60004287 Metodologia Organizarii Si Desfasurarii Jocului Didactic Matematic in Ciclul Primar
Transcript of 60004287 Metodologia Organizarii Si Desfasurarii Jocului Didactic Matematic in Ciclul Primar
CUPRINS :
CAPITOLUL II. METODICA JOCULUI- COMPONENTA A DIDACTICII GENERALE 2.1. Continutul metodicii jocului2.2. Importanta studierii metodicii jocului2.3. Conceptul de joc didactic. Definire şi caracterizare2.4. Clasificarea jocurilor didactice2.5. Conceptul de joc didactic matematic
2.5.1. Clasificarea jocurilor didactice matematice2.5.2. Locul, rolul şi importanţa jocului didactic matematic
2.6. Metodologia organizarii si integrarii jocului didactic in structura lectiilorCAPITOLUL III. JOCURI MATEMATICE PROPUSE SPRE UTILIZARE IN CADRUL LECTIILOR DE MATEMATICA
3.1. Ghicitori matematice3.2. Poezii cu continut terminologic matematic3.3. Probleme distractive3.4. Jocuri matematice
3.4.1. Reguli nazdravane3.4.2.Varstele/Soarecii-pisicii/Bobocii gastei3.4.3. Formeaza numerele!3.4.4. Numere ascunse3.4.5. Calcule cu litere3.4.6. Geometrie cu numere3.4.7. Logica matematica3.4.8. Prietenul meu, numarul necunoscut/De-a detectivul Mate3.4.9. Calculam cu litere/ Mesajul cifrat3.4.10.Numere pare si impare3.4.11. Mic pictor, dar ce mare matematician!3.4.12. Jocuri cu bete de chibrituri3.4.13. Coloram, calculam, comparam si ne distram3.4.14. Un joc vechi de mii de ani -patratul Tangram3.4.15. Alte jocuri didactice
CAPITOLUL IV. ASPECTE METODICE4.1. Proiecte didactice,unde jocul didactic matematic este preponderent, indiferent de tipul de curriculum(nucleu, aprofundat sau extins)4.2. Fise de lucru4.3. Observatii metodice privind eficienta jocului didactic4.4. Evaluarea
4.41. Mijloace si tehnici de evaluare4.4.2Fise (teste) de evaluare
BIBLIOGRAFIE.
1
Definitia si caracteristicile jocului
« Omul este un om întreg numai atunci când se joaca » (Fr. Schiller)
In literatura de specialitate, jocul este definit in moduri diferite si explicat, cateodata in
mod complementar, alteori contradictoriu,dupa cim autorii au remarcat un aspect sau altul
din provocarea la care incita copilaria.
« Jocul-scrie savantul olandez Jan Huizinga- este o actiune sau o activitate specifica,
incarcata de sensuri si tensiuni, inlauntrul unor anumite limite stabilite, de timp si spatiu, si
dupa reguli acceptate de buna voie si in afara sferei de utilitati sau necesitatii materiale, dar
absolut obligatorii, avand scopul in sine insasi si fiind insotita de un sentiment de incordare,
inaltare, voiosie, destindere si bucurie si de ideea ca este altfel decat in viata obisnuita(Homo
ludens) ».Este un fenomen antropologic complex, care in forme si continuturi specifice, se
afirma la toate varstele si in toate civilizatiile.
Din aceasta definitie rezulta ca jocul este o activitate specifica, opusa actiunilor de
ordin practic.Precizarea ca « jocul are scopul in sine », trebuie inteleasa in sensul katian al
« finalitatii fara scop », numai in opozitie cu actele utilitariste.Un alt paramentru referential il
poate constitui proiectia in si prin joc a unor stari si pulsiuni venind din adancul fiintei, din
inconstientul individului sau colectivitatii, ceea ce confera actului ludic o functiie catarctica,
de defulare si autoproiectie psihologica(Evseev Ivan, « Jocurile traditionale de copii »)
Jocul este o scoala deschisa, cu un program tot atât de bogat precum este viata. Prin
joc, viitorul este anticipat si pregatit. Se apreciaza chiar ca jocul îndeplineste în viata copilului
de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. Este forma specifica în care copilul îsi asimileaza
munca si se dezvolta.
Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins în joc, precum si gravitatea cu
care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta în care se angajeaza pentru a câstiga.
Copiii se joaca pentru a se juca.
Jocul este o forma de activitate bine gândita, necesara si indispensabila procesului
educatiei, este o activitate prin care continutul, forma si functionalitatea sa specifica nu se
confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa, motiv pentru care nu poate fi
suplinita si nici nu este în masura sa suplineasca pe una din ele.
Pentru a întelege specificul jocului ca forma de activitate instructiv-educativa, trebuie
sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului, cum ar fi: activitate specific umana,
activitate dominanta la vârsta prescolara, factor hotarâtor în viata copilului prescolar. Aceste
2
sensuri indica, fie pozitia jocului în raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice
omului, fie aportul jocului în procesul educatiei.
Jocul este o activitate specific umana, dominanta în copilarie, pentru ca numai oamenii
îl practica în adevaratul sens al cuvântului. Este una dintre variatele activitati desfasurate de
om, fiind în strânsa legatura cu acestea. Este determinat de celelalte activitati – învatarea,
munca, dar în acelasi timp este puternic implicat în acestea. Învatarea, munca, creatia, includ
elemente de joc si în acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice
de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane.
Jocul este o activitate bazala si o dimensiune esentiala a omului.Creativitatea ludica se
inscrie drept constanta obligatorie a devenirii culturale a individului si societatii.Intrebarile
referitoare la originea jocului, la locul ce-l ocupa ludicul printre alte activitati si functii
specific umane tin de problematica fundamentala a antropologiei si filozofiei culturii.
Multidimensionalitatea actului ludic face ca jocul sa fie obiect de studiu al istoriei
culturii, etnologiei, psihologiei, esteticii, sociologiei, sau matematicii,sa suscite atat interesul
reprezentantilor unor stiinte pozitive, cat si al cercetatorilor cu vocatie interdisciplinara.
Viata diurna a oamenilor se desfasoara in doua forme de baza: munca si odihna,
aceasta din urma asociata jocului si divertismentului.De aceea, incepand cu primele glosari
filozofice pe tema jocului, se va lua in considerare tocmai aceasta diada complementara in
care se reflecta tendintele contrare ale fiintei umane: seriozitatea si amuzamentul,
obligativitatea si libertatea, utilitatea si gratuitatea, realismul si imaginatia.
1.3. Importanţa şi funcţiile jocului
Sub influenţa jocului se formează, se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate
psihică a copilului. Modul serios şi pasiunea cu care se joacă copiii constituie indicatori ai
dezvoltării şi perfecţionării proceselor de cunoaştere.
Prin joc se dezvoltă personalitatea copilului, prin crearea şi rezolvarea progresivă a
diverse feluri de contradicţii:
a) între libertatea de acţiune şi conformarea la schema de joc;
b) între invitaţie şi iniţiativă;
c) între repetiţie şi variabilitate;
d) între dorinţa de joc şi pregătirea prealabilă necesară;
e) între ceea ce este parţial cunoscut şi ceea ce se cunoaşte bine;
f) între absenţa vreunui rezultat material util şi bucuria jocului;
3
g) între operarea cu obiecte reale şi efectuarea de acţiuni simbolice;
h) între emoţiile dictate de rolul îndeplinit şi emoţia pozitivă provocată de
participarea la joc.
Putem afirma că, la vârsta preşcolarităţii, jocul oferă cadrul pentru efort şi depăşire a
unor obstacole, iar “moralitatea ludică” contribuie la geneza comportamentului socio-moral,
la asimilarea unor elemente de disciplină în ansamblul expresiilor comportamentale ale
copiilor. Important este că jocul le oferă copiilor posibilitatea dezvăluirii naturii autentice a
copilului, a forţelor sale, observându-se o ultimă cerinţă spre afirmare.
Este suficient să priveşti copiii în timpul jocului pentru a-ţi face o impresie referitoare
la conduita acestora şi la particularităţile lor psihologice. Unii copii se exprimă deschis, clar,
dezinvolt, în timp ce alţii sunt mai reţinuţi, mai puţin activi. Primii sunt mai uşor de cunoscut
deoarece manifestările lor sunt spontane, iar ceilalţi exprimă mai mascat trăsăturile lor
interne.
Se poate afirma că, jocurile satisfac o anumită cerinţă implacabilă care îl stimulează pe
copil la o activitate permanentă.
Valorificând disponibilităţile interne, jocul propulsează copilul pe traiectoria
progresului în dezvoltarea sa. Soluţiile adoptate în joc, inventivitatea şi capacitatea de a găsi
strategiile cele mai nimerite pentru reuşita acţiunii odată cu corelarea cu partenerii de joc,
denotă arta interogării în colectivitate şi în viaţa socială. Cu cât un preşcolar este mai
dezvoltat din punct de vedere psihologic, cu atât se joacă mai mult, mai bine şi mai frumos, se
remarcă a fi un veritabil creator şi iniţiator de acţiuni, cu semnificaţii multiple pentru evoluţia
ulterioară.
Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuală a copiilor, la formarea percepţiilor de
formă, mărime, spaţiu, timp, la educarea spiritului de observaţie, a imaginaţiei creatoare, a
gândirii şi nu în ultimul rând la dezvoltarea limbajului.
Tot jocul este un mijloc eficient şi suficient pentru realizarea sarcinilor educaţiei
morale a copilului, contribuind la dezvoltarea stăpânirii de sine, autocontrolului, spiritului de
independenţă, disciplinei conştiente, perseverenţei, precum şi a multor altor calităţi de voinţă
şi trăsături de caracter. Valoarea jocului se observă şi în dezvoltarea sociabilităţii, a spiritului
de colectivitate, a relaţiilor reciproce între copii.
Jocul îşi are importanţa sa în formarea colectivului de copii, în formarea spiritului de
independenţă, în formarea atitudinii pozitive faţă de muncă, în corectarea unor abateri sesizate
în comportamentul unor copii. Toate aceste efecte educative se sprijină, ca pe un adevărat
4
fundament, pe influenţa pe care jocul o exercită asupra dezvoltării psihice a copilului, asupra
personalităţii lui.
Jocul răspunde trebuinţei de creaţie a personalităţii, dar şi a sinelui în raport cu viaţa şi
ipostazele ei fericite.
Analiza jocului pune în evidenţă (oglindeşte) statutul mintal, cel afectiv, cel de
sănătate al copilului, dar şi structura experienţei şi a mediului de cultură.
Prin toate jocurile, dar mai ales prin cele de mişcare, se creează posibilităţi multiple de
dezvoltare armonioasă a organismului. În plus, jocul determină o stare de veselie, de bună
dispoziţie, cu efecte benefice pe planul dezvoltării. Prin jocurile de mişcare se realizează
numeroase din sarcinile educaţiei fizice.
Prin joc copilul dobândeşte deprinderi de autoservire, în scopul satisfacerii
trebuinţelor proprii şi odată formate acestea permit ca jocul să devină mai complex cu o
valoare formativă sporită.
Participând la joc, preşcolarul este iniţiat în tainele frumosului şi învaţă să-l creeze,
realizându-se astfel şi sarcini de educaţie estetice.
În concluzie, se poate spune că prin joc are loc o largă expansiune a personalităţii
copilului, realizându-se o absorbţie uriaşă de experienţă şi trăire de viaţă, de interiorizare şi de
creaţie, conturarea de aspiraţii, dorinţe care se manifestă direct în conduită şi reprezintă latura
proiectivă a personalităţii. Jocul îi permite individului să-şi realizeze „eu-l”, să-şi manifeste
personalitatea, să urmeze, pentru un moment, linia interesului său major, atunci când nu o
face prin alte activităţi.
Este bine cunoscut că acel copil care nu se joacă rămâne sărac din punct de vedere
cognitiv, afectiv, al întregii dezvoltări a personalităţii.
Ca şcoală a vieţii sociale, jocul face apel la optimismul specific vârstei, la dorinţa
copilului de a avea un rol, de a îndeplini o funcţie, de a avea o poziţie în grup, de a se afirma
şi de a-şi face datoria.
Diferite studii şi observaţii efectuate asupra jocului au evidenţiat faptul că acesta
îndeplineşte multiple funcţii.
J. Piaget stabileşte următoarele funcţii ale jocului:
1. funcţia de adoptare realizată pe cele două coordonate: asimilarea realului la
„eu” şi acomodarea, transformarea „eu-lui” în funcţie de modelele exterioare;
2. funcţia catarctică, de descărcare energetică şi rezolvare a conflictelor;
5
3. funcţia de socializare, constând în acomodarea copilului la ceilalţi, asimilarea
relaţiilor cu cei din jur la propriul „eu”;
4. funcţia de extindere a „eu-lui” , de satisfacere a multiplelor trebuinţe ale
copilului, de la trebuinţele cognitive de explorare a mediului la cele de
valorificare a potenţialului de care dispune, de la trebuinţele perceptive şi
motorii la cele de autoexprimare în plan comportamental.
Psihologul Ursula Şchiopu în lucrarea „Probleme psihologice ale jocului şi
distracţiilor” stabileşte funcţiile jocului precizând că acestea se pot grupa în funcţii esenţiale,
secundare şi marginale.
Funcţiile esenţiale ale jocului sunt următoarele:
funcţia de cunoaştere care se exprimă în asimilarea practică şi mentală a
caracteristicilor lumii şi vieţii;
funcţia formativ-educativă exprimată în faptul că jocul constituie o şcoală a
energiei, a educaţiei, a conduitei, a gesturilor, a imaginaţiei. Jocul educă atenţia, abilităţile şi
capacităţile fizice, trăsăturile de caracter (perseverenţa, promptitudinea, spiritul de ordine),
trăsături legate de atitudinea faţă de colectiv (corectitudinea, spiritul de competiţie, de
dreptate, sociabilitatea, ş.a), modelează dimensiunile etice ale conduitei.
funcţia de exercitare complexă, stimulativă a mişcărilor (pusă în evidenţă mai
ales de Gross şi Carr) concretizată în contribuţia activă pe care jocul o are la creşterea şi
dezvoltarea complexă. Aceasta apare ca funcţie principală în jocurile de mişcare, jocurile
sportive, de competiţie şi ca funcţie secundară în jocurile simple de mânuire, proprii copiilor
mici. În perioada copilăriei şi tinereţii este o funcţie principală, devenind ulterior marginală.
Printre funcţiile secundare ale jocului se înscriu următoarele:
funcţia de echilibru şi tonificare prin caracterul activ şi compensator pe care-l
întreţine jocul faţă de activităţile cu caracter tensional;
funcţia catarctică şi proiectivă ;
funcţia distractivă.
Ca funcţie marginală este precizată funcţia terapeutică ce se manifestă cu succes în
cazuri maladive.
1.4. Clasificarea jocurilor
6
Clasificarea jocurilor a constituit şi constituie în continuare o preocupare pentru mulţi
specialişti, cu toate acestea, nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptată, date fiind
perspectiva din care au fost investigate şi criteriile diferite care au stat la baza diferenţierii
jocurilor. S-a operat, astfel, cu criterii multiple de clasificare, cum ar fi: conţinutul, forma,
sarcina urmărită cu prioritate, materialele folosite, ş.a.
În lucrarea „Probleme ale adaptării şcolare – ghid pentru perfecţionarea activităţii
educatoarelor şi învăţătorilor”, Editura All, Bucureşti 1999, autoarea, Elvira Creţu realizează
următoarea clasificare a jocurilor:
jocuri în care sunt solicitate funcţiile psihofiziologice (senzoriale, motorii,
intelectuale);
jocuri tehnice (productive) care solicită fondul de reprezentări, memoria, motricitatea
şi care dezvăluie medii de viaţă (agricole, industriale, meşteşugăreşti, şcoala);
jocuri care exersează relaţiile sociale (de familie, de grup şcolar);
jocuri artistice (desen, muzică, arte plastice, ş.a.)
J. Piaget abordează evoluţia jocului la copil şi realizează o interesantă clasificare a
jocurilor, concludentă pentru buna înţelegere a funcţiilor sale:
jocul exerciţiu – forma cea mai elementară a jocului, prezentă în etapa
inteligenţei senzorio-motorii şi constă în repetarea unei activităţi însuşite anterior pe alte căi
pentru plăcerea activităţii;
jocul simbolic (de imaginaţie) îndeplineşte în cea mai mare măsură funcţia de
adaptare. Permite asimilarea realului la „eu-l” copilului fără constrângeri şi sancţiuni, asigură
retrăirea unor realităţi transformate după propriile trebuinţe;
jocul cu reguli apare în stadiul gândirii preoperatorii (2-7 ani). Are un rol
deosebit în socializarea copilului, deoarece realizează înţelegerea reciprocă prin intermediul
cuvântului şi disciplinei;
jocul de construcţie care se dezvoltă pe baza jocului simbolic după vârsta de 5-
6 ani. Jocurile de construcţie apar ca jocuri integrate în simbolismul ludic pentru ca mai târziu
să devină autentice adaptări, rezolvări de probleme, creaţii inteligente
O clasificare a jocurilor realizează şi A.N. Leontiev, stabilind următoarele tipuri:
jocurile cu rol în care prim plan apare rolul asumat de copil, care reprezintă de
fapt o funcţie socială generalizată a adultului;
jocurile cu rol şi subiect în care copilul îşi asumă o funcţie socială anume pe
care o realizează prin acţiunile sale;
7
jocurile cu reguli care apar mai târziu, în cadrul lor copilul subordoneazăunei
ordini fixe şi raporturi între participanţi, includ o anumită sarcină, au un mare rol în
structurarea personalităţii şi în socializarea copilului;
jocurile de tranziţie spre activitatea de învăţare („jocurile de graniţă”). Din
această categorie fac parte: jocurile distractive, dramatizările, jocurile sportive, jocurile
didactice. Acestea pregătesc învăţarea, încep să substituie procesul de joc cu învăţarea.
O clasificare mai complexă şi mai nuanţată, luând în considerare mai multe
criterii ce operează succesiv, realizează autoarele lucrării „Activităţi de joc şi recreativ-
distracţie. Manual pentru şcolile normale”.
Ursula Schiopu face clasificarea dupa continutul jocului:
a) Jocuri de reproducere a unor mici evenimente :
8
- jocuri cu subiect multiplu ;
-jocuri cu subiect complex.
b) Jocuri de miscare
- simple , cu caracter imitativ ;
- cu reguli pentru fiecare etapa.
c) Jocuri de creatie
d) Jocuri dramatice
Sorin Cristea efectueaza clasificarea jocurilor dupa :
a) obiectivele prioritare :
- jocuri senzoriale(auditive, vizuale, motorii, tactile) ;
b) continutul instruirii :
- jocuri matematice ;
- jocuri muzicale ;
- jocuri tehnologice(de aplicatii, de constructii tehnice) ;
- jocuri sportive ;
- jocuri lingvistive ;
c) forma de exprimare :
- jocuri simbolice, de orientare, de sensibilizare, conceptuale, jocuri tip ghicitori,
de cuvinte incrucisate ;
d) resursele folosite :
- jocuri materiale, orale, pe baza de intrebari, pe baza de fise individuale, pe
calculator ;
e) regulile instituite:
- jocuri cu reguli transmise prin traditie, cu reguli inventate, jocuri spontane,
protocolare ;
f) competentele psihologice stimulate :
- jocuri de miscare, de observatie, de atentie, de memorie, de gandire, de limbaj, de
creatie.
1.5. Elemente psihologice ale jocului
Cercetarile psihologice efectuate in secolul XX in problema jocului au pus in evidenta
numeroase elemente psihologice care contureaza aceasta forma de activitate specific umana.
9
E vorba de acele elemente psihologice care definesc jocul in general si care sunt
suficient de operante la copiii de varsta scolara.Prin prezenta si actiunea acestor elemente,
copiii ies « din anonimat » si ni se infatiseaza ca fiinte cu personalitatea in formare, care
gandesc, actioneaza motivat dupa posibilitati si aspira la perfectiune.
Voi prezenta mai jos cateva din manifestarile psihice ale copiilor si ale oamenilor, in
general, capabile sa explice jocul si, mai ales, sa arate de ce in anii scolaritatii mici jocul se
prefigureaza ca o activitate dominanta, alaturi de invatare.
a) Oamenii se refugiaza adeseori din limea reala(obisnuita) in una pe care si-o creeaza
singuri(« lumealor »), care le apartine in exclusivitate, o lume imaginara- supranumita de
cercetatori »paradisiaca »,unde restrictiile nu sunt asa severe,iar motivatia este intrinseca, o
lume fara grijile si necazurile cotidiene.Omul poate face dovada ca este capabil sa-si creeze o
asemenea lume incepand cu varsta de 3 ani.De retinut este faptul ca nimeni nu-l invata pe
copil cum sa si-o creeze.
b) In cladirea lumii imaginare, omul se foloseste de capacitatea sa de a transfigura
realul in imaginar.In acest proces, el transfigureaza selectiv realul, dupa nevoi imediate si
dupa posibilitati proprii.Aceasta capacitate e suficient de operanta la copilul ce depaseste
varsta de 3 ani.
c ) Omul ete inzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile, adica
cu semne atribuite obiectelor, actiunilor si faptelor, care desemneaza altceva decat sunt toate
acestea in realitate.El opereaza cu cuvinte, cu obiecte si imagini ale acestora, carora le acorda
alta semnificatie decat care le apartine in exclusivitate.
d) Capacitatea omului de a actiona in spirit creativ in diferite situatii concrete de viata
este definitorie pentru evolutia personalitatii sale. De altfel, jocul adevarat, de la care se
asteapta si performante, nu poate fi decat creativ.O comparatie intre creatia obisnuita si creatia
ludica evidentiaza cert specificul si dimensiunile creatiei copilului scolar.
Creatia este un proces care se sprijina pe cunoasterea stiintifica temeinica a
domeniului supus cercetarii.In creatia ludica e suficienta doar informarea generala, empirica,
nu lipsita de valoarea sa instrumentala specifica..
Creatia presupune logic saltul calitativ, ca irmare a unor acumulari cantitative cerute
de realizarea originala a unei idei bine conturate ; creatia ludica se mentine in baza
acumularilor cantitative, apropiindu-se mai mult sau mai putin de saltul calitativ, fara sa
atinga nici macar pragul sau minim.Variantele existente in creatie irmeaza intotdeauna un
drum ascendent sub aspectul perfectiunii, pana la gasirea variantei finale.In creatia ludica,
10
variantele se disting prea putin intre ele si nu pregatesc varianta finala(chiar daca urmeaza o
cale ascendenta sub aspectul perfectiunii).
Creatiapresupune realizarea unei anumite variante, in timp ce în creatia ludica se pot
incerca mai multe, aceasta pentru faptul , ca în creatia ludica, nefiind prezenta constiinta
creatiei, e prezenta doar ideea unei realizari de moment.
Creatia obisnuita are in vedere colectivitatea(pe cea prezenta si pe cea viitoare), creatia
ludica, dimpotriva, se limiteaza la satisfactia personala imediata.Procesul creatiei nu este
intotdeauna continuu, el comportand deseori intreruperi si stagnari, fara sa dauneze actului in
sine.Creatia ludica e mereu dramatica, sustinuta si volubila, stagnarile si intreruperile ii
dauneaza si ii micsoreaza atractivitatea.
Greseala in creatie inseamna un stop,o reluare, un sir de incercari mai mult sau mai
putin reusite, dimpotriva, greseala in creatia ludica inseamna o noua inflacarare a imaginatiei,
o crestere a interesului copilului pentru activitate.
Cu alte cuvinte, creatia ludica a copilului este tot o creatie, dar una elementara.Se
poate spune, fara exagerare, ca este o improvizatie autentica, deoarece improvizatia insasi este
un act elementar de creatie.In istoria culturii, improvizatia a precedat creatia.In dezvoltarea
individuala, prin improvizatie, se poate ajunge la creatie ; improvizand, copilul inainteaza in
creatie.
Toate aceste elemente psihologice pun in evidenta esenta jocului prezent in conduita
omului in general si cea a copilului in special.
1.6. Elemente pedagogice ale jocului
Jocul a inceput sa fie definit nu atat prin natura sa, cat prin efectele sale
formative.Studiul conduitei ludice(de joc) a fost preluat de atat de specialistii in probleme
psihologice dar si de specialistii in probleme pedagogice.
Faptul ca exista o literatura pedagogica ce sugereaza normele de utilizare a jocului in
familie, gradinita, scoala, precum si modele de jocuri, faptul ca au fost convocate congrese si
simpozioane internationale ce au avut in intentie aspectele jocului, arata ca problema jocului
nu este o problema marginala.
Jocul inlatura plictiseala pricinuita de lipsa de actiune :functia jocului este in acest caz,
aceea de a introduce elemente pe care mediul nu l eofera.
Jocul ca element odihnitor poate fi explicat prin faptul ca odihna nu explica jocul, dar
nu este mai putin adevarat ca jocul dupa munca ne odihneste.Este mai putin vorba de un
11
repais devenit indispensabil dupa oboseala, cat de o eleberare din constrangerea muncii.Jocul
ne introduce intr-o alta « sfera », trezeste brusc acea parte din eul nostru refulata de
necesitatile muncii si in acelasi timp face sa tasneasca noi surse de energie, ceea ce ne da
impresia ca jocul ne-a « restaurat »organismul sleit.Pe de alta parte, se stie ca jocul, desi
adesea practicat cu mai multa intensitate decat munca, ce oboseste mai putin.Aceasta
constituie o indicatie foarte pretioasa pentru pedagogie.
Jocul este si un agent de manifestare sociala.Nu numai ca exercita mai dinainte la
copil tendinte sociale,ci si pentru ca le mentine(reuniuni,serbari,etc.)
Jocul este un agent de transmitere a ideilor, a obiceiurilor, de la o generatie la
alta(legende , mituri, cantece, festivaluri istorice, ceremonii religioase).Este vorba aici ci
adevarat de o functie accesorie.Se intelege ca s-a folosit jocul care exista deja, ca mijloc de
educatie populara, dar nu nevoia de a mentine traditiile a creat instinctul jocului.Este
interesant ca aceasta valoare educativa a jocului a fost inconstient exploatata, chiar din cea
mai indepartata antichitate.
Problemele rolului educativ al jocului prezinta numeroase aspecte.Intr-un studiu
interesant L.S. Vigotski afirma ca activitatea de joc este formativa in deplinul inteles al
cuvantului atunci cand cerintele manifestate fata de copil(prin regulile sau sarcinile stabilite)
depasesc cu putin nivelul psihic al copilului.
Jocul este un permanent si puternic izvor de conectare de relatii sociale la copii si
tineri.Jocul se manifesta in numeroase feluri in viata sociala.El se practica activ,dar se poate
consuma si pasiv.Unii copii se joaca , altii privesc jocul primilor.In jurul celor care joaca un
joc sportiv sau un joc competitiv ca sahul , se creeaza mai intotdeauna un cerc de privitori ,de
suporteri.
Jocul, apare ca o activitate complexa a copiilor in care ei reflecta si reproduc lumea,
societatea, asimilandu-le si prin aceasta adaptandu-le la dimensiunile lor multiple.
Activitatea de joc pune in evidenta permanenta relativa a activitatii copilului si,
intrucat evolutia societatii si a omului sunt fenomene deschise, jocul ca o reflectare a acestora
are si el o evolutie deschisa.
12
CAPITOLUL II. METODICA JOCULUI- COMPONENTA A
DIDACTICII GENERALE
2.1. Continutul metodicii jocului
Aria de cuprindere a metodicii jocului este deosebit de larga, diferentiata si
profunda.Ea se constituie in linii generale, din doua parti distincte :
a) una cu caracter predominant teoretic ;
b) alta cu caracter predominant practic-aplicativ.
a) Sub aspect teoretic, metodica jocului ofera principalele informatii cu privire la
geneza si esenta acestuia.Studiind-o, toti cei interesati afla care sunt elementele psihologice de
baza ce faciliteaza jocul, cum apare si cum evolueaza el in viata omului,cum se diversifica si
se coreleaza cu invatarea,munca, creatia si alte forme de activitate specific umana in copilarie
si in restul vietii oamenilor.
Metodica jocului mai ofera informatii cu privire la didactica instruirii prin joc, vizand
direct activitatiile instructiv-educativ specifice gradinitei si scolii primare, de esenta ludica, la
alegere sai centrate pe invatarea dirijata,prin toate acestea, jocul e aliniat la orientarile
metodologice moderne, cu care el face corp comun in privinta instruirii si educarii
copiilor(Neacsu Ioan, « Metodica predarii matematicii la clasele primare»).
b) Sub aspect practic-aplicativ, metodica jocului arata cum se implica acesta in
conceperea stiintifica si metodica a invatamantului actual, cum se armonizeaza jocul cu
invatarea dirijata, cum se imbogateste si se adanceste continutul lui sub influenta instruirii,
care sunt formele pe care le imbraca jocul, precum si cum se realizeaza trecerea treptata de la
jocul pur la ocupatiile in spiritul jocului(Neacsu Ioan, « Metodica predarii matematicii la
clasele primare»).
2.5. Importanta studierii metodicii jocului
Teoria si metodica jocului au un ecou in organizarea asistentei sociale a copiilor, dar si
in imbunatatirea integrarii elevilor in regimul scolar, facand-o mai lesnicioasa si mai eficienta.
13
De altfel, practica de zi cu zi demonstreaza formatorilor ca simpla alternare a
activitatilor, desi e necesara, nu e suficienta pentru a inviora si stimula activitatea de invatare,
mai ales la varsta claselor primare.Jocul indeplineste spectaculos aceasta preocupare
pedagogica.E o mare arta si , in acelasi timp, multa stiinta in a construi strategii de invatare la
diferite categorii de copii pe sistemul jocului. Numai cei care se familiarizeaza cu psihologia
jocului si cu metodologia lui in procesul instruirii pot obtine performante.
Cu alte cuvinte, metodica jocului ne ajuta sa eleboram anumite procedee de invatare
bazate pe joc, in care acesta nu se confunda in nici un caz cu joaca.
Intelegem, cu ajutorul metodicii jocului, ca acesta e integrat organic in viata si
activitatea omului, iar joaca nu este altceva decat un simplu divertisment al comportamentului
uman.
2.3. Conceptul de joc didactic. Definire şi caracterizare
Jocul didactic – „acţiune ce valorifică la nivelul instrucţiei finalităţile
adaptative de tip recreativ propriu activităţii umane”.(Cristea S., - „Dicţionar de termeni
pedagogici”, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998)
Jocul didactic – „specie de joc care îmbină armonios elementul instructiv-
educativ cu cel distractiv”.(Manolache A. şi colaboratorii – „Dicţionar de pedagogie”, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979)
Jocul didactic – „un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea
dominantă de joc la cea de învăţare”(Bache H., Mateiaş A., Popescu E., Şerban F. –
„Pedagogie preşcolară.Manual pentru şcolile normale”, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1994)
Jocul didactic – „un ansamblu de acţiuni şi activităţi care, pe baza bunei
dispoziţiişi a deconectării, realizează obiective ale educaţiei intelectuale, morale, fizice, etc.
(Păduraru V. şi colaboratorii – „Activităţi matematice în învăţământul preşcolar-Sinteze”,
Edit. Polirom, Iaşi 1999)
14
Termenul „didactic” asociat jocului accentuează componenta instructivă a activităţii şi
evidenţiază că acesta este organizat în vederea obţinerii unor finalităţi de natură informativă
şi formativă specifice procesului de învăţământ.
Jocul didactic prezintă ca notă definitorie îmbinarea armonioasă a elementului
instructiv cu elementul distractiv, asigurând o unitate deplină între sarcina didactică şi
acţiunea de joc.
Această îmbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca, pe
parcursul desfăşurării sale, copiii să trăiască stări afective complexe care declanşează,
stimulează, intensifică participarea la activitate, cresc eficienţa acesteia şi contribuie la
dezvoltarea diferitelor componente ale personalităţii celor antrenaţi în joc.
1. Jocuri didactice de formare de mulţimi care implică exerciţii de: grupare,
separare, exemplificare care vor duce la dobândirea abilităţilor de identificare,
scriere, selectare şi formare de mulţimi.
2. Jocuri didactice de numeraţie care contribuie la consolidarea, verificarea
deprinderilor de aşezare în perechi, comparare, numărare conştientă, de exersare a
cardinalului şi ordinalului, de familiarizare cu operaţiile matematice de formare a
raţionamentelor de tip ipotetico-deductiv.
3. Jocuri logico-matematice care urmăresc familiarizarea copiilor cu operaţiile cu
mulţimi.
2.6. Metodologia organizarii si integrarii jocului didactic in structura lectiilor
Organizarea si introducerea jocului didactic ca procedeu de baza in imbinarea
activitatilor instructive cu cele educative la toate obiectele din plaja orara si in diferite
secvente ale lectiei, a constituit o preocupare permanenta a dascalilor.
Pentru aceasta e necesar sa fie respectate cateva cerinte de baza:
15
a) stabilirea prealabila, riguroasa a continutului jocului si amplasarea judicioasa a
acestuia in sistemul activitatii instructive;
b) accentuarea caracterului de responsabilitate si seriozitate ce trebuie imprimat
fiecarui elev, spre a se evita tendinta de a considera activitatea o distractie oarecare;
c) beneficierea tututror elevilor de informatia ce reprezinta obiectul jocului(rolurile
in joc sa fie schimbate, iar cerintele impuse in masura egala tututror participantilor);
d) cunoasterea exacta de catre invatator a regulilor si detaliilor jocului pentru a-l
organiza si desfasura degajat, adaptandu-l la particularitatile clasei;
e) pregatirea materialului impus de continutul si obiectivele urmarite prin joc.
In general, orice joc didactic parcurge urmatoarele etape:
1) activitatea introductiva-elevii sunt orientati in directia sarcinii propuse prin joc;
2) comunicarea titlului jocului, a regulilor si a conditiilor de desfasurare;comunicarea
regulilor impuse si asigurarea intelegerii lor de catre toti elevii (in caz contrar,
participarea nu va fi de 100%)
3) explicatia si demonstratia-de claritatea si exactitatea lor depinde atingerea obiectivelor
propuse(desi, de regula, se desfasoara simultan, uneori se succed-explicatia precede
demonstratia, drumul cunoasterii se pargurge deductiv, de la regula la exemplu);
4) fixarea regulilor- se recomanda atunci cand jocul are o actiune mai complicata,
impunandu-se o subliniere speciala a regulilor;
5) executarea jocului- invatatorul poate conduce direct(are rol de conducator al jocului)
sau indirect (ia parte activa la joc), trebuind sa imprime jocului un anumit ritm, sa
mentina atmosfera de joc, sa evite momentele de stagnare,sa urmareasca comportarea
elevilor, sa activeze toti elevii la joc, sa urmareasca daca se respecta regulile etc;
6) incheierea jocului- se formuleaza concluzii si aprecieri, se fac recomandari si evaluari
cu caracter individual si general(uneori prin tehnici Freinet sau de gandire critica,
alteori prin metode traditionale).
16
CAPITOLUL III. JOCURI MATEMATICE PROPUSE SPRE
UTILIZARE IN CADRUL LECTIILOR DE MATEMATICA
17
.
3.4. Jocuri matematice
« Matematica e ca urcusul pe munte.Efortul e rasplatit de privelisti marete.Ca si pe
munte, ascensiunile in matematica sunt frumoase daca nu esti obsedat doar de locul unde vrei sa
ajungi si daca esti in stare sa savurezi tot ce intalnesti pe
parcurs. »(Barbu,H. ;Popescu,E. ;-« Activitati de joc si recreativ –distractive »)
Cuvintele lui Solomon Marcus arata foarte bine rolul pe care il indeplineste jocul
matematic in insusirea, consolidarea si sistematizarea cunostintelor din cadrul stiintei numerelor.
Deoarece « lumea este guvernata de numere » (Pitagora), suntem obligati sa le trezim
elevilor dragostea pentru ele, sa-i invatam sa se « joace » cu operatiile si conceptele abstracte,
precum si sa descopere calea de a da raspuns unor « probleme » ce par imposibile la prima vedere.
3.4.6. Geometrie cu numere
• Sarcina didactica: completarea unor figuri geometrice cu numere care respecta
o regula data pentru a obtine sumele cerute pe anumite directii;
• Obiective:
a) sa completeze cu numere potrivite figurile geometrice pentru a obtine
sumele cerute pe anumite directii;
b) sa-si consolideze cunostintele despre operatiile aritmetice;
c) sa-si dezvolte calitatile atentiei, viteza si corectitudinea
calculului,capacitatea de reprezentare.
10 r
1 3 3 5 2 7
3 3 3 4
3 4 5 2 5
34 \14 15 4
8 107 9
13 2
Plaseaza in cerculete numere de la 1 la 12 (o singura data), astfel incat suma
numerelor din cele patru cerculete de pe laturile stelutei sa fie egala cu 26.
Solutie:
4 7 10 58 6
2 11 12 1 3
Aseaza in cerculete numere naturale de la 0 la 5, astfel incat sa obtii aceeasi suma
pe fiecare din laturi; asaza in cerculete numere naturale de la 0 la 9, astfel incat sa obtii
suma 15 pe fiecare linie.
3.4.7. Logica matematica (exercitii de asezare tn spatiu / ordonare)
• Sarcina didactica: reconstituirea unor siruri (sau ordonari), alcatuirea unor clasamente
dupa o serie de propozitii ce contin informatii;
• Obiective:
a) sa extraga din fiecare propozitie informatia oferita;
b) sa faca conexiuni logice intre informatiile primite;
c) sa reconstituie sau sa alcatuiasca ordonari, clasamente.
Andrei, Bogdan, Cornel, Daniel si Eugen se pregatesc sa plece in cursa. Plasati-i corect la
start stiind ca:
Andrei se afla intre Cornel si Eugen;
Eugen se afla intre Bogdan si Andrei:
Bogdan este alaturi de Daniel.
Capitanul echipei de fotbal alcatuita din Andrei, Bogdan. Cornel, Daniel si Eugen va fi cel
mai in varsta dintre ei.
• Bogdan: — Eu sunt mai tanar doar decat Cornel.
• Eugen: — Eu sunt mai tanar decat Bogdan si mai in varsta decat Andrei.
• Daniel: — Eu sunt mai tanar decat Bogdan si Cornel.
La un concurs de schi s-au realizat urmatoarele punctaje: 93, 67, 65. 50, 75, 39 puncte.
Precizati clasamentul si punctele acumulate, stiind ca:
• Daniela s-a plasat Intre Bogdan si Eugen.
• Bogdan a castigat si Corina a pierdut.
• Daniela are exact 10 puncte in plus fata de Florin.
III I II IV V VI
Cele cinci case sunt zugravite in rosu, verde, maro, galben sj albastru. Stabiliti ondinea
culorilor daca:
• Casa verde nu e vecina cu cea galbena.
• Casa galbena nu e vecina cu cea din mijloc.
• Casa albastra nu e vecina cu cea rosie,
• Casa rosie e vecina cu cea verde.
• Prima casa este maro.
/\/ /\/\/ /\/ /\/ /\/ /\/
Vasile, Tudor si Dumitru sunt prenumele a trei elevi din clasa a IV-a. Aflati numele
si prenumele fiecaruia daca:
• Numele lor de familie sunt tot Vasile, Tudor, Dumitru.
• Nici unul nu are numele de familie identic cu prenumele.
• Numele lui Dumitru nu este Tudor.
3.4.8. Prietenul meu, numarul necunoscut/ De-a detectivul Mate
• Sarcina didactica: aflarea necunoscutei in cadrul exercitiilor cu cele patru operafii
sau de formare a numerelor ;
• Obiective:
a) sa stabileasca rolul indeplinit de numarul necunoscut;
b) sa aplice corect algoritmul de calcul specific fiecarei situatii;
c) sa afle corect numarul necunoscut in situatii cunoscute sau atipice;
d) sa verifice corectitudinea aflarii necunoscutei.
Completează casetele:
Completeaza:
……. - 1 2
….. - ........ …...
63
99 - …….
……. - …...
7-1-n=2
Termen 238DescazutTermen 127 133 538Scazator
Suma 987Diferenta 789
Factor 60 56DeTmpartit
Factor 5 4Impartitor
Prod us 392Cat 8
8
8-a 6-a a + 1 a + 3 a + 5 a5
1
16
97
Scrie pe fiecare colt al stelutei numere formate din zeci, astfel incat suma lor safie 100.
Gaseste numarul care se prezinta astfel:
• Sunt cel mai mic numar natural care adunat cu 3 da un numar mai mare decat 6.
• Sunt cel mai mare numar natural care scazut din 7 da un numar mai mare decat 3.
• Sunt un numar de doua cifre, mai mare decat 40 §i mai mic decat 51. suma cifrelor mele
este 9.
• Sunt un numar situat intre 50 si 70, la o distanta de 15 numere de numarul 76.
• Sunt un numar care se imparte exact pe 24, sunt impar si diferit de 1.
• Nu sunt nici cel mai mic, nici cel mai mare numar scris cu cifrele 2, 2, 3.
Completează căsuţele piramidei adunând câte două numere:
3.4.9. Calculam cu litere/Mesaiul cifrat
• Sarcina didactica: efectuarea corecta a unor caicule, asocierea rezultatelor cu litere
date si obtinerea unor mesaje ;
Obiective:
-sa efectueze corect calculele;
-sa asocieze litera din cod cu rezultatul obtinut;
-sa obtina si sa citeasca mesajul, dezvoltandu-si calitatile atentiei si spiritul
de observatie.
De ce este vesel lonel?Codul: A = 4; E = 6; L = 10; I = 8;
3 4 5 3 2 4 7 5
10 12 13 12
I = 9; M = 12;N=14;R=18;S = 20;
Efectuand exercitiile in ordinea in care sunt scrise si apoi scriind rezultatele obtinute in tabel (tot in ordinea obtinerii lor), vei obtine codul dupa care poti descifra mesajul extraterestrilor.
32:8 + 6 = 63 : 7 : 3 = 81 :9-8 = 24 : 6 x 4 =54 : 9 : 3 = 64 : 8 : 2 = 49 : 7 + 0 = 30 : 6 x 3 =8 1 : 9 - 3 = 36 : 9 x 2 = 27:9+9 = 42 : 6 x 2 =28:7+1 = 56:7+ 1 = 45 : 9 + 6 = 18 : 6x0 =
a b c d e i 1 n o P r s t u V X
3.4.10. Numere pare si impare
• Sarcina didactica: aplicarea informatiilor despre par - impar in situatii diferite,
citirea si solutionarea unor probleme ;
• Obiective:
a) sa. gaseasca aplicatii variate ale cunostintelor matematice;
b) sa citeasca si sa-si reprezinte corect continutul unor probleme;
c) sa-si educe si sa-si dezvolte calitatile atentiei, puterea de reprezentare si
de imaginare, interesul pentru maternatica.
Sipetul negustorului de perle
Un negustor de perle avea un sipet cu 9 despartituri. Intr-o zi, un alt negustor l-a
mtrebat cate perle are in el.
— Nu stiu, dar daca numar pe fiecare latura, gasesc cel mai mic numar par cuprins
intre10 si 20. In despartitura din mijloc nu am nimic.
Un matematician le spuse:
— In sipet vad 31 de perle, dar aranjate altfel, cu numai 26 obtin aceea§i suma pe
toate laturile, dar una impara.
Cum a aranjat perlele in sipet matematicianul?
Numarand din 4 in 4, descoperi traseul spre minge.
Numara descrescator din 3 in 3 si coloreaza drumul fluturelui spre floare!
3.4.12. Jocuri cu bete de chibrituri
• Sarcina didactica: obtinerea unor figuri geometrice, egalitati sau cuvinte prin mijcarea
betelor de chibrituri, calcule cu cifre romane;
• Obiective:
a) sa rezolve probleme folosind betele de chibrituri;
b) sa-si dezvolte spiritul de observatie, flexibilitatea gandirii, calitatile
atentiei, capacitatea de reprezentare si imaginare, ingeniozitatea;
c) sa scrie cifre romane;
d) sa corecteze egalitati in care apar cifrele romane.
1)Din cele 20 de chibrituri luati 6, astfel incat sa ramana 10.
2)Cate patrate poti construi cu 12 bete de chibrituri?
3)Egalitatile sunt gresite. Muta cate un betisor si vei obtine rezultate corecte.
4)Din aceste 3 betisoare, oare poti face patru?
3.4.13. Coloram, calculam, comparam si ne distram!
• Sarcina didactica: consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patru operatii si de
comparare a numerelor;
• Obiective:
a) sa calculeze corect si rapid, respectand cerinta data;
b) sa aseze corect semnele operatiilor matematice pentru a obtine rezultate
diferite pornind de la aceleas. i cifre;
c) sa traseze corespondenta intre rezultat si operatii;
d) sa-si dezvolte calitatile atentiei si interesul pentru matematica;
e) sa compare doua sau mai multe numere date.
1. Colorează desenul respectând codul culorilor:
verde albastru maro galben29 – 7 =........ 22 – 7 =........ 24 – 19 =........ 30 – 7 =........ 21 – 5 =....... 26 – 9 =....... 12 – 9 =........ 20 –16 =........25 – 6 =....... 25 –17 =........ 20 – 18 =........ 25 –17 =........20 – 8 =........ 13 – 4 =....... 21 – 2 – 9 =........ 22 –16 =........ 21 – 3 =........ 20 – 9 =........ 13 –13 =........ 14 – 7 =........ 25 – 5 =........
2. Alege perechi de numere ale căror sume să fie cele din mijlocul florii. Scrie-le în petale:
3. Vreţi să aflaţi câţi paşi sunt până la floarea de nufăr? Urmăriţi exerciţiile şi calculaţi:
4. Furnicile Tina si Mara trebuie sa ajunga la musuroi. Prima alege calea din 2 in 2.
cealalta cauta la fiecare pas numere de doua ori mai mari. Colorati diferit drumurile lor
18
25
5. Grivei trebuie sa manance doar oasele care arata jumatatea numarului osului ros anterior. Coloreaza ce oase alege Grivei!
6.Oachi
7. Flufy
8. Frunzele
Compune exercitii a caror rezultat sa fie un numar de pe frunze, apoi numeroteaza frunzele.
9.
Robo
Numerele date sunt transformate de robotel in numere de 5 ori mai mici. Urmareste sagetile si1 scrie numerele date de Robo.
1. (4+2)x2=122.3.4.5.6.7.8.
10. Coloreaza numerele care fac adevarate relatiile:
11. Colorati casutele ce ne conduc la rezultat!
12. Completati etichetele scriind nurnerele urmatoare la locul potrivit: 60, 43, 38,
18,81,65,51.
13. Cei sase copii au greutatile conform tabelului de nai jos. Asezati-i pe leagan astfel incat
acesta sa fie in echilibru.
14. Grupati numerele de mai jos cate trei, iar suma fiecarui grup sa fie 100
15. Care dintre cele cinci orase sunt cele mai apropiate intre ele si care sunt cele mai
mdepartate?
3.4.14. Un joc vechi de mii de ani - patratul Tangram
Sarcina didactica: obtinerea unor animale, figtiri umane, obiecte prin decuparea $j lipirea
pieselor patratului Tangram, dezvoltarea creativitatii;
Obiective:
a) sa decupeze si sa recunoasca figurile componente ale patratului Tangram;
Andrei 25kgBogdan 30kgCostel 28kgDaniela 29kgEugenia 28kgFelicia 32kg
b) sa asambleze prin lipire partile decupate pentru a obtine animale, obiecte, figuri umane;
c) sa utilizeze la construirea desenelor toate cele sapte tanuri (componente) ale patratului Tangram;
d) sa-si dezvolte creativitatea construind imagini diferite, dar folosind aceleasi piese
3.4.15. Alte jocuri didactice
1. Uneşte forma geometrică cu denumirea sa:
2. Pentru fiecare instrument de măsură, încercuieşte mărimea pe care o măsoară:
3. Uneşte fiecare operaţie cu rezultatul potrivit:
14 + 10 32 + 6 25- 5 29-20 46+ 13 48 – 21
20 9 24 27 38 59
4. Calculează şi completează:
10+ 33 69- 7 49- 8 52+ 6
+12 +11 -30 -12
5. Completează tabelul:
15 42 33 64 11 76 17 7+12 +11
38
6. Calculează apoi colorează casetele cu rezultatul:
27
cub condreptunghitriunghi
cilindrusferăpătrat
a) lungimeab) timpulc) capacitatea
a) masab) lungimeac) timpul
a) valoareab) masac) capacitatea
39 12 + 7 = 13 + 25 = 11 + 28 = 5 + 14 = 6 + 43 = 12 + 25 =
67 13 +5 5 = 25 +3 2 = 54 + 13 = 15 +4 4= 46 + 22 = 14 +4 3 =
10. Scrie numarul corespunzator fiecarei multimi:
12. Calculeaza:
+ 371= -150= +434` - 314=
START!
13. Completeaza tabelul :
Numarul Aproximari la zeci
Aproximari la sute
Aproximari la mii
954 305 14. Scrie cu cifre romane urmatoarele numere :
15 - .................. ; 1996 - .................... ; 2005 - ................... ; 197 - ................... .
15. Scrie cu cifre arabe numerele scrise mai jos:
200
XXV - ............ ; MDCXI - .............. ; MAMLIX - .............. ; XCXII - ..............
16. Efectuati si apoi completatai tabelul :
a b c a + b + c a + b - c 285 489 54 732 185 426
17. Scrie ce fracţie din desen reprezintă suprafaţa colorată în fiecare caz :
18. Încercuieşte fracţiile corespunzătoare părţii colorate :
1 1 1 2 2 2 3 3 34 3 2 5 4 3 8 4 6
CAPITOLUL IV. ASPECTE METODICE
4.1 Proiecte didactice,unde jocul didactic matematic este preponderent, indiferent de tipul de curriculum(nucleu, aprofundat sau extins)
Proiect de lecţie
Data:
Clasa: I
Propunător:
Obiectul: Matematicã
Subiectul: Consolidare- Adunarea şi scãderea nr. naturale 0-100
Tipul lecţiei: consolidare de cunoştinţe
Obiective operaţionale:
O1: să rezolve corect exerciţiile de adunare şi scãdere;
O2: să compare perechile de numere;
O3: sã rezolve probleme cu una sau mai multe operaţii;
O4: să compunã probleme dupã exerciţiul dat;
O5: să gãseascã termenul necunoscut;
O6: să realizeze legãtura între floare şi ghiveci;
O7: să participe în mod activ şi eficient în activitatea de rezolvare a sarcinilor individual şi în
perechi.
STRATEGIA DIDACTICĂ :
1.RESURSE PROCEDURALE:
Procedurale: instructajul verbal, problematizarea, conversaţia euristică, observaţia dirijată,
exerciţiul, aprecierea verbală şi scrisă
Materiale: postere,fişe, planşe,markere,flip-chart
Organizatorice: frontal, individual, în perechi
3.FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE : observarea sistematică, probă scrisă, autoevaluare,
evaluare de către colegi
DESFÃŞURAREA ACTIVITÃŢII
Moment organizatoric
Asigurarea unui climat adecvat bunei desfăşurări a lecţiei;
Verificarea temei cantitativ şi calitativ.
Captarea atenţiei
- se realizeazã o discuţie legatã de ora precedentã, de limba românã
- se prezintã elevilor o planşã ce reprezintã Zâna Fluturilor. Ea şi-a chemat fluturaşii sã se
bucure pe câmpul plin de flori alãturi de albinuţe.
- fiecare fluturaş se aşazã pe o floare. Florile ascund câte o surprizã.
Anunţarea temei
- Elevii vor descoperi surprizele ascunse de flori.
- Se va anunţa titlul lecţiei ce urmează să fie însuşită: Consolidare- Adunarea şi scãderea
nr. naturale 0-100
.IV. Dirijarea învăţării
- elevii sunt împărţiţi în 3 grupe: grupa florilor roşii, grupa florilor galbene şi grupa florilor
portocalii;
- fiecare floricicã are anumite sarcini pentru elevi:
1* Frontal
Pe o planşã fiecare grupã va avea câte o bãrcuţã care nu are pânzã. Elevii trebuie sã rezolve
exerciţiile de pe bãrcuţã şi sã caute pânza cu rezultatul potrivit. (ANEXA 1)
2* Frontal
Comparã:
GRUPA 1 GRUPA 2 GRUPA 3
45 + 4 .... 45 + 2 68-57.......31 + 67 99-45......13+2376-5....89-7 12 +37.........42-21 45+3.....69-38
3* ÎN PERECHI
Fiecare floare ascunde un numãr. Descoperã-l:
GRUPA 1 GRUPA 2 GRUPA 3
+ 32 = 77 45 + = 90 - 56 = 33
98- = 52 - 25 = 55 53 + = 85
4*ÎN PERECHI
GRUPA 1
Aflã numerele cu 2 mai mari decât: 42, 62, 75,21, 30,56.
GRUPA 2
Aflã numerele cu 6 mai mici decât: 29, 48, 38, 59, 96,78.
GRUPA 3
Aflã numerele cu 32 mai mari decât: 42, 26,12,45,17,35.
5 *ÎN PERECHI
* Rezolvã problemele:Fiecare problemã este scrisã pe o floare.
Grupa 1:
1. La o florãrie s-au vândut 26 de garoafe şi 43 de frezii. Câte flori s-au vândut la florãrie? ………………………..
……………………………….. ………………………
………………………………
2. Compune o problemã dupã exerciţiuldat:Exerciţiul este scris pe floare, iar elevii vor scrie problema pe frunza acesteia.
Grupa 2:
1. Într-o livadã sunt 35 de pruni şi 23 de caişi. Câţi pomi sunt în livadã?
………………………..
……………………………….. ………………………
………………………………
2. Compune o problemã dupã exerciţiuldat:Exerciţiul este scris pe floare, iar elevii vor scrie problema pe frunza acesteia.
Grupa 3:
1. Ovidiu a pescuit 26 de peşti. Dintre aceştia, 20 de peşti i-a dat Alinei. Câţi peşti mai are Ovidiu?
………………………..
……………………………….. ………………………
………………………………
2. Compune o problemã dupã exerciţiul dat:
Exerciţiul este scris pe floare, iar elevii vor scrie problema pe frunza acesteia.
6* Frontal
Pe petalele florilor vor fi scrise problemele, urmând ca împreunã cu elevii sã le rezolvãm:
Rezolvarea se va scrie pe ghiveci!!
7* Frontal
Gãseşte floarea potrivitã pentru fiecare ghiveci!
Încheierea lecţiei
- Zâna fluturilor le va oferi elevilor fişele de lucru (ANEXA 2)
- fac aprecieri frontale cu privire la modul de participare al elevilor la lecţie
- transmit tema pentru acasă
- strâng materialele utilizate în timpul activităţii
ANEXA 1
Aşazã corect pânza conform rezultatului de la fiecare exerciţiu:
41
36
ANEXA 2FIŞA DE LUCRU
ANEXA 2FIŞA DE LUCRU
Rezolvã exerciţiile şi coloreazã fluturaşul conform codului de culori:
87-galben34- roşu57-verde23-portocaliu96-maro
75-34 98-62
PROIECT DIDACTIC
Data: Clasa: I Inv.: Disciplina: MatematicăUnitatea de învăţare: Numerele naturale de la 0 la 5Subiectul lecţiei: Numărul şi cifra 3Tipul lecţiei: Predare-învăţare-evaluareDurata : 45min . Obiective operaţionale: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
a) cognitive:
O1 – să stabilească corespondenţa între mulţimile cu două şi trei elemente, indiferent de natura acestora;
O2 – să asocieze mulţimii cu trei elemente numărul şi cifra corespunzătoarea;O3- să reprezinte prin puncte, cerculeţe, liniuţe etc. mulţimea cu trei elemente;O4- să scrie pe liniatura caietului cifra 3, respectând forma , încadrarea în spaţiul grafic,
distanţa dintre cifre;O5- să completeze şiruri cu jetoane potrivite, pe baza regulei date;
b) afective OA1- să manifeste interes pentru utilizarea corectă a numerelor, pentru o scriere îngrijită şi
corectă; OA 2 -să colaboreze cu colegul de bancă sau cu membrii echipei în rezolvarea sarcinilor;
c) psiho-motorii - să adopte o poziţie corectă şi comodă a corpului pentru scris;
-- să mânuiască corect instrumentul de scris.
Resurse: 1. Metodologice:a) strategie didactică: dirijată, inductivă;b) metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia,problematizarea, analiza,
munca cu manualul;
c) forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe, în perechi;d) mijloace didactice: numărătoare, , beţişoare, bile colorate, jetoane cu cifre , fructe, legume,
animale, planşe didactice ( predarea numerelor 1,2,3)
2. Surse bibliografice: Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004; Dumitru Săvulescu, Metodica predării matematicii în ciclul primar, Craiova,
Ed. “Gheorghe Alexandru”, 2006; Gabriela Vasiloancă,Sorina Guzum, Gina Velcu- Activităţi transdisciplinare-Exerciţii-
joc ,clasa I,.Ed Erc Presss Educativ, 2005 www.didactic.ro
SCENARIUL DIDACTIC
ETAPELELECŢIEI
OB. OP. Durata CONŢINUTURI
RESURSEEVALUARE
PROCEDURALE MATERIALE FORME DE ORGANIZARE
1 2 3 4 5 6 71. Momentorganizatoric
1min. Asigur condiţiile necesare pentru desfăşurarea eficientă a lecţiei.
conversaţia
2. Verificarea temei
1min. Verific tema cantitativ şi calitativ, făcând aprecieri verbale asupra modului de scriere, corectitudinii şi calităţii temei.
conversaţia,explicaţia
observaţiasistematică
3.Reactualizarea cunoştinţelor
O1OA1
OA2
3min.Joc didactic „ Formează mulţimi”Se va efectua exerciţiul-joc referitor la
numerele şi cifrele 1şi 2. Sarcina didactică este să ridice tot atâtea obiecte câte arată cartonaşul, să stabilească numărul corespunzător.
conversaţia,explicaţia,demonstraţia,jocul didactic,problematizarea
jetoanetabla
magneticăcifrele 1 şi 2
activitate frontală
evaluarea de către colegi
formativă
4 Captarea atenţiei
O1
2min.Propun elevilor să cânte primele două
strofe ale cântecului „Elefanţii”. Cer elevilor să asocieze numărul elefanţilor cu numărul semnelor de carte.
Se adaugă încă un element ( un semn de carte).
demonstraţia semne de carte « Elefănţel », confecţionate la ora de abilităţi practice
activitatefrontală
5. Anunţateaobiectivelorlecţiei
6. Dirijareaînvăţării
O1O2O3
OA1
O3
1min.
10min.
Comunic titlul lecţiei şi a obiectivelor într-o manieră accesibilă elevilor.
Atrag atenţia asupra ilustraţiei din manual (Pânza cu elefanţi) şi asupra frunzelor colorate. Explic elevilor cum s-a format noul număr: prin adăugarea unui element la cele precedente. Mulţimea nou formată are cu un element mai mult decât mulţimea cu două elemente. Spunem că această mulţime are un număr de trei elemente. Se observă imaginile din manual; se trasează corespondenţe astfel încât fiecărui iepuraş să-i revină o varză. Atrag atenţia asupra faptului că numărul 3 este un număr des întâlnit în poveştile cunoscute.
“ Ia gândiţi-vă copii:Împăratu-are ....3 fii.
Purceluşii cei cuminţi....3 sunt şi ei la părinţi.În poveste, ca să vezi,Capra are tot....3 iezi!”
Solicit elevii să dea exemple , să formeze şi alte mulţimi cu două elemente la care să adauge încă un element la tabla magnetică ( frontal) şi cu ajutorul jetoanelor (în pereche). Se concluzionează că mulţimile care au 2 elemente şi încă unul sunt mulţimi cu 3 elemente . Numărul trei se va reda cu ajutorul cifrei 3.
explicaţia
conversaţia,observaţia,explicaţia,demonstraţia, exerciţiul,
observaţia explicaţia demonstraţia
exerciţiul
exerciţiul
manualulsemne de carte « Elefănţel », confecţionate la ora de abilităţi practice
tabla magnetică,jetoane
tabla magnetică,jetoane magneticefarfuriuţe cu jetoane ce reprezintă fructe, legume etc.
activitate frontală
activitate frontală
activitate frontalăactivitate în pereche
Observare sistematică
7. Obţinerea performanţelor
8. Retenţia şi transferul
O2
O4
O2O3
8min.
6 min.
Prezint planşa cu cifra 3 asociate mulţimii cu 3 elemente.
Se observă planşa , se numără elementele de la fiecare mulţime.
Se memorează versurile:“ 3 a fost un ineluş
Pe deget învârtecuş.
Meşterul l-a rupt în două
Să-i dea folosinţă nouă.
Precizez şi demonstrez scrierea corectă a cifrei 3. Elevii se mobilizează pentru scriere : îşi încălzesc muşchii mâinilor, scriu în aer,, pe bancă, cu creionul întors , urmăresc direcţia de scriere a cifrei 3 din manual, la tablă. Pentru început, elevii vor scrie, pe spaţiul de scriere din manual, trei cifre, apoi vor completa un rând. Dirijez scrierea corectă. Urmăresc şi corectez poziţia corectă manualului şi a corpului în timpul scrierii. Urmăresc şi apreciez elevii care scriu corect, încurajez şi ofer ajutor celorlalţi.
Expun ,,Povestea numărului 3”.
Cer elevilor să numere pe numărătoare 3 bile, să ridice 3 creioane colorate, 3carioci.
Solicit elevii să deschidă caietele speciale de matematică , să formeze mulţimi de trei elemente şi să deseneze atâtea elemente cât
observareadirijată,explicaţia,demonstraţia,exerciţiul
conversaţia,explicaţia,exerciţiul,demonstraţia
exerciţiul
povestirea
jocul didactic
conversaţia
Planşa didactică
manualul
povestea numărului 3
activitate frontală
activitate independentă
activitate frontală
activitate independentă
frontală
individuală
9. Evaluareacunoştinţelor
10. Activitatetransdisciplinară
11. Tema pentru acasă
12. Încheierea activităţii
O4
O2O3O4
OA2
6min.
5min.
1min.
1 min.
indică cifra.Se trece la scrierea cifrei 3 pe caietul
special(un rând).Propun, spre gândire, o situaţie-problemă:
,,În două cutii sunt 3 mere.Câte mere pot fi în fiecare cutie?”
Distribui fişele indivuduale de lucru, explic sarcina.
Apreciez rezultatele. Identific greşelile .
Joc didactic:Toamna în grădină şi livadăObservă şirurile ,descoperă regula şi
completează !Fiecare grup va primi câte un şir cu
jetoane (legume/fructe/ frunze9 şi câte o cutiuţă cu jetoane ce reprezintă legume/ fructe/ frunze.
După ce descoperă regula, vor completa cu încă trei elemente fiecare şir.
Scrierea cifrei 3 în caiete: 3 rânduri
Apreciez modul de desfăşurare a lecţiei, evidenţiez elevii care au răspuns foarte bine şi îi încurajez pe ceilalţi.
conversaţia
problematizarea
exerciţiul
problematizarea
caietul special
jetoane cu mere
Siruri cu jetoane(legume, fructe, frunze)
activitate în pereche
activitate independentă
activitate pe grupe
probăscrisă
observare sistematică
aprecieri verbale
Povestea cifrei 3...
Se povesteşte că în momentul naşterii Domnului cei trei magi erau pe drum, îndreptându-se către locul magnific, aşa cum îi călăuzea steaua.
Cel de-al doilea mag se afla la o distanţă aproximativ egală faţă de primul şi al treilea. Erau cu toţii cu privirea îndreptată spre cer, urmărind steaua care vestea naşterea Fiului Domnului.
Dar iată că un curcubeu îi uni printr-un arc pe primul şi pe al doilea mag, iar un alt curcubeu îl uni pe al doilea de cel de-al treilea mag.
Fără să prindă chiar de veste, cele două curcubee se lăsară la pământ, arcuite cum erau, parcă închinându-se şi ele în faţa peşterei în care se născuse Fiul Domnului.
Magii au intrat sfioşi, ducând la picioarele pruncului trei daruri: aur, smirnă şi tămâie.Urmele curcubeului au rămas însă la intrare, pe ele crescând cele mai înmiresmate
flori din lume, florile de busuioc.Când au privit oamenii urma aceea au spus că dacă vor să scrie numărul care-i
reprezenta pe cei trei magi, vor desena şi ei cele două semicercuri minunate, pline cu flori de busuioc....
Şi aşa a apărut cifra 3...
59
Descriptori de performanţăSuficient Bine Foarte bine
Încercuieşte corect cifra corespunzătoare numărului de elemente pentru cel puţin două mulţimi;
Încercuieşte corect cifra corespunzătoare numărului de elemente pentru cel puţin patru mulţimi;
Încercuieşte corect cifra corespunzătoarea numărului de elemente pentru toate mulţimile date;
Scrie corect cifra corespunzătoare numărului de bile pentru cel puţin trei mulţimi;
Scrie corect cifra corespunzătoare numărului de bile pentru cel puţin 6 mulţimi;
Scrie correct cifra corespunzătoare numărului de bile din fiecare mulţimi
Completează corect, cel puţin două mulţimi ,cu elemente cât indică cifra.
Completează corect,cel puţin patru mulţimi, cu elemente , cât indică cifra
Completează corect toate mulţimile
60
Proiect didactic
Unitatea: Data:Institutor : Clasa: a II-a Disciplina: MatematicaUnitatea de învăţare: Recapitulare finala Tema: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0- 1000 cu trecere peste ordinTipul: consolidare
Obiective operaţionale: O1- să efectueze operaţii de adunare si scadere cu numere naturale de la 0 la
1000, fara si cu trecere peste ordin; O2- să efectueze exerciţii care presupun efectuarea probei adunării, scăderii;
O3 – să cunoască terminologia specifică operaţiei de adunare şi scădere; O4 - să rezolve probleme cu două operaţii matematice aplicând adunarea şi scăderea numerelor naturale cu trecere peste ordin;
O5 – să afle termenul necunoscut dintr-o relaţie matematică; O6 – să participe cu constient ,activ si cu interes la lecţie.
Strategia didactica: activ – participativă
a. Resurse procedurale: jocul didactic, observaţia, problematizarea, exerciţiul, conversaţia.
b. Resurse materiale: planşă colorata cartonata, polistiren,jetoane,fişe de lucru, tabla, creta, bolduri, hartie colorata
c. Resurse informaţionale:
Matematica – manual clasa a II a , Stefan Pacearca,Mariana Mogos, Editura Aramis, Bucureşti 2004,
Aritmetica. Culegere de exerciţii şi probleme, C. Badea, D. Berechet, F. Berechet, M. Gardin,F. Gardin, Editura Paralela 45, Piteşti 2001
Mate 2000 + 4/5 ,”Exercitii , probleme, teste ,jocuri”,clasa a II-a , A. Dumitru, D. Bestiu, CGrigore, Editura Paralela 45
d. Forme de organizare: activitate frontală, individuală, pe echipe.
61
Momentele lecţiei
Ob.
Dur
ata
Conţinutul lecţiei Strategii didacticeResurse de organizare
Resurse procedurale
Resurse materiale
I. Moment organizatoric 1’
Asigurarea liniştii şi ordinii în clasă.Pregătirea materialelor de lucru.
frontal explicaţii
II. Verificarea cunoştinţelor anterioare
O1
10’
Pun elevilor urmatoarele intrebari:-Ce lectie ati avut de pregatit pentru astazi?( Recapitulare finala- Numerele naturale de la 0-1000)-Ce este predecesorul unui numar?-Ce este succesorul unui numar?-Numeste - predecesorul numerelor 234, 100, 45 -succesorul numerelor 567, 899,781-Spune trei numere consecutive,care sa cuprinda numarul 37 !
-Ce intelegeti prin ordonare crescatoare, dar descrescatoare?
Rog elevii sa fie atenti la jetoanele ce reprezinta numere naturale pentru a le aseza in ordine crescatoare ,apoi descrescatoare si sa compare perechile de numere date.
Joc cu jetoane:
„Ordoneaza crescator numerele de pe jetoane”
945, 34, 456, 789, 123, 590, 8
frontal
frontal
frontal
frontal
conversaţia
conversaţia examinatoare
exerciţiul
Joc didactic
Panou, jetoane cu numere,
62
„Ordoneaza descrescator numerele de pe jetoane”
14, 789 , 21, 990, 157, 620, 5
„Compara perechile de numere date ,folosind semnele <, = , >.
Prin metoda „Expozia stelara”,verific cunostintele elevilor despre adunare si scadere ,elevii trebuind sa numeasca termenii matematici folositi la adunare si scadere( plus, minus, termen, descazut, scazator, cu atat mai mult,cu atat mai putin, rest,total)
jocul didactic semne de comparare
III. Anunţarea temei şi a obiectivelor
2’ Pe baza metodei folosite fac trecerea la lectia noua,anunţand elevii titlul lecţiei: „Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin” - Exerciţii şi probleme
frontal
SUMA
DIFERENTA
63
IV. Dirijarea învăţării
O2
O5
O4
O3
30’
Lecţia se va desfăşura sub forma de concurs între echipe.Voi alege 3 grupe a cate 5 elevi si ii rog sa isi aleaga numele pentru grupa.Cu o grupa se va lucra la nivel de clasa I , deoarece cuprinde elevi cu CES.Pentru fiecare exerciţiu rezolvat corect elevii vor primi recompensă câte o floare .Floricele primite vor fi aşezate pe un suport.La sfârşitul orei se vor număra floricelele câştigate de fiecare echipă. Se va desemna câştigătorul.
Exercitul 1(Anexa 1) Gaseste rezultatul corect si lipeste-l in caseta Fiecare grupa primeste o coala A4 ce cuprinde doua scheme cu cate 3 si 2 exercitii de aflare a numarului necunoscut si un plic in care se gasesc numerele lipsa.Castiga echipa ce a lipit corect intr-un timp cat mai scurt(max. 10min)
frontal
frontal
pe grupe
explicaţii
concursul
exerciţiul
exerciţiul
exerciţiul
recompense
panouri
fişa de lucru
+123311
741
478
64
Pentru grupa cu CES vor fi urmatoarele exercitii:
2+4= 10- 5= 4+5= 8- 2= 13+3=
Exercitiul 2:
Fiecare grupa primeste o coala de polistiren,pe care este lipit un pom (cires),pe ale carui crengi sunt cirese cu adunari si scaderi . Elevii trebuie sa rezolve corect exercitiile si sa faca corespondenta intre frunzele cu rezultatul corect si adunarile si scaderile respective.(Anexa 2)
Pe grupe
problematizarea
Exercitiul
Explicatia
fişa de lucru
jetoane cu rezultatul corect
Fisa
Panou polistiren
- 309
256
500
65
Exercitiul 3:
Se imparte cate o fisa fiecarei grupe cu cate 2 probleme de rezolvat . Echipa isi alege un secretar care sa scrie rezolvarea problemelor pe fisa.Castiga echipa care a rezolvat corect fisa in maxim 5 minute
a) Din suma numerelor 250 si 345 , scade diferenta numerelor 197 si 38.
b) Micsoreaza dublul numarului 330 cu cel mai mic numar natural scris cu 3 cifre diferite
Pentru grupa cu CES
a) Ana are 4 mere,iar fratele ei are 5 mere.Cate mere au cei doi frati in total?
b) Pe un raft sunt 7 carti.Se vand 3 carti.Cate carti raman pe raft?
Exercitiul ,
Conversatia,
Problematizarea
Fisa
Fisa
V. Fixarea cunostintelor
O1 5’ Rog elevii sa isi reia locul in banci,dupa care impart cate o fisa ce contine un rebus(Anexa 3).Specific faptul ca timpul de lucru este de 3 minute.La expirarea timpului ,voi verifica cu ajutorul elevilor rezolvarea rebusului.
individual Explicatia,observatia,conversatia , exercitiul
Fisa rebus
66
VI. Încheiereaactivitatii
2’ Se va stabili echipa câştigătoare. Voi face aprecieri verbale la adresa tuturor elevilor si voi imparti fisele cu tema pentru acasa (Anexa 4).
frontal conversaţia
Fisa
67
ANEXA 1
ANEXA 1.2
2+4 = 10- 5= 4+5 = 8- 2= 13+3 =
+123311
741
500
- 309
256
478
68
69
ANEXA 3
Completand rebusul vei descoperi pe coloane A-B ca prietenele noastre in ora de matematica sunt niste ………
1. Primul ordin al unui numar2. Formata din zece zeci.3. Formata din zece sute.4. Cel mai mic numar natural.5. Numere cu sot.6. Al doilea ordin al unui numar
A1
2
3
4
5
6
70
ANEXA 4
TEMA
1. Alege rezultatul corect:
268+122 389 390 395
790- 29 760 759 761
2. Afla termenul necunoscut:
a+270=461 a- 39=580
a= a=
a= a=
3. Afla numarul:
a) cu 236 mai mare decat 346;
b)cu 59 mai mic ca 130.
71
ANEXA 4.1Tema pentru copiii cu CES
TEMA
1). Calculati folosind imaginile de mai jos:
72
2).Coloreaza rezultatul corect:
PROIECT DIDACTIC
DATA: DISCIPLINA: MatematicăCLASA: a III-a PROPUNĂTOR: UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Elemente intuitive de geometrieSUBIECTUL: PoligoaneTIPUL LECŢIEI: mixta
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:2.2. să recunoasca si să descrie forme plane si spatiale,sa clasifice obiecte si desene după criterii variate;
2.9 să continue modele repetitive reprezentate prin obiecte sau numere.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:O1- să recunoască si sa descrie poligoane ; O2-să identifice elementele componente ale unui poligon pe desene O3-să deseneze diferite poligoane O4- sa construiasca poligoane folosind axa de simetrie O5-să continue modele repetitive.
STRATEGII DIDACTICE:a) Metode şi procedee:
-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic b) Mijloace de învăţământ: -manualul, flipchart, coli de flipchart, fişe de lucru, planse, markere, creioane coloratec) Forme de organizare a colectivului: - frontal, în perechi, individual
Bibliografie:1. Dumitru,Alexandrina,Viorel-George Dumitru, MATEMATICĂ – Manual pentru
clasa a III-a, Ed Corint 2005, Bucureşti;2. Neacşu, Ioan, (coord), (1988), Metodica predării matematicii la clasele I-IV, E.D.P.,
Bucureşti;3. Gardin, M.,Gardin, F., (2007), MATEMATICĂ – culegere de exerciţii şi probleme,
Editura Paralela 45, Piteşti.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Momente-lelecţiei
Conţinutul învăţăriiStrategii Evaluare
Metode şi procedee
Resurse Forma de organiza-re
Momentorganizatoric
Pregătirea clasei de elevi şi a mijloacelor de învăţământ necesare desfăşurării lecţiei. Gruparea elevilor în 6 echipe: fluturi, rândunele, buburuze, albine,gospodari,ghiocei.
simboluri pentru echipe
Captarea atenţiei
Îi invit pe elevi să participe la un joc: ,,Şotron”(ANEXA1). Pentru ,,a sări” dintr-o căsuţă în alta elevii vor trebui să rezolve o sarcină matematică.
jocul didactic
şotronul (figuri
geometrice)
frontal
Anunţarea subiectului şi a
obiectivelor
Anunţ subiectul şi obiectivele lecţiei. Conversa-ţia
frontal
Dirijarea învăţării
Realizarea feed-back-ului
Scriu titlul lectiei pe tabla:Poligoane.
Voi cere să observe pe plansa si in manual ce fel de linii văd, ce sunt segmentele de dreaptă pentru formele respective, cum se numesc formele prezentate.Le denumesc celelalte elemente ale poligonului:latura,varf,axa de simetrie.Desenam pe tabla si in caiete cateva poligoane si notam elementele lor.: 3 laturi,- triunghi
- 4 laturi,- patrulater- 5 laturi,- pentagon- 6 laturi -hexagon
Vom reaminti despre interiorul şi exteriorul formelor geometrice. Se prezintă o planşă pe care este desenat, folosindu-se numai figuri geometrice, un robotel. Sunt recunoscute diferitele figuri geometrice, cu stabilirea elementelor componente ale figurile geometrice.Revenim la ,,Sotronul’’ nostru:Pe fiecare figură care formează şotronul se află scrisă o sarcină. Elevii recunosc figurile geometrice care formează şotronul şi apoi rezolvă, pe rând,pe grupe, cele sase probe reprezentând exerciţii care vizează înţelegerea elementelor intuitive de geometrie:
1. Colorează obiectele cu feţe în formă de: Pătrat,dreptunghi, triunghi
2. Desenează, după contur, figurile geometrice.3. Stabileşte regula şi completează şirul cu încă trei figuri geometrice.
4. Aşezaţi: în interiorul cercului un pătrat în exteriorul cercului un triunghi în interiorul triunghiului un dreptunghi în interiorul pătratului un cerc
Conversa-tia
Exercitiulschema
descoperi-rea
Lucrul pe grupe
Exercitiul
Plansa
planse
fisa -anexa
Fisa-sotron
Fise de lucru-anexa 2
Frontal
frontal
Pe grupe
Observarea sistematica
Produsele Activitatii
Evaluare formativa
5.Priveşte cu atenţie căsuţa Scufiţei Roşii, vezi din ce figuri geometrice este formată, numără-le şi scrie numărul lor în figurile corespunzătoare din stânga.6.Scufiţa Roşie a ajuns cu bine la casa bunicii. Pentru ca bunica să fie sigură că nu va fi iar păcălită şi să-i dea drumul în căsuţa ei nepoţelei, să rezolvăm ultimul punct din fişă. Scrie ce figură geometrică reprezintă fiecare număr din căsuţă.Monitorizez activitatea si anunt timpul de lucru.La final,sunt expuse posterele elevilor si raportorii le discuta,apoi sunt comentate.
Conversa-tia
postere
Obţinerea performanţei
Aprecieri şi recomandări.Tema pentru acasa
Deseneaza:Aşezi drept un pătrat mic, Din triunghiuri nasturi faciSub el unul mare, Şi din cercuri: ochi, nas, gură,Din dreptunghi îi potriveşti Dacă le aşezi cu tact,Braţe şi picioare. Obţii sigur o figură. Apreciez global şi individual aportul elevilor la lecţie.Elevii au ca tema realizarea unui colaj din figuri geometrice.
Conversa-ţia
exerciţiul
individual
ANEXA 1
7
6
3
54
2
1
ANEXA 2
Fişa de evaluare
1. Colorează cu galben triunghiurile, cu albastru pătratele, cu portocaliu cercurile şi cu roşu dreptunghiurile.
2. Desenează, după contur, figurile geometrice:
3. Continuă modelul cu încă cinci figuri:
4.Asezati :in interiorul cercului un patrat,in exteriorul cercului un triunghi,in interiorul triunghiului un dreptunghi,in interiorul patratului un cerc.
5.Priveşte cu atenţie căsuţa Scufiţei Roşii, vezi din ce figuri geometrice este formată, numără-le şi scrie numărul lor în figurile corespunzătoare din stânga.
6.Scufiţa Roşie a ajuns cu bine la casa bunicii. Pentru ca bunica să fie sigură că nu va fi iar păcălită şi să-i dea drumul în căsuţa ei nepoţelei, să rezolvăm ultimul punct din fişă. Scrie ce figură geometrică reprezintă fiecare număr din căsuţă.
Fisa-anexa 2
CRITERII DE ACORDARE A CALIFICATIVELOR:
FOARTE BINE BINE SUFICIENT1 identifică şi colorează
conform sarcinii toate figurile geometrice
identifică şi colorează conform sarcinii figurile geometrice cu 1-2 greşeli
identifică şi colorează conform sarcinii figurile geometrice cu 3-4 greşeli
2 desenează după contur 4 figuri geometrice
desenează după contur 3 figuri geometrice
desenează după contur 2 figuri geometrice
3 continuă modelul cu 5 figuri geometrice
continuă modelul cu 4 figuri geometrice
continuă modelul cu 3 figuri geometrice
4 Aseaza corect in interior si in exterior toate 8 figurile geometrice
Aseaza corect in interior si in exterior 6 figuri geometrice
Aseaza corect in interior si in exterior 4 figuri geometrice
5 Denumesc corect poligoanele si scriu nr lor
Denumesc corect 3 poligoane si scriu nr lor
Denumesc corect 2 poligoane si scriu nr lor
6 Denumesc corect 4 figuri geometrice
Denumesc corect 3 figuri geometrice
Denumesc corect 2 figuri geometrice
1
2 3
4
1: ____________
2: ____________
3: ____________
4: ____________
Aşezi drept un pătrat mic,Sub el unul mare,Din dreptunghi îi potriveştiBraţe şi picioare.
Din triunghiuri nasturi faci Şi din cercuri: ochi, nas, gură,
Dacă le aşezi cu tact, Obţii sigur o figură.
Proiect didactic
Clasa : a IV-a
Invatatoare:
Aria curriculară : Matematică şi Ştiinţe ale naturii
Disciplina : Matematică
Subiectul lecţiei : Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0-1000
Tipul lecţiei : de consolidare
Obiective operaţionale : O1 -să efectueze operaţii de împărţire cu numere naturale în concentrul 0-1000;
O2 –să rezolve exerciţii cu mai multe operaţii, respectând ordinea efectuării operaţiilor; O3 – să utilizeze limbajul matematic adecvat; O4 – să rezolve probleme cu trei şi cu mai multe operaţii O5 –să compună probleme după anumite cerinţe; O6 – să colaboreze în rezolvarea unor exerciţii şi probleme.
Strategia didactică : activ-participativă
a) metode şi procedee: exerciţiul, munca independentă, conversaţia, explicaţia, elemente de problematizare;”Cubul”
b) resurse materiale : fişe de lucru, planşăc) Resurse informaţionale : - M.E.C.T., C.N.C. -Programa şcolară pentru clasa
a IV-a - Constantin Petrovici - Metodica predării matematicii
Tipuri de activitate : frontală, independentă, în perechi
Contextualizare: Activitatea se desfăşoară în sala de clasă, în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor
Designul lecţiei
Secvenţelelecţiei
Ob.oper
Conţinut şi strategie didactică Metode şi procedee
Evaluare
1. Moment organizatoricCaptarea atenţiei
Elevii îşi pregătesc cele necesare desfăşurării lecţiei. Ghicitoare:„Şi la joc şi- n şezătoriMă- nsoţesc nouă suroriCalcule oricât de grele Pot să fac numai cu ele.Rotofei , un prichindel Le e frate bun şi el,Deopotrivă le iubeşteŞi puterea le-nzeceşte.”(Cifrele)
Conversaţia Aprecieri verbale
2. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anteriora) Anunţarea
temei şi a obiectivelor urmărite.
b) Verificarea temei scrise acasă.
O1
Se poartă discuţii cu elevii în legătură cu lecţia anterioară şi tema pentru acasă.Anunţ titlul lecţiei şi obiectivele urmăriteUn elev va citi obiectivele inscrise pe feţele unui cub.1-cunoştinţe teoretice-deîmpărţit, împărţitor, cât şi rest;2-condiţia restului;relaţiile dintre termeni3-calculul câtului şi a restului;4-reprezentarea a două mărimi când se cunoaşte raportul lor;5-rezolvarea de probleme prin metoda grafică;6-ordinea operaţiilor;compunerea de probleme.Verific cantitativ tema pentru acasă, timp în care elevii vor rezolva independent exerciţiul nr. 1 de pe fişă.
D 400 696 1001 680Î 8 75 7C 3 8 8r 3 1
Conversaţia
Exerciţiul
Aprecieri verbale
Aprecieri scrise
AutoevaluareFB-8 rez.corecteB-6-7 rez. c.S-3-5 rez. c.I-2 rez. corecte
c) consolidarea cunoştinţelor
O1
O2
03
O1
O2
Verific activitatea independentă, apoi tema calitativ.
Activitate frontală.Calcul mintal:1. Împărţiri pe principuil „preluării ştafetei”, implicând majoritatea elevilor clasei70:2:5=35:5=717:3=5(rest 2)2. Ce numere sunt de 8 ori mai mici decât 72;96;120?3. Înjumătăţiţi sfertul nr. 48.4. Câtul este 8, restul 6, iar împărţitorul 7.Cât este deîmpărţitul? 5. Deîmpărţitul este 28, împărţitorul 7, iar restul 4. Cât este câtul?6. De câte ori se cuprinde 9 în 73, 48, 87?7. Află toate nr. care împărţite la 5 dau câtul 7?8. Ce rest poate avea o împărţire la 7?9. Produsul a 2 nr. eszte 180, iar unul din factori este 9. Care e celălalt factor?10. Dacă deîmpărţitul este 30, cât poate fi împărţitorul astfel încât restul să fie zero?Dar restul 3?11. Află diferenţa dintre treimea numărului 909 şi sfertul numărului 808?Problemă distractivă:Mama are 8 banane. Cum păoate să împartă cele 8 banane celor 4 copii ai săi, astfel ca 2 banane să rămână pe farfurie?Activitate independentă:Ex. 2 Rezolvă în 2 moduri:(848+456+424) : 4 =a) 848:4+456:4+424.4 =b) (1304-424) : 4 = R 220Activitate frontalăCalculaţi respectând ordinea operaţiilor:2007 : 3+[(390x5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5=Se va verifica corectitudinea efectuării operaţiilor, transformând exerciţiul într-unul care se rezolvă pe baza ultimei operaţii.La tablă şi pe caiete se va rezolva următorul exerciţiu:
Conversaţia
Elemente de problemati zare
Exerciţiul
Aprecieri verbale
Elevul care răspunde de cele mai multe ori corect, câştigă dreptul de a citi problema distractivă scrisă pe reversul tablei.
Apreciez cu calificative
Aprecieri verbale
3.Încheierea
O4
O6
05
2007 : 3+[(X · 5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5=1918Se va rezolva pe baza ultimei operaţii, când devine:669+[(Xx5 : 6+88) : 7 +1000]+190 =1918Pentru că elevii au lucrat correct au câştigat dreptul de găsi o soluţie la o nouă problemă distractivă:Ce număr nu corespunde şirului:5496 5678 7289 4176 2874Care e intrusul ?Activitate pe grupe:
I. Rezolvaţi problema:Diferenta a 2 numere este 62. Dacă împărţim primul număr la al doilea număr, obţinem câtul 4 şi restul 2.Care sunt cele două numere?
II.Suma a două numere este 126. Află numerele ştiind că diferenţa dintre ele este o treime din numărul mai mic.
III.Într- o împărire cătul este un sfert din împărţitor iar restul este jumătate din cât. Suma împărţitorului cu câtul şi restul este 44.Reconstituiţi împărţirea.
IV. Suma a 4 numere este 963. Dacă din primul scădem pe 2, la al doilea adăugăm 2, pe al treilea îl dublăm, iar pe al patrulea îl înjumătăţim, obţinem rezultate egale. Care sunt cele 4 numere?
Elevii rezolvă problemele pe grupe şi prezintă consecutiv rezolvările la tablă. Se compun probleme pe baza reprezentărilor întocmite de către elevi în rezolvările problemelor, după cum urmează:Repr.I – Grupa nr.IRepr.II – Grupa nr IIRepr.I – Grupa nr.IIIRepr.II – Grupa nr IV
Ex. Pag.
Exerciţiul
Elemente de problemati-Zare
ConersaţiaExplicaţia
Aprecieri verbale
Verific rezolvările înaintea prezentării lor întregii clase
Notez cu calificative mai mulţi elevi
activităţiiA) Tema pentru acasăb)Aprecieri asupra activităţii desfăşurate
Problema Pag.
Se fac aprecieri collective, apoi individuale, nominalizând elevii care s-au remarcat cu răspunsuri corecte.
FIŞĂ DE LUCRU
1. Completaţi tabelul:
D 400 696 1001 680Î 8 75 7C 3 8 8r 3 1
2. Rezolvă în 2 moduri:(848+456+424) : 4 =
3. Calculaţi respectând ordinea operaţiilor:2007 : 3+[(390x5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5=
4. Află valoarea lui X:2007 : 3+[(X · 5 : 6+88) : 7 +125x8]+950 : 5=1918
4.2. Fise de lucru Fişa 1
3 3
3
1
2
3
0
=
=
=
=
=
Fişa 2
FISA DE LUCRU Numerele naturale de la 0 la 10
1.Scrie numarul corespunzator fiecarei multimi:
4 4
4
3
2
4
=
=
=
=
=
4
2.Deseneaza tot atatea elemente cate indica numarul:
5 7 10
3.Completeaza sirul de numere naturale: 0, 1, …., …., 4, …., 6, 7, …., …., 10.
…., 9, …., 7,…., 5, 4, …., …., 1, ….
4.Gaseste vecinii: …., 2, …. …., 8, …. …., 6, …. …., 1, …. …., 9, ….
Numerele naturale de la 30 la 100
1. Completaţi casetele cu numerele care lipsesc:
64______66 58_____60 41_______43
98______100 77______79 89________91
37_______39 35_______37 59_______61
2. Scrieţi numerele :a) de la 48 la 55
__________________________________________________________________
b) de la 86 la 94
__________________________________________________________________
c) de la 33 la 41
___________________________________________________________________
3. Subliniaţi numărul mai mare :
64 şi 46 69 şi 70
39 şi 19 43 şi 50
48 şi 58 89 şi 84
4. Ordonaţi şi scrieţi numerele de la cel mai mic la cel mai mare :29 , 54, 40, 51, 87, 94
5. Scrieţi vecinii numerelor :
______ 33 _______ _________60 _________ _________41____
_______ 79 ______ ______89 ________ _______99 ___________
LABIRINT MATEMATIC
Descoperă în TABLOUL LITERELOR următoarele cuvinte : SUMĂ , PRODUS , DIFERENŢĂ , REST , CÂT , MINUS , ORI , TERMEN , PLUS , ADUNARE ,
DESCĂZUT , FACTOR , SCĂZĂTOR , ÎNMULŢIRE , ÎMPĂRŢIRE , SCĂDERE
C A N H S U M A H O N S M R N AP R O D U S I A L S R E T P I LI M I R R C E D I F E R E N T AC L T O M A L U T L V O Y I L HA A E I D D T N E A O I C M T IT B R M E E A A R B P M R P A NM I M U S R M R E S T S U A E MF L E O C E L E L C R G A R L UE A N I A C F M Z A I C R T J LR B P M Z E A R B Z M O T I A TP A H I U O C M A A S R N R D IL R H N T R T S M T T I R E N RU E H U F T O S A O S B F E G ES R B S M E R S E R B U M G U M
MĂSURAREA TIMPULUI- fişă de lucru la matematică -
1. Ionuţ este elev în clasa întâi . El începe cursurile şcolare la ora _____ şi le termină la
ora _____ . După 5 ore, împreună cu părinţii , vizionează un spectacol care durează 2 ore ,
adică începe la ora _____ şi se termină la ora _____ . După spectacol întreaga familie se
mai plimbă o oră şi se întoarce acasă la ora _____ .
2. Cosmin s-a trezit la ora 7 , iar frăţiorul său a mai dormit 2 ore şi jumătate .
La ce oră s-a trezit frăţiorul lui Cosmin ?
.......................................................................................................
3. Un tren pleacă din Craiova la ora 15 şi ajunge în Deva la ora 17 .
În câte ore parcurge trenul aceasta distanţă ?
.......................................................................................................
4. În orarul unui şcolar este trecută matematica în prima , a doua , a treia şi a cincea zi a
săptămânii , iar desenul în a doua şi a patra zi a săptămânii .
În ce zile are şcolarul matematica ? ...........................................
În ce zile are orele de desen ? ....................................................
5. Ieri , Mariana i-a spus prietenei sale : „ Îţi voi face o vizită poimâine ” . Întâlnirea a fost
amânată cu două zile .
Dacă astăzi este miercuri , precizează :
a) când trebuia făcută vizita → ..................................................
b) în ce zi se vor întâlni cele două prietene → ..........................
6. Ionuţ este mai mic decât Sorin cu 4 luni .
Ştiind că Sorin s-a născut în luna februarie , precizează în ce lună s-a născut
Ionuţ . .................................................................
7. Într-o scorbură erau 3 iepuraşi . Cel mijlociu este cu 5 luni mai în vârstă decât cel mic şi
cu 4 luni mai tânăr decât cel mare .
Ce diferenţă , în luni , este între iepurele cel mic şi iepurele cel
mare ? .....................................................................................
8. Moş Crăciun ăşi cheamă spiriduşii cu 6 luni înainte de a împărţi darurile copiilor .
Ştiind că spiriduşii sosesc după 3 zile şi că Moşul i-a chemat într-o zi de vineri , enumeră
în ce lună sunt chemaţi spiriduşii şi în ce zi a săptămânii sosesc aceştia .
.......................................................................................................
9. Bogdănel este născut în luna februarie şi are 7 anişori . Anul acesta data de 1 februarie
2003 cade sâmbăta .Ştiind că Bogdan ăşi aniversează ziua de naştere în a treia zi de
duminică a lunii , spuneţi pe ce dată s-a născut copilul .
.......................................................................................................
FISA DE LUCRU Figurile geometrice
1. Ce figuri geometrice recunosti in desenul alaturat? Spune cate sunt de fiecare fel.
2. Deseneaza un bradut folosind 4 triunghiuri si un dreptunghi. Model :
3. Daca ai terminat, poti colora desenele !
Fişă de lucru
1.Află suma perechilor de numere: 562 şi 345 ; 612 şi 176 ; 162 şi 627 ; 271 şi 418 ; 324 şi 562 ;888 şi 111_______________________ _________________________________________________ _________________________________________________ _________________________________________________ __________________________ 2.Află diferenţa perechilor de numere : 453 şi 123 ; 788 şi 455 ; 769 şi 451; 564 şi 142;_______________________ _________________________________________________ __________________________ 3.Află suma vecinilor numărului 434:_________________________________________________ 4. Află diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr scris cu trei cifre: ________________________________________________
5. Calculaţi şi coloraţi ! 444= roşu ; 562 =albastru ; 487 =maro; 358= verde ; 868=negru ;
212+ 232= ………… 999 - 641 = …………….. 784 - 222 =……….. 253 + 234 = ……………. 111+333 = ………… 151 + 411= …………… 425 + 443 = ……….
444 358
562 487
444
562 868
Figuri geometrice - Fişă de lucru distractivă
Scrie câte figuri geometrice sunt din fiecare fel în desen,apoi colorează desenul.
Fişă de lucru – Numere naturale 1000 – 1.000.000( formare, scriere, citire)
1.Scrie numerele date în tabel.9 273; 300 098; 1 000 000; 5 006; 945 313.clasa
milioanelorclasa miilor clasa unităţilor
U S Z U S Z U
2.Scrie cu cifre numerele:• cinci sute cincizeci de mii trei:__________________________________• nouă sute de mii patruzeci şi trei: _______________________________• un milion: _________________________________________________• cincizeci de mii 0 sută treisprezece:_____________________________• patruzeci şi patru mii patru sute paisprezece:______________________
3.Scrie cu cifre şi cu litere:• anul în care te-ai născut:_______=________________________________• anul în care ne aflăm:_______ = _________________________________
4.Completează tabelul:numărul cifra sutelor de
miicifra miilor cifra zecilor
274 6184 836628 0241 000 000
5. Folosind cifrele 7, 4, 0, 1, 6 scrie:• cel mai mic număr scris cu cinci cifre:____________________• cel mai mare număr scris cu cinci cifre:___________________• scrie încă trei numere folosind toate cifrele date:________________________________________________________________
6.Subliniaţi numerele pare: 1 932; 6 657; 999 880; 6 248; 29 213; 13 648; 555 055; 633 750; 76 006; 45 045.
7. Subliniaţi numerele impare: 843; 7 110; 89 722; 4 265; 67 007; 299 126; 647; 160 028; 11 011; 330 038.
Fişă de lucru – Numere naturale 1 000 – 1 000 000( comparare, descompunere,compunere)
1.Completează casetele libere:
2.Descompune numerele de mai jos după model:2851= 2 000 + 800 + 50 + 1 3 962=_______+_____+___+___7 529=_____+____+___+__ 3 003=_______+_____+___+___
3.Desenează biluţe pentru a forma numerele notate dedesubt:
m s z u zm m z s u m s z u zm m s z u 2 325 21 301 5 124 13 230
4.Scrie semnul potrivit între perechile de numere date:(< ;= ; > ):1 000___2 000 2 002___2 020 34 800___13 8008 567___7 568 73 208___173 208 1 000 000 ___1 000
5.Scrie în ordine crescătoare numerele:102 374; 20 483; 87 845; 67 430; 1 023; 109 054.________________________________________________________________________________________________________6.Scrie în ordine descrescătoare numerele:12 345; 7 345; 4 506; 80 901; 222; 1 000.________________________________________________________________________________________________________
Fişă de lucru – Numere naturale 1 000 – 1 000 000( comparare, descompunere,compunere)
1.Colorează cu galben baloanele pe care sunt scrise numere pare şi cu roşu baloanele pe care sunt scrise numere impare:
8576 10 231 173 562 2 936
3 824 2 359 675 9 750
2. Scrie pe peştişori, în ordine crescătoare numerele date, apoi colorează-i: 7 591 3 333 , 12 860 , 321 464 , 212.
3.Scrie pe flori, în ordine descrescătoare, numerele date, spoi colorează –le după preferinţă: 707; 148 841; 27 653; 7 814; 1 356; 63.
Fi şă de lucru-Unităţi de măsură pentru capacitate
1.Realizează corespondenţa dintre coloana întâi şi coloana a doua:• unitatea principală • decalitrul,hectolitrul, kilolitrul• submultiplii litrului • litrul• multiplii litrului • dacilitrul, centilitrul, mililitrul
2.Completează unitatea de măsură corespunzătoare:♦capacitatea unei găleţi=10___ ♦capacitatea unui pahar=200___♦capacitatea unei pipete=5___ ♦capacitatea unui butoi=1____♦ capacitatea unei cisterne = 10____
3.La o cantină se aduc în fiecare zi cantităţile de lapte prezentate în graficul de mai jos.Observă cu atenţie graficul şi rezolvă cerinţele:
a.Scrie ce cantitate de lapte s - a adus în fiecare zi:• luni;_____l • marţi:_____l • miercuri:______l• joi:______l • vineri:_____l • sâmbătă:______l
b.În care zi s - a adus cantitatea de lapte cea mai mare? R:________________c.În care zi s -a adus cantitatea cea mai mică de lapte? R:________________d.Ce cantitate de lapte s – a adus în total?___________________________________________________
____________________________ R:________________
Fişă de lucru – Unitaţi de măsură pentru timp
1.Completaţi:• 1 minut = _____secunde • 1 săptămână =_____zile• 1 an = ____ luni • 1 oră = _____ minute• 1 lună = _____,_____ sau _____zile• 1 an = _____sau_____zile
• Zilele săptămânii sunt:________________________________ _________________________________• Lunile anului sunt:___________________________________ ___________________________________________________
2.Ce oră indică ceasul?Scrie ora de pe ceasul electronic,ca în exemplul dat:
3.Ştiind că pisica are durata medie de viaţă de 15 ani,ursul de 25 ani şi maimuţa de 50 ani,ordonează cele trei animale în ordine crescătoare, după durata de viaţă.1_______________2________________3__________________
4.Tata călătoreşte de la Bacău la Timişoara o zi şi o noapte.Câte ore călătoreşte tata? _____________________________________________
5.Ştiind că începi orele la şcoală la ora 8,că ai într-o zi patru lecţii care durează fiecare câte 50 minute şi pauza dintre ele este de 10 minute,scrie:
a)Câte minute durează toate lecţiile?______________________b)Câte minute durează cele 3 pauze dintre lecţii?____________c)Câte minute stai la şcoală?____________________________d)La ce oră pleci de la şcoală?___________________________
FISA- Ordinea operatiilor
Efectuati respectand ordinea operatiilor, apoi colorati conform codului dat:
0 -verde deschis 12-galben 2 - verde inchis 14-alb
4 — ros u16-maro deschis6-roz18 - maro inchis
8-gri20 - albastru deschis 10-albastru inchis
4.3. Observatii metodice privind eficienta jocului didactic
La copii, aproape totul este un joc. “ A te întreba de ce se joacă copilul, înseamnă a ne
întreba de ce este copil. Copilăria serveşte pentru joc şi imitare” (Claparède, Eduard-
“Psihologia copilului şi psihologia experimantală”, E.D.P., Bucureşti, 1975). Prin joc copilul
se dezvoltă, îşi coordonează fiinţa şi îi dă vigoare.
În cadrul jocului are loc dezvoltarea tuturor laturilor personalităţii copiilor: capacităţile
intelectuale, calităţile motrice, spiritul creativ.
Jocul didactic este una din formele de învăţare cu cele mai bogate efecte educative, un
foarte bun mijloc de activizare a şcolarului mic şi de stimulare a resurselor lui intelectuale.
Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativităţii. Prin libertatea de gândire
şi acţiune, prin încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi cutezanţă, jocurile didactice
devin, pe cât de valoroase, pe atât de plăcute. În joc se dezvoltă curajul, perseverenţa,
dârzenia, combativitatea, corectitudinea, disciplina prin supunerea la regulile jocului, spiritul
de cooperare, de viaţă în colectiv, de comportare civilizată.
Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinii imaginative la copii, a capacităţii de a crea
sisteme de imagini generalizate despre obiecte şi fenomene, precum şi de a efectua diverse
combinaţii mintale cu imaginile respective. În procesul jocului, copilul dobândeşte numeroase
şi variate cunoştinţe despre mediul înconjurător prin care i se dezvoltă procesele psihice de
reflectare directă şi nemijlocită a realităţii: percepţiile, reprezentările, memoria, imaginaţia,
limbajul, gândirea.
Unele jocuri oferă posibilitatea tratării diferenţiate a elevilor. Sunt jocuri şi exerciţii
distractive care solicită diverse soluţii de rezolvare. Elevii cu posibilităţi mai mari vor găsi o
varietate de căi, soluţii mai ingenioase, iar cei cu posibilităţi mai reduse vor fi ajutaţi să nu se
descurajeze.
Jocurile realizate prin muncă independentă permit formarea unei imagini clare asupra
lacunelor elevilor sau a progreselor înregistrate, ajutând astfel la preîntâmpinarea rămânerii în
urmă la învăţătură şi stimularea unor aptitudini.
Unele jocuri pot evidenţia mai bine valoarea practică a cunoştinţelor matematice: “La
magazin”, “La librărie”, elevii efectuează operaţii matematice subordonate unui joc practic,
acela de a face cumpărături. Astfel de jocuri oferă posibilitatea exersării elevilor într-o
atitudine civilizată.
Atât latura informativă cât şi cea formativă a învăţământului pot fi realizate mai
temeinic şi mai plăcut prin intermediul jocului didactic. Jocul didactic nu înseamnă “o joacă
de copii”, el este o activitate serioasă, care sprijină într-un mod fericit înţelegerea
problemelor, fixarea şi formarea deprinderilor durabile, împlinirea personalităţii elevilor.
Făcând prin învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu elevii, am putut
constata nu numai progrese la învăţătură - mai ales cu elevii slabi sau cu un ritm lent de lucru
- ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a elevilor la lecţie, un interes sporit şi o
evidentă plăcere pentru lecţiile în care aşteptau jocuri de destindere.
Numărarea şi calculul nu reprezintă obligatoriu primul şi singurul mod de a introduce
matematica. Noţiunea de număr nu trebuie să fie abordată fără ca gândirea să fi fost exersată
dinainte de procesul de descoperire a relaţiilor din realitate, de imaginare a altor relaţii în
cadrul jocului.
Operând cu mulţimi, concretizate prin piesele trusei, obiectivul principal este
dezvoltarea unei gândiri cu calităţi deosebite, a unui limbaj cât mai adecvat matematicii,
valoarea lor răsfrângându-se şi asupra dezvoltării şi perfecţionării tuturor proceselor psihice
de cunoaştere.
Jocurile logico-matematice fac o legătură firească între matematica preşcolară şi cea
şcolară prin intuirea şi înţelegerea noţiunii de mulţimi, relaţii, până la pregătirea însuşirii
noţiunii de număr.
Începute la grădiniţă, aceste jocuri se complică odată cu venirea copilului la şcoală,
când drumul lor continuă ascendent. Fără a neglija programa şcolară sau capacitatea de efort
şi înţelegere a copiilor de 6-7 ani, am abordat câteva modalităţi personale de predare-învăţare.
Astfel, am rezervat mai multe ore de repetare a noţiunilor transmise, ştiut fiind faptul că
“repetarea este mama învăţării”. Pentru a evita monotonia, am realizat fixarea cunoştinţelor
prin folosirea unor jocuri diverse. Pentru a antrena întregul colectiv de elevi, am utilizat de
câte ori a fost necesar, fişele de muncă independentă.
Este cunoscut faptul că obiectivul principal al predării matematicii în primele patru
clase primare îl constituie învăţarea şi consolidarea celor patru operaţii cu numere naturale,
îmbogăţirea şi completarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite. La realizarea acestui
obiectiv am ajuns numai printr-un proces de predare-învăţare activă şi sistematică ce a
facilitat participarea conştientă a elevilor la deducerea principiilor de bază, la sesizarea
caracterului structurilor algebrice din care se deduc operaţiile cu mulţimea numerelor
naturale.
Procedând astfel, am creat condiţii favorabile realizării sarcinii de a dezvolta efectiv
deprinderi de abstractizare şi generalizare, de transfer al cunoştinţelor de la un domeniu la
altul.
Pentru consolidarea şi aprofundarea celor patru operaţii cu numere naturale, am insistat
asupra suportului logico-matematic al cunoştinţelor despre mulţimi, ce se impun a fi
actualizate şi precizate riguros. În acest scop, prin exerciţii şi jocuri, am căutat să precizez
noţiunile: mulţimea şi cardinalul ei, mulţimea vidă, reuniunea, intersecţia, diferenţa a două
mulţimi, etc. Am început cu elevii numărări ale elementelor mulţimilor rezultate din operaţii,
sugerându-le găsirea legăturilor dintre cardinalul mulţimilor şi cardinalul mulţimii rezultate
din operaţii. Toate aceste cunoştinţe au putut fi însuşite numai cu condiţia ca ele să fie traduse
în modul de a gândi al copilului, iar modalitatea cea mai eficientă de organizare a acestor
activităţi în scopul obţinerii unui randament maxim a fost jocul didactic.
Situaţiile problematice puse în faţa copilului prin jocurile logice le solicită un efort de
gândire, exersând capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele matematice dobândite. Ele
supun vederea la un antrenament sistematic, asigurând o valoare operaţională cunoştinţelor
acestora.
Prin practicarea jocurilor logice se acumulează o serie de experienţe ce permit copiilor
să integreze într-un sistem organic mulţimile, conceptele logice şi, în final, numerele.
Valoarea lor formativă sporeşte cu cât cel care le conduce dă curs liber principiilor de bază
care le călăuzeşte.
Jocul matematic este o formă de muncă independentă utilizată în rezolvarea exerciţiilor
şi în acelaşi timp, permite controlul înţelegerii şi al învăţării, în condiţii de individualizare a
învăţământului.
Se înţelege că jocurile didactice nu reprezintă un scop în sine, ci doar o metodă de lucru
alături de celelalte, la care învăţătorul – fără a abuza de ele – apelează în diversele etape ale
lecţiei şi eventual în afara orelor de clasă, în cadrul activităţilor şcolare.
4.4. Evaluarea
4.4.1. Mijloace si tehnici de evaluare
Evaluarea sau examinarea reprezintă actul didactic complex, integrat întregului proces
de învăţământ care urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, ca şi valoarea,
nivelul, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare
a actului didactic. A evalua rezultatele şcolare înseamnă a determina măsura în care
obiectivele programului de instruire au fost atinse, precum şi eficienţa metodelor de predare –
învăţare. Acesta este punctul final dintr-o succesiune de acţiuni, precum:
Stabilirea scopurilor pedagogice;
Proiectarea şi executarea programului de realizare a scopurilor;
Măsurarea rezultatelor aplicării programului.
Relaţiile funcţionale dintre acţiunile de evaluare a rezultatelor şcolare, pe de o parte, şi
procesele de instruire şi educare, pe de altă parte, relevă funcţiile fundamentale ale evaluării
în activitatea şcolară.
Prima dintre acestea este de constatare şi apreciere a rezultatelor produse. Următoarea
vizează cunoaşterea factorilor şi situaţiilor care au condus la obţinerea rezultatelor constatate,
deci, o diagnosticare a activităţii desfăşurate.
Rostul evaluării rezultatelor şcolare nu se limitează, aşadar, la cunoaşterea acestora şi la
clasificarea şi ierarhizarea elevilor în funcţie de performanţele obţinute, ci constă, mai ales, în
a stabili elementele izbutite ale procesului, precum şi aspectele nereuşite, punctele critice ce
urmează să fie remediate.
În continuare, constatarea şi diagnosticarea oferă, prin datele şi informaţiile referitoare la
starea procesului, sugestii pentru deciziile care urmează a fi adoptate cu privire la
desfăşurarea activităţii în etapele următoare şi anticiparea rezultatelor posibile. Sub acest
aspect, evaluarea îndeplineşte o funcţie de predicţie (pronosticare).
Prin urmare, cunoaşterea rezultatelor, explicarea acestora prin factorii şi condiţiile care le-
au produs, precum şi prevederea desfăşurării activităţii în secvenţele următoare, constituie
sensul şi funcţiile esenţiale evaluării.
Aceste funcţii sunt complementare.
Evaluarea constituie o acţiune complexă care presupune realizarea mai multor operaţii:
Măsurarea fenomenelor pe care le vizează evaluarea;
Interpretarea şi aprecierea datelor obţinute;
Adoptarea deciziilor ameliorative.
Uneori, evaluarea este raportată numai la una din aceste operaţii, mai cu seamă la
aprecierea rezultatelor.
Măsurarea constă în utilizarea unor procedee prin care se stabileşte o relaţie
funcţională între un ansamblu de simboluri şi un ansamblu de obiecte, subiecte sau
evenimente, conform unei caracteristici observabile.
Aprecierea presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra rezultatului unei
măsurători, acordând o semnificaţie unui rezultat pe baza unui criteriu sau a unei scări de
valori.
Decizia reprezintă concluziile desprinse din interpretarea datelor evaluării rezultatelor,
mai ales din diagnosticarea activităţii care a produs rezultatele constatate, precum şi măsurile
preconizate pentru înlăturarea neajunsurilor, în general pentru îmbunătăţirea activităţii în
etapa următoare.
În desfăşurarea procesului evaluativ, măsurarea şi aprecierea (cele două etape
importante) capătă semnificaţii şi coerenţă în funcţie de metoda utilizată în susţinerea acestui
demers. În contextul metodologic ales pentru un anumit tip de evaluare, instrumentul în sine
devine partea operaţională relaţională cu sarcina de lucru prin intermediul căreia elevul
demonstrează abilităţi şi capacităţi specifice situaţiei de învăţare sau de evaluare.
Instrumentul de evaluare este cel care pune în valoare atât obiectivele de evaluare, cât
şi demersul iniţiat pentru a atinge scopul propus, uneori reuşind chiar o schimbare a modului
de abordare a practicii evaluative curente sau a celei de examen.
În funcţie de obiectivele educaţionale urmărite, se folosesc strategii de evaluare
variate, ce îmbină evaluarea continuă cu utilizarea diferitelor forme de testare. Este esenţial ca
aceste acţiuni de evaluare să fie judicios echilibrate, păstrându-se cu măsură raportul dintre
aspectele informative şi cele formative cuprinse în obiectivele procesului de predare-învăţare.
Folosirea echilibrată a strategiilor de evaluare menţionate impune, la rândul ei,
diversificarea tehnicilor şi a instrumentelor de evaluare:
metode tradiţionale:
- probe orale;
- probe scrise;
- probe practice.
metode alternative (complementare):
- observarea sistematică a elevilor;
- investigaţia;
- chestionarul;
- proiectul (miniproiectul);
- portofoliul;
- tema pentru acasă;
- tema de lucru în clasă;
- grile de evaluare;
- scale de evaluare;
- autoevaluarea.
A)Metodele tradiţionale
Progresul achiziţiilor în domeniul pedagogiei se realizează întotdeauna pornind de la
ceea ce practica pedagogică a confirmat ca eficient.
De aceea, în evaluarea continuă, metodele tradiţionale nu reprezintă ceva vechi,
perimat. Ele sunt considerate acele metode care au dobândit acest apelativ datorită faptului că
rămân cele mai des utilizate metode, cu condiţia de a se asigura calitatea corespunzătoare a
instrumentelor şi echilibrul între probele scrise, orale şi practice, prin probă înţelegându-se
orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către învăţător.
Din categoria metodelor tradiţionale fac parte:
Probele orale;
Probele scrise;
Probele practice.
a) Probele orale – reprezintă metoda cel mai des utilizată la clasă.
Unele dintre caracteristicile probelor orale pot fi percepute ca avantaje, cum ar fi:
- flexibilitatea şi adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea de a
alterna tipul întrebărilor şi gradul lor de dificultate în funcţie de calitatea răspunsurilor oferite
de către elev;
- posibilitatea de a clarifica şi corecta imediat eventualele erori sau neînţelegeri ale
elevului în raport cu un conţinut specific;
- formularea răspunsurilor urmărind logica şi dinamica unui discurs oral, ceea ce
oferă mai multă libertate de manifestare a originalităţii elevului, a capacităţii sale de
argumentare;
- posibilitatea dată învăţătorului de a realiza evaluări de ordin atitudinal sau
comportamental;
- stabilirea unei interacţiuni optime învăţător-elev.
Alte caracteristici trebuie văzute ca limite ale acestor probe, dintre care se pot
menţiona:
- diversele circumstanţe (factori externi) care pot influenţa obiectivitatea evaluării atât
din perspectiva învăţătorului, cât şi a elevului;
- nivelul scăzut de fidelitate şi validitate;
- consumul mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluaţi individual.
b) Probele scrise – sunt practicate şi uneori chiar preferate, datorită unora dintre
avantajele lor imposibil de ignorat în condiţiile în care se doreşte eficientizarea procesului de
instruire şi creşterea gradului de obiectivitate în apreciere. Ioan Cerghit consideră că probele
scrise se datorează unor “considerente obiective (număr redus de ore la unele discipline,
programă şi clase aglomerate) cât şi unor considerente psihopedagogice deoarece lucrările
scrise dau posibilitatea elevilor să lucreze în ritm propriu, relevând mai pregnant capacitatea
lor de organizare a cunoştinţelor lor după un plan logic, expunere, disciplină în gândire,
deprindere de muncă, independenţă, putere de sinteză şi de exprimare în scris etc.” Un alt
avantaj al probelor scrise ar fi acela că au o valoare de obiectivitate şi imparţialitate mai mare
decât cele orale.
Probele scrise aduc desigur şi dezavantaje şi anume:
- oferă elevului o slabă retroinformare utilă;
- îngrădesc sever sfera cunoştinţelor ce urmează a fi verificate;
- lipseşte climatul psihologic şi cel afectiv.
c) Probele practice – oferă posibilitatea evaluării capacităţii elevilor de a aplica
cunoştinţele în practică, precum şi a gradului de stăpânire a priceperilor şi a deprinderilor
formate. Sunt cunoscute multiple forme de realizare: experienţe de laborator, lucrări
experimentale, desene, schiţe, grafice.
Activităţile practice oferă posibilitatea elevului de a-şi dezvolta atât competenţele
generale (comunicare, analiză, sinteză, evaluare), cât şi pe cele specifice, aplicative (utilizarea
datelor, a instrumentelor de lucru, interpretarea rezultatelor).
Metodele tradiţionale de evaluare, concepute ca realizând un echilibru între probele
orale, scrise şi cele practice, constituie la momentul actual elementele principale şi dominante
în desfăşurarea actului evaluativ.
B) Metodele alternative (complementare)
Cele mai importante finalităţi ale evaluării procesului instructiv-educativ, în ultimul timp,
se concretizează în :
cunoştinţe şi capacităţi;
atitudini (practice, sociale, ştiinţifice);
interese;
capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale şi
comportamentale).
Pornind de la această realitate, strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea
dimensiune a acţiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente şi variate posibilităţi de a
demonstra ceea ce ştiu, dar, mai ales, ceea ce pot să facă.
Principalele metode alternative sau complementare de evaluare al căror potenţial formativ
susţine individualizarea actului educaţional prin sprijinul elevului sunt :
a) Observarea sistematică a activităţilor şi a comportamentului elevilor;
b) Investigaţia;
c) Proiectul;
d) Portofoliul;
e) Autoevaluarea.
a) Observarea sistematică a activităţilor şi a comportamentului elevilor în timpul
activităţii didactice este o tehnică de evaluare ce furnizează învăţătorului o serie de informaţii,
diverse şi complete, greu de obţinut prin intermediul metodelor de evaluare tradiţională.
Observarea este adeseori însoţită de aprecierea verbală asupra activităţii/răspunsurilor
elevilor.
Pentru a înregistra informaţiile de care are nevoie, învăţătorul are la dispoziţie practic
cinci modalităţi:
- fişa de observaţii curente;
- fişa de evaluare (calitativă);
- scara de clasificare;
- lista de control/verificare;
- fişa de caracterizare psiho-pedagogică (la final de ciclu).
Fişa de evaluare – este completată de către învăţător, în ea înregistrându-se date factuale
despre evenimentele cele mai importante pe care învăţătorul le identifică în comportamentul
sau în modul de acţiune al elevilor săi, precum şi interpretările învăţătorului asupra celor
întâmplate.
Scara de clasificare – însumează un set de caracteristici (comportamentale) ce trebuie
supuse evaluării.
Lista de control/verificare – deşi pare asemănătoare cu scara de clasificare ca manieră de
structurare, se deosebeşte de aceasta prin faptul că prin intermediul ei doar se constată
prezenţa sau absenţa unui comportament, fără a emite o judecată de valoare oricât de simplă.
b) Investigaţia - oferă elevului posibilitatea de a aplica în mod creator cunoştinţele
însuşite şi de a explora situaţii noi de învăţare pe parcursul unei ore de curs. Metoda
presupune definirea unei sarcini de lucru cu instrucţiuni precise, înţelegerea acestora de către
elevi înainte de a trece la rezolvarea propriu-zisă, practică, prin care elevii îşi pot demonstra
un întreg complex de cunoştinţe şi de capacităţi.
c) Proiectul – este un demers evaluativ mai amplu, ce permite o apreciere complexă şi
nuanţată a învăţării, ajutând la identificarea unor calităţi individuale ale elevilor. Este o formă
de evaluare puternic motivantă pentru elevi, deşi implică un volum de muncă sporit – inclusiv
activitatea individuală în afara clasei. Proiectul reprezintă o formă de evaluare complexă, ce
conduce la aprecierea unor capacităţi şi cunoştinţe superioare, precum:
- apropierea unor metode de investigaţie ştiinţifice;
- găsirea unor soluţii de rezolvare originale;
- organizarea şi sintetizarea materialului;
- generalizarea problemei;
- aplicarea soluţiei la un câmp mai vast de experienţe;
- prezentarea concluziilor.
d) Portofoliul – este un instrument de evaluare complex, ce include experienţa şi
rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode de evaluare. El reprezintă „cartea de
vizită“ a elevului urmărind procesul global înregistrat de acesta, nu numai în ceea ce priveşte
cunoştinţele achiziţionate pe o unitate mare de timp, dar şi atitudinile acestuia; este un mijloc
de a valoriza munca individuală a elevului, acţionând ca factor al dezvoltării personalităţii,
rezervându-i elevului un rol activ în învăţare.
Portofoliul poate fi de două tipuri: portofoliu de învăţare şi de evaluare. În funcţie de
caracterul său, se modifică şi conţinutul acestuia. Portofoliul surprinde şi evaluează elevul în
complexitatea personalităţii sale, componentele lui înscriindu-se în sfera interdisciplinarităţii.
e) O metodă de evaluare care dă rezultate din ce în ce mai bune este autoevaluarea.
Explicându-le elevilor criteriile de autoevaluare, oferindu-le modele şi cerându-le să se
autoevalueze, creşte gradul de conştientizare de către aceştia a ţelurilor către care trebuie să
tindă. S-a demonstrat că autoevaluarea dublează cunoştinţele dobândite, dacă este
folosită frecvent. Ea încurajează obişnuinţa de autoanaliză, ceea ce este esenţial pentru
perfecţionare, asigură faptul că elevii preiau responsabilitatea învăţării, concentrează atenţia
asupra efortului şi stăruinţei. Autoevaluarea are drept scop să-i ajute pe elevi să-şi dezvolte
capacităţile de autocunoaştere şi de autoevaluare, să compare nivelul la care au ajuns cu
nivelul cerut de obiectivele învăţării şi de standardele educaţionale, să-şi dezvolte un program
propriu de învăţare, să-şi autoevalueze şi valorizeze atitudini şi comportamente.
Unii teoreticieni includ examenele ca modalitate de evaluare externă în lista metodelor
alternative de evaluare. Examenele certifică, la sfârşit de ciclu şcolar, cunoştinţele şi
competenţele elevilor care le permit acestora să acceadă într-o nouă formă de învăţământ, sau
într-un ciclu şcolar superior. Ca instrumente de evaluare, se folosesc testele standardizate
sau nestandardizate, interviul, probele orale.
În ceea ce priveşte tipurile de evaluare, după cantitatea de informaţii încorporabile de
către elevi şi după perspectiva temporală, se întâlnesc două tipuri de evaluare :
- evaluarea cumulativă, denumită şi sumativă – este cea care se realizeză prin
verificări parţiale de sondaj, pe parcursul programului, ce se încheie cu aprecieri de bilanţ
asupra rezultatelor.
- evaluarea formativă (continuă) – are loc pe tot parcursul procesului didactic,
realizându-se pe secvenţe mai mici, prin verificarea performanţelor tuturor elevilor şi a
conţinutului esenţial al materiei parcurse. Această metodă are drept scop ameliorarea
procesului de învăţare, permiţând găsirea neajunsurilor, lipsurilor şi greutăţilor, ajungându-se
astfel la perfecţionarea activităţii didactice. Acest tip de evaluare creează relaţii de cooperare
între profesori şi elevi, dezvoltând atât capacitatea de evaluare, cât şi cea de autoevaluare în
rândul elevilor.
Evaluarea formativă este comentariul care oferă elevilor informaţii legate de munca
acestora pe toată durata parcurgerii unei lecţii. Aceste informaţii vor fi folosite de către elevi
pentru a-şi îmbunătăţi învăţarea.
De cele mai multe ori profesorul predă lecţia, fixează tema, o notează şi apoi indică ce
este incorect într-un mod mai mult sau mai puţin constructiv, dar nu verifică dacă elevul şi-a
îndreptat vreuna din deficienţe. Apoi profesorul trece la următoarea lecţie.
O supoziţie obişnuită în spatele acestei metode este aceea că atât cantitatea, cât şi calitatea
învăţării depind de talent sau aptitudine, şi că rolul evaluării este acela de a măsura această
aptitudine. Dacă învăţarea are deficienţe, acestea se datorează lipsei de aptitudine, de
perspicacitate sau de inteligenţă.
Se consideră că atât cantitatea, cât şi calitatea învăţării, depind de timpul şi efortul depus
pentru perfecţionare şi că rolul evaluării este acela de a diagnostica deficienţele, în aşa fel
încât timpul şi efortul să fie concentrate pe perfecţionare. De fapt, prin depistarea exactă a
deficienţelor şi concentrarea efortului asupra lor, perfecţionarea se poate face cu un efort
minim. În cazul unui rezultat nesatisfăcător, se cere un efort mai mare şi pe mai lungă durată.
Cercetătorii susţin însă că supoziţia bazată pe “timp şi efort” este superioară celei bazate
pe “talent”, chiar şi în domenii cum ar fi muzica, unde s-ar putea presupune că talentul este
important. “Talentul” este adesea un rezultat al timpului şi efortului depus în învăţare,
probabil datorită unui interes deosebit.
Profesorii din orient, de exemplu din ţările de pe coasta Pacificului, sunt surprinşi de
obsesia ţărilor vestice legată de talent. Sistemul lor de educaţie, atât de reuşit, se bazează ferm
pe modelul “depistării greşelilor şi îndreptării lor”.
Geoff Petty, autorul celui mai bine vândut ghid de predare – “Predarea astăzi – Ghid
Practic”, sugerează o abordare diferită. O lecţie este predată şi se fixează o sarcină de lucru.
Atât elevul, cât şi profesorul folosesc această sarcină pentru a diagnostica deficienţele şi a fixa
obiectivele pentru perfecţionare. Această perfecţionare se monitorizează.
În noua sa carte – “Predarea bazată pe evidenţă”, Geoff Petty evidenţiază două modalităţi
principale de îmbunătăţire a procesului didactic şi implicit al evaluării. Acestea sunt :
- prin autoevaluare ; profesorul îşi descoperă calităţile şi slăbiciunile şi acţionează
asupra lor
- profesorul poate acţiona asupra principalilor factori care fac diferenţa în învăţare :
învăţarea activă – oferă elevilor provocări şi le verifică progresul
feedback-ul – elevii trebuie să ştie ceea ce fac bine şi cum să progreseze.
Profesorul John Hattie susţine că feedback-ul are cel mai mare efect în evaluare. În
accepţiunea acestuia, reluată şi de Geoff Petty în “Predarea astăzi”, feedback-ul trebuie să
includă:
medalii – sunt informaţii despre ceea ce elevul a realizat corect
sarcini date – sunt informaţii despre ceea ce elevul trebuie să îmbunătăţească
sau să corecteze. Dacă profesorul fixează tehnici de învăţare, acest fapt asigură un comentariu
pozitiv chiar şi pentru elevii cu rezultate slabe.
îndeplinirea scopurilor finale – medaliile şi sarcinile trebuie oferite în relaţie
cu obiectivele, de obicei anunţate în avans. Dacă elevii sunt încurajaţi să se autoevalueze şi să
îşi fixeze singuri obiective pentru perfecţionare, atunci profesorul poate face comentarii
asupra progresului înregistrat de elevi din punctul de vedere al acestor obiective.
Scopurile finale trebuie să fie foarte clare. Elevii trebuie să înţeleagă ce se aşteaptă de
la ei pentru notele primite. Comentariile pe care profesorul le face ar trebui să fie doar atât,
comentarii, nu critici. Ele trebuie să fie concentrate pe tema dată, nu pe aptitudinile elevului,
să privească în perspectivă, pozitiv şi constructiv. Trebuie acceptat nivelul actual al elevilor şi
evitată concurenţa sau comparaţia cu alţi elevi. Un exemplu de comentariu constructiv ar fi
acela al încurajării elevilor să intre în competiţie cu tema dată şi cu ei înşişi.
S-a dovedit constant că notele îi fac pe cei care obţin rezultate scăzute să îşi piardă
motivaţia. De asemenea, notele nu reuşesc să îi facă pe cei cu rezultate foarte bune să simtă
provocarea unei concurenţe, făcându-i adesea să fie mulţumiţi de sine. Deci, notarea trebuie
evitată cu excepţia cazurilor absolut necesare! Aceasta nu este uşor de realizat. Oricum, rar să
fie necesar, şi aproape niciodată de dorit, să se noteze fiecare activitate în parte.
O metodă neconvenţională care poate înlocui notarea permanentă sunt comentariile
concentrate pe învăţare: “recompense şi noi sarcini”. Recompense pentru ceea ce elevii au
făcut sau fac bine. Printre criterii sunt incluse efortul stăruitor şi deprinderi bune de învăţare.
Noile sarcini sunt ceea ce au nevoie să facă elevii pentru a se perfecţiona. Aceasta poate fi o
perfecţionare a unei lucrări existente sau o temă nouă (obiectiv de viitor) pentru următoarea
lucrare.
Alte metode neconvenţionale ar putea fi:
“lauda de tip sandviş”, adică: laudă, indicaţii constructive, apoi iar laudă.
tehnicile de învăţare. Acestea constau într-o serie de teste uşoare bazate pe probleme
cheie şi fixate la fiecare patru sau şase săptămâni, cu teste de recuperare pentru acei elevi care
nu au trecut testele. Este un proces de durată, dar dă rezultate foarte bune.
Metode de predare formative care “depistează greşelile, le corectează şi urmăresc
rezultatul final”.
Toate aceste metode complementare de evaluare asigură o alternativă la formulele
tradiţionale, a căror prezenţă este preponderentă în activitatea curentă la clasă, oferind alte
opţiuni metodologice şi instrumentale care îmbogăţesc practica evaluativă.
Am încercat în referatul de faţă să fac o trecere în revistă a metodelor şi tehnicilor de
evaluare de la tradiţional la modern, dar am amintit şi o serie de metode de evaluare mai puţin
folosite deocamdată în învăţământul românesc. Unele dintre acestea eu le-am folosit deja la
clasă şi funcţionează. Încet, dar sigur.
Recunosc, experienţa în învăţământul privat, bazat pe curriculum-ul britanic, mi-a
uşurat destul de mult munca la acest material.
Oricum ar fi, tradiţională sau modernă, bazată pe metode vechi sau noi, convenţionale
sau nu, evaluarea este un moment în cadrul învăţării, la fel de important ca şi predarea, de
405
........ .................
846
…... …... …...
aceea ea trebuie aplicată atât asupra elevilor, cât şi asupra profesorilor. Cu alte cuvinte, în
viitor avem nevoie de mai multe cadre didactice care să fie capabile iniţial să se autoevalueze,
iar apoi să aplice elevilor metodele de evaluare adecvate fiecărui moment al lecţiei şi fiecărei
discipline în parte.
4.4.2. Fise de evaluare
Numele şi prenumele: Data:............................................... .......................
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂCLASA a III-a
1. Scrie:a)cu cifre numerele: b)cu litere numerele:optsprezece -............. 53-.......................................................................trei sute şapte-........... 600-.....................................................................cinci sute doisprezece-........... 938-.....................................................................
2. Scrie numerele naturale :a)de la 419 până la 427..........................................................................................................................................b)cuprinse între 945 şi 935..........................................................................................................................................
3.Precizează câte sute, zeci şi unităţi sunt în fiecare numar:
4.Compară perechile de numere(folosind semnele <, > sau = ): 26 ..........62 871..........817 104..........96 699..........799 486.........486 317..........213
5.Calculează: 17+ 12= ………… 38-26 =………… 49+ 37=…………. 93-68 =………… 123+414=………… 587-362=………. 6.Efectuează apoi fă proba :
319
.........
.......... .........
Calificativul:
455+309=………… 997-844=………. 581- 290=………................................. ............................ ..............................7. Află termenul necunoscut:a+ 31=69 b- 123= 459 681-c = 351a=……………. b=…………… c=……………….a=…………… b=…………... c=……………….
8. Realizează chipul unui om din figurile geometrice învăţate , precizând ce figure aţi folosit şi câte.
Figura geometrică folosită
Numărul
9. Încercuieşte mărimea pe care o măsoară fiecare instrument de măsură:
a) capacitatea a)timpul b) lungimea b)masa c) timpul c) capacitatea d) lungimea
a)capacitatea a)lungimea b)valoarea b)masa c)lungimea c)timpul
d)valoarea
10.Rezolvă următoarea problemă: Într-o bibliotecă, pe un raft se află 326 de cărţi. Pe un alt raft sunt cu 18 mai multe.Câte cărţi sunt pe cele două rafturi? Rezolvare:
CHIPUL OMULUI
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
....................................................................................................................
11. Compune o problemă care să se rezolve printr-o operaţie de scădere..................................................................................................................................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................................................................................................................................
Numele: Data:Calificativ obţinut:
Test de evaluare
1.Ȋncercuieşte porumbul din stânga ta! 2.Scrie cu un X mai mult decât numărul piticilor!
3.Colorează atâtea steluţe câte indică cifra!
☆ ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ ☆
4.Marchează fetiţa mai înaltă!
5.Ȋncercuieşte al şaptelea şoricel! 6.Bifează coroniţa îngustă!
5
7. Marchează creionul mai gros! 8.Creează o problemă pornind de la imaginea dată şi scrie operaţia corespunzătoare.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
SUFICIENT încercuieşte obiectul aflat în partea stângă a imaginii; stabileşte numărul de elemente al mulţimii date, scriind cu un X mai mult; identifică obiectul mai înalt; identifică obiectul mai îngust.BINE încercuieşte obiectul aflat în partea stângă a imaginii; stabileşte numărul de elemente al mulţimii date, scriind cu un X mai mult; identifică obiectul mai înalt; identifică obiectul mai îngust; marchează obiectul mai gros; recunoaşte “al şaptelea” obiect dintr-o mulţime;
FOARTE BINE încercuieşte obiectul aflat în partea stângă a imaginii; stabileşte numărul de elemente al mulţimii date, scriind cu un X mai mult; identifică obiectul mai înalt; identifică obiectul mai îngust; marchează obiectul mai gros; recunoaşte “al şaptelea” obiect dintr-o mulţime; identifică mulţimea de elemente corespunzătoare unei cifre; compune o problemă şi o rezolvă.
Data…….. Numele si prenumele
Test de evaluare sumativa Adunarea numerelor naturale pana la 10
1.Scrie adunarile si rezultatele corespunzatoare imaginilor:
2.Completeaza:
Termen 3 4 2 1 8 …. 2 …. 6 0 …. 3 ….
Termen 5 6 4 3 2 8 …. 4 …. …. 7 …. 5
Suma 10 9 8 8 5 10 9 7
3.Observa regula,apoi completeaza:
4+ 3= 7 3+ 3=…. 2+ 3+ 4=…. 7= 4+3 6=…+… 9=…+…+…6+ 2=…. 7+ 3=…. 4+ 4+ 1=…. 8=...+… 10=…+… 9=…+…+…5+ 4=…. 9=…+… 2+ 5=…. 3+ 4+ 1=…. 7= …+… 8=…+…+…
4.Daca ai terminat,coloreaza:
BIBLIOGRAFIE:
1.Anucuta. Părtenie; Aprodu, Mitel Poveşti şi iocuri matematice
distractive, Editura Excelsior,
Timişoara, 1998.
2.Barbu, H.; Popescu,
E.;Şerban, F.
Activităţi de joc şi
recreativ-distractive, Editura
Didactică şI Pedagogică,
Bucuresţi, 1993.
3.Bădescu, Anina; Iaurum, Gabriela Să desluşim tainele
matematicii (fise de lucru
pentru claseleI-IV), Editura
Aramis, Bucureşti, 2003.
Culegere de exerciţii şi
probleme de matematică
pentru ciclul primar, Editura
Coresi, Bucureşti, 1996.
5. Călugăriţă, Angelica;Călugăriţă,Cătălin Matematică (teste de evaluare
si de pregătire pentru
concursurile scolare), Editura
Mondocart, Bucureşti, 1998.
6. Cojoaca, L; Arghirescu, A; Cojoaca, M Matematică distractivă pentru
clasele I-IV (seria opţionale),
Editura Carminis, Piteşti,
1999
Pedagogie pentru pregătirea
examenelor de definitivat,
gradul
didactic I, II
şi reciclare,
Editura
Hardiscom,
Piteşti,
1997.
8.Dancila, loan; Dancila, Eduard, Matematica
- exerciţii şi
probeme
pentru ciclul
primar,
Editura
Teora,
Bucureşti,
1997.
9.Decker, Walter Curriculum
and aims,
Teacher
College,
Columbia
University,
N.Y and
London,
1996.
10.Dumitru, Viorel George Probleme gi
iocuri
distractive
pentru copii,
Editura
Niculescu SRL, Bucureşti,
1995.
Matematică
distractivă,
Editura
Niculescu
SRL,
Bucureşti,
2002.
11.Dumitru, Viorel ;Rosu, Mihail Matematică distractivă,
Editura All Educaţional,
Bucureşti,2000.
1500 de exercitii si probleme
de matematica pentru clasele
I-I V, Editura Convex, Oradea,
1992.
Tutulan, Gh.;Serbu, C 999 de exercitii si probleme
pentru ciclul primar,
Editura Porto-Franco, Galati,
1990
Jocurile traditionale de
copii, Editura Excelsior,
Timisoara,1994.
15. Iftime, Gheorghe
Jocuri logice pentru
prescolari si scolari mici
(editia
a
a),Edit
ura
Didacti
ca si Pedagogica,
Bucuresti,
1987.
16. Jinga, loan;Negret, loan Invatarea
eficienta,
Editura
Editis,
Bucuresti.
1994.
17. Neacsu, loan Metodica
predarii
matematicii
la clasele
I-IV,
Editura
Didactica si
Pedagogica,
Bucuresti,
1988.
18. Nicola, loan Tratat de
pedagogic
generala,
Editura
Didactica si
Pedagogica,
Bucuresti,
1996.
19. Onetiu, Sofia;Garboni, Achim Exercitii si
jocuri
didactice
pentru
matematica, Editura The
Best SRL, Alexandria, 1997
20.
Padureanu,Victoria;Singer,
M Matematica
distractiva, Editura All
Educational,
Bucuresti,2000.
Schneider, Gh. A Culegere de
probleme de aritmetica
pentru clasele
primare, Edi
tura
Hyperion,
Craiova,
1994
22. Stoica, Ana Creativitatea
elevilor - posibilitati de
cunoastere
si educare,Editura Didactica si
Pedagogica,
Bucuresti, 1983.