6 Cine a fost Baba Dochia? · PDF filemunþi, unde, ajutatã de Zamolxis, zeul supr...

1
6 În tradiþia româneascã, între 1 ºi 9 martie, se spune cã Dochia îºi împlineºte destinul, urcând muntele împreunã cu turma sa de oi. Aceste zile sunt cunoscute ca Zilele Dochiei sau Babele, când vremea este schimbãtoare, ca ºi caracterul capricios al Dochiei. În jurul acestui personaj mitologic s-au nãscut multe poveºti. Despre una dintre variante se afirmã cã ar sta la baza etnogenezei poporului român. Este vorba despre mitul „Traian ºi Dochia”. Se spune cã Dochia, fata lui Decebal, îi cade dragã lui Traian, cuceritorul Daciei. Urmãritã de trupele lui Traian, ea se ascunde în munþi, unde, ajutatã de Zamolxis, zeul suprem al dacilor, se transformã într-o bãtrânã de nerecunoscut, însoþitã de oile sale. O altã legendã despre Baba Dochia este legatã de o pãstoriþã cu 20 de oi, transformatã în stanã de piatrã pentru cã a sfidat intemperiile declanºate de zeul Gebeleizis, stãpânul stihiilor naturii, la daci. Legenda ne aminteºte de destinul zeiþei trace Niobe, care se mândrea cu cei 7 fii ºi cele 7 fiice ale sale, în faþa zeiþei Hera. Drept pedeapsã, Hera îi omoarã copiii. Niobe, de durere, se transformã în stanã de piatrã. Alþii povestesc despre Baba Dochia ca despre o femeie bãtrânã, rea ºi cicãlitoare, care vrea sã scape de nora ei, punând-o la tot felul de încercãri imposibile. Într-o zi o trimite la râu sã spele lâna, pânã s-o înnegri. Nereuºind sã îndeplineascã porunca soacrei, fata începe sã plângã ºi se trezeºte cu doi bãrbaþi lângã ea, Dumnezeu ºi Sf. Petru care, auzindu-i povestea, îi înnegresc lâna. Soacra, vãzând cã nora vine cu lâna neagrã, o trimite înapoi sã facã lâna la loc albã. Pe când se chinuia fata sã albeascã lâna, apar iar cei doi bãtrâni care o trimit sã culeagã flori ºi fragi, pe care sã i le Cine a fost Baba Dochia? dãruiascã soacrei. Vãzând florile ºi fragii, baba uitã de lânã. κi luã oile ºi pe fiul sãu, Dragobete, sã plece la munte, fiind convinsã cã a venit primãvara. Se îmbrãcã cu 9 cojoace (zilele Dochiei), de care se leapãdã treptat, pe parcursul cãlãtoriei. Dupã 9 zile, în urma unui îngheþ, Baba Dochia se transformã în stanã de piatrã, împreunã cu oile ei. Folclorul românesc, prin astfel de legende ºi mituri, devine o importantã sursã de inspiraþie pentru prozatori ºi poeþi. Legenda Babei Dochia reprezintã unul dintre cele mai importante mituri româneºti. Veridicitatea legendei este oferitã de rocile din munþii Ceahlãu, o mãrturie incontestabilã a acestui mit românesc. Pr Pr Pr Pr Pr of. înv. primar ELENA TUNARU of. înv. primar ELENA TUNARU of. înv. primar ELENA TUNARU of. înv. primar ELENA TUNARU of. înv. primar ELENA TUNARU 1. Dimineaþa, în oglindã, îmi spun cã voi avea o zi foarte bunã pentru cã am încredere în forþele mele. 2. La intrarea în clasã, sunt vesel. 3. La ºcoalã, formãm o mare familie, unitã ºi fericitã. 4. Mã port cu alþii cum mi-aº dori sã se poarte ei cu mine. 5. Mã bucur de succesele mele, dar ºi de ale colegilor mei. 6. Astãzi sunt mai bun decât am fost ieri. 7. Dacã îmi respect colegii, mã vor respecta ºi ei pe mine. 8. Ajutându-mi colegii, devin mai bun odatã cu ei. 9. Suntem prieteni, chiar dacã avem pãreri diferite. 10. Prin bunãînþelegere, avem cu toþii de câºtigat. înv. Elena T înv. Elena T înv. Elena T înv. Elena T înv. Elena T unaru ºi elevii clasei a IV-a unaru ºi elevii clasei a IV-a unaru ºi elevii clasei a IV-a unaru ºi elevii clasei a IV-a unaru ºi elevii clasei a IV-a Regulament - angajament clasa a IV-a

Transcript of 6 Cine a fost Baba Dochia? · PDF filemunþi, unde, ajutatã de Zamolxis, zeul supr...

Page 1: 6 Cine a fost Baba Dochia? · PDF filemunþi, unde, ajutatã de Zamolxis, zeul supr em al dacilor , se transformã într-o bãtrânã de nerecunoscut, însoþit

6

În tradiþia româneascã, între 1 ºi 9 martie, se spunecã Dochia îºi împlineºte destinul, urcând munteleîmpreunã cu turma sa de oi. Aceste zile sunt cunoscuteca Zilele Dochiei sau Babele, când vremea esteschimbãtoare, ca ºi caracterul capricios al Dochiei. Înjurul acestui personaj mitologic s-au nãscut multepoveºti. Despre una dintre variante se afirmã cã ar stala baza etnogenezei poporului român. Este vorbadespre mitul „Traian ºi Dochia”. Se spune cã Dochia,fata lui Decebal, îi cade dragã lui Traian, cuceritorulDaciei. Urmãritã de trupele lui Traian, ea se ascunde înmunþi, unde, ajutatã de Zamolxis, zeul suprem al dacilor,se transformã într-o bãtrânã de nerecunoscut, însoþitãde oile sale.

O altã legendã despre Baba Dochia este legatã de opãstoriþã cu 20 de oi, transformatã în stanã de piatrãpentru cã a sfidat intemperiile declanºate de zeulGebeleizis, stãpânul stihiilor naturii, la daci. Legendane aminteºte de destinul zeiþei trace Niobe, care semândrea cu cei 7 fii ºi cele 7 fiice ale sale, în faþa zeiþeiHera. Drept pedeapsã, Hera îi omoarã copiii. Niobe,de durere, se transformã în stanã de piatrã.

Alþii povestesc despre Baba Dochia ca despre ofemeie bãtrânã, rea ºi cicãlitoare, care vrea sã scape denora ei, punând-o la tot felul de încercãri imposibile.Într-o zi o trimite la râu sã spele lâna, pânã s-o înnegri.Nereuºind sã îndeplineascã porunca soacrei, fata începesã plângã ºi se trezeºte cu doi bãrbaþi lângã ea,Dumnezeu ºi Sf. Petru care, auzindu-i povestea, îiînnegresc lâna. Soacra, vãzând cã nora vine cu lânaneagrã, o trimite înapoi sã facã lâna la loc albã. Pe cândse chinuia fata sã albeascã lâna, apar iar cei doi bãtrânicare o trimit sã culeagã flori ºi fragi, pe care sã i le

Cine a fost Baba Dochia?

dãruiascã soacrei. Vãzând florile ºi fragii, baba uitãde lânã. κi luã oile ºi pe fiul sãu, Dragobete, sã plecela munte, fiind convinsã cã a venit primãvara. Seîmbrãcã cu 9 cojoace (zilele Dochiei), de care seleapãdã treptat, pe parcursul cãlãtoriei. Dupã 9 zile,în urma unui îngheþ, Baba Dochia se transformã înstanã de piatrã, împreunã cu oile ei.

Folclorul românesc, prin astfel de legende ºimituri, devine o importantã sursã de inspiraþiepentru prozatori ºi poeþi. Legenda Babei Dochiareprezintã unul dintre cele mai importante mituriromâneºti. Veridicitatea legendei este oferitã derocile din munþii Ceahlãu, o mãrturie incontestabilãa acestui mit românesc.

PrPrPrPrProf. înv. primar ELENA TUNARUof. înv. primar ELENA TUNARUof. înv. primar ELENA TUNARUof. înv. primar ELENA TUNARUof. înv. primar ELENA TUNARU

1. Dimineaþa, în oglindã, îmi spun cã voi avea o zi foartebunã pentru cã am încredere în forþele mele.

2. La intrarea în clasã, sunt vesel.3. La ºcoalã, formãm o mare familie, unitã ºi fericitã.4. Mã port cu alþii cum mi-aº dori sã se poarte ei cu mine.5. Mã bucur de succesele mele, dar ºi de ale colegilor mei.6. Astãzi sunt mai bun decât am fost ieri.7. Dacã îmi respect colegii, mã vor respecta ºi ei pe mine.8. Ajutându-mi colegii, devin mai bun odatã cu ei.9. Suntem prieteni, chiar dacã avem pãreri diferite.10. Prin bunãînþelegere, avem cu toþii de câºtigat.

înv. Elena Tînv. Elena Tînv. Elena Tînv. Elena Tînv. Elena Tunaru ºi elevii clasei a IV-aunaru ºi elevii clasei a IV-aunaru ºi elevii clasei a IV-aunaru ºi elevii clasei a IV-aunaru ºi elevii clasei a IV-a

Regulament - angajament clasa a IV-a