unui singur leu(...)". Lipsa de braga e un real motiv de nostalgie si pentru Andrei Plesu, care frumos aminteste in "Tranzitie si braga": "Una din bucuriile copilariei mele era paharul cu braga de patruzeci de bani.( ...) Aspectul oarecum suspect al bauturii mele preferate nu ma impresiona: percepeam fireste, culoarea si consistenta ei vag noroioase, discreta ei mireasma de borhot, urma prafoasa care ramanea pe fundul paharului. Dar, daca era suficient de rece si daca fermentase indeajuns sa fie acidulata, braga mi se parea perfecta. De dragul continutului ii acceptam si infatisarea, o savuram chiar, nu fara o mica perversitate anticipativa." De ce a disparut de fapt braga? Sa o punem pe seama noilor moravuri care dicteaza un gust mai parizian, mai subtire, adica fara ingeniozitati locale? Nu avem raspunsuri ci doar cateva intrebari savuroase decupate tot de aici: "In Romania postrevolutionara a disparut materia prima pentru braga. E ca si cum am afla ca nu mai exista materie prima pentru bors. Ca a disparut zerul, otetul si rachiul. Ca nu mai avem ceapa". Reteta din gura-n gura: Se ia bors ( nu foarte acru) se indoaie cu apa fierbinte, se amesteca bine-bine. Nu va pripiti, un strop de rabdare pentru a se raci, a se limpezi si gustul devine usor acrisor. Schimbam coordonatele, pastram potiunea: se toarna lichidul intr-un vas nou si adaugam zahar sau miere dupa gust. Potiunea dulce-acrisoara se toarna in sticla si se pune rapid la gheata. Reteta oficiala Se fierbe apa cu meiul macinat. Lichidul tulbure sau amestecul obtinut dupa racire, aflat la inceputul unei fermentatii alcoolice si acide, reprezinta braga proaspata sau dulce. La scurt timp dupa preparare, braga se inacreste, obtinandu -se braga acra. Braga devine tulbure, mucilaginoasa cu cantitati foarte mici de alcool si produse de fermentatie acida. Tehnologia: intr-un rezervor cilindric si vertical, fabricat din otel inox alimentar se introduc : - 35 kg mei sfaramat; circa 375 litri de apa potabila. Amestecul rezultat se fierbe timp de 3 ore, dupa care se lasa in repaos 1 ora. Se repeta operatiunea: se adauga iar apa, se amesteca, se fierbe pret de 10 ore. Dupa cea de a doua fierbere, amestecul se raceste complet. Pentru ca racirea sa se faca in timp cat mai scurt, masa vascoasa, ramasa in vasul de preparare, se scoate si se intinde la aer, pe scanduri curate si uscate. Masa racita se amesteca apoi cu apa si se lasa circa 8 ore, timp in care incepe fermentatia. Se mai adauga o cantitate de apa potabila, se strecoara prin sita, pentru retinerea impuritatilor vegetale grosiere, provenite din mei. Filtratul reprezinta braga proaspata sau dulce. ............................................................

Braga a fost odata o racoritoare.Limonagii si bragagii salvarea de canicula.

Braga este capitala religioasa antica a Portugaliei, oras dragut cu palate si biserici vechi; Braga mai e un zeu din mitologia nordica si germana, dar si o bautura cu care s -au racorit romanii timp de secole. Zeul Braga, un fel de Apolo in mitologia nordica, era reprezentat cu un potir in care avea o bautura din cereale fermentate. Aceasta bautura o regasim la romani, albanezi si aromani sub numele de braga. Braga era raspandita odinioara in zonele de sud ale tarii si era nelipsita in targuri. Fiecare simigerie te imbia sa uzi covrigii cu fiert ura de mei macinat, un lichid mai tulbure si de consistenta unui nectar, dulce sau acrisor, numai bun de stins arsita. Braga are o concentratie mica de alcool si era, impreuna cu limonada, stingatoarea caniculei. Se spune ca braga are o istorie respectabila si a fost preparata de traci, deci nu are numai origini orientale, cum am fi entati sa credem. Femeile trace faceau turte de mei, muraturi, fierturi din felurite radacini si verdeturi si sunt nventatoarele mai multor produse fermentate, precum branzetu rile, borsul si braga!

n Romania vremurilor apuse vanzatorii de braga erau turci, albanezi, aromni, bulgari si armeni, porecliti eronat rumelioti (denumire doar pentru turci si bulgari). Tot ei erau negustori de zaharicale orientale, la mare trece re in andul copiilor, care de cinci parale se pricopseau cu o cana de braga si dulciuri de vreo doua feluri.

egustorii, cu figuri si costume de un pitoresc fascinant ( -mintean colorat cu flori de gaitane negre, salvari de aba, fesuri rosii pe cap, cu c iucure negru, iar in icioare purtand cipici de opinca vrfuiti n sus confom descrierii lui George Costescu, autorul volumului de amintiri Bucu restiul vechiului regat ), duceau ntr-o mana tava dulce si in cealalta mana o donita cu braga racita cu cate un bulgare de gheata. imonagii ca si bragagii isi fabricau bauturile in casele lor. Apa era acrita cu lamaie si colorata cu zahar ars, apoi racita cu gheata. abricarea bragii a fost preluata si de unitati socialiste, traditia bauturii fiind dusa mai de parte de mesteri turci. In Constanta a existat pana nu demult fabrica e braga, care a cazut prada racoritoarelor din prafuri si cipsurilor. Fabricarea bauturii a cedat sucurilor la plic, intrist and nostalgicii si omorand traditia. Asa ca em bere, sangria, ceaiuri racite, sake, etc. Bunica nu mai face compot din caise, fiindca noi, nepotii nu avem chef sa il bem. sa ca toarna bere, bragagiu!!!

........................................................................................................... Braga, bautura adusa de turci, este pe cale de disparitie | | Search | Return To Submissions List Cea mai ieftina bautura racoritoare, braga, este pe cale de disparitie in Romania, traditia fabricarii ei pastrindu-se numai in ciateva orase din sudul tarii unde inca mai traiesc mici comunitati de etnie turca. Braga este o bautura racoritoare naturala cu gust acrisor produsa din malai, faina intermediara, miere de albine si zahar, cunoscuta in tara noastra din perioada Imperiului Otoman, se arata intr-un reportaj Rompres. La Drobeta-Turnu Severin, bautura este pe cale de disparitie, fiind produsa doar de trei familii de turci ramase in oras dupa evacuarea intregii populatii din insula Ada-Kaleh. Cel mai renumit "fabricant" de braga, Domnica Baiaram, spune nostalgic oricui doreste sa afle cite ceva despre trecutul neamului ei ca daca insula Ada-Kaleh nu ar fi fost inghitita de apele lacului de acumulare "Portile de Fier I", in 1969, "multi negustori din acest spatiu exotic, imbietor si plin de seductii ar fi continuat sa produca baclavale, rahat, serbeturi si, nu in ultimul rind, braga". Reteta de fabricatie a bragii "made Baiaram" este secreta. "Multi specialisti in gastronomie gresesc, spune ea, cind considera ca braga este preparata numai din faina de mei, porumb sau secara. Mai trebuie citeva ingrediente, care sa o faca buna la gust, dar astea se tainuiesc, altfel urmasii ei nu ar mai putea supravietui. Nu este vorba de egoism, dar, daca nu ne vom apara reteta, s-ar inmulti comerciantii de braga ca ciupercile dupa ploaie, iar faima noastra ar scadea", a spus Domnica Baiaram, atragind atentia ca braga "falsificata" pune in pericol stomacul celui care o bea. "Cine crede ca din braga, paharul de 200 de grame fiind de doar 40 de bani, te poti imbogati, se inseala. Noi am mostenit indeletnicirea aceasta, de a produce braga, cu alte cuvinte continuam o traditie aparuta pe aceste meleaguri dupa ce comandantul flotei Portilor de Fier (1716) Ibrahim Pasa si-a amplasat garnizoana in Insula Ada-Kaleh", marturiseste Domnica Baiaram. Femeia se intristeaza cind povesteste ca mehedintenii prefera racoritoarele sintetice din cola si cu alte arome, in loc sa bea braga. "Daca odata vindeam si 200 de litri pe zi, acum daca ajung la 40-45. Cum de s-a ajuns la aceasta situatie? Negresit, vina o poarta moda de a renunta la tot ce este specific locului tau si de a consuma bauturi straine, care slabesc inima si scurteaza viata", a mai spus vinzatoarea de braga. La rindul lor, singurii producatorii de braga din Slatina, familia Memish, spun ca sint nemultumiti de volumul vinzarilor din ultimul an, dar mai ales din perioada cu temperaturi ridicate. Afacerea familiei consta in doua magazine unde se vind bauturi racoritoare, inghetata si halvita, toate produse dupa retete vechi de peste 200 de ani. Batrinul Imer Memish a explicat ca vinzarile de bauturi racoritoare produse de familia sa, respectiv braga si citronada, sint mai mici in zilele toride pentru ca slatinenii renunta din cauza caniculei la plimbarile prin oras si numarul posibililor clienti se reduce. In ultimele zile caniculare, familia Memish nu a vindut mai mult de 100 de litri de braga sau citronada pe zi la un leu paharul de 250 de mililitri, iar inghetata a fost mai putin cautata decit in zilele de vara cu temperaturi normale. In magazinele familiei Memish, celebre in Slatina, se produc si se comercializeaza anual aproximativ 10.000 de litri de braga si citronada. In schimb, la Galati, braga este produsa industrial de o singura societate comerciala cu acest profil de activitate. Societatea Comalina Galati produce braga doar in perioada aprilie-septembrie a fiecarui an. Directorul adjunct al societatii, Tudora Pauliuc, spune ca, in lunile mai racoroase din acest interval, productia este de 200-300 de litri pe zi, iar in perioada de canicula, productia depaseste 1.000 de litri zilnic. "Noi am putea sa marim productia, dar beneficiarii, cei care vind la chioscuri sau cofetariile, nu au suficiente aparate de barbotare", a spus Tudora Pauliuc. La Galati, pretul de productie al bauturii este de 2,2 lei pe litru si se vinde la tarabe cu un leu paharul de 200 de mililitri. In judetul dobrogean Tulcea, unde traieste o comunitate turceasca numeroasa, braga a disparut de pe piata de cel putin zece ani, fiind inlocuita cu sucurile naturale. In unele familii de origine turca din judet se mai prepara braga, dar doar pentru consumul propriu. .........................................................................................

Braga este o bautura racoritoare, raspandita mai ales in zona de sud - est a tarii. 1. Tehnologia de obtinere : Braga se obtine prin fierberea cu apa a meiului macinat. Lichidul tulbure sau amestecul obtinut dupa racire, din care aproape nimic nu se indeparteaza si care se gaseste la inceputul unei fermentatii alcoolice si acide, reprezinta braga proaspata sau dulce. La scurt timp dupa preparare, braga trece in fermentatie lactica sau se inacreste, obtinandu-se braga acra. Braga este tulbure, mucilaginoasa, cu substante coloidale in suspensie, datorita continutului mare de extract cu substante hranitoare, cu cantitati foarte mici de alcool si de produse de fermentatie acida. Daca este preparata corect, in conditii bune si depozitata corespunzator, braga poate fi considerata ca o bautura igienica. Braga se prepara astfel: intr-un rezervor cilindric si vertical, fabricat din otel inox alimentar, prevazut cu serpentina interioara de incalzire si cu agitator mecanic, ambele fabricate tot din otel inox alimentar, se introduc : - 35 kg miei sfaramat; - circa 375 litri de apa potabila. Amestecul rezultat se fierbe timp de 3 ore, dupa care se lasa in repaos 1 ora. Se adauga apoi, o noua cantitate de apa potabila, pentru compensarea apei evaporate, se porneste amestecarea si se mai fierbe inca 10 ore. Dupa cea de a doua fierbere, amestecul se raceste complet. Pentru ca racirea sa se faca in timp cat mai scurt, masa vascoasa, ramasa in vasul de preparare, se scoate si se intinde la aer, pe scanduri curate si uscate. Masa racita se amesteca apoi cu apa si se lasa circa 8 ore, timp in care incepe fermentatia. Se mai adauga o cantitate de apa potabila, astfel calculata incat sa asigure realizarea parametrilor de calitate, se strecoara prin sita, pentru retinerea impuritatilor vegetale grosiere, provenite din miei. Filtratul reprezinta braga proaspata sau dulce. Compozitia bragai este redata in tabelul 1. 2. Caracterizarea tehnologica a bragai : Braga este o bautura fermentescibila si nu fermentata. Fermentatia incepe printr-o slaba fermentatie alcoolica care, in scurt timp, este inlocuita prin fermentatie acida de tipul lactat, acetic, butiric, etc. Braga este un mediu complex, propriu pentru dezvoltarea diferitelor microorganismelor. Astfel : - intr-un cm3 de braga dulce se gasesc 784 500 germeni, iar - intr-un cm3 de braga acra, obtinuta din braga dulce, dupa 5 - 8 zile, se gasesc 5 850 000 germeni. Cea mai mare parte dintre microorganisme o reprezinta cele din tipul Bacillum Coli si Sacharomycet, care imprima o aroma particulara pronuntata. Se mai gasesc cocci, bacili, mucegaiuri de tipul Mucor. Uneori, in braga se mai adauga zaharina si acid salicilic, pentru indulcire si asigurarea conservabilitatii. Prof. Dr. Ing. Alexandru Lucian STROIA Institutul de Chimie Alimentara Bucuresti ..................................................................... Da,in Galati,gasesti braga destul de des.Si eu cumpar,chiar la pusti.Dar,diferite oersoane intrebate de mine in leg cu fabricarea bragii,mi-au raspuns asa:miere cu malai;miere cu pere;o cereala (nu mai stiu care)cu miere si malai.Asa ca,nu cred ca o sa mai intreb de acum incolo.M-am lamurit:nu o sa pot sa fac niciodata eu ,acasa braga! .............................................

Proful care vinde bragacategorie: Economie, Editorialele editiei, Lucruri de stiut, Produse Romanesti | autor: Aciduzzul

24 iulie 2010 (+1 rating, 1 votes)

Rating: 5.0/5 (2 votes cast) 472 views, Fara comentarii

Pentru o zi canicular de 13 iunie, cu temperaturi de circa 40 de grade Celsius nu pare deloc neobi nuit ca cel mai solicitat produs de la trgul de produse tradi ionale organizat n fiecare s pt mn n curtea ASAS din Bucure ti de compania Media Link Communication, s fie braga. Fie c au fost nostalgici, dornici s guste dup mul i ani din licoarea att de popular alt dat , fie c au fost curio i, adic genera ia Coca-Cola, cert este un lucru. Duminic pe la ora 12,30 la dozatoarele firmei distribuitoare nu se mai g sea nici pic tur , iar mai toat lumea care ajungea la manifestare ntreba de standul cu brag . Re et veche turceasc

Pu ini tiu c braga este o b utur r coritoare cu o tradi ie de sute de ani, turcii i albanezii fiind cei mai mari iubitori ai acestei licori. Ei au adus-o i la noi, avnd mare success, mai ales c era considerat b utura maselor, datorit pre ului mic, accesibil pentru tot omul de rnd. Au b ut-o str mo ii no tri, p rin ii i iat c mai nou pare s prind la noile genera ii. n Romnia, exist un singur produc tor industrial, compania Comalimenta din Gala i. Mai e i un produc tor mic la Satina, care o face dup o re et albanez , spune Drago Bogdan, singurul distribuitor din Capital al firmei g l ene. Chiar i el a ajuns din ntmplare s vnd brag . De meserie e filolog, dar nu a practicat. Face comer de mul i ani, iar de prin 2009 a trecut la produse tradi ionale. Tot pe atunci a nceput s participle pe la trgurile de gen, pentru c aici este cel mai bun loc pentru astfel de produse. La un moment dat, era la o manifestare la Muzeul Satului. Directoarea de acolo i-a zis c ar avea poft s bea brag , dar de unde Ea i-a dat cumva sarcina s caute prin ar produsul. A a a pornit pe drumul br gii. Am pornit s c ut m de la Turnu-Severin, pn la Br ila, pe unde mergeam prin ar tot ntrebam. Abia n ultimul punct al c l toriei am dat la Gala i de un produc tor, Gheorghe Zmeu, poveste te Bogdan. Aici a aflat i cum se produce b utura. Braga se face din m lai, f in de gru intermediar i drojdie de bere fermentat , se ndulce te cu zah r sau cu miere de albine. B utura se face pe foc de lemne, la pirostrii. Se amestec t r ele de cereale ntr-un cazan de font , se face o turt coapt , care apoi se pune n ap i se bate bine pentru omogenizare, dup care se ndulce te, declar distribuitorul. Dup o zi n care se las la r cit, compozi ia se strecoar prin sit , iar ceea ce se ob ine se amestec apoi cu ap , zah r sau miere de albine. Termenul de garantie nu dep e te dou zile, iar b utura se poate vinde numai acolo unde exist aparate de barbotat, care s mpiedice sediment rile. Drojdia de bere se pune pentru fermentare i pentru a n epa la limb . Tocmai de aceea durata de valabilitate este de doar 48 de ore, iar b utura necesit condi ii stricte de p strare i transport. De cnd a nceput s aduc brag la Bucure ti, Bogdan spune c a avut surpriza s cunoasc tot felul de oameni, a avut chiar uimirea s dea de mul i nostalgici care duceau dorul licorii de odinioar . A aflat chiar c unii s-au dus pn n Bulgaria s cumpere brag , unde poate fi g sit n re eaua Metro, dar nu e a a de bun precum cea de la Gala i, dup cum chiar ei m rturisesc. Antreprenorul merge de dou -trei ori pe s pr mn la Gala i s se aprovizioneze, are deja clien i fideli, mai depinde i de evenimente. n general, are nevoie de cantit i mai mari cnd particip la evenimente, la trgurile de produse tradi ionale n special. E uimitor cum vine lumea i ntreab , mul i tiu de brag doar din auzite, vin gust i apoi cump r .Ce-I drept, dup 1989 nu prea s-a mai vorbit de brag , s-au dus de mult timpurile n care Gheorghe Zmeu vindea, a a cum se ntmpla nainte de 1989 circa 10-15.000 de litri de brag . Cnd i cnd mai sunt i unele excep ii. A r mas de pomin anul 2004 cnd actorul Florin C linescu, care intea o carier politic , a cump rat vreo 3.000 de litri n campania electoral . Adev rul e c dup c derea comunismului produc ia lui Gheorghe Zmeu s-a redus semnificativ. n prezent, firma aprovizioneaza peste 10 puncte de lucru din Gala i, prev zute cu un aparat de barbotat cu dou sau cu trei cuve, n care braga se amestec i se r ce te. La acesta se adaug i magazinul din Bucure ti, cu vinz ri de peste 7 tone anul trecut n perioada mai+septembrie i pentru care se estimeaz o dublare a acestora n acest an. De la comer exterior la primul magazin Drago Bogdan a deschis magazinul Casa Tradi iei Romne ti n 2009 chiar de Pa te undeva pa Calea Vitan din Capital cu produse tradi ionale romne ti, realizate dup re ete tradi ionale i din ingrediente naturale. Mai are i alte produse, cum sunt icrele de pe te, care se bucur i ele de success i despre care nu se poate spune c sunt produse tradi ionale. Investitorul aduce mezeluri i brnzeturi de la Brad (Hunedoara), Sfntu Gheorghe (Covasna), Gheorghieni (Harghita), H lchiu (Bra ov), Rupea (Bra ov) sau Ple coi (Buz u). Are i vinuri ecologice de la Domeniile Franco Romne sau cafea verde pe care o pr je te n magazin. Printre primii furnizori cu care a lucrat se num r produc torul m rcii Alpin de la Brad, pe care l-a convins s fac produc ie pentru Bucure ti. I-a fost destul de greu s aleag furnizorii la nceput, a avut o list de 60, din care au r mas vreo 30.

Despre nceputuri spune c se s turase s tot care la prieteni produse din ar , s-a gndit c este momentul s o fac organizat dup cererea mare pe care a avut-o de Cr ciunul din 2008. Am avut ncredere n viitorul hranei tradi ionale, declar Bogdan, n speran a c contribuie i el n felul lui la educarea consumatorului intern, care de multe ori din necunoa tere nu se hr ne te s n tos. i adduce aminte cu nostalgie de timpurile cnd cutreiera ara s g seasc alimente s n toase pentru feti , i-a r mas i acum gndul la rasolul de la Rupea. Chiar dac pre urile sunt un pic mai mari fa de cele la produsele conven ionale, ele nu sunt foarte ridicate totu i, spune investitorul, dac lu m n considerare calitatea produselor, un avantaj important fiind faptul c lucreaz direct cu furnizorii. De multe ori cnd vede c sunt i clien i care nu se hot r sc s cumpere un produs le d el pe gratis, iar ei se ntorc i cump r . Dup aia nu mai pot s m nnce altceva, r mn clien ii s i. Produsele sunt aduse din ar cu ma ina frigorific proprie, iar de multe ori chiar el face pe oferul. Astfel e la current cu toate. Magazinul, cu mobilier s sesc, a presupus o investi ie ini ial de circa 35.000 de euro, iar n timp s-a ajuns la peste 40.000 euro. Drago Bogdan- are 33 de ani - Face afaceri de la 21 de ani - absolvent fac de Litere .............................................................. .......................... m3rywal Aug 1 2008, 09:39 PM ca sa nu mai cautati inutil , iata citeva retete simple , din Constanta , de braga autentica : Reteta din gura-n gura: Se ia bors ( nu foarte acru) se indoaie cu apa fierbinte, se amesteca bine-bine. Nu va pripiti, un strop de rabdare pentru a se raci, a se limpezi si gustul devine usor acrisor. Schimbam coordonatele, pastram potiunea: se toarna lichidul intr-un vas nou si adaugam zahar sau miere dupa gust. Potiunea dulce-acrisoara se toarna in sticla si se pune rapid la gheata. Reteta oficiala Se fierbe apa cu meiul macinat. Lichidul tulbure sau amestecul obtinut dupa racire, aflat la inceputul unei fermentatii alcoolice si acide, reprezinta braga proaspata sau dulce. La scurt timp dupa preparare, braga se inacreste, obtinandu -se braga acra. Braga devine tulbure, mucilaginoasa cu cantitati foarte mici de alcool si produse de fermentatie acida. Tehnologia: intr-un rezervor cilindric si vertical, fabricat din otel inox alimentar se introduc : - 35 kg mei sfaramat; circa 375 litri de apa potabila. Amestecul rezultat se fierbe timp de 3 ore, dupa care se lasa in repaos 1 ora. Se repeta operatiunea: se adauga iar apa, se amesteca, se fierbe pret de 10 ore. Dupa cea de a doua fierbere, amestecul se raceste complet. Pentru ca racirea sa se faca in timp cat mai scurt, masa vascoasa, ramasa in vasul de preparare, se scoate si se intinde la aer, pe scanduri curate si uscate. Masa racita se amesteca apoi cu apa si se lasa circa 8 ore, timp in care incepe fermentatia. Se mai adauga o cantitate de apa potabila, se strecoara prin sita, pentru retinerea impuritatilor vegetale grosiere, provenite din mei. Filtratul reprezinta braga proaspata sau dulce..............................................................................

BragaBragade Baaron 09 Apr 2009, 09:35 Reteta 1 Ingrediente -500g mei sfaramat -2 pumni faina de grau -apa Preparare

Intr-un vas cu 6 litri de apa se pun meiul si faina amestecandu-se bine.Se lasa la fiert cam trei ore. Se ia de pe foc si se lasa la racit cam o ora...Se completeaza cu apa, pana ce ajunge la volumul initial si se pune din nou la fiert, pana ramane o pasta groasa. Se rastoarna pe o planseta de lemn, se imprastie si se lasa sa se raceasca complet. Se pune apoi intr-un vas de lemn si se adauga 8-10 litri de apa, amestecandu-se bine. Se lasa la fermentat opt ore si se strecoara. Se adauga apa, in concentratia dorita, si se lasa cel putin o ora la rece inainte de a fi servita. ______________________________________________________________________________________ Reteta 2 Ingrediente -5 l apa -2 cani de faina -2 cani de zahar -1 cana de ferment de braga sau ferment de casa Preparare Se rumeneste usor faina pana se face rozalie. Atentie sa nu se arda. Se amesteca cu putina apa calduta. Se toarna amestecul intr-un vas in care se afla cu restul de apa si se pune pe aragaz. Se adauga zaharul si se de la foc mic amestecand ocazional. Cand da in clocot se lasa sa fiarba 5-6 minute si amestecam continuu. Se ia vasul de pe foc si se lasa sa se raceasca. Se adauga 1 cana de ferment de braga sau ferment de casa. Se lasa amestecul la cald timp de 2-3 zile ca sa fermenteze. Cand e gata braga se pune in sticle si se pastreaza la frigider...Se serveste cu scortisoara presarata deasupra. (Ferment de casa) Ingrediente -1-2 linguri de faina usor rumenita -1 cana de apa calduta -1 lingura de zahar Cum se face fermentul de casa Se amesteca faina usor rumenita (atentie sa nu se arda) cu apa si se amesteca bine. Se adauga zaharul...Se lasa maiaua intr-un loc cald timp de 2-3 zile la fermentat, amestecand din cand in cand. Nota Cana de ferment de braga sau de ferment de casa se poate inlocui cu 6-7 felii de paine integrala muiate si sfaramate sau 6-7 linguri de drojdie. In acest caz, braga se va filtra inainte de a fi pusa in sticla (nu prin presare!). Evident, braga buna necesita ceva practica...succes!

braga.jpg (7.22 KiB) Vizualizat de 2567 ori

Re: Bragade alguhan 09 Apr 2009, 17:25

Braga cu care sint obisnuit eu din Turcia se face cu malai sau grau zdrobit. Si se face cam ca la reteta 2 scrisa de Baaron. Din cauza ca traiesc de ani de zile departe din Turcia, mi-a fost dor de bautura aceasta pe care o consumam foarte des, si am invatat s-o fac. Reusesc foarte bine. Dar imi trebuie ferment de braga din Turcia. Asta il obtin aducand cu mine o sticla de braga de acolo la intoarcere de la fiecare concediu. Cand o sa mai fac o sa va anunt si daca vreti sa incercati "braga Algu ca la mama acasa" va servesc cu multa placere. Pana atunci daca ajungeti in Istanbul, si doriti sa beti un pahar adevarat de braga, treceti prin la cartierul Vefa. Acolo exista o "bragarie" fondata in anul 1876 unde inca se face braga de cea mai buna calitate cu reteta lor secreta. Bragaria se numeste tot Vefa si cartierul a fost numit dupa ea. Si putin istoric despre braga daca imi permiteti: Primele semne de existenta ei dateaza acum 8-9 mii de ani in Mesopotomia. Xenophon scrie despre ea ca in anul 401 IH, in estul Anatoliei se facea aceasta bautura si se pastra in oale de argila ingropate in pamant. Se obtinea prin fermentarea cerealelor diferite si a fost raspandita cu diferite denumiri de la Balcani la Egipt si pana in Asia mijlocie. Buha- Merissa (Crimeea, Volga), boza (Turcia), braga (Romania, Rusia), kvas (Rusia) sint cateva denumiri pe care le cunosc eu. In Turcia au existat in fiecare oras bragarii. Si acum este imposibil sa nu gasiti una printre strazile vechi al unui oras turcesc.. Seara "curierii" bragariilor ies cu un bidon de braga si un masurator prin strazile din apropierea bragariilor si vand aceasta bautura dependentilor ca mine. De obicei se consuma pe timp de toamna si iarna, seara dupa masa. Cu scortisoara proaspat macinata si cu un pumn de naut prajit (o alta specialitate).

Re: Bragade alguhan 10 Apr 2009, 13:00 pecta scrie:Braga e una senzatiile din gustative ale copilariei la care inca tanjesc. Exact acelasi sentiment il am si eu. Cat despre Braga Vefa, o gasiti in sticlute de 1 lt si in supermarketuri mari. Productie apartine bragariei de care am vorbit. Dar daca puteti nu evitati sa vizitati aceasta bragarie veche de aproape 150 de ani si sa gustati un pahar de braga la locul potrivit. Sint specialisti si in diverse soiuri de otet..

Re: Bragade Ciprian 19 Apr 2009, 11:34 Eu am reusit sa fac prima serie de braga. Am lasat la fermentat bulguri de grau, apoi am facut totul dupa retea 2. Astazi am degustat si e delicioasa. Daca tot vine vremuri calde, cred ca va fi racoritoarea preferata in casa. Si un link la site-ul Bragariei Vefa http://www.vefa.com.tr/english/tarihce.htm.................................................................. ....................................................................................................................

BragaReteta din categoria: Cocteiluri si lichioruri | Specific: Romania

Trimisa de Andra pe 07 aprilie 2009 Prima pagina Retete culinare

Salveaza in cartea de bucate Timp de preparare: 1 ora si 30 minute (complexitate ridicata) Ingrediente: 500g mei sfaramat 2 pumni faina de grau apa

Mod de preparare: Intr-un vas cu 6 litri de apa se pun meiul si faina amestecandu-se bine.Se lasa la fiert cam trei ore. Se ia de pe foc si se lasa la racit cam o ora.Se completeaza cu apa, pana ce ajunge la volumul initial si se pune din nou la fiert, pana ramane o pasta groasa. Se rastoarna pe o planseta de lemn, se imprastie si se lasa sa se raceasca complet. Se pune apoi intr-un vas de lemn si se adauga 810 litri de apa, amestecandu-se bine. Se lasa la fermentat opt ore si se strecoara. Se adauga apa, in concentratia dorita, si se lasa cel putin o ora la rece inainte de a fi servita. ..............................................................

BragDe la Wikipedia, enciclopedia liber

Braga (boza n limbile slave i limba turc ) este o b utur r coritoare, cu gust dulce-acri or, care se ob ine prin fierberea cu ap a meiului m cinat. Este o b utur a turcilor nomazi din Asia Central , consemnat ncepnd din secolul X, care mai apoi a ajuns n Anatolia, iar de acolo s-a r spndit, inclusiv n Balcani.

[modificare]Propriet

i

Braga este tulbure, mucilaginoas , cu substan e coloidale n suspensie, datorit con inutului mare de extract cu substan e hr nitoare, cu cantit i foarte mici de alcool i de produse de fermenta ie acid . Dac este preparat corect, n condi ii bune i depozitat corespunz tor, braga poate fi considerata ca o b utur igienic . Fermenta ia b uturii ncepe printr-o slab fermenta ie alcoolic care, n scurt timp, este nlocuit prin fermenta ie acid de tip lactat, acetic, butiric etc. Braga este un mediu complex, propriu pentru dezvoltarea diferitelor microorganisme. Cea mai mare parte dintre microorganisme o reprezint cele din tipul Bacillum Coli i Sacharomyces, care imprim o arom particular pronun at . Se mai g sesc cocci, bacili, mucegaiuri de tipul Mucor. Uneori, n brag se mai adaug zaharin i acid salicilic, pentru ndulcire i asigurarea conservabilit ii.

[modificare]Re ete de prepararey

n Moldova, braga se prepar din 2 kg t r e de gru, care se amestec cu 1 kg m lai, pn se ob ine un aluat. Toate acestea se amestec pe lopata de la cuptor i apoi se pune la foc. Dup ce se coace, se scoate din cuptor i se pune la dospit ntr-un butoi de lemn. Se fr mnt , se adaug ap , drojdie i se las apoi timp de 4-5 zile. Dup ce se scoate din butoi, se strecoar (s nu aib crupe) i se pune ntr-o can de lut sau de sticl , n care se adaug zah r. Alt re et . Ingrediente: 1 kg cereale (gru, orz, secar , porumb etc.) n cantit i egale, 2 kg m lai. Preparare: Cerealele se pun ntr-un vas cu pu in ap . Vasul se acoper cu un ervet i se ine la loc c ldu spre a gr bi ncol irea. Se scurge bine apa, iar semin ele se pun la uscat pe t vi de plastic sau pe t vi emailate. Dup uscare, se macin prin ma ina de tocat carne, ma ina de nuci sau r ni a de cafea. Ceea ce se ob ine este mal ul. Mal ul se amestec bine cu m laiul i se pune ntr-o oal cu ap care fierbe (nu trebuie s fie o cantitate prea mare de ap , n a a fel nct s se ob in o past consistent ), amestecnd continuu, pentru o bun uniformizare. Din aceast past se fac turte cu diametrul de 10 cm -15 care se pun pe o tav la cuptor, la foc iute, pn se rumenesc, apoi se scot i se las s se r ceasc . Se rup buc ele mici i

y

se a eaz ntr-un vas (de preferat din lemn, cu cana de scurgere) cu o capacitate de 10-12 litri. Peste turte se toarn o cantitate de 6 litri ap fiart . Se las 2-3 zile la fermentat, dup care braga e gata. Acelea i turte se mai pot folosi o dat , punndu-se ns ap mai pu in (cca 4-4,5 litri). E recomandat ca la gura de scurgere a vasului s se pun crengu e, ca s nu se nfunde ie irea.

Datorit simplit

ii prepar rii, n limba romn a intrat expresia "ieftin ca braga".

[modificare]Linkuri externey

en Din istoria br gii

y

Vnz tor de brag

Vnz tor turc de brag n Bucure ti, 1880

y

Un pahar cu brag

Brag turceasc

Brag bulg reasc

Categorie: B uturi nealcoolice