59 Conferința de La Yalta (4-12 Febr 1945)
2
59 Conferin a de la Yalta (4-12 febr 1945) ț Anul 1944 a fost decisiv pe plan militar; în Europa ru ii erau prezen i în ș ț englezii i americanii în Tr, !talia, "ermania, apar #ănuieli ca nu cumva ocuparea ș militară să devină i politică, în aceste condi ii se desfă oară $onferin a de la %alt ș ț ș ț cond guv 'R((, ('A i ) *ritanie+ ș $ea mai importantă c estiune discutată a fost cea germană, cei - au apărat configura ia zonei ocupate în "ermania i au otăr.t să invite i /ran a să o zonă din ț ș ș ț "ermania $a organ suprem al puterii în "ermania urma să func ioneze $omisia aliată c ț era formată din comandan i militari ai celor uz de ocupa ie cu sediul la *erlin ț ț Tot în cadrul conferin ei, referitor la "ermania a fost sta#ilit cuantumul i ț ș repara iile pe care tre#uia să le plătească "ermania învingătorilor 0e i suma e ț ș ea acoperea doar o parte din distrugerile umane i materiale ș Alte măsuri • Adoptarea pt rezolvarea c estiunilor importante a principiului umanită ii, ț puteri în $onsiliul de securitate al 23' • "rani ele de Răsărit ale oloniei cele sta#ilite în sept 19-9 ț • 'R(( se anga6a să intre în răz#oi împotriva 7aponiei la 8 - luni după termi opera iunilor militare împotriva "ermaniei ț • $onferin a a fost caracterizată prin spiritul de în elegere între cele - ma ț ț • 0iscu iile s au purtat asupra soartei Europei i viitorul 3a 'nite, Roosevelt ț ș ț dorea construirea unei ordini mondiale, inspirată din legile păcii • 23' îi poate spune cuv.ntul asupra organizării viitoare a Europei ș • Este reamintit din $ arta Atlanticului dreptul popoarelor de a i decide si ș forma de guvernăm.nt • Reconstruc ia Europei pe plan economic, politic, su# egida )arilor uteri ț • 'R(( primea - mandate &'R((, 'craina, *ielorusia+ • $ urc ill dorea să includă i /ran a în post "ermaniei pt a mic ora influen a ei ș ț ș ț Europa; (talin vedea în olonia o miză importantă pt securitatea ' (ov • (e anga6ează să organizeze alegri li#ere în statele eli#erate • $onferin a de la %alta a fost considerată de unii drept o împăr ire a lumii ț ț • Rela iile se deteriorează, ' (ov începe să impună regimul de la )oscova ă ț ț cucerite
description
kjh
Transcript of 59 Conferința de La Yalta (4-12 Febr 1945)
58
59Conferina de la Yalta (4-12 febr 1945)
Anul 1944 a fost decisiv pe plan militar; n Europa ruii erau prezeni n Rsrit, englezii i americanii n Tr., Italia, Germania, apar bnuieli ca nu cumva ocuparea militar s devin i politic, n aceste condiii se desfoar Conferina de la Yalta (ntre cond. guv. URSS, SUA i M. Britanie).
Cea mai important chestiune discutat a fost cea german, cei 3 au aprat configuraia zonei ocupate n Germania i au hotrt s invite i Frana s... o zon din Germania.
Ca organ suprem al puterii n Germania urma s funcioneze Comisia aliat care era format din comandani militari ai celor uz. de ocupaie cu sediul la Berlin
Tot n cadrul conferinei, referitor la Germania a fost stabilit cuantumul i reparaiile pe care trebuia s le plteasc Germania nvingtorilor. Dei suma era colosal, ea acoperea doar o parte din distrugerile umane i materiale.
Alte msuri:
Adoptarea pt rezolvarea chestiunilor importante a principiului umanitii, marile puteri n Consiliul de securitate al ONU.
Graniele de Rsrit ale Poloniei- cele stabilite n sept 1939
URSS se angaja s intre n rzboi mpotriva Japoniei la 2-3 luni dup terminarea operaiunilor militare mpotriva Germaniei
Conferina a fost caracterizat prin spiritul de nelegere ntre cele 3 mari puteri
Discuiile s-au purtat asupra soartei Europei i viitorul Na. Unite, Roosevelt dorea construirea unei ordini mondiale, inspirat din legile pcii.
ONU i poate spune cuvntul asupra organizrii viitoare a Europei . Este reamintit din Charta Atlanticului dreptul popoarelor de a-i decide singure forma de guvernmnt.
Reconstrucia Europei pe plan economic, politic, sub egida Marilor Puteri
URSS primea 3 mandate (URSS, Ucraina, Bielorusia).
Churchill dorea s includ i Frana n post. Germaniei pt a micora influena ei n Europa; Stalin vedea n Polonia o miz important pt securitatea U. Sov.
Se angajeaz s organizeze alegri libere n statele eliberate.
Conferina de la Yalta a fost considerat de unii drept o mprire a lumii.
Relaiile se deterioreaz, U. Sov ncepe s impun regimul de la Moscova rilor cucerite.
