7/26/2019 56067013-Eolian-A

1/11

Energia eoliana in Romania

Energia eolianeste o surs de energie regenerabilgenerat din puterea vntului. Lasfr itul anului 2006, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de 73 904 !, acestea

producnd ceva mai mult de " # din necesarul mondial de energie electric.

$e i %nc o surs relativ minor de energie electric pentru ma&oritatea rilor, produc ia

energiei eoliene a crescut practic de cinci ori %ntre "999 i 2006, a&ungndu'se ca, %n unele ri,

ponderea energiei eoliene %n consumul total de energie s fie semnificativ( $anemarca )23#*,

+pania)#*, -ermania)6#*.

nturile se formea/ deorece soarele nu %ncl/e te mntuluniform, fapt care creea/

mi cri de aer. 1nergia cineticdin vnt poate fi folosit pentru a roti ni te turbine, care sunt

capabile de a genera electricitate. nele turbine pot produce !, de i aceasta necesit o vite/

a vntului de aproimativ , m5s, sau 20 de ilometri pe or. u ine /one pe pmnt au aceste

vite/e ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot gsi la altitudini mai mari i %n /one

oceanice.

1nergia eolian este folosit etensiv %n /iua de ast/i, i turbine noi de vnt se

construiesc %n toat lumea, energia eolian fiind sursa de energie cu cea mai rapid cre tere %n

ultimii ani. a&oritatea turbinelor produc energie peste 2 # din timp, acest procent crescnd

iarna, cnd vnturile sunt mai puternice.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_cinetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_cinetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83

7/26/2019 56067013-Eolian-A

2/11

+e crede c poten ialul tenic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci ori mai

mult energie dect este consumat acum. 8cest nivel de eploatare ar necesita "2,7 # din

suprafa mntul )eclu/nd oceanele* s fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c

terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe ilometruptrat. 8ceste cifre nu iau %n

considerare %mbunt irea randamentului turbinelor i a solu iilor tenice utili/ate.

Avantajele energiei eoliene

n contetul actual, caracteri/at de cre terea alarmant a polurii cau/ate de producerea

energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce %n ce mai important reducerea

dependen ei de ace ti combustibili.

1nergia eolian s'a dovedit de&a a fi o solu ie foarte bun la problema energetic global.

tili/area resurselor regenerabile se adresea/ nu numai producerii de energie, dar prin modul

particular de generare reformulea/ i modelul de de/voltare, prin descentrali/area surselor.

1nergia eolian %n special este printre formele de energie regenerabil care se pretea/

aplica iilor la scar redus.

rincipalul avanta& al energiei eoliene este emisia zerode substan e poluante i ga/e cu

efect de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili.

Nu se produc de euri . roducerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel

de de euri.

Costuri reduse pe unitate de energie produs. :ostul energiei electrice produse %n

centralele eoliene moderne a sc/ut substan ial %n ultimii ani, a&ungnd %n +..8. s fie

ciar mai mici dect %n ca/ul energiei generate din combustibili, ciar dac nu se iau %n

considerare eternalit ile negative inerente utili/rii combustibililor clasici.

n 2004 pre ul energiei eoliene a&unsese de&a la o cincime fa de cel din anii "90, iar

previ/iunile sunt de continuare a scderii acestora deoarece se pun %n func iuni tot mai multe

unit i eoliene cu putere instalat de mai mul i mega;a i .

http://ro.wikipedia.org/wiki/Kilometruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil_fosilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Megawatthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Megawatthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kilometruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil_fosilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Megawatt

7/26/2019 56067013-Eolian-A

3/11

Costuri reduse de scoatere din func iune . +pre deosebire de centralele nucleare, de

eemplu, unde costurile de scoatere din func iune pot fi de cteva ori mai mari dect

costurile centralei, %n ca/ul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din func iune, la

captul perioadei normale de func ionare, sunt minime, acestea putnd fi integral

reciclate.

Dezavantajele energiei eoliene

rincipalele de/avanta&e sunt resursa energetic relativ limitat, inconstan a datorit

varia iei vite/ei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. u ine locuri pe mnt

ofer posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului.

La %nceput, un important de/avanta& al produc iei de energie eolian a fost pre ul destul

de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii ani, %ns,

pre ul de produc ie pe unitate de energie electric a sc/ut drastic, a&ungnd, prin %mbunt irea

parametrilor tenici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3'4 eurocen i pe ilo;att or.

n alt de/avanta& este i

7/26/2019 56067013-Eolian-A

4/11

roductia de energie din surse regenerabile a crescut mai mult decat dublu in primele ""

luni ale anului 20"0, comparativ cu anul anterior, releva datele centrali/ate de >ranselectrica.

8stfel, in 20"0, minus luna decembrie, au fost produsi 3.032," !, fata de doar

239.737,70 ! in 2009.:u toate ca ponderea energiei din surse regenerabile in ?omania a

crescut spectaculos, tara noastra isi ba/ea/a inca 60# din productie pe carbune, potrivit datelor

inisterului ediului si adurilor.

>ara noastra si'a asumat atingerea unei tinte de 24# energie verdepana in 2020, insa in

pofida potentialului de resurse invocat de autoritati, investitiile in regenerabile stagnea/a din

cau/a unei legi incomplete.

arele avanta& al ?omaniei este acela ca are atat /one cu vant foarte bun pentru

producerea de energie, iar in acelasi timp acestea sunt slab populate, astfel incat se pot creaparcuri eoliene acolo. 8stfel, companii precum @berdrola din +pania, 1$ ?enovaveis din

ortugalia si =5etromse grabesc sa instale/e centrale eoliene in ?omania, atrase de conditii

si, implicit, de profituri.

@n iunie 20"0 a fost finali/ata si adoptata legea pentru promovarea energiei regenerabile

din ?omania.

8cest lucru a insemnat un pas semfificativ in de/volatea pietei pentru energia

regenerabila din ?omania. Aermele eoliene repre/ina un punct important pentru ca ?omania sa

indeplineasca telul propus de ?1+ )?ene;able 1nergB Aact +eet* avand preva/ut un consum

24# de energie regenerabila pana in anul 2020.

otentialul energiei regenerabile din ?omaniaeste un sector foarte promitator pentru o

tara unde legislatia este favorabila pentru de/voltarea acestui sector si avand ca beneficiu cele

mai bune conditii pentru energia eoliana.

?omania ar putea imbratisa o de/voltare colosala cu energia produsa de forta eoliana de

la "4! din anul 2009 la valoarea preva/uta de 60! pana la sfarsitul anului 20"0 si cu o

valoare estimata de a atinge 23>!.?omania ar putea stabili un nou record de de/voltare in

1uropa insa persista mici dificultati, cum ar fi coneiunea generatoarelor de energie si

http://www.ziare.com/mediu/carbune/http://www.ziare.com/mediu/energie-verde/http://www.ziare.com/omv/http://www.ziare.com/petrom/http://www.ziare.com/mediu/carbune/http://www.ziare.com/mediu/energie-verde/http://www.ziare.com/omv/http://www.ziare.com/petrom/

7/26/2019 56067013-Eolian-A

5/11

intelegerea procedurilor legislative de catre tarile dornice de a investi in ?omania, toate aceaste

trebuiesc imbunatatite daca ?omania doreste sa fie o tara competitiva.

entru ?omania, energia eoliana e o mare oportunitate economica, de care tara noastra

incepe sa profite, spun &urnalistii britanici. 8stfel, daca in 2009 ?omania producea doar "4mega;atti deenergie eoliana, doar in 20"0 a adaugat 40 de mega;atti, iar in 20"" va instala

700. :onform unui studiu C8?1, potentialul eolian al ?omaniei este de circa "4.000 !

putere instalata, respectiv 23.000 -!, productie de energie electrica pe an. 8cesta este

potentialul total. :onsiderind doar potentialul tenic si economic amena&abil, de circa 2.00

!, productia de energie electrica corespun/atoare ar fi de aproimativ 6.000 -! pe an, ceea

ce ar insemna ""# din productia totala de energie electrica a tarii noastre.

@nvestitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene sint de circa " milion euro5 !

instalat. = capacitate instalata de "00 ! presupune o investitie de circa "00 milioane euro.

$esi pare o cifra mare, este de retinut faptul ca investitia s'ar amorti/a in aproimativ 7 ani,

termen etrem de re/onabil pentru o investitie energetica.

iata europeana a energiei eoliene este in plina de/voltare, cu un ritm de crestere mai

mare decit al oricarui alt domeniu energetic.

1nergia eoliana nu poate sa inlocuiasca toate celelalte forme de energie, ci doar sa fie o

optiune din grupul de posibilitati eistente, o parte a mi'ului energetic. e termen mediu, sursele

regenarabile de energie nu pot fi privite ca alternativa totala la sursele conventionale, dar cert ca,

datorita avanta&elor pe care le au ' resurse locale, abundente, ecologice, ieftine, independente de

importuri si cri/e mondiale ' acestea trebuie utili/ate impreuna cu combustibilii fosili si energia

nucleara. :onform unui studiu C8?1, potentialul eolian al ?omaniei este de circa "4.000 !

putere instalata, respectiv 23.000 -!, productie de energie electrica pe an.

8cesta este potentialul total. :onsiderind doar potentialul tenic si economic amena&abil,de circa 2.00 !, productia de energie electrica corespun/atoare ar fi de aproimativ 6.000

-! pe an, ceea ce ar insemna ""# din productia totala de energie electrica a tarii noastre.

8nul trecut, %n ?omnia au fost instalaDi 44 !, cea mai mare capacitate din fostele

state socialiste, cu ecepDia oloniei. entru 20"", este preconi/at adugarea a %nc 700 !.

http://www.ziare.com/mediu/energie-eoliana/http://www.ziare.com/mediu/energie-eoliana/http://www.ziare.com/mediu/energie-eoliana/

7/26/2019 56067013-Eolian-A

6/11

La nivelul 1uropei :entrale Ei de +ud'1st )inclusiv 8ustria Ei -recia*, ?omnia va ocupa,

probabil, prima po/iDie %n clasamentelor statelor cu cea mai mare capacitate instalat anul acesta,

concurenD fcndu'ne, %n rest, doar >urcia.

8sta dup ani buni %n care energia eolian devenise practic o imer )toDi actorii, de la

operatori la autoritDi Ei consultanDi afirmnd %n nenumrate rnduri c avem un potenDial fabulos,

care, dintr'o vin aruncat de pe umr pe umr, nu va putea fi niciodat eploatat*. nul dintre

motoarele acestei creEteri este limpe/irea legislativ )greoaie, dar care se apropie, %n sfrEit, de

final* Ei uEurarea procedurilor de obDinere a autori/aDiilor necesare.

:el mai elcovent eemplu %n acest sens se regseEte %n regiunea'vedet a energiei eoliene,

$obrogea, unde, de circa trei luni, unele comune constnDene au decis s %Ei %nfiinDe/e propriile

comisii de urbanism )fapt permis printr'o modificare legislativ de acum circa doi ani*. rin

urmare, pentru obDinerea tuturor avi/elor de urbanism, companiile nu mai trebuie s stea cu

lunile la uEa :onsiliului FudeDean, putndu'Ei re/olva %n cteva /ile problemele birocratice la

nivel comunal.

8devrata veste bun a acestui an vine dinspre autoritDi, care vor publica, %n sfrEit, mult

aEteotatele norme de aplicare ale legii 220, Gundeva %n mai'iunieH, dup cum aprecia/ @onel

$avid, ublic 8ffairs :onsultant %n cadrul 8sociaDiei ?omne pentru 1nergie 1olian. Iormelesunt publicate de ceva vreme pe site'ul 8genDiei IaDionale de ?eglementare %n $omeniul

1nergiei )8I?1*, %ns nu au luat %nc forma unei ordonanDe guvernamentale.

$up Ease prenotificri )prima datnd din noiembrie 2009* ctre :omisia 1uropean, abia

%n ianuarie Gs'a primit un feedbac po/itivH, urmnd ca %n martie -overnor romn s %nainte/e

notificarea oficial. $up maimum dou luni Ei &umtate din martie, :1 va rspunde )din

fericire, po/itiv*.

:ei 3 ? vin de la cele 3 cuvinte importante pentru

7/26/2019 56067013-Eolian-A

7/11

mediu(

Reducere

?educerea consumului este cel mai bun lucru pe care putem sa'l facem pentru mediu, ceamai potrivita metoda de a'l prote&a. 8sta inseamna ca vom cumpara mai putine obiecte, vomarunca mai putine la gunoi si deci nu vom mai avea problema acestuiaJ :onsumul minim este celmai prietenos comportament fata de mediu.

Refolosire?efolosirea obiectelor pe care le avem de&a este esentiala pentru a preveni producerea

deseurilor. ?efolosirea e mai buna decat reciclarea, deoarece nu presupune consum aditional deenergie pentru procesarea obiectelor. @n plus, anumite materiale nu pot fi reciclate.

Reciclare

$aca nu am reusit sa consumam mai putin sau sa refolosim ce avem, trebuie macar sareciclam. $aca recicle/i artie, 1>, metal si altele vei a&uta nu doar mediul, dar si pe tine si peceilalti, mai ales familiile mai nevoiase care poate traiesc din asta. Iu uita ca poti sa si folosestimateriale reciclateJ

De ce sunt importanti cei 3 R?

entru ca ne a&uta sa minimi/am impactul pe care'l avem in mediu, prevenind depo/itareadeseurilor la gropile de gunoi. inimi/area gunoiului pe care'l producem /i de /i reducenevoia de materii prime )care vin din resurse naturale* si scade cantitatea de ga/e sisubstante eliberate in atmosfera de'a lungul ciclului de viata al unui produs )de eemplu,prin etractia de materie'prima, distribuirea produsului, folosirea lui si indepartarea lui*.

Cum ne ajuta cei 3 R?

7/26/2019 56067013-Eolian-A

8/11

Redu !

1vita sa cumperi si sa folosesti produse care au prea mult ambala& si incearca sa nu ca/i

in capcana ambala&elor publicitare, care sint facute numai pentru a te convinge sacumperi un produs sau altul...

:umpara lucruri la ba, vrac sau in ambala&e reutili/abile sau care pot fi returnate )deeemplu, sticla si nu 1> sau cutie de metal*K

Iu cumpara mancaruri sau bauturi in ambala&e de unica folosinta si evita folosireapaarelor5 tacamurilor5 farfuriilor5 cutiilor din plastic de unica folosinta ciar si laserviciu. a fi mai interesant pentru totiK

:and mergi la cumparaturi, ia cu tine o plasa din pan/a si nu cumpara pungi de plastic de

fiecare data cand mergi la piata sau la maga/inK

8i gri&a la cata artie consumi in fiecare /i. Aoloseste drept ciorne artiile de&a utili/atepe o parte si care nu'ti mai trebuieK

Aoloseste posta electronica pentru a comunica si incearca sa stoce/i informatia pecalculator sau in format electronic mai degraba decat pe artieK

+etea/a'ti imprimanta sau fotocopiatorul sa tipareasca pe ambele parti ale unei foiK

$aca trebuie sa transmiti un mesa& colegilor de serviciu, incearca sa o faci altfel decat peartie )de eemplu, prin e'mail, verbal, pe un panou care poate fi va/ut de toti etc.*K

Iu folosi pagini de garda cand trimiti fauri sau si mai bine, foloseste un program care itipermite sa trimiti fa direct de pe calculator, fara a mai folosi artieK

:umpara si foloseste prosoape si batiste de pan/a si nu de artieK

Iu lasa apa sa curga in timp ce te speli pe dinti sau faci altcevaK incearca sa consumi catmai putina apa cand speli vase sau aineK

Aoloseste becuri economice si nu lasa lumina aprinsa daca nu e absolut necesarK

:umpara aparate casnice care au clasa energetica G8H si eticeta ecologica )eco'label*K

@/olea/a'ti cat mai bine casa pentru a nu pierde caldura in timpul ierniiK

7/26/2019 56067013-Eolian-A

9/11

Aoloseste mai degraba bicicleta sau mi&loacele de transport in comun decat masina sau>ai'ul.

Refoloseste!

?efoloseste artia de&a scrisa pe o parte in loc de artiute sau carnetele pentru notite noi.oti sa'ti faci ciar tu carnetele din ea sau s'o tai bucatele si s'o folosesti in loculbiletelelor cu lipici )post'it*K

Aoloseste artie si alte produse de papetarie reciclate si nu noi. neori culoarea alba aartiei nu are deloc conotatii po/itive...K

?efoloseste pungile de plastic pe cat posibil, sau foloseste plase din pan/aK

:umpara si foloseste baterii reincarcabileK

:auta sa folosesti filtre de cafea si alte aparate care se refolosesc si nu din cele de unicafolosintaK

?efoloseste prosoapele si ainele veci pe post de carpe sau presuriK

@ncearca sa refolosesti len&eria de pat vece sau rupta si sa faci ceva nou din ea )deeemplu, fa dintr'un cearsaf o fata de perna*K

?efoloseste /iarele veci, cutiile de carton si alte ambala&e din artie si carton ca saimpacete/i alte obiecte in ele )ciar si intr'un maga/in*K

$onea/a obiectele veci, de care nu mai ai nevoie )mobile, perdele, aine, covoare etc.*mai degraba decat sa le arunciK

$onea/a mancarea neconsumata sau da'o la animale, n'o aruncaK

?efoloseste pe cat posibil componentele calculatoarelor veci, reincarca tonerele deimprimanta. )un toner poate fi reincarcat cel putin de 3 ori*.

Recicleaza !

8runca separat artia si cartonul, cutiile de metal, sticla si ambala&ele de plastic )1>*,pentru a facilita reciclarea lorK

:auta tomberoanele speciale pentru colectarea artiei sau solicita'le de la firma cu careaveti contract pentru colectarea gunoiului )salubri/are*. Iu te costa cu nimic mai mult,

7/26/2019 56067013-Eolian-A

10/11

deoarece va scadea astfel cantitatea de deseuri pe care le depo/ite/i in tomberoanelegenerale.

$aca ai gradina, incearca sa amena&e/i un spatiu unde sa faci compost. 8ceasta e ometoda buna de'a recircula materiile organice pe care le aruncam in mod normal la un loc

cu celelalte gunoaie.

Iu arde frun/ele uscate din gradina, ci aduna'le in grame/i si lasa'le sa se descompuna.8poi le poti imprastia pe pamant.

8duna cutiile de aluminiu si alte obiecte din metal si du'le la fier veci sau cerecolectarea lor. $aca nu, lasa'le langa tomberon si probabil ca vor fi luate de persoane caretraiesc din banii primiti pe fier veci.

$u bateriile folosite la un centru de colectare )de eemplu la maga/inul +elgros*, dar maiales nu le arunca oriunde, deoarece pot fi periculoaseK

$onea/a sau reciclea/a'ti telefonul mobil veci, dar nu'l aruncaK

1ista de&a si in ?omania firme care aduna )si platescJ* cartuse de imprimanta folositepentru a le recicla gaseste'le la sectiunea Servicii de mediuin curand.

1ista acum si in =radea containere speciale pentru PET )sticle din plastic*. 8dunasticlele si arunca'le in aceste tomberoane. 1le vor fi reciclate.

Iu arunca sticlele in gunoiJ =rice sticla aruncata la gunoi va a&unge la groapa de gunoi,

iar oportunitatea reciclarii ei va fi irosita. +ticla trebuie colectata separat, in functie deculoarea ei.

Pungile biodegradabile mai daunatoare decat plasticul obisnuit!

Desi intitulate biodegradabile, multe din pungile de pe piata

romaneasca sunt din polietilena cu aditivi care contin metale grele cu efect

carcinogen, mutagen si bioacumulativ.

Magazinele care vand pungi biodegradabile in Romania

comercializeaza, de fapt, niste falsuri, sustin organizatiile neguvernamentale

7/26/2019 56067013-Eolian-A

11/11

Agent Green si Salvati Dunarea si Delta. Dupa introducerea Eco Taxei de !

de bani pentru comerciantii care nu folosesc pungi biodegradabile, pe piata

au aparut tentative de astfel de sacose, care nu respecta normativele

europene, adica cele de biodegradabilitate si de compostabilitate, sustin

"#G$urile. Materialele din care sunt confectionate aceste pungi au in

alcatuire polietilena sintetica si aditivi care contin metale grele si sunt

cunoscute sub calitatea de %oxodegradabile%. Aditivii au efect mutagen,

carcinogen si bioacumulativ, care se regasesc mai tarziu in organismele

animalelor.

&onform evaluarilor Asociatiei %European 'ioplastics%, care spri(ina

introducerea materialelor biodegradabile pe piata, materialele

oxodegradabile contin compusi metalici catalogati drept substante

periculoase conform Directivei Europene )*+-+EE& /de exemplu, cobalt0.

Acesti aditivi folositi la realizarea pungilor din magazine pot avea efecte

negative asupra a tot ceea ce inseamna 1inta vie.

Sacosele oxodegradabile contin aditivi care declanseaza dezintegrarea

plasticului in fragmente mai mici, care vor continua sa reziste in mediu si in

care se gasesc in continuare metale grele cu efecte &M'. 2ana in prezent,

nici un material oxodegradabil nu a indeplinit standardele de

biodegradabilitate si de compostabilitate conform E# 34-4.

'ibliogra1e5

Mirona 6ri7cu$ !33, 8n sf9r:it, anul energiei eoliene :i 8n Rom9nia$ ;uni, !*

>>.capital.ro+detalii$articole+stiri+!33$in$sfarsit$anul$

energiei$eoliene$si$in$romania$3-4?!3.=tml

Mitc=ell &=ris /Marc= 4 !!)0. @2rice of ind$Generated ElectricitB

2lummeting

:arabartB -argi )arc 272004*. Mo;ering upH. ?ocB ountain Ie;s.

http://www.capital.ro/de-acelasi-autor/autor/mirona-hritcu.htmlhttp://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/2011-in-sfarsit-anul-energiei-eoliene-si-in-romania-143901.htmlhttp://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/2011-in-sfarsit-anul-energiei-eoliene-si-in-romania-143901.htmlhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=March_23&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://www.digitaljournal.com/news/?articleID=4554http://www.digitaljournal.com/news/?articleID=4554http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=March_27&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://www.capital.ro/de-acelasi-autor/autor/mirona-hritcu.htmlhttp://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/2011-in-sfarsit-anul-energiei-eoliene-si-in-romania-143901.htmlhttp://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/2011-in-sfarsit-anul-energiei-eoliene-si-in-romania-143901.htmlhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=March_23&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://www.digitaljournal.com/news/?articleID=4554http://www.digitaljournal.com/news/?articleID=4554http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=March_27&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2004