60-Caiet de sarcini..2003.doc

Universitatea POLITEHNICA Timioara Facultatea de Construcii

CAIET DE SARCINITERASAMENTE I FUNDAII

TERASAMENTE:1. Executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.

1.1. Prevederi generaleLucrrile de terasamente nu vor ncepe naintea lucrrilor pregtitoare.

Constructorul are obligaia de a urmri stabilitatea masivelor de pmant ca urmare a influenei lucrrilor de terasamente prevzute n proiect sau a utilajelor de spare i compactare, precum i consructiilor sau instalaiilor nvecinate.

Eventualele neconcordane ntre situaia luat n considerare n cadrul proiectului( pe baza studiilor geotehnice) i constatrile constructorului pe teren la executarea spaturilor, vor fi semnalate proiectanilor de specialitate pentru stabilirea msurilor corespunztoare.

Cnd n proiect nu a fost prevzut existena reelelor de instalaii subterane, dar pe parcursul lucrrilor apar indicii cu privire la existena pe amplasament a diferitelor tipuri de reele, se vor opri lucrrile de spatura i se va nstiina beneficiarul investiiei. Se va prospecta terenul cu procedee adecvate i se va anuna proiectantul i organele de exploatare a reelelor.

Dezafectarea reelelor se va face doar cu acordul i sub supravegherea beneficiarului sau a unitaii de exploatare, de la caz la caz.

1.2. Lucrri pregatitoare

Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise const n general din defriri, demolri, amenajarea terenului i a platformei de lucru.

nainte de nceperea lucrrilor de demolri, se vor examina reelele subterane ale instalaiilor de alimentare cu apa, cu gaze, electricitate sau de canalizare, sau altele.

Prin proiect se vor stabili msurile speciale ce trebuiesc luate pentru ca lucrrile de demolare s nu fie stnjenite n executarea lor, de eventualele distrugeri accidentale ale reelelor sau de apariia unor explozii, incendii, inundaii,etc.

n cazul existenei unui pericol de incendiu sau explozie, este necesar obinerea de ctre beneficiar a permisului de foc.

n cazul descoperirii dup demolare a unor gropi, hrube, elemente de construcie ce se extind sub nivelul cotei de fundare, executantul va opri lucrrile i va solicita beneficiarului i proiectanilor soluii tehnico-economice corespunztoare.

Excavarea stratului vegetal se va face de regul mecanizat. Pamntul vegetal va fi depozitat in afara perimetrului construit.

Scurgerea apelor superficiale spre terenul unde se execut lucrrile de construcie, va fi oprit i redirijat prin execuia de sanuri de gard. Pmntul rezultat se va depune ntre anurile de gard i spturile pe care le apr.

n cazul n care debitul apelor de colectat este redus, sau dac terenul este accidentat, iar amenajarea sanurilor de gard nu ar fi economic, se vor executa rigole.

1.3. Trasarea pe teren

Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate i marcarea fiecrei construcii conform proiectului.

Pentru ntocmirea planului de executare a lucrrilor de trasare necesare fixrii poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate i abaterile admisibile la trasare sunt date n ndrumtorul privind executarea trasrii de detaliu n construcii- C 83-75.

Trasarea lucrrilor de terasamente pentru fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu i va fi efectuat pe baza planului de trasare, dupa fixarea poziiei construciei pe amplasamentul proiectat.

1.4. Execia spturilor i sprijinirilor

La executarea spaturilor pentru fundatii se vor avea n vedere urmtoarele:

meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundaiilor existente, pe o distan suficient, astfel ncat s nu pericliteze instalaiile i construciile nvecinate.

cnd turnarea betonului n fundaii nu se face imediat dupa terminarea spaturii, spatura va fi oprita la o cota cu 20-25 cm mai ridicat decat cota final pentru a nu se modifica caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de sub viitoarea talp a fundaiei.

Necesitatea sprijinirii marginilor spaturii se va stabili tinnd cont de adncimea spaturii, natura, omogenitatea, coeziunea, gradul de fisurare i umiditatea terenului, precum i de regimul apelor subterane i factorii geoclimatici n zon i la perioada respectiv, precum i tinnd seama de tehnologia adoptat.

Exemple de sprijiniri cu elemente orizontale: n teren suficient de consistent i fr presiune hidrostatic.

Fig.1Sprijiniri pn la 5m la spatura n stnca fisurat sau pna la 3m la spaturi n terenuri argiloase compacte,tari sau plastic vrtoase.

Fig.2Sprijiniri peste 5m adncime la sapatur n stnca fisurat sau de la 3m la 5m adncime la spturi n terenuri argiloase cu mici infiltraii de ap, sau la pmnturi coesive friabile (nisipuri prfoase) sau cu infiltraii mai mari de ap, pentru adncimi de spatur mai mare de 3m.

Exemplu de sprijiniri cu elemente vertiale:

n terenuri ce se menin pe vertical n timpul spturii

Fig.3Sprijiniri verticale pn la 6 m n terenuri cu coesiune mai redus,cu recomandarea ca baterea elementelor verticale s urmeze cat mai aproape sapatura de fundatie si baterea sa se faca treptat in pamant cu cat terenul are o coeziune mai redus.

Exemplu de sprijiniri partial cu elemente vertiale i cu taluz

n condiii locale ce nu permit sparea n taluz pe toat nlimea

Exemplu de sprijiniri cu elemente vertiale

n situaia terenurilor la care spatura este sub nivelul apelor subterane sau cu infiltraii puternice de ap.

Spaturile de lungimi mari se vor organiza astfel ca n orice faz a lucrului, fundul spaturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru colectarea apelor n timpul execuiei.

Spaturile ce se execut mecanizat nu vor depsi profilul proiectat al spaturii. Spatura va fi oprita cu 20-30 cm deasupra cotei profilului spaturii, diferena executndu-se manual.

Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeelor spturilor vor ndeplini condiiile tehnologice, de securitate a muncii i de calitate a lucrrilor, n conformitate cu legislaia n vigoare la data execuiei.

n cazul terenurilor sensibile la aciunea apei, spatura de fundaie va fi oprit la un nivel superior cotei prevzut n proiect, dup cum urmeaz:

nisipuri fine

0,20-0,30 cm

pmnturi argiloase

0,15-0,25 cm

pmnturi sensibile la umezire

0,40-0,50 cm

Sparea acestui ultim strat se va face imediat nainte de nceperea execuiei fundaiei.

n cazul unei umeziri superficiale a fundului gropii, din cauza unor precipitaii atmosferice, fundul gropii va fi lsat s se zvnte nainte de nceperea betonrii, iar in situaia n care umezirea este puternic, stratul de noroi va fi ndepartat, coborndu-se cota de fundare.

Schimbarea cotei de fundare va fi permis doar cu acordul proiectantului.

n cazul spaturilor executate lang construcii existente sau n curs de execuie, prin proiect vor fi prevzute msuri speciale pentru asigurarea stabilitaii acestora.

Turnarea betonului n fundaii se va executa imediat dupa atingerea cotei de fundare conform proiectului, sau atingerea unui strat pentru care geotehnicianul i d acordul pentru fundare.

n situaia n care la atingerea cotei de fundare prevzut n proiect, terenul de fundare nu corespunde, soluia de continuare a lucrrilor va fi stabilit mpreun cu proiectantul.

nainte de nceperea execuiei corpului fundaiilor se va ntocmi un proces verbal de lucrri ascunse semnat corespunztor ce va conine i eventualele modificri la proiectul iniial.

Umpluturile (pernele) de pmant, nisip, balast, pietri sau piatr spart, ce servesc drept consolidare a terenului de fundare i pe care se aseaz direct fundaii, se trateaz ca lucrri speciale, verificndu-se urmtoarele:

corespondena naturii terenului pe care sunt asezate cu prevederile proiectului; calitatea materialului ce se utilizeaz pentru umplutur; respectarea tehnologiei de compactare prevzut n proiect; realizarea gradului de compactare prevzut n proiect; abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut de proiect ca fiind de 2% pentru medie i 5% pentru valoarea minim.

toate buletinele de ncercri i rezultatele verificrilor vor fi consemnate n procese verbale de lucrri ascunse.

Umpluturile compactate cu maiul greu respect acelai regim cu al pernelor.

Pentru umpluturile de pmnt utilizate la platforme, ci de acces pietonale sau cu circulaie uoar, sistematizri verticale, complectri ale spturilor de fundaie sau pentru conducte sub pardoseal, etc., se va verifica:

ndeprtarea pmntului vegetal i a celorlalte straturi indicate n proiect; corespondena cu proiectul a naturii pmantului utilizat i a tehnologiei de compactare; realizarea gradului de compactare (D);

n cazul pmanturilor sensibile la umezire se vor verifica:

asigurarea colectrii i evacurii apelor de precipitaii sau a celor din surse accidentale, pe toata durata execuiei lucrrilor de construcii i instalaii; meninerea ultimului strat de 30-50 cm al spaturii pn cnd va ncepe betonarea n zona respectiv; excluderea pmanturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor, etc.; executarea umpluturilor i trotuarelor (definitive sau a celor provizorii);

Toleranele admise la trasarea constructiilor sunt conform STAS 9824/1-87.

Gradul de compactare admisibil al umpluturilor este conform STAS 2914-84.

La execuie se vor respecta i reglementrile normativelor C169/88 si C56/85, aferente terasamentelor.

EXECUTAREA FUNDAIILOR

1. Executare lucrrilor de fundaii directe1.1. Executarea fundaiilor directe

nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor, trebuiesc terminate lucrrile pregtitoare, constnd n:

trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor

protecia construciilor vecine i a instalaiilor existente n pmnt; coborrea nivelului apelor subterane pentru a permite executarea corpului fundaiilor n uscat, atunci cnd procedeele de execuie adoptate nu permit betonarea sub apa; asigurarea suprafeelor necesare pentru amplasarea i funcionarea normal a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale i a instalaiilor auxiliare necesare executrii fundaiilor; verificarea axei fundaiilor; verificarea corespondenei dintre situaia real i proiect (din punct de vedere a calitii terenului, a dimensiunilor i poziionrii), n limitele toleranelor admise-prescrise; ncheierea procesului verbal de recepie a terenului de fundare;

Dac caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute n vedere la proiectare, msurile ce urmeaz a se lua vor fi stabilite de ctre proiectant i se vor transmite prin dispoziii de antier.

n cazul fundaiilor n ap cu sau far epuismente, se verific n mod special daca s-au produs sau nu s-au produs afluieri, ebulmente, prbuiri, etc., sau c efectele acestora au fost nlturate n aa mod nct corpul fundaiei s poat fi executat corect n conformitate cu proiectul.

Trasarea lucrrilor de fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu.

La pozitia n plan orizontal a axelor fundaiilor de beton i beton armat, abaterea admisibil este de 10 mm.

Abaterea admis pe vertical la poziionarea fundaiilor fat de cota de nivel este de max.10mm.

La executarea fundaiilor trebuiesc avute n vedere urmtoarele:

materialele folosite trebuiesc s corespund indicaiilor din proiect i prescripiilor standardelor n vigoare; se atrage atenia asupra situaiilor n care proiectele prevd ca masur anticorosiv, utilizarea de cimenturi speciale i anumite grade de impermeabilitate a betoanelor.

fundaia se execut far ntrerupere pe distana ntre dou rosturi de tasare; n cazul n care aceast msur nu poate fi respectat, se procedeaza conform Codului de Practic pentru executarea lucrrilor din beton, indicativ NE012-04. n cazul betonrii sub nivelul apei subterane, se verific, dupa caz, fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a msurilor contra afuirii terenului i splarii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor din Anexa Codului de Practic pentru executarea lucrarilor din beton, indicativ NE012-04.1.2. Msuri de tehnica securitaii muncii

n procesul de execuie a lucrrilor de fundaii, trebuiesc respectate urmtoarele prevederi n vigoare:

Norme generale de protecie a muncii MMPS; MS-1996; Regulamentul privind protecia muncii i igiena muncii n construcii MLPAT-1995; Terasamente n spaii nguste IPC; Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului, indicativ P118-99.

Executantul va elabora instruciuni speciale de tehnica securitaii muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe antier, precum i pentru diferitele operaiuni ce se efectueaz la lucrrile de fundaii, care nu sunt prevzute n normele n vigoare, folosind n acest scop fie tehnologice existente sau cartea tehnic ce nsoete utilajul.

La executarea fundaiilor se vor respecta i reglementrile normativelor P10/86, P70/79 si C56/85. UMPLUTURI

Umpluturile de pmnt din jurul fundailor i pereilor se realizeaz imediat dup decofrarea fundaiilor i imediat dup ce s-a depit nivelul trenului, cu execuia elementelor de construcie.

Pmntul ales pentru umplutur este cel rezultat din sptur, dar nu trebuie s conin pmnt din stratul de sol vegetal. Este interzis realizarea umpluturilor din pmnturi cu unflri sau contracii mari, prafuri, mluri, argile moi cu coninut de materii organice, pmnt cu elemente de lemn, etc. Pmntul se compacteaz n straturi de 20-25 cm grosime cu maiul manual i maiul mecanic folosindu-se umiditatea optim de compactare.

Controlul calitaii lucrrilor de spturi i umpluturi

La terminarea lucrrilor de spturi se va verifica pentru fiecare sptur n parte:

dimensiunile si cota de fundare;

natura terenului la cota de fundare.

Constatrile vor fi consemnate n procese verbale de lucrari ascunse. n cazul c se constat abateri la dimensiuni sau cote, nu se va trece la execuia fundailor pn acestea nu vor fi corectate.

n cazul c se constat c natura terenului de fundare nu corespunde cu cea avut n vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit dect pe baza unei dispoziii scrise a proiectantului; schimbarea cotei de fundare se poate face numai cu acordul proiectantului i orice modificare n acest sens se consemneaz n procese verbale de lucrri ascunse.Acte normative de referin pentru spturi i umpluturi* * * P 10-86 - Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii;

* * * C 169-88 - Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente penrtu realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale;

* * * C 83-75 - ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii.

Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

CAIET DE SARCINILUCRARILOR DE BETON ARMAT

EXECUTIA LUCRARIILOR DE COFRARE

In capitolul prezent sunt date precizarile generale privind lucrarile de cofrare care vor fi completate cu precizari specifice elementelor care se executa conform prezentului proiect.

1.1 Probleme generale privind cofrajele

Cofrajele si sustineriile lor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa asigure realizarea elementelor cu respectarea pozitiei lor in structura;

- sa respecte si sa asigure realizarea geometriei elementelor si obtinerea dimensiunilor, formei si gradul de finisare prevazut in proiect, cu abateri minime;

- sa fie etanse incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment si sa asigure realizarea unui beton compact;

- sa asigure realizarea unor elemente cu suprafata neteda, curata si fara impuritati;

- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie;

- sa permita decofrarea si preluarea treptata a incarcarilor de catre elementele care se decofreaza;

- sa permita cofrarea si decofrarea in ordinea stabilita fara degradarea elementelor de beton sau a cofrajului.

Cofrajele, sustinerile si piesele de legatura se dimensioneaza functie de:

- greutatea betonului si incarcarea statica orizontala provenita din impingerea acestuia;

- incarcarea orizontala dinamica provenita din descarcarea betonului;

- greutatea proprie a cofrajului;

- alte actiuni care pot interveni in perioada de pana la intarirea betonului ( vant, vibrare, incarcari tehnologice, incarcari din oameni, etc. ) .

Din punct de vedere a conceptiei de alcatuire se pot utiliza :

- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului;

- cofraje demontabile, formate din elemente sau subansambluri refolosibile .

Executia cofrajelor si a elementelor componente se face din lemn sau produse de lemn precum si din produse pe baza de alte materiale ( metal, mase plastice, etc. ) ; materialele folosite trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare. Cofrajele vor fi realizate in cat mai mare masura din panouri de inventar si vor fi alcatuite incat sa se asigure decofrarea lor cat mai usoara si fara producerea unor deteriorari.

Panourile de cofraj se receptioneaza pe loturi pe baza certificatului de calitate emis de producator si prin examinare vizuala .

Transportul de la furnizor pe santier si de la un santier la altul se face in pachete luandu-se toate masurile pentru evitarea deformarii si deteriorarii lor.

Depozitarea materialelor pentru cofraje se face, pe tipuri, pe suporti cu masuri de protectie impotriva agentilor atmosferici, functie de perioada de depozitare.

Este interzisa depozitarea elementelor de cofraj din lemn direct pe pamant precum si depozitarea altor materiale pe stivele de depozitare a cofrajelor.

1.2 Cofrarea si decofrarea elementelor de constructii

In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice, constructorul va stabili tipul de cofraje ce se vor folosi si va intocmi fisele tehnologice necesare realizarii lucrarilor de cofrare.

Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind:

- lucrarile premergatoare si fazele de executie a cofrarii;

- resursele necesare si organizarea locului de munca;

- pozitia ferestrelor de curatare si de betonare;

- programul de control pe faze de executie.

Operatiile de executare a cofrarii cuprind urmatoarele actiuni:

- curatirea si nivelarea locului de montaj a cofrajelor;

- trasarea pozitiei cofrajului;

- transportul si asezarea materialelor, necesare cofrajului, in apropierea locului de montaj;

- curatirea si ungerea elementelor de cofraj;

- asamblarea si sustinerea provizorie a cofrajului;

- verificarea dimensiunilor si a pozitiei cofrajelor pentru fiecare element de constructie, atat in plan cat si pe verticala si fixarea lor in pozitie corecta;

- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare ( caloti, juguri, zavoare, distantieri, contravantuiri, etc. );

In scopul facilitarii operatiei de decofrare cofrajele se ung inainte ,in timpul montarii sau imediat dupa montare. Pentru ungere se folosesc substante produse industrial in acest scop si unguentul de garda aplicat dupa decofrare. Este interzisa folosirea pentru ungere a motorinei, petrolului sau a altor substante care nu sunt produse pentru acest scop. Controlul de calitate a lucrarilor de cofrare, atat pe faze cat si final, se face conform precizarilor de la punctul 1.3.

Decofrarea elementelor de constructii se face in mod invers decat cofrarea si se realizeaza la timpul precizat in capitolul 4 punctul 4.7 din prezentul material. Dupa recuperarea elementelor de cofraj si a pieselor ele se curata de resturile de beton si se ung (ungere de garda ) pentru o buna conservare. Ungerea de garda se recomanda a fi facuta cu emulsie de parafina SIN cu urmatoarea compozitie; 20 25 % - parafina; 1.5...2% - sapun; 73...78% - apa.1.3 Controlul si receptia lucrariilor de cofrare

Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt :

etapa preliminara care consta din:

- verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofrare;

- verificarea mijloacelor de munca si a echipamentelor cantitativ si calitativ conform documentatiei tehnologice;

- verificarea incadrarii geometriei subansamblurilor de cofrare in limitele abaterilor admisibile;

- verificarea subansamblurilor de cofrare ( existenta tuturor elementelor, fixarea corecta a elementelor, integritatea fetei cofrajului, etc. ).

Etapa de executie care cuprinde verificari privind pozitia si modul de fixare a elementelor astfel incat lucrarile sa se inscrie in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice. Verificarile constau in :

- verificarea, dupa trasare, cu privire la pozitia marcajelor fata de axele constructiei si alte elemente realizate anterior precum si dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate;

- verificarea, dupa montarea elementelor de baza, cu privire la : executarea tuturor elementelor prevazute in documentatie; fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere; pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise (= 2 mm la pereti si placi, = 3 mm la stalpi, grinzi si esafodaje de sustinere );

- verificarea, dupa montarea fiecarui nivel de elemente, cu privire la : existenta tuturor elementelor prevazute ; pozitia corecta a golurilor; inchiderea corecta si etanseitatea cofrajelor; pozitionare fata de orizontala si verticala; dimensiunile si curatenia cofrajului.

Etapa finala, care cuprinde verificarea de receptie a lucrarilor efectuata de comisie formata din reprezentantul beneficiarului si a constructorului. Verificarile care se fac sunt identice cu cele din etapa de executie.

Abaterile limita care trebuie respectate se refera la :

- dimensiunile sectiunii transversale ( = 2 mm pentru grosimea peretilor si placilor; = 3 mm la stalpi si grinzi );

- dimensiunea libera ( lumina ) care nu trebue sa aiba abateri mai mari de = 10 mm, la placi , grinzi, stalpi, pereti si = 15 mm la fundatii;

- inclinarea fata de orizontala si fata de verticala a muchiilor si suprafetelor ( max. 3mm pe metru linear; max. 5mm pe toata lungimea muchiei verticale a grinzilor; max. 10mm pe toata lumgimea muchiei verticale, cu exceptia muchiilor verticale ale grinzilor ).

Rezultatele verificarilor prcum si eventualele remedieri ce trebuie facute se consemneaza in procesul verbal de lucrari ascunse; dupa efectuarea remedieriilor se intocmeste un nou proces verbal.

INAINTE DE TURNAREA BETONULUI CONDUCATORUL PUNCTULUI DE LUCRU ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA, ETANSEITATEA, REZEMAREA SAU ALTE ELEMENTE A COMPONENTELOR DE SUSTINERE, POZITIONAREA ELEMENTELOR CE SE INGLOBEAZA IN BETON (ARMATURI, PLACUTE METALICE, RAME DE GOLURI, INSTALATII, ETC.) CONFORM DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE SI A NORMELOR IN VIGOARE.

Popii de sustinere se vor pozitiona astfel :

- popii de siguranta pe inaltimea etajelor se vor aseza unul sub altul .

- sprijinirea dalelor se va face prin dispunerea popilor sub cofraj. Distribuia popilor metalici de susinere este de minim 3 popi / mp.

- pentru sprijinirea dalelor de la nivelul superior se vor mentine toi popii de la nivelul imediat inferior. Popii de susinere a dalei care se toarn se vor aeza pe aceeai vertical cu cei de la nivelul inferior.

1.4 Acte normative de referinta

*** C 11-82 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru cofraje; *** C 83-75 - Iindrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii; *** Proiect tip IPC nr. 7161/1-78- Popi extensibili si dispozitive de sustinere metalice; *** NID-MEFMC 1442-74 - Panouri tipizate; *** STAS 1949-86 -Cherestea de rasinoase. Clase de calitate; *** STAS 5194-88 -Cherestea. Masurare. Reguli si metode de verificare a calitati, marcare si prescriptii de transport; *** STAS 4342-85 -Lemn rotund de foioase pentru constructii; *** C 56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrariilor de constructii si de instalatii aferente;

*** C 162-73 -Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice pliante pentru pereti din beton monolit la cladiri; *** Catalogul general al mijloacelor tehnice necesare ramurii constructiilor. Mijloace pentru lucrari de cofrare si sustineri. Pr. I. P. C. nr. 7375-84.

* * * NE 012 99 Cod de practic pentru execuia lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat

2. EXECUTIA LUCRARILOR DE ARMAREIn capitolul prezent sunt date precizarile generale privind lucrarile de armare a elementelor de constructii din beton armat, precizari care se completeaza cu conditiile specifice pentru elementele care se vor realiza in cadrul constructiei (grinzi) si care sunt date in capitolul 6.

Otelul utilizat ca si armaturi pentru beton este de tipul OB37, PC52,STNB(conform nominalizarilor de pe plansee) si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 - 1980, STAS 437/1-80.

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat sau care asigura desfacerea otelului cu mentionarea tipului de otel echivalent corespunzator STAS 438/1,2,3-80. In cazul ca exista unele retineri sau neclaritati privind echivalarea constructorul va utiliza otelul numai dupa incercari de laborator si cu acordul scris al proiectantului. 2.1 Livrare,depozitare,manipulareLivrarea se face conform prevederilor din normele in vigoare si va fi insotita de certificatul de calitate care va preciza : valorile proprietatilor mecanice ; rezultatele analizei chimice si rezultatele indoirii la rece.

Cand livrarea se face de la o baza de aprovizionare aceasta va trasmite certificatul de calitate sau certificatul de garantie corespunzator loturilor livrate. Livrarea se face un colaci (40...600kg) sau in legaturi de bare.

Pentru fiecare cantitate si sortiment se va controla :

- existenta certificatului de calitate sau de garantie ;

- aspectul barelor si dimensiunile sectiunilor ;

- comportarea la indoire la rece .

Abaterile limita, pentru diametri,nu vor depasi valorile de mai jos:

Pentru otel OB37 : = 0.3 mm, la diametre de 68 mm; + 0.3 mm respectiv - 0.5 mm, la diametre de 1020 mm; -.5 mm respectiv - 0.8 mm, la dianetre de 2232 mm si = 0.8 mm, la diametre de 3640 mm.

Pentru otel PC52 : + 0.3 mm respectiv - 0.5 mm, la diametre de 6 16 mm; + 0.4 respectiv - 0.5 mm la diametre de 1825 mm; + 0.4 mm respectiv - 0.75 mm, la diametre de 2840 mm.

Ovalizarea barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita pentru diametre.

Depozitarea armaturilor se face pe tipuri si diametre in spatii amenajate astfel incit sa se asigure:

- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea ;

- evitarea murdaririi cu pamint sau alte materiale;

- conditii de identificare usoara pe diametre si sortimente .

Manipularea armaturilor se va face in astfel de conditii incat se evite :

- deformarea barelor ;

- murdarirea cu pamant sau alte materiale .

2.2 Fasonarea armaturilor

Fasonarea armaturilor si montarea lor ca bare independente sau in carcase se face in stricta concordanta cu prevederile proiectului. Se va analiza de catre executant prevederile proiectului tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele tehnologice de betonare si de compactare a betonului.

Inainte de taierea si fasonarea barelor ele trebuie sa fie curate si indreptate. Otelul livrat in colaci sau indoit se va indrepta fara a se deteriora profilul, nervurile sau proieminentele iar alungirea maxima, in cazul intinderii cu troliul, nu va depasi 2 mm/m.

Curatirea barelor se face cu scopul de a :

- indeparta eventualele impuritati si corpuri straine de pe suprafata barelor;

- indeparta rugina neaderenta de pe bare sau rugnia aderenta, din zonele unde barele se inadesc prin sudura.

Reducerea diametrului barelor in urma curatirii nu trebuie sa fie mai mare de 0.5 mm ,la bare cu D25 mm.

Taierea barelor si fasonarea se face in concordanta cu proiectul. Barele vor fi prevazute sau nu cu ciocuri, la capete, functie de prevederile proiectului si tipul de otel folosit.

Fasonarea se face la temperaturi de minimum -10 0C iar barele cu diametru peste 25mm se vor fasona la cald . Fasonarea pentru inclinarea armaturilor, realizarea ciocurilor sau realizarea etrierilor se face prin indoire lenta si fara socuri.

La armaturile netede ciocurile se fac la 180o cu indoire cu o raza interioara de min.1.25d si o portiune dreapta de 3d iar la armaturile cu profil periodic ciocul se realizeaza la 900 cu o raza interioara de min. 2d si o portiune dreapta de 7d.

Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trecere peste coltul unui cadru se face dupa un arc de cerc cu raza de min.10d.

Etrierii,care se indoaie la colturi dupa un unghi drept vor avea arcul de indoire de min. 2d (d-diametrul etrierului).

2.3 Montarea armaturilor Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa :

- receptia calitativa a cofrajelor;

- acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare a elementelor sau a partilor de structura ;

- curatirea de rugina cazatoare, pamant si alte impuritati a barelor;

- cofrajul a fost curatat de murdarie,moloz,rumegus,capete de scandura, etc.;

- partea de constructie in care se face montarea a fost degajata de alte elemente sau de materiale de constructie.

Montarea armaturilor se face in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri (distanteri, agrafe, capre, etc.) pentru mentinerea barelor in pozitie in timpul turnarii si compactarii betonului.

La montare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele :

- crearea, la intervale de maximum 3.0 m, a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;

- crearea spatiilor necesare patrunderi vibratorului, la intervale de maximum 5 ori grosimea elementului;

- realizarea stratului de acoperire cu beton.

Montarea se poate face bara cu bara sau sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate ) avandu-se grija sa nu se introduca in cofraje murdarie, pamant sau alte corpuri straine care ar putea dauna betonului.

Stratul de acoperire cu beton a armaturilor , pentru asigurarea protectiei necesare si a aderentei, este dat in tabelul urmator.

Tipul de elementCategoria

IIIIIIIV

monolit sau preturnat pe antierprefabricat uzinatmonolit sau preturnat pe antierprefabricat uzinat

Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton, pentru elemente din betoane de clas ( C16/20 [mm]

Plci plane i curbe, nervuri dese cu lime mai mic de 150mm bale planeelor1010151520-

Perei structurali15 (30)1020(30)153045

Grinzi stlpi, bulbii pereilor structurali2520302535-

Fundaii, funduri de rezervoare i de castele de ap----3545

NOTA: -stratul de acoperire va fi si cel putin 1.2d ( d- diametrul maxim al armaturii ) dar nu mai mult 50 mm;

- valorile din paranteza se refera la elemente turnate in cofraje glisante;

- la betoanele de clasa sub C16/20 (Bc20) valorile se sporesc cu 5 mm.

Incadrarea in categorii conform tabelului anterior se face astfel:

- categoria I - elemente situate in spatii inchise, cu umiditate relativa 3045303015

10...3060454530

sub 1090756045

Transportul local al betonului se face cu jgheaburi si roabe sau se va descarca direct in lucrare, pentru turnarea fundatiilor si cu autopompa, pentru turnarea cadrelor, diafragmelor si a planseelor.

Betonul trebuie pus in lucru in maximum 30 de minute, in cazul cand durata transportului a fost sub o ora si in maximum 15 minute, la durata peste o ora; durata totala de preparare, transport si punere in opera nu va depasi 2 ore la cimenturi cu adaosuri si 1,5 ore la cimenturi fara adaosuri.

Daca betonul nu se incadreaza in calitatea impusa, limitele de lucrabilitate sau prezinta segregari va fi refuzat.3.3 Turnarea betonului

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

descarcarea betonului se face in jgheaburi, pentru turnarea fundatiilor si in pompa de beton pentru celelalte elemente astfel incat manipularile sa fie cat mai reduse;

inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m; la inaltimi mai mari turnarea se face prin ferestre laterale sau cu tuburi tronconice alcatuite din tronsoane avand capatul inferior la maximul 1,5 m de zona de betonare;

betonul se va raspandi uniform in straturi orizontale de maximum 30..40 cm; acoperirea cu un strat nou se face inaintea de inceperea prizei cimentului din stratul inferior;

nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau prin azvarlire cu lopata la distante mai mari de 1,5 m;-se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia din proiect, iar daca se constata producerea acestor defecte ele vor fi corectate in timpul turnarii;

-se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu proiectul (1 cm la placi si diafragme; 2,5 cm la grinzi si stalpi; 3,5 cm la fundatii );

-in nodurile si zonele cu armaturi dese se va urmarii cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin compactarea betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea;

-betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va realiza pe un strat de beton simplu de 5 cm;

-se interzice lovirea sau scuturarea armaturilor in timpul turnarii, cu scopul de compactare, precum si asezarea vibratorului pe armatura;

-circulatia muncitorilor si a utilajelor de transport in timpul betonarii se face pe punti speciale care sa nu reazeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje; - - instalarea podinilor pe planseu precum si depozitarea pe ele a schelelor si cofrajelor pentru etajele superioare este permisa numai dupa 24...36 de ore in functie de temperatura exterioara si cimentul folosit;

-betonarea se va face, de regula, continuu pana la rosturile de lucru prevazute in fisa tehnologica sau proiect; durata maxima de intrerupere a betonarii, nu va depasi timpul de incepere a prizei cimentului, iar in cazuri exceptionale cand intreruperea este mai mare reluarea este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor;

-la turnarea placilor se vor folosi repere de grosime dispuse la maximum 2,0 m;

turnarea grinzilor si a placilor va incepe la 1-2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazama pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului din acestea;

-grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp sau daca se toarna separat se lasa un rost la 3...5 cm sub nivelul placii; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale a acesteia;

pe timpul turnarii si compactarii betonului se va urmari comportarea cofrajelor si a sustinerilor.

3.4 Compactarea betonului

Compactarea se face manual sau mecanic.

Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajului in urmatoarele cazuri:

cant vibrarea externa nu este eficienta iar folosirea vibratorului de interior este impiedecata de desimea armaturii sau dimensiunea elementului;

se defecteaza vibratorul sau se intrerupe curentul;

se prevede prin reglementari speciale.

Compactarea betonului se va face prin vibrare mecanica cu vibratoare omologate pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si se dispune de prescriptii de utilizare si intretinere.

Personalul care efectuaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit asupra modului specific de vibrare a elementelor din lucrare.

Alegerea tipului de vibrare si a vibratoarelor se face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de intrare a buteliei vibratorului intre barele de armatura.

Betoanele compactate prin vibrare obisnuita interioara se recomanda sa fie cu lucrabilitate L3 sau L3/L4 iar timpul de vibrare este de 5...30 secunde.Distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1,4r (r = raza de actiune a vibratorului).Cand nu este posibila respectarea acestei distante se vor utiliza concomitent mai multe vibratoare , distanta intre ele depasind 2r; distanta maxima este 1m.

Grosimea stratului compactat nu va depasi din lungimea buteliei; butelia trebuie sa patrunda 5...15 cm in stratul compactat anterior.

Vibrarea de suprafata se face la elementele cu suprafata mare (placi) cu grosime optima 3...20 cm, realizate cu betoane cu lucrabilitatea L2.Durata vibrarii va fi de 30...60 secunde, iar grosimea stratului de beton necompactat va fi de 1,1..1,35 ori mai mare decat grosimea finala, functie de lucrabilitatea betonului.Distanta intre doua pozitii succesive ale placilor si riglelor vibratoare se stabileste astfel incat sa se asigure acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton iar suprapunerea a doua poziti succesive va fi cel putin 5 cm.

Vibrarea externa se aplica la elemente prefabricate sau monolite cu grosimi mici si armaturi dese si la betoane cu lucrabilitate de min.L3.

Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat sunt:

-betonul nu se mai taseaza;

-suprafata devine orizontala si usor lucioasa;

-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

3.5 Rosturi de lucru

In masura in care este posibila turnarea betonului se va efectua prin evitarea rosturilor de lucru.Daca evitarea rosturilor nu se poate realiza, acestea vor fi realizate conform datelor din proiect sau in lipsa acestora se vor stabili de catre executant inainte de inceperea betonarii.

La stabilirea pozitiei rosturilor se vor avea in vedere urmatoarele :

prevederea lor in zonele de solicitari minime;

la stalpi se vor prevedea rosturi la baza lor, in cazuri tehnologice speciale se poate prevedea un rost la 3..5 cm sub intradosul grinzilor sau imediat sub vutele acestora ;

la grinzi nu se recomanda, dar in cazuri extreme vor fi amplasate in zona de moment minim; cand grinzile se betoneaza separat de placi , se poate lasa un rost la 3...5 cm sub nivelul inferior al placii;

la placi rostul va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si se situeaza la 1/5...1/3 din deschidere.

La realizarea rosturilor se vor respecta urmatoarele:

rosturile, la stalpi si grinzi si fundatii continue, vor fi perpendiculare pe axa elementului, iar la placi si pereti perpendicular pe suprafata lor;

durata maxima de intrerupere a betonului pentru care nu sunt necesare masuri speciale la reluarea betonarii este de 2 ore la betonul cu cimentul cu adaos si 1,5 ore la betonul cu ciment fara adaos;

reluarea betonarii dupa o durata mai mare, decat cea precizata anterior, se va face numai dupa ce betonul a atins rezistenta de minimul 12 daN/cm2 si dupa pregatirea suprafetei rostului prin curatarea betonului de pojghita de lapte de ciment si a betonului ce nu a fost compactat; imediat inainte de turnarea betonului proaspat suprafata rostului va fi umezita abundent cu apa.

3.6 Tratarea betonului dupa turnare

Tratarea betonului dupa turnare se face in concordanta cu conditiile atmosferice exterioare respectandu-se prevederile din normativele C16 si NE012-99.

Prin realizarea tratarii se au in vedere urmatoarele:

asigurarea mentinerii umiditatii betonului si evitarea evaporarilor bruste timp de minimum 7 zile prin acoperire cu diferite materiale, folosirea de pelicule de protectie sau stropire cu apa;

evitarea antrenarii pastei de ciment de catre precipitatii abundente prin acoperirea suprafetei;

executarea unui control riguros si permanent a mijloacelor de protectie in cazul turnarii pe timp friguros astfel incat sa se evite orice fel de fenomene de inghet pe toata durata de preintarire a betonului.

3.7 Decofrarea betonului

La decofrarea betonului se vor respecta prevederile din NE012-99 avindu-se in vedere

si urmatoarele:

operatia va fi supraveghiata de conducatorul punctului de lucru ;

evitarea preluari bruste a incarcarilor de catre elementele decofrate si mentinerea unor popi de siguranta la elemente cu deschidere mare ;

evitarea ruperii muchiilor elementelor,a cofrajelor si sustinerilor.

Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei betonului pe probe pastrate in aceliasi conditii ca si elementul in cauza.

Indepartarea elementelor de cofraj se face in concordanta cu rezistenta atinsa (procent din rezistenta la 28 zile ) asa cum este prezentat in tabelul de mai jos .

Elemente de cofraj ce se ndeprteazDeschiderea elementului de beton (m)

L < 66 < L < 1212 < L

1. Prile lateraleRezistena minim 2,5 N/mm2 astfel nct feele i muchiile elementului s nu se deterioreze

2. Feele interioare cu meninerea popilor de siguran70%85%115%

3. Popii de siguran95%110%115%

Popii de sustinere se vor pozitiona astfel :

- la grinzi pana la 6m deschidere se lasa un pop la mijlocul grinzii ; la deschidere mai mare numarul popilor se va stabili astfel incit distanta intre ei sau de la ei la reazem sa fie mai mica de 3m

- la placi se lasa un pop la mijlocul lor si cel putin un pop la 2 mp de placa ;

- popii de siguranta pe inaltimea etajelor se vor aseza unul sub altul .

- sprijinirea dalelor se va face prin dispunerea popilor sub cofraj. Distribuia popilor metalici de susinere este de minim 3 popi / mp.

- pentru sprijinirea dalelor de la nivelul superior se vor mentine toi popii de la nivelul imediat inferior. Popii de susinere a dalei care se toarn se vor aeza pe aceeai vertical cu cei de la nivelul inferior.

3.8 Verificarea si receptia lucrarilor din beton

Dupa decofrarea fiecarei parti din constructie se va proceda la examinarea amanuntita a acesteia de catre executant,reprezentantul beneficiarului si eventual proiectant incheindu-se un proces verbal de constatare.

Examinarea are in vedere:

aspectul elementelor cu semnalizarea eventualelor defecte (segregari, goluri, rosturi, beton necompactat, etc. ) ;

dimensiunile sectiunilor transversale si planeitatea suprafetelor si muchiilor;

distantele dintre elemente si pozitia lor ;

pozitia golurilor de trecere ;

pozitia armaturilor ce urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior .

Abaterile limita la dimensiunile elementelor executate monolit, in cazurile curente si cand nu exista prescriptii speciale, sunt:

a)pentru lungimea ( deschideri, lumini ) grinzilor, placilor si peretilor

pana la 3.0 m = 16 mm,

intre 3.0 m si 6.0 m = 20 mm,

peste 6.0 m = 25 mm ;

b)pentru dimensiunea sectiunii transversale

grosimea peretilor si placilor = 3mm la grosimi pana la 10 cm, = 5 mm la grosimi peste 10 cm;

latimea si inaltimea grinzilor si stalpilor = 5 mm la dimensiuni pana la 50 cm, = 8 mm la dimensiuni peste 50 cm;

c)pentru fundatii

dimensiuni in plan = 20 mm,

inaltimi pana la 2,0 m = 20 mm,

inaltimi peste 2.0 m = 30 mm;

pentru abaterea de la forma ( conf. STAS 7384-85 ) a muchiilor si suprafetelor 4 mm la 1 m lungime de muchie respectiv 1 mp de suprafata;

e)pentru lungimea totala a muchiilor ( L) respectiv suprafata totala ,cu latura cea mare L ( indiferent de tipul de element )

L pana la 3.0 m 10mm,

L = 3.0 9.0 m 12mm,

L = 9.0 18.0 m 16mm,

L peste 18.0 m 20 mm.

f)pentru inclinarea muchiilor si suprafetelor, conform tabelului urmator

g)pentru abateri limita de pozitii

axe in plan orizontal la

fundatii, stalpi, grinzi, pereti 10 mm;

h)pentru cote de nivel

fundatii de structuri 10 mm,

placi si grinzi cu deschideri pana la 6.0 m 10 mm,

placi si grinzi cu deschideri peste 6.0 m 18 mm,

reazeme intermediare (constr. Etajate) 10 mm.

Defectele limita admisibile la elementele din beton se refera la deficientele urmatoare a) rupturi si stirbituri la colturi

pana la fata exterioara a armaturilor - cel mult 20 cm/m;

pana la fata interioara a armaturilor principale - cel mult una de max. 5 cm lungime la 1m;

cu adancime mai mare decat cele precedente si max. din dimensiunea cea mai mica a sectiuni, cel mult una de max. 2 cm lungime la 1 m;

cu adancime mai mare de din dimensiunea cea mai mica a sectiunii , nu se admit;

b) segregari si lipsuri de sectiune, vizibile sau nu la fata elementului

pana la fata exterioara a armaturii principale, maximum 400 cmp.la 1 mp.,

pana la fata interioara a armaturii principale, cel mult una de max.40 cmp. la 1 mp.,

cu adancimi mai mari decat cele precedente,dar pana la max. din dimensiunea cea mai mica a sectiunii max. 20 cmp./mp., la placi de plansee si acoperisuri, max.30 cmp./mp. La fundatii masive, max. 5 cmp./mp., la grinzi si stalpi, max. 10 cmp./mp., la diafragme.

c) fisuri

pentru elementele incarcate cu mai putin decat incarcarea de explotare nu se admit fisuri decat cele superficiale de contractie cu adancime max. pana la fata exterioara a armaturilor principale,

pentru elementele solicitate la incarcarea de exploatare se admit fisuri cu deschideri maxime in limitele date de STAS 10107-90;

d) sparturi ale betonului dupa intarirea lui, indiferent in ce scop inclusiv pentru instalatii

numai in limitele de la punctele a) si b) fara a taia sau intrerupe armaturile de rezistenta .

Defectele admise se vor remedia conform cu instructiunile din C 149-87; in cazul unor defecte mai mari solutia se stabileste de proiectant sau se avizeaza de acesta, in scris, iar remedierea se face cu o stricta supraveghere si se va consemna intr-un proces verbal .

Este interzisa orice lucrare sau operatie de remediere inainte de examinarea elementelor si incheierea procesului verbal de constatare .

Calitatea betonului se apreciaza atat pe baza examinarilor vizuale si a actelor de livrare cat si pe baza incercarilor epruvetelor executate pe santier. In situatii incerte se va apela la incercari suplimentare nedistructive sau semidistructive.

3.9 Acte normative de referinta pentru lucrari de beton * * * C 140-86 - Normativ privind executarea lucrarilor de beton si beton armat ;

* * * P 85-96 - Normativ pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat;

* * * STAS 10107/1-90 -Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat . Prescriptii generale (M-SR 4/86);

* * * STAS 10107/0-90 -Constructii civile si industriale.Calculul si alcatuirea elementelor din beton,beton armat si beton precomprimat (M-SR 6/85);

* * * STAS 10107/2-92-Constructii civile, industriale si agricole.Plansee curente din placi si grinzi din beton si beton precomprimat .Prescriptii de calcul si alcatuire;

* * * P 100-2006 -Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor

de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale;

* * * NP-007-97 -Cod de proiectare pentru structurile in cadre din beton armat;

* * * C170-87 -Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton si beton precomprimat subterane in medii agresive naturale si industriale;

* * * C56-85 -Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si de instalatii aferente;

* * * C 149 - 87 -I nstructiuni tehnice privind procedele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat;

* * * STAS 1759/88 -Incercari pe betoane.Incercari pe beton proaspat. Confectionare de epruvete;

* * * STAS 10102 -Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor;

* * * STAS 1790 -Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii;

* * * C167-77 -Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiei;


* * * -Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente; Ord.IGSC 28/7.02.1976, 20/4.04.1977.

4. VERIFICARI DE CALITATE

Verificarile de calitate a lucrarilor pentru realizarea elementelor si structurilor din beton armat sunt prevazute pe faze ( cofraje, armaturi, betonare ) si sunt cele prezentate la punctele 1.3, 2.6, 3.8

Pe langa verificarile mentionate anterior pentru receptia lucrarilor se vor efectua verificari suplimentare scriptice si directe .

Verificarile scriptice constau din examinarea :

existenta tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse, a buletinelor de incercari prescrise in proiect si in perscriptii si normative in vigoare precum si in dispozitiile de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de control;

continutul si rezultatele inscrise in documente;

actele incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri si consolidari , pentru a se stabili daca acestea au fost executate in toate cazurile cand au fost necesare, precum si daca sunt de calitatea corespunzatoare.

Verficarile directe constau din examinarea vizuala, bucata cu bucata , a elmentelor structurale cu luarea in considerare a tuturor defectelor si abaterilor cu efectuarea sau prescrierea, in cazul depasirii valorilor admise sau de dubiu, a unor incercari si verificari suplimentare cum ar fi :

incercari prin metode nedistructive simple sau combinate ( sclerometru, ultrasunete, metode combinate, pahometru ) pentru determinarea rezistentei betonului , a defectelor interioare sau a existentei si pozitiei armaturii;

slituri in stratul de acoperire penrtu stabilirea tipului de armatura, a diametrului, numarului de bare si a grosimi stratului de acoperire cu beton;

masurare lungimi, deschideri si eventual a adancimii fisurilor;

incercari prin incarcare statica in situ;

orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii realizate si al corespondentei cu proiectul si cu actele normative in vigoare.

5. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

La executia lucrarilor pentru realizarea elementelor din beton vor fi repectate toate masurile generale de protectia muncii si paza contra incendiilor prevazute in actele normative.

5.1 Masuri specifice

Masurile specifice se refera la lucrarile de cofrare- decofrare, armare si turnare si impun mai multe cerinte dintre care se mentioneaza :

indreptare, descolacirea si fasonarea barelor de armatura pe un teren de lucru separat si imprejmuit, la distanta de spatiile de circulatie;

taierea si fasonarea barelor de armatura se face cu utilaje si dispozitive in stare buna ;

in timpulul curatirii armaturilor de rugina muncitorii vor purta ochelari de protectie iar rugina si praful vor fi indepartate cu perii sau maturi;

nu se circula pe armaturi si nu se executa de pe cutia cofrajului montarea armaturilor in grinzi sau alte elemente izolate; trebuie amenajate la partea laterala a cofrajului schele de lucru cu balustrade;

montarea armaturilor si a cofrajelor se face de pe podini bine consolidate si cu latime de min.70 cm si prevazute cu balustrade;

cand nu este posibil a se realiza parapete de siguranta si protectie muncitorii vor folosi centuri de siguranta;

stationarea in partea opusa bascularii, sau scurgerii betonului din bena, in timpul bascularii benelor de beton;

manevrarea vibratoarelor numai de personal instruit in acest scop si echipat corespunzator;

sustinerile si esafodajele cofrajelor se vor contravantui, atat in plan orizontal cat si in plan vertical, pe ambele directii,

verificarea sustinerilor cofrajelor ca sa poata prelua incarcarea din oameni si armatura pe durata montarii acesteia;

manevrarea vibratoarelor numai de personal instruit in acest scop si echipat corespunzator; - curatarea sau desfundarea benelor, buncarelor, roabelor,etc. se face numai in pozitie stabila, la sol;

decofrarea este admisa numai dupa intarirea suficienta a betonului fiind interzis muncitorilor sa stea sub panourile in curs de demontare;

golurile ramase in plansee sau alte goluri interioare trebuie sa fie inprejmuite sau acoperite cu panouri rezistente;

agatarea, manipularea si depozitarea cofrajelor si armaturilor in stricta concordanta cu masurile de securitate specifice;

luarea masurilor de electrosecuritate la executarea sudurilor, la montarea si manipularea armaturilor si cofrajelor in apropierea linilor electrice aflate sub tensiune;

5.2 Acte normative


* * * P 118-83 - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului;

* * * - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor. Decret nr. 290/1977;

* * * C 300-94- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ;

* * * - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor . M.I. 381/1993, MLPAT 7/N/1993;

* * * - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. MLPAT 9/N/1993;

* * * IM 007-96- Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje;

* * * PE 119-90 -Normativ de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice;

* * * - Norme de protectia munci in activitatea de constructii-montaj.Ord. MCInd. 1233/D-1980;

* * * - Norme republicane de protectia muncii.

Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data respectiv. CAIET DE SARCINILUCRRI DE ZIDRIE

1. SCOP

Procedura are ca scop precizarea aciunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor i materialelor necesare executrii lucrrilor de zidrie, cu cerinele de calitate impuse.

2. DOMENIU

Procedura se aplic la executarea urmtoarelor lucrri:

- zidrie simpl, armat sau compus pentru perei portani, la perei de nchidere sau compartimentare

- zidrie mixt la ziduri de subsoluri

- zidrie la cornie

- zidrie la couri de fum

3. DEFINIII I PRESCURTRI

- Conform P2 85, P104 82, C17 - 82

4. DOCUMENTE DE REFERIN

- Normativele specifice: P2 85, C56 86, C17 82, C16 84,

P104 82, C126/1975

- Legea nr. 10/1995

5. CONDIII PREALABILE

5.1. Asigurarea pe antier a documentaiei de execuie i a prezentei proceduri.

5.2. Instruirea personalului care concur la realizarea lucrrilor, n scopul insuirii proiectelor de execuie, caietelor de sarcini, normativelor i procedurilor care se refer la faza respectiv de lucru.

5.3. Asigurarea pe antier a materialelor, inclusiv a materialelor de mbinare (mortar), recepionate i depozitate conform normativelor i standardelor n vigoare. Existena unei platforme apropiate cldirilor, construciilor, n vederea depozitrii corespunztoare.

5.4. Dotarea formaiei de zidari cu unelte, scule, dispozitive i aparate de msur i control, furtune de nivel, metru i rulet, fire cu plumb, ciocane, mistrie, etc.

5.5 Verificarea condiiilor legate de lucrrile executate anterior pe care urmeaz a se executa zidriile.

5.6. Materializarea axelor principale, a cotelor de nivel, a dimensiunilor n plan.

5.7. Asigurarea locurilor uor accesibile, pentru fiecare faz de lucru.

5.8. Existena nregistrrilor de calitate pentru lucrrile anterioare i a celor ce pot deveni ascunse.

5.9. Degajarea frontului de lucru de resturi de materiale, pmnt, etc.

5.10. Nivelarea i compactarea terenului pe perimetrul exterior al construciei.

5.11. Aprovizionarea frontului de lucru cu materialele de baz i auxiliare.

5.12. Montarea schelelor de lucru.

5.13. Efectuarea probelor la instalaiile de preparare a mortarului.

6. MSURI PREVENTIVE

6.1. Se va urmri instruirea i respectarea de ctre personalul executant a normelor de protecia muncii i P.S.I. i semnarea fielor individuale de instructaj.

6.2. Existena i folosirea echipamentelor specifice de protecia muncii.

7. RESPONSABILITI

7.1. eful punctului de lucru:

- verific conformitatea formularelor primite odat cu marfa (avize de nsoire, certificate de calitate) i ia msurile de depozitare i pstrare corespunztoare mrfii.

- rspunde mpreun cu efii de echip de calitatea operaiilor de execuie efectuate

- organizeaz locurile de munc i procesul de producie, creind condiii optime necesare executrii lucrrilor

- controleaz calitatea lucrrilor executate de echip

- rspunde de itroducerea n lucru numai a materialelor care corespund calitativ prevederilor din proiectul de execuie

- ntocmete nregistrrile referitoare la calitate privind lucrrile realizate

- conduce executarea lucrrilor conform prevederilor proiectului, normelor tehnice, i a fielor tehnice.

7.2. eful de echip:

- rspunde de respectarea proiectului de execuie, a prescripiilor tehnice i de efectuarea controlului muncii prestate de muncitorii din echip

7.3. Muncitorii:

rspund de calitatea lucrrilor realizate respectnd ntocmai tehnologia de execuie, n care sens au urmtoarele obligaii:

s utilizeze doar materialele corespunztoare calitativ

s verifice prin autocontrol calitatea lucrrilor executate

s realizeze gospodrirea judicioas a materialelor

7.4. eful de antier:

asigur buna organizare a procesului de producie

asigur executarea lucrrilor n conformitate cu prevederile proiectului, al prescripiilor tehnice i ale fielor tehnologice

oprete executarea lucrrilor necorespunztoare i ia msuri de remediere

7.5. Responsabilul AC/CTC urmrete aplicarea ntocmai a prezentei proceduri, respectarea prevederilor proiectului de execuie i a reglementrilor tehnice n vigoare, respectiv ntocmirea corect a nregistrrilor calitii.

8. ACIUNI IMPLICATE

8.1. Pregtirea lucrrilor

8.2. Materiale i produse

8.3. Transport, manipulare, depozitare

8.4. Tehnologia lucrrilor de zidrie

8.5. Abateri limit

8.6. ntocmirea nregistrrilor calitii

9. PROCEDURA

9.1. Pregtirea lucrrilor: vezi cap. 5 din prezenta procedur

9.2. Materiale i produse

9.2.1. Materiale i produse principale

9.2.1.1. n cadrul acestor specificaii sunt luate n considerare materialele i produsele principale le execuia zidriilor curente.

- Materialele i produsele se pot clasifica n funcie de rolul lor astfel:

a. Materiale de baz crmizi, blocuri, plci etc.

b. Materiale auxiliare mortare, armturi, etc.

c. Accesorii piese de prindere, ancore, etc.

9.3. Transport, manipulare, depozitare: vezi cap. 5 din prezenta procedur

9.4. Tehnologia lucrrilor de zidrie

9.4.1. Dimensiunile, marca i calitatea crmizilor, precum i marca mortarului de zidrie vor fi obligatoriu cele prevzute n proiect. Compoziia mortarului va fi cea artat n STAS 1030 85 i instruciunile tehnice C17 82, inclusiv cele cu adaos de cenu.

9.4.2. La determinarea consistenei mortarului, se va proceda la determinarea cu conul etalon. Ptrunderea conului n mortar pentru zidria din crmizi pline va fi de 8 13 cm, iar pentru zidria din crmizi i blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7 8 cm.

9.4.3. Crmizile nainte de punerea lor n lucrare se vor uda bine. Pe timp de ari udarea trebuie fcut mai abundent, eventual repetat.

9.4.4. La zidria din crmizi pline i cu goluri verticale, rosturile orizontale i verticale vor fi bine umplute cu mortar, dar se va lsa o poriune neumplut de la faa exterioar a zidului de 1 1,5 cm.

La zidria din blocuri cu goluri orizontale, rosturile orizontale vor fi bine umplute cu mortar ca i la zidria din crmizi pline sau goluri verticale. Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe poriunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale nguste.

9.4.5. Orizontalitatea rndurilor de crmizi sau blocuri se obine utiliznd rigle din lemn sau metal, gradate la intervale egale cu nlimea rndurilor de zidrie. Riglele se fixeaz la colurile zidriei. Verificarea orizontalitii se face cu sfoara de trasat bine ntins ntre aceste rigle.

9.4.6. ntreruperea execuiei zidriei se face n trepte, fiind interzis ntreruperea cu strepi.

9.4.7. Legturile ntre ziduri, la coluri, intersecii i ramificaii se face alternativ funcie de tipul de crmizi i blocuri ceramice utilizate.

9.4.8. Ultimul rnd al zidriei, peste care urmeaz s se monteze elemente prefabricate, se va executa cu crmizi aezatre n lung.

9.4.9. Ancorarea zidriei despritoare de structura cldirii (stlpii sau diafragmele din beton armat se face cu ajutorul mustilor din oel beton, fie cu agrafe fixate pe boluri mpucate cu pistolul. nainte de executarea zidriei despritoare, pe suprafeele respective ale stlpilor sau diafragmelor se va aplica un spri de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidrie i elementul structurat va fi umplut complet cu mortar.

9.4.10. La executarea zidriei armate se va acorda o atenie deosebit poziionrii corecte a barelor de armtur i a realizrii gosimii necesare a mortarului de acoperire a armturii n rosturile orizontale.

9.4.11. La execuia zidriei complexe, n cazul n care armtura stlpilor se realizeaz din carcase prefabricate (cazul curent), acestea se vor monta nainte de executarea zidriei legndu-se mustile nivelului inferior. Pe msura executrii zidriei, n rosturile orizontale ale acesteia se aeaz barele orizontale de legtur cu stlpiorii, nglobndu-le n mortar marca M50, obinut cnd este cazul prin mbuntirea local a dozajului de ciment. Rosturile zidriei din dreptul stlpilor se las neumplute pe o adncime de cca. 2 cm, pentru realizarea unei legturi mai bune cu betonul din stlpiori.

9.4.12. La zidurile cu grosime de cel puin o crmid se vor zidi de o parte i de alta a golului cte trei ghermele la fiecare gol de u i cte dou ghermele la fiecare gol de fereastr. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2 -3 ori ntr-o baie de bitum fierbinte.

9.4.13. Rosturile zidriei courilor se vor tei la fiecare rnd i vor fi complet umplute, folosindu-se mortar de aceeai marc ca la zidria pereilor. Se vor monta olane i tuburi din beton fr defecte. Execuia va fi ngrijit lucrat, astfel ca suprafaa interioar a coului s fie neted.

Courile, pe poriunea din podul cldirilor se vor tencui i se vor spoi cu var. ( vezi STAS 6793 82 ).

9.4.14. Zidria aparent se va executa cu crmizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele i de grosime egal. n acest scop se va utiliza o rigl din oel de grosimea rostului, care se aeaz pe marginea rndului de zidrie imediat inferior celui care se execut. Rosturile se realizeaz cu marca de mortar prevzut n proiect, i se va fugui cu fierul de rost. Mortarul scurs pe faad i apariia petelor lsate de acesta se vor npiedica cu acizi diluai i se vor spla bine cu ap.

9.4.15. Placarea diafragmelor din beton armat cu crmizi sau blocuri ceramice se va executa ntre centurile din beton armat scoase n consol n dreptul planeelor. Zidria se va mpna ntre centuri. Spaiul dintre zidrie i diafragm (de 1 2 cm) se va umple bine cu mortar, odat cu executarea zidriei. n zonele seismice de grad 7, 8, i 9, placajul va fi ancorat de diafragm prin intermediul unor bare din oel beton (nglobate n rosturile orizontale). Ancorarea se face cu musti ( 6mm, avnd lungimea de cca. 30 cm, scoase din diafragm sau fixate cu ajutorul bolurilor mpucate. Mustile vor fi prevzute la intervale de cte 90 cm pe orizontal i 60 cm pe vertical i se vor ndoi n dreptul rosturilor orizontale, nglobndu-se n mortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidriei se va face pe toat lungimea lor cu bare din oel beton ( 6-8 mm, la intervale de cte 60 cm pe nlime. Barele se vor ancora la intervale de cca. 90 cm de mustile scoase n acest scop din diafragm, precum i de mustile scoase din diafragmele transversale sau stlpi.

9.4.16. Obiectele sanitare care se monteaz pe zidria din crmizi i blocuri cu goluri orizontale se vor fixa n dibluri din lemn care se prevd n goluri, executate cu ajutorul unei freze sau cu o dalt subire cu lama de 5 mm bine ascuit.

10. CRITERII DE ACCEPTARE

10.1. Verificarea calitii zidriilor se face pe tot parcursul execuiei lucrrilor, iar lucrrile ce devin ascunse se verific de ctre eful de antier i de ctre beneficiar.

10.2. Lucrarea de zidrie se consider terminat i acceptat dac au fost respectate prescripiile di procedura tehnic de execuie, fia tehnologic, normele tehnice i documentaia de execuie, i dac nregistrrile calitii au fost ntocmite i acceptate de ctre beneficiar.

11. ABATERI ADMISE

Abaterile limit fa de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripiile n vigoare:

Nr. crt.Denumirea caracteristicilorAbateri limit

(mm)Observaii

11.1.La dimensiunile zidurilor:

La grosimea de execuie a zidurilor din crmid i blocuri ceramice

Ziduri cu grosimea pn la 10 cm 4La zidurile executate cu materiale din demolri, abaterile se majoreaz cu 50%

Ziduri cu grosimea de 15 cm+ 4

- 6


- 7


- 8

Ziduri cu grosimea de 30 cm 10

Ziduri cu grosimea > 30 cm 10

11.2.La goluri:

Pentru ziduri din crmid, blocuri ceramice i blocuri mici cu agregate uoare

Pentru dimensiunea golului 100 cm 10Idem pct. 11.1.

Pentru dimensiunea golului > 100 cm+ 15

- 10

11.3.La dimensiunile n plan ale ncperilor

Cu latura ncperii < 300 cm 15Idem pct. 11.1.

Cu latura ncperii > 300 cm 20

11.4.La dimensiunile pariale n plan (nie, palei) 10

11.5.La dimensiunile n plan ale ntregii cldiri 50


(mm)Observaii

11.6.La dimensiunile verticale:

Pentru ziduri din crmid, blocuri ceramice

Pentru I. etaj 20Cu condiia ca denivelrile unui planeu s nu depeasc 15 mm

Pentru ntreaga cldire (cu max. 5 nivele) 50

11.7.La dimensiunea rosturilor dintre crmizi sau blocuri

Rosturi orizontale+ 5

- 2La stlpi portani cu sec.< 0,1 m2 abaterile se micoreaz cu 50%

Rosturi verticale+ 5

- 2

Rosturi la zidrii aparente 2

11.8.La suprafee i muchii:

1. La planeitatea suprafeelor

Pentru ziduri portante3 mm/mMax. 10 mm la o camer

Pentru ziduri neportante5 mm/m

Pentru zidria aparent la ziduri portante i neportante2 mm/m

2. La rectilinitatea muchiilor

Pentru ziduri portante2 mm/mMax. 20 mm pe lungimea nentrerupt a muchiei zidului

Pentru ziduri neportante4 mm/m

Pentru zidria aparent la ziduri portante i neportante1 mm/mMax. 10 mm pe toat lungimea muchiei

3. La verificarea suprafeelor i muchiilor

Pentru ziduri portante3 mm/mMax. 10 mm / etaj i max. 30 mm pe nlimea cldirii

Pentru ziduri neportante6 mm/mMax. 10 mm / etaj

Pentru zidria aparent la ziduri portante i neportante2 mm/mMax. 15 mm / etaj i max. 20 mm pe nlimea cldirii


(mm)Observaii

11.9.Abateri fa de orizontala suprafeei superioare ale fiecrui rnd de crmizi sau blocuri

Pentru ziduri din crmid, blocuri ceramice2 mm/mMax. 15 mm / toat lungimea zidului

Pentru ziduri neportante3 mm/mMax. 20 mm / toat lungimea zidului

12. RAPOARTE I NREGISTRRI

P.V. de recepie calitativ

RNC

DS

Registru de recepie calitativ a materialelor, confeciilor, prefabricatelor, nainte de punerea lor n oper

Buletine de analiz emise de laborator

Certificate de calitate/garanie

Bon transport beton/mortar

Registru meteorologic.

Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data respectiv.

CAIET DE SARCINILUCRRI DE HIDROIZOLAII

Prezentul caiet se refer la lucrrile de realizare a hidroizolaiilor pentru ncperile umede (duuri, grupruri sanitare i holuri de acces n apartamente).

a. Materiale.

Materiale bituminate n foi.

- membrane bituminoase pentru iyolaii la ncperi umede;

cartoane bituminate tip. CA-333; CA-400; conform STAS 138-80

mpslitur din fibr de sticl bituminat tip. IA 1100; IB 1200; IPB 1200 conform STAS 7916-80

mpslitur din fibre de sticl bituminat tip.IA 1000 R; IPB 1100 R; conform NTR 8067-85 i tipIBP 1000,IBP1100, conf. STAS 8067-85

pnz bituminat tip PA 55; PA 45, PI50,P140; conform STAS 1046-78.

estur din fibr de sticl bituminat tip TSA 2000 conform STAS 10126-80.

Foi hidroizolatoare cu bitum activ tip hidrobit UTR9607-80

Materiale bituminoase pentru amorsare ( lipite i etane).

bitum pentru lucrri i hidroizolaii tip H 68/75 i H 80/90 conform STAS 7064-78;

bitum cu adaus de cauciuc tip 95/105, STAS 10546/75

suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558-71.

Suspensie de bitum filerizat (SUBIT) conform STAS 558-71

Filer de calcar tip I , STAS 539/73

Hidrobit de 0,5 x 2 mm, STAS 9607/80

tabl zincat conform STAS 2028-80

tabl neagr conform STAS 1946-80 protejat anticoroziv

materiale diverse i piese de racordare pentru lucrri aferente hidroizolaiilor.

vopsele n culori pe baz de polimeri vinilmacrilici.

b. Condiii de livrare, depozitare, manipulare

Bitumul, cartonul, pnza, estura i mpslitura din sticl bitumat se livreaz conform STAS

Depozitarea i conservarea materialelor se va face conform prevederilor din standarde, normelor interne sau indicaiilor furnizorilor.

Depozitele vor fi uscate, acoperite i cu ndeplinirea condiiilor de securitate mpotriva incendiilor.

Produsele din loturi diferite vor fi depozitate separat.

Sulurile de produse bitumate se pstreaz ferite de soare , umezeal, intemperii, depozitarea fcndu-se n suluri asezate orizontal.

c. Conditii de executie

La acoperiurile construciilor cu pante de 1,55% prevzute cu termoizolaie din bca structura hidroizolaiilor este urmtoarea:

strat de egalizare cu mortar de ciment 1,5 cm.

amorsare cu emulsie sau soluie de bitum, minim 300 gf/mp.

strat de difuzie din mpslitur bituminat perforat tip IPB-1200

mastic de bitum cu IB 70/80 min 2 kg/mp.

barier de vapori cu mpslitur bituminat IA 800

strat de poz din mortar de ciment M 100-T de 1,5 cm.

termoizolaie din plci bca.

strat suport din mortar M 100-T de 1,5 cm.

mastic de bitum IB 70/80

mpslitur bitumat tip IA 800


mpslitur bitumat tip IB 900


pnz bituminat tip PA 45

protecie uoar cu vopsea reflectorizant cu vinarom.

Aplicarea stratului de amorsare se execut mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la un compresor cu aer comprimat sau cu peria, pe suportul de beton curat sau uscat.

Straturile de difuzie nu se aplic n dolii i pe o raz de cca 25 cm n jurul gurilor de scurgere i a strpungerilor.

Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie,lipit i acoperit cu mastic de bitum cu suprapuneri de 7..10 cm i trebuie s acopere complet partea inferioar a stratului de izolaie termic.

Hidroizolaia alctuit din straturi multiple pentru terase cu pante de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bituminate cu masticuri din bitum preparate cu maxim 50% filer mineral.

La pante pn la 7 % lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta.

Dup aplicarea fiecrui strat se va examina suprafaa cu grij, prin ciocnire, iar defectele constatate se vor remedia, dup care se execut stratul urmtor.

Protecia hidroizolaiei elementelor verticale la terase se va realiza cu mortar de ciment M 100-T de cca 30 cm grosime, armat cu rabi pe reea cu diametrul de 4-6 mm, la 20 cm.

Protecia uoar la terase i acoperiuri necirculabile se va executa prin stropire mecanizat n dou straturi minim 300 g/mp vopsea reflectorizant n culori deschise aplicate pe ultimul strat de mpslitur bituminat tip IB 1200.

Circulaia va fi limitat la strictul necesar verificrii i se vor interzice spargeri ale izolaiei sau depozitarea diferitelor obiecte. La perioade de trei ani se vor face verificri n vederea executrii lucrrilor de ntreinere. n cazul n care hidroizolaia prezint bine lucrrile de ntreinere, verificrile se pot amna nc un an.

Lucrrile de ntreinere pot fi executate cu orice material bituminos prin procedee la rece( emulsie, suspensie) sau prin procedeee la cald.

Lucrrile de ntreinere trebuie executate de muncitori de specialitate.

d. Conditii de calitate i receptie

Lucrrile de hidroizolaii fiind lucrri ascunse, calitatea lor se va verifica mpreun cu beneficiarul, pe msura execuiei lor, ncheindu-se proces-verbal, din care s rezulte c au fost respectate urmtoarele:

calitatea suportului (rigiditate, aderen, planeitate, umiditate)

calitatea materialelor hidroizolatoare

poziionarea i ancorarea n beton a pieselor metalice de strpungere

calitatea amorsajului i lipirea corect a fiecrui strat al izolaiei

etapele i succesiunea operaiilor

Hidroizolaia se verific vizual dac copertinele, orurile, paziile sunt bine ancorate i lipite sau cu faluri corect executate, care s asigure etanarea hidroizolaiei

Verificrile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrrilor sunt:

a). stratul suport s nu prezinte asperiti mai mari de 2 mm iar planitatea lui s fie continu, fiind admis ca abatere o singur denivelare de -+5 mm pe o suprafa vertical cu dreptarul de 2m, n oruce direcie;

b). existena rosturilor de dilatare de 2 cm lime pe conturul i n cmpul (la 4-5 m, distan pe ambele direcii) apelor de peste termoizolaiile noi sau vrac (pilonate);

c). corectarea cu mortar de ciment la panta de max. 1:5 a denivelrilor de max. 10 mm admise ntre elementele prefabricate de acoperi ;

d). protejarea prealabil a termoizolaiilor de polistiren cu foi bituminate sau pelicul de mortar special;

e). racordrile ntre diverse suprafee, cu abateri admisibile fa de dimensiunile din proiect sau prescripii tehnice de 5 i +10 mm la raza de curbur i de 10 mm la limi ;

f). respectarea reelelor i procedeelor de preparare a materialelor pe antier (masticuri, soluii etc), conform normativului C.112-80;

g). starea de umiditate corespunztoare stratului suport amorsat ( printr-o metod de antier, unde pentru fiecare 1000 mp se fac 5 probe de desprindere a unei fii de carton bituminat de 5 x 20 cm, lipit de suport, pe 2/3 din lungime i care dup 2 ore trebuie s se rup prin carton sau prin prin stratul de bitum sau cu aparate pentru determinarea umiditii;

h). lipirea corect a foilor ; nu se admit dezlipiri, alunecri i bici cnd acestea apar, repararea lor este obligatorie;

i). Limea de petrecerea foilor (710 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal) ; se admit 10% din foi cu petreceri de min. 5 cm frontal ) ; se admit 10% din foi cu petreceri de min.5 cm longitudinal i min.7 cm frontal ; n cazul n care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie refcut;

j). respectarea direciei de montare a foilor ; pn la 20% pant se pot monta i paralel i streaina, dar peste 20% pant, numai n lungul liniei de cea mai mare pant;

k). meninerea n cazul izolaiilor subterane a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm sub nuvelul cel mai cobort al licrrii respective; racordarea corect a izolaiilor verticale cu cele orizontale ( abaterea admisibil la limea petrecerii 10 mm) ;

l). realizarea comunicrii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub oruri, copertine sau tuburi.

n cazul hidroizolaiilor, prin faz de lucrare se nelege n plus fa de instruciunile pentru verificarea i recepionarea lucrrilor ascunse i pe faze de lucrri i o grupare de tronsoane, n aa fel nct poriunea ce se verific s fie ntreag i fr ntreruperi n zon n care s-ar putea produce dificulti funcionale ( de ex. n dolii).

La verificarea pe faze de lucrri, se va examina frecvena i coninutul actelor de verificare ncheiate pe parcurs, comparndu-le cu proiectul, prescripiile tehnice respective i abaterile admisibile.

n mod special, comisia va efectua i probe globale directe dup cum urmeaz:

a). verificarea etaneitii hidroizolaiilor prin inundare cu ap timp de 72 ore a acoperiurilor cu pante pn la 7% inclusiv. Nivelul apei va depi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat, iar pentru acoperiurile cu suprafaa peste 20 cmp se va cere acordul scris al proiectantului;

b). n camerele ude inundarea va fi efectuat timp de 72 ore, iar grosimea stratului de ap va fi de 3,6 cm;

c). la construciile supuse la presiunea hidrostatic a apelor subterane, dup asigurarea msurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lsnd hidroizolaia timp de 48 ore la presiunea maxim conf. prevederilor STAS 2355-79 i normativului C 112-80. Construciile supuse la presiunea hidrostatic a apelor nmagazinate se vor verifica conform msurilor prevzute n proiectele respective;

d). n cazul cnd probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare,, nivelul sczut al apelor subterane,etc), verificarea se va face vizual, prin ciocnire i eventuale sondaje n punctele dubioase ;

e). rezultatele verificrilor menionate la acest capitol se vor nregistra conform instruciunilor pentru verificarea lucrrilor ascunse; deficienele constatate vor fi consemnate n procese verbale i se vor trece imediat la remedierea lor, ncheindu-se un nou proces verbal de lucrri ascunse; dup aceasta se pot executa lucrrile de protecie i cele conexe;

f ). la protecia hidroizolaiilor acoperiurilor necirculabile executat din vopsitorii, se va verifica vizual continuitatea i aderena prin frecare energic cu mna.

La acoperiurile circulabile se va verifica dac plcile i dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea minim de 2 cm, dac rosturile ntre plci sunt uniforme i umplute, dac sunt corect executate rosturile de dilataie i dac sunt umplute cu mastic bituminos;dac au stabilitate la circulaie;

g). la acoperiuri se vor verifica pantele, conform proiectului,amplasarea n punctele cele mai coborte a gurilor de scurgere iar printurnarea de ap n puctele mai ridicate se va verifica dac gurile de scurgere funcioneaz bine.

Se va verifica dac sunt corespunztoare proiectului racordrile hidroizolaiei la reborduri i atice, la strpungeri, la rosturi de dilataie i la gurile de scurgere care trebuie s fie prevzute cu grtare (parafrunzare) i s nu fie inundate;

h) tinichigeria aferent acoperiurilor (oruri, copertine, glafuri,etc) se va verifica dac este executat conform proiectelor, bine ncheiat, racordat cu hidroizolaia i fixat de construcie; verificarea se va face att vizual ct i prin traciune manual;

La recepia preliminar comisia prin membrii si de specialitate sau prin specialitii din afar (conf.pct.20 al regulamentului de efectuare a recepiilor ), va proceda la verificri de acelai tip cu cele de la punctul care prevede verificarea pe faze, completate cu referatul de concluzii i tratnd ntregul obiect.

e. Acte normative de referin

STAS 3031-83 - Pantele acoperiurilor

C.112-80 - Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrrile de construcii( Bul. Construciilor nr.3/1981).

STAS 2355-79 - Construcii civile, industriale i agricole. Hidoizolaii din materiale bituminoase i elemente de construcii;

STAS 8077-82 - Emulsie bituminoas

STAS 44-67 -Diferite dozaje de emulsii bituminoase

STAS 558-71 - Suspensie de bitum filerizat.

STAS 7064-72 - Diferite dozaje pentru mastic bituminos,

STAS 1046-78- Pnz bituminat A 30.

STAS 6050-80 -mpslitur de fibre de sticl nebituminat.

STAS 7916-80 -mpslitur de fibre de sticl bituminat tip IA

STAS 10126-75 -estur din fibre de sticl bituminat tip IA

STAS 138-80 -Carton bituminat tip CA 4008

STAS 10152/3,4 75 - Materiale hidroizolante bituminate cu folie de aluminiu.

STAS 2355-85 - Construcii civile, industriale i agricole.Hidroizolaii din materiale bituminoase la elemente de construcii.

C.112-80 - Normativ pentru proiectarea, executarea i recepionarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrrile de construcii ( Bul. Construciilor nr.3- 1981).

C.D.78-74 - Instruciuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolaoare bituminoase n suluri placate cu folie de aluminiu ( aprobate cu ord. MEFMC nr.655/1974).

C.D.79-74 - Instruciuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolatoare n suluri cu inserie din folie de aluminiu ( aprobate cu ord. nr. 655/ 1974). D. PREPARARE MORTAR DE VAR- CIMENT PENTRU

ZIDRII

Acest capitol cuprinde specificaii pentru preparare i compoziia mortarului de zidrie marca M 50-Z.

a. Standarde de referint

STAS 9201-80 Var hidrant n pulbere.

1. STAS 146-78 Var pentru construcii.

2. STAS 3910-76 Slam de carbid.

3. STAS 1500-78 Cimenturi cu adaosuri.

4. STAS 8819/1-80 Cenu de central termoelectric.

5. STAS 1667-76 Nisip natural de carier sau ru.

6. STAS 790-73 - Ap.

7. C 17-82 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial.

8. STAS 2634-80- Metode de ncercarea mortarelor n stare proaspt i ntrit.

9. STAS 1030-70 Mortare obinuite de var ciment sau ipsos. Clasificarea i condiii tehnice.

b. Probe i determinri

1. Determinarea caracteristicilor mortarelor de tencuial se va face conform metodelor prescrise n STAS 2634-80.

2. Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mortarele vor fi conform STAS 1030-70.

c. Materiale i produse Mortar de var-ciment pentru zidrii marca M 50-Z.

var hidratat n pulbere pentru construcii STAS 9201/80

var pentru construcii ( past ) STAS 146-78

slam de carbit STAS 3910-76

cenu de termocentral STAS 8819-80

nisip natural de carier sau ru 0-3 mm STAS 1667-76

cimenturi

ap STAS 790-73

1. Dozaje uzuale pentru mortare de tencuial cu var-ciment marca M 50-Z materiale pentru 1 m3 mortar.

ciment F 25 kg = 180

ciment M 30 kg = 171

var hidratat, var past sau lam de carbid m3 = 0,200

var past sau lam de carbid kg = 260

nisip m3 = 1,20 kg = 1500

2. Densitatea aparent a pastei de var corespunztoare consistenei 12 cm.

var past cal.I kg/m3 = 1250 1300.

Var past cal II kg/m3 = 1301 1350.

3. n dozajele de mai sus s-a considerat varul past de cal.I cu consistena 12 cm i densitatea aparent de 1300 kg/m3.

4. Cnd se folosete nisip uscat (sub 2% umiditatea dozajului volumetric de nisip pentru mortarul de tencuial de marca M 25-T cu nisip sort 0-3 mm se corecteaz astfel:

la umiditatea 2% densitatea aparent n grmad a nisipului kg/m3 = 1220 i la 0 kg/m3 = 1550;

nisip m3 /m3 mortar, la umiditate 2% dozajul de nisip = 1,200 i la 0% dozajul corectat = 1,2 x 1220/1550 = +0,95;

nisip kg/m3 mortar, la umiditate 2% dozajul de nisip = 1500 i la 0% dozajul corectat = 0,95 x 1550 = 1470 kg/m3.

d. Livrare, depozitare, manipulare

pentru materialele folosite la realizarea mortarelor se vor respecta conditiile din capitolul tencuieli;

transportul pe orizontal pe distante mici se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe;

pe distante mari de la statia de preparare pn la punctul de punere n oper transportul se face cu bene speciale cu autoagitatoare, basculante ,

transportul pe vertical se face cu macarale cu bene, elevatoare, pompe sau troli pe sol;

mijloacele de transport trebuie s fie etanse , curate i s permit golirea fr efort;

mijloacele de transport se cur i se spal la sfritul schimbului de lucru, la schimbarea materialului transportat i la ntreruperea lucrului mai mare de 2 oare;

este interzis descrcarea mortarului direct pe pmnt , aceasta fcndu-se n buncre de transfer, lzi de primire sau bene speciale,

transportul i punerea n oper se face n maxim 10 ore la mortar de ciment- var fr ntrzitor i maximum 16 ore cu ntrziitor de priz;

la manipularea varului hidratat se vor purta mnui de cauciuc i ochelari de protecie.

e. Preparare

Prepararea mortarului pe baz de ciment i var hidratat se face mecanic asigurnd-se :

- dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de 2% pentru liani i 5% pentru agregate;

- amestecarea pn la omogenizarea complect.

La utilizarea varului hidratat nu este necesar operatia de stingere a lui.

Prepararea mortarelor se face mecanic folosind malaxoare cu amestec forat sau betoniere cu cdere liber.

In cazul folosiri varului bulgri acesta va fi stins i folosirea se va face dup cel putin 2 luni de la stingere i pstrare n groap.

Ordinea de introducere n utilajele de malaxare a componentelor este :

pentru mortare cu var hidratat se introduce nti apa apoi componentele solide ;

pentru mortarele cu var past sau sleam de carbit , se introduce apa apoi partea de var sau sleam i se amestec pn la obinerea uni lapte omogen si apoi se introduc agregatele si eventuali agenti;

pentru mortarele de ciment i var se introduce nti o parte de ap apoi componentele solide i dup malaxarea acestora se introduce restul de ap necesar obineri consistentei cerute.

Pasta de var de consistent 12 cm se introduce initial ntr-un buncr cu agitator unde se fluidizeaz i se omogenizeaz dup care se introduce n toba de malaxare. La ntreruperea preparrii mortarului mai mult de ore toba malaxorului se spal cu ap amestecat cu pietri. f.Verificri Se fac verficri la densitatea aparent a materialelor, dozajelor volumetrice i de consistent a mortarelor.

g. Msurtoare i decontare

Mortarele se vor deconta la mc ( mp ) de mortar preparat sau conform consumurilor de mortar pe suprafete tencuite. Transportul mortarului se va deconta separat la tone de transport.

Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la d

60-Caiet de sarcini..2003.doc

Documents

Transcript of 60-Caiet de sarcini..2003.doc