1. STATISTICA PE ÎNŢELESULTUTUROR…………………………………........1

1.1 Combinări……………………………………………………….……...........2

1.2 Permutări………………………………………………………….…............5

1.3 Probabilităţi…………………………………………………….……............6

2. APLICAREA STATISTICII LA JOCUL DE LOTO 6 DIN 49……….…............8

2.1 Ciclul …………………………………………………………...…....………8

2.2 Septadele…………………………………………………………….……...11

2.3 Cel mai Mare număr extras (c.m.M.n.e)……………………….. ………..16

2.4 Cel mai mic număr extras (c.m.m.n.e)…………………………. …..........17

2.5 Ecartul…………………………………………………………….…...........18

2.6 Tragerea precedentă..………….………………………………...………...21

2.7 Numere consecutive într-o tragere………………………..………..…..…22

2.8 Numere care se repetă în trageri consecutive.…………………………....23

2.9 Numere echidistante………………………….…………………................24

3. CAPACITATEA DE INTUIŢIE.............................................................................26

3.1 Personalitatea umană...................................................................................26

3.2 Creaţie-creativitate.......................................................................................29

3.3 Metode individuale de creaţie......................................................................31

3.4 Capacitatea de a intui numere.....................................................................32

4. FORMULE DE JOC.................................................................................................35

4.1 Formula F3....................................................................................................36

4.2 Formula G3....................................................................................................38

4.3 Formula C4....................................................................................................38

4.4 Formula TVS.................................................................................................39

4.5 Formula FOC................................................................................................41

5. CINE ESTE FEDERAŢIA F.O.C?..........................................................................45

--Lista CURSURILOR NECONVENŢIONALE ce se

organizează de FEDERAŢIA F.O.C..........................................................46-47

--Lista CURSURILOR CONVENŢIONALE ce se

organizează de FEDERAŢIA F.O.C..........................................................48-49

6. AUTORII ŞI CONSULTANŢII ŞTIINŢIFICI......................................................50

Cuprins

1

1. STATISTICA PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Ca să joci la LOTO 6 din 49 aparent nu ai nevoie să cunoşti STATISTICA

MATEMATICĂ.

Revista LOTO-PronO pune la dispoziţia jucătorilor statistica numerelor

ieşite pe trageri şi frecvenţe precum şi unele scheme de joc.

Jucătorul fără o pregătire în domeniul matematicilor superioare (mai exact

în STATISTICĂ MATEMATICĂ) face apel la nişte tabele din care rezultă câte

variante simple sunt într-un bilet combinat şi cât costă acesta. Acelaşi lucru şi la

schemele reduse.

În realitate, lucrurile nu sunt prea complicate şi le vom explica.

La jocul LOTO 6 din 49 din STATISTICĂ trebuie să avem noţiuni din

capitolele COMBINĂRI, PERMUTĂRI şi PROBABILITĂŢI.

2

1.1. Combinări

Cum se notează şi cum se citeşte?

În matematică combinările se notează cu literă mare „C” însoţită de doi

indici „m” şi „n” astfel:

Scriem Cn

m şi citim „combinări de m (obiecte, numere, etc.) luate câte n”.

Vrem să jucăm un bilet combinat cu 8 numere:

Scriem C6

8 = combinări de 8 numere luate câte 6.

Aceasta deoarece biletul simplu are 6 numere.

Cum calculăm?

n""lapână1.2.3etc

n""maredeecâtcifreâtea2)etc...at(m1)(mmC

n

m

Concret : C68

654321

345678

Avem 6 cifre jos (n=6) iar la numărător, peste

linie avem 6 cifre.

Se poate şi mai simplu!

Ca să nu facem atât de multe înmulţiri şi sus şi jos( adică la numărător şi la

numitor) şi apoi să împărţim numărul rezultat la numărător cu cel rezultat la

numitor, folosim următoarea proprietate a combinaţiilor:

Cn

m =Cm-n

m

Aplicat la cazul nostru: C6

8= C8-6

8= C28

Deci acum este mai simplu calculul:

C2

8= 21

78

=

1

74 ( prin simplificarea cu 2) = 28 variante

Mai dăm un exemplu:

Un bilet combinat de 10 numere câte bilete simple (de 6 numere) va conţine?

C6

10= C10-6

10= C410=

4321

78910

= 210 variante

3

Cât costă cel mai scump bilet?

Foarte mulţi jucători se întreabă cât ar costa biletul combinat de 49 de

numere care ar asigura câştigarea marelui premiu.

Le putem satisface curiozitatea!

C6

49= 654321

444546474849

= 13.983.816 variante

( deci aproximativ 14 milioane de variante).

Acest bilet ar costa:

14 milioane x 4,4 ron = 61 milioane ron

( aproximativ 14 mil. EURO).

Veţi spune că biletul ar mai conţine şi premii II şi III.

Cum calculăm câte premii II (5 / 49) vom avea?

Presupunem că cele 6 numere norocoase sunt 1-2-3-4-5-6.

Ele formează 6 grupe cu câte 5 numere din cele 6 norocoase.

Matematic:

C5

6= C6-5

6= C1

6= 1

6= 6

Mai rămân 49-6= 43 numere nenorocoase.

Un număr nenorocos din aceste 43 de numere formează cu cele 6 grupe de

câte 5 numere norocoase 6 bilete simple de premiul II (5 din 6).

Deci vom avea:

6 x 43= 258 premii II ( 5 din 6)

1 2 3 4 5 6

1-2-3-4-5 1-2-3-4-6 1-2-3-5-6 1-3-4-5-6 1-2-4-5-6 2-3-4-5-6

4

Cum calculăm câte premii III vom avea?

Presupunem, la fel ca în cazul anterior că cele 6 numere sunt 1-2-3-4-5-6.

Matematic:

C4

6= C2

6= 21

56

= 15 grupe cu 4 numere norocoase.

Cele 43 de numere nenorocoase trebuie să furnizeze câte 2 numere care să se

combine cu cele 15 grupe de 4 numere norocoase.

Câte grupe de 2 numere nenorocoase din marea grupă de 43 numere vom

avea?

C2

43= 21

4243

= 43·21= 903 grupe de 2 numere.

Vom avea:

15 x 903= 13.545 premii III (4/49)

LA VALOAREA PREMIULUI I SE MAI ADAUGĂ CIRCA

10.850.000 ron ( DACĂ PREMIUL II VA FI DE 20.000 ron ŞI PREMIUL III DE

420 ron).

1 2 3 4 5 6

1-2-3-5

1-2-3-6

1-2-4-5

1-2-4-6

1-2-5-6

1-4-5-6

1-3-5-6

1-3-4-6

1-3-4-5

3-4-5-6 2-3-4-6 2-4-5-6 2-3-4-5 2-3-5-6

1-2-3-4

5

1.2. Permutări

Cândva, la jocul LOTO 9 din 90 interveneau şi PERMUTĂRILE deoarece

marele premiu însemna primele trei numere în ordinea extragerii.

La jocul LOTO 6 din 49 această problemă nu se mai pune, dar deoarece în

interiorul acestui curs vom ajunge să operăm şi cu PERMUTĂRI ne vedem

obligaţi să clarificăm şi acest capitol al STATISTICII MATEMATICE.

Vom porni de la premiul cel mare de la jocul LOTO 9 din 90 care

însemna primele trei numere în ordinea extragerii.

Să presupunem că cele trei numere „ norocoase” sunt: 1-2-3.

În câte situaţii se pot afla ele?

Aţi constatat că sunt 6 situaţii posibile.

Matematic PERMUTĂRILE se notează cu litera P şi au un indice „n”

care defineşte numărul de obiecte, numere, etc. ce se permutează.:

Pn citim PERMUTĂRI de n ( numere, obiecte, etc).

În cazul nostru: P3.

Formula de rezolvare este Pn= n!

Asta înseamnă: 1·2·3.....până la „n”.

P3=1·2·3=6 ( vezi situaţiile de mai sus).

În acelaşi fel, pentru 4 obiecte/ numere:

P4=1·2·3·4=24 variante, soluţii, etc.

P5=1·2·3·4·5=120 variante, soluţii, etc.

1-2-3 3-1-2 2-1-3 3-2-1 2-3-1 1-3-2

6

1.3. Probabilităţi

Este caracterul unui eveniment posibil de a avea mai multe şanse, de a se

produce decât de a nu se produce şi este prezentă în toate fenomenele vieţii.

Un zar are 6 feţe cu cifre de la 1 la 6. Arunc o singură dată zarul şi mă întreb

ce probabilitate am ca să iasă cifra „3”?

Este foarte simplu:

Teoretic fiecare număr (1,2,3,4,5,6) are aceeaşi şansă, deci probabilitatea

este 1/6, adică 16,6 %.

Arunc zarul de 6 ori şi dacă condiţiile de lansare a zarului, de ciocnire cu

tabla ar fi identice ar trebui ca fiecare număr să apară câte o dată!

Practic, în realitate nu se întâmplă aşa.....

Iată o situaţie probabilă:

Numărul 1 a ieşit de trei ori,

numerele 2,3, şi 4 o dată

iar numerele 5 şi 6 nu au ieşit.

Revenind la jocul de LOTO, la o tragere, unul din cele 49 de numere aflate

în urnă are şansa de apariţie:

1/49 adică 2,04%.

Următorul număr care iese va avea şansa:

1/48 adică 2,08% ş.a.m.d.

Dacă am stabilit că la jocul de LOTO 6/49 sunt 14 milioane de variante

simple, probabilitatea de a ieşi una este de: 1/14 milioane.

Teoretic ar trebui să se joace 14 milioane de variante simple ca să apară

premiul cel mare. Dar chiar dacă se vând atâtea bilete, jucătorii nu sunt înţeleşi

între ei, variantele lor se suprapun, făcând necesare mai multe trageri consecutive

până la apariţia premiului cel mare.

1 2 3 4 5 6

7

Să mai dăm un ultim exemplu:

O mamă va naşte un copil. Va fi fată sau va fi băiat?

Ce probabilitate este ca să fie băiat?

Răspunsul este ½= 50%

Pe o colectivitate foarte mare această probabilitate se menţine: spunem că pe

glob numărul bărbaţilor şi al femeilor este egal.

Tot aşa şi la jocul de LOTO remarcăm că după un număr de trageri nu

toate numerele au ieşit în proporţii egale. Unele au ieşit de mai multe ori, altele

mai puţin, dar conform teoriei probabilităţilor după foarte multe trageri situaţia

se nivelează.

Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că în situaţia în care un fenomen/ obiect

trebuie să îndeplinească două condiţii în acelaşi timp atunci probabilităţile se

înmulţesc şi nu se adună.

De exemplu, la JOCUL DE LOTO CU JOKER se cere ca un număr (căruia i

se spune JOKER) să se găsească într-un câmp de 20 de numere ( zona B a biletului

de participare) iar 5 numere să se găsească într-un câmp de 45 de numere ( zona A

a biletului).

Premiul cel mare se obţine când ghiceşti JOKERUL (1 număr din cele 20

aflate în zona B) şi 5 numere, din cele 45 aflate în zona A.

Se pune întrebarea: ce probabilitate ai de a obţine premiul cel mare la

JOKER jucând un singur bilet?

Probabilitatea de a avea pe bilet JOKER-UL este de 1/20. Notăm PB=1/20.

Probabilitatea de a avea cele 5 numere din câmpul A este de

1/C545=1/1.221.759 ~ 1/1.200.000 Notăm PA= 1/1,2 mil.

PJoker= PB · PA=1/20 · 1/1.200.000= 1/24.000.000 milioane

Se remarcă fapul că la JOKER probabilitatea de a obţine premiul cel mare

cu un singur bilet este mai mică decât la LOTO 6/49 ( unde este 1/14 milioane).

8

2. APLICAREA STATISTICII LA JOCUL DE LOTO 6 DIN 49

De la apariţia sa, mai exact din anul 1993 s-au efectuat 920 de trageri (ultima

tragere luată în studiu fiind cea din 11 VII 2010 ).

Am avut la dispoziţie un bogat material documentar ca să putem trage nişte

concluzii.

În plus, să nu uităm că am dispus de instrumentul de calcul de-a dreptul

fenomenal- calculatorul.

2.1. Ciclul

Revenind la exemplul cu zarul, ce concluzie ai putea trage în privinţa

numerelor ieşite după 10 aruncări de zar?

Să zicem că la primul tur fiecare număr a ieşit o dată şi în turul doi format

din 4 aruncări au mai putut ieşi a doua oară încă două, iar la două numere nu li s-

a dat nicio şansă fiindcă jocul s-a oprit...

Deci un ciclu în cazul aruncărilor cu zarul ar fi format din 6 aruncări, din 12

aruncări sau multiplu de 6.

Numai aşa vei putea încerca să tragi o concluzie...

Tot aşa şi la jocul de LOTO 6/49...

Mă uit la o situaţie a tragerilor după 40 de trageri... Ce concluzie pot trage

dacă nu s-a creat posibilitatea ca fiecare număr să aibă şansa să iasă?

Acelaşi lucru şi când fac o analiză după 100 de trageri!

Concluzia este una singură: un ciclu aici este alcătuit din 49 de trageri.

Pot face analize după 49 de trageri, 98 şi alţi multipli de 49.

Ca atare am extras din lungul şir de trageri tabele cu 49 de trageri

consecutive.

Ele arată ca în cazurile „a”, „b” şi „c” de la pagina următoare.

9

10

Cu ajutorul calculatorului s-a analizat impactul numerelor din ultima

tragere a ciclului. Astfel am ajuns la concluzia că tragerea nouă (care urmează) la

LOTO 6/49 trebuie tratată ca a 49-a tragere dintr-o suită de trageri consecutive.

Ultima tragere pe care o ştim este a 48-a şi în continuare le luăm pe celelalte

până la prima tragere a ciclului.

Aşa cum veţi putea vedea în partea a II-a a cursului, calculatorul ne-a

furnizat numere cu grad foarte ridicat de probabilitate în a apărea la tragerea

nouă.

Deocamdată am reuşit să obţinem un grup de 4 numere din care va ieşi

unul!

Ca atare am plecat în căutarea şi a altor numere.

Soluţia ne-a dat-o EXITPOL-UL.

Observatorii de la alegeri stau la ieşirea din clădirea unde se desfăşoară

alegeri şi chestionează din... 10 în 10, sau din 20 în 20....pe câte un alegător. Ori s-a

văzut că rezultatul EXITPOL-ULUI se apropie destul de mult de rezultatul final.

Tot aşa şi noi am realizat cicluri de 49 de trageri alegând tragerile din doi în

doi.

TRAGEREA NOUĂ poate fi considerată a 49-a tragere din suita de trageri

consecutive selectate: una NU (adică ultima tragere pe care o ştim), alta DA

(penultima tragere), etc.

A rezultat o nouă histogramă iar programul de calculator ne-a furnizat o

nouă grupă de 4 numere din care va apărea la tragerea nouă: 1 număr.

Să numim prima grupă S1 iar a doua S2.

În căutarea şi a altor numere am alcătuit seria tragerilor formată din trei în

trei: ultima tragere pe care o ştim NU, penultima tragere tot NU şi de abia

antepenultima DA.

Un nou tablou (histogramă), o nouă grupă de 4 numere (S3) din care, cu

foarte mare probabilitate va ieşi un număr la tragerea nouă.

În sfârşit, selectând tragerile din 4 în 4 am obţinut histograma pentru S4 iar

de aici încă un număr ( al patrulea).

11

2.2. Septadele

Deoarece în numerologie suntem obişnuiţi să lucrăm cu DECADE şi în

JOCUL de LOTO spunem, spre exemplu, că au ieşit 3 numere în prima decadă

(1-10), 2 numere în decada a doua (11-20) şi un singur număr în decada a treia

(41-49).

O astfel de abordare este greşită dacă vrem să iniţiem nişte calcule de

probabilitate.

Trebuie să dăm şanse egale fiecărui sector de referinţă în suita numerelor

de la 1 la 49. Ori lucrul acesta nu putem să-l facem deoarece a V-a decadă este

formată doar din 9 numere!

Din păcate numărul 49 se divide doar cu 7, el fiind de fapt pătratul acestui

număr: 7²=49.

Ca atare câmpul de joc: 1-49 se poate împărţi doar în şapte câmpuri mai

mici pe care le vom numi SEPTADE:

Se înţelege că datorită faptului că se extrag doar 6 numere iar SEPTADELE

sunt 7 atunci numere „norocoase” pot fi în maximum 6 SEPTADE, una din

SEPTADE rămânând goală.

SEPTADA fiind mai mică decât DECADA probabilitatea de a exista toate

cele 6 numere într-o singură SEPTADĂ este practic nulă. ( Spre deosebire de

DECADE la care s-a întâmplat ca toate cele 6 numere să se găsească într-o

DECADĂ).

În pagina care urmează vom prezenta repartizarea numerelor extrase la o

tragere pe cele 7 septade (I-VII) şi aceasta la un ciclu de 49 de trageri consecutive.

SEPTADELE care nu conţin numere extrase sunt haşurate.

În dreapta figurii se face un grafic al numărului de SEPTADE care conţin

numere: 1,2,3,4,5,6.

I II III IV V VI VII

1-7 8-14 15-21 22-28 29-35 36-42 43-49

12

13

Din analiza celor 920 de trageri de la JOCUL LOTO 6 DIN 49 (joc început

în anul 1993) au rezultat următoarele repartizări ale numerelor 'norocoase' pe cele

7 septade:

Simbol

schemă

Schema de

desfăşurare

Nr. de

septade cu

numere

Nr. de cazuri Ponderea în

apariţie

A 2-1-1-1-1 5 381 41,4%

B 2-2-1-1 4 309 33,6%

C 3-1-1-1 4 85 9,3%

D 3-2-1 3 66 7,2%

E 1-1-1-1-1-1 6 46 5,0%

F 4-1-1 3 16 1,7%

G 2-2-2 3 14 1,5%

H 4-2 2 1 (tragerea 875) 0,1

I 3-3 2 1 (tragerea 769) 0,1%

J 5-1 2 1 (tragerea 389) 0,1%

K 6-0-0-0-0-0 1 NU AU FOST CAZURI PÂNĂ ACUM

Total: 920 100%

Scheme în care au fost maximum 2 numere într-o SEPTADĂ:

A+B+G = 381 +309 + 14 = 704 => 76,5%

Scheme în care au fost şi 3 numere într-o SEPTADĂ:

C+D+I = 85 + 66 +1 = 152 => 16,5%

Scheme în care au fost mai mult de 3 numere într-o SEPTADĂ:

F+H+J = 16 +1+1= 18 => 2%

Remarcăm din tabelul situat în pagina precedentă că două scheme de

desfăşurare (A şi B) se întâlnesc în 75% din trageri. (Concluzia trasă pe 920

trageri!)

Se pune întrebarea: cât ne-ar costa să aplicăm aceste scheme luând în

considerare toate numerele (49)?

Schema A: 2-1-1-1-1 ocupă 5 septade.

Dacă nu ştim în care septadă vor fi 2 numere atunci vom avea următoarele

situaţii:

1) 2-1-1-1-1

2) 1-2-1-1-1

3) 1-1-2-1-1

4) 1-1-1-2-1

5) 1-1-1-1-2

14

Una din cele 5 situaţii va conduce la următorul număr de bilete:

C72

∙7∙7∙7∙7=21∙7∙7∙7∙7=50.421 variante simple

Cele 5 situaţii înseamnă:

50.421x5=252105 variante simple

Care ar costa:

252.105x4,4Ron/variantă= 1.109.262 ron

Dar să nu uităm că la fiecare din cele 5 situaţii avem de luptat şi cu faptul că

nu ştim în care anume septade sunt numere şi ca atare la situaţia nr.1 avem de

fapt

I II III IV V VI VII

2 1 1 1 1 0 0

2 1 1 1 0 1 0

Etc

0 0 2 1 1 1 1

Schema B: 2-2-1-1 ocupă 4 septade:

Presupunând că ştim care sunt septadele care nu vor purta “numere

Norocoase”, schema se va desfăşura:

1) 2-2-1-1 4) 1-2-1-2

2) 2-1-2-1 5) 1-2-2-1

3) 2-1-1-2 6) 1-1-2-2

Cât ar costa o situaţie din cele 6?

C7²∙C7²∙7∙7=21∙21∙7∙7=21.609 VARIANTE SIMPLE

Fiind 6 situaţii:

21.609x6= 129.654 variante simple

Care ar costa:

129.654x4,4Ron=570.477Ron

În continuare pentru faptul că nu ştim care septade nu sunt purtătoare de

numere “norocoase” trebuie să înmulţim costul de mai sus cu 35.

În total 21 de cazuri!

15

Aparent aplicarea unei scheme de desfăşurare sperie prin faptul că este

foarte costisitoare deoarece s-au luat în calcul toate numerele care alcătuiesc o

septadă (7).

Dacă se pune problema că avem de gând să folosim un grup de numere

restrâns la 20-25 numere care se repartizează pe 5 septade atunci folosirea schemei

“A” conduce la reducerea substanţială a variantelor simple şi implicit a sumei de

bani ce trebuie cheltuită.

Compartimentul I.T. din cadrul FEDERAŢIEI F.O.C. a realizat un

program de calculator care desfăşoară un grup mare de numere pe schemele

principale ale JOCULUI 6/49.

Studiem posibilitatea de a oferi consultanţă colectivelor mari de jucători

LOTO care vor dori să pună în aplicare cele prezentate de noi în acest curs şi care

ar putea să ne solicite să listăm variantele simple care apar în desfăşurarea unei

scheme.

Mai mult, avem în intenţie constituirea unui colectiv foarte larg în care să fie

incluse persoane cu performanţe pe linia INTUIŢIEI ( vezi pag. 44).

16

2.3. Cel mai mare număr extras ( C.m.M.n.e.)

Din suita de 6 numere care se extrag cel mai mare este (bineînţeles) 49.

C.m.M.n.e. se găseşte în septada VII ( 43-49) în proporţie de 6418

% iar în

septada VI ( 36-42) în proporţie de 2414

%.

Se poate spune că în septadele VI+VII ( 36-42) el se găseşte în proporţie de

aproape 90% din cazuri ( 8832

).

Prezenţa lui în celelalte SEPTADE:

834

în septada V ( 29-35)

281

în septada IV ( 22-28)

075

în septada III ( 15-21)

Practic în cele 920 de trageri, C.m.M.n.e. doar de 4 ori a coborât în

SEPTADA III.

1 dată a fost 20

1 dată a fost 19

1 dată a fost 18

1 dată a fost 15 RECORD ABSOLUT ( tragerea 123).

Iată un exemplu concret de la nişte trageri recente.

14 I 2010 27 VI 2010

Tendinţa celui mai mare număr în raport cu numărul de la tragerea precedenta

17

2.4. Cel mai mic număr extras ( c.m.m.n.e)

La fel ca la C.m.M.n.e. se poate spune că cel mai mic număr extras este 1.

În SEPTADA I ( 1-7) C.m.m.n.e. apare în proporţie de 592 %.

În SEPTADA II ( 8-14) apare în proporţie de 268 %.

Deci în 86% din cazuri se găseşte în SEPTADELE I+II ( 1-14).

În SEPTADA III ( 15-21) este în proporţie de 108 %.

În SEPTADA IV ( 22-28) este foarte puţin prezent 3 %.

Cel mai sus a urcat în SEPTADA V ( 29-35) la numărul 34 ( o dată în

tragerea 775)- RECORD şi la numărul 29 ( tot o singură dată). Procentual 0,2%.

14 X 2010 27 VI 2010

14 X14

14 X 2010 27 VI 2010

18

Care sunt limitele ECARTULUI?

Cel mai mare ecart (doar două situaţii în cele 920 extrageri LOTO 6/49) este

49: cel mai mic număr extras a fost 1 iar cel mai mare 49.

În exemplul pe care l-am dat la pagina precedentă (18) la un ciclu recent

(2010) ecartul cel mai mic este 21.

Alte situaţii în care ecartul a fost de 21 şi mai mic:

Mărimea

ECARTULUI

Numărul tragerii: Cel mai MARE

număr

Cel mai MIC

număr

21 105

228

546

44

32

30

24

12

10

20 58

274

559

826

46

35

38

43

27

15

19

24

19 69

221

622

769

863

41

31

28

20

19

23

13

9

2

1

18 100

164

202

275

45

34

26

33

28

17

9

16

17 198

652

851

39

27

25

23

11

9

16 179

586

33

26

18

11

15 285

505

834

43

22

18

29

8

4

RECORD!

14

775 47 34

19

20

De ce este important să prevedem ECARTUL?

Presupunem că un jucător foarte bine antrenat în a intui cel mai mic şi cel

mai mare număr descoperă un ECART de 14 numere.

Cumpărând un bilet combinat cu aceste 14 numere înseamnă că va trebui să

investească:

C146 =

654321

91011121314

=3003 variante x 4,4 ron=13.213 ron

adică

Biletul îi va aduce, pe lângă premiul cel mare 6/49 şi următoarele premii:

48 premii II (5 DIN 49)

420 premii III (4 DIN 49)

1120 premii IV (3 DIN 49)

Pentru un ECART de 15 numere (au fost 3 trageri cum aţi putut vedea în

tabelul de la pagina anterioară) biletul combinat ar costa:

C156 =

654321

101112131415

=5005 variante x 4,4 ron=22.022 ron

adică

Biletul îi va aduce PREMIUL CEL MARE (6 din 49) precum şi:

54 premii II (5 din 49)

540 premii III (4 din 49)

1680 premii IV (3 din 49)

132 milioane lei vechi

220 milioane lei vechi

2.6 Tragerea precedentă ( T.P)

Jucătorul de LOTO a remarcat cu siguranţă faptul că destul de des la

tragerea nouă apar unul, două, uneori chiar trei numere din tragerea precedentă

(adică de la ultima tragere cunoscută).

Ce spune STATISTICA?

S-au analizat 921 de trageri (tragerea 2 faţă de 1....921/920)

46% din cazuri: NU AU APĂRUT ÎN TRAGEREA NOUĂ NUMERE DIN

TRAGEREA

43% din cazuri: A APĂRUT UN NUMĂR DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ

11% din cazuri: AU APĂRUT DOUĂ NUMERE DE LA TRAGEREA

PRECEDENTĂ

0,1% din cazuri: AU APĂRUT TREI NUMERE DE LA TRAGEREA

PRECEDENTĂ Nr.

crt

Tragerea Numerele Nr.crt Tragerea Numerele Nr.crt Tragerea Numerele

1 121/120 9-23-39 5 531/530 9 775/774 35-37-46

2 268/267 13-26-38 6 565/564 10 896/895 7-15-25

3 296/295 24-26-27 7 651/650

4 298/297 3-26-33 8 774/773

Deşi atât de rare, remarcăm două situaţii în care fenomenul s-a produs

foarte des:

-cazul nr.3, tragerea 297 urmat de cazul nr.4

-cazul nr.8 urmat imediat de cazul nr.9

0,02% din cazuri: AU APĂRUT PATRU NUMERE DE LA TRAGEREA

PRECEDENTĂ (2 cazuri)

NU AU FOST PÂNĂ ACUM SITUAŢII ÎN CARE 5 SAU 6 NUMERE DE LA

TRAGEREA PRECEDENTĂ SĂ APARĂ ÎN TRAGEREA NOUĂ

Putem exploata faptul că în 54% din cazuri avem în tragerea nouă 1,2,3 şi

chiar 4 numere din tragerea precedentă. Deşi, teoretic, ar trebui să avem un astfel

de caz la două trageri consecutive, totuşi, au existat chiar şi 7 trageri consecutive la

care nu au apărut numere din TRAGEREA PRECEDENTĂ!

Nr.crt Tragerea Numerele Nr.crt Tragerea Numerele

1 81/80 5-12-18-23 2 531/530 6-22-41-43

21

PRECEDENTĂ

22

2.7. Numere consecutive într-o tragere

În cazul desfăşurării în variante simple a unei mulţimi de numere prin

aplicarea unei FORMULE DE JOC putem utiliza ca RESTRICŢIE grupul de

numere consecutive.

NICIODATĂ NU AM AVUT 6 NUMERE CONSECUTIVE

NICIODATĂ NU AM AVUT 5 NUMERE CONSECUTIVE

O SINGURĂ DATĂ ( tragerea nr. 620) AM AVUT 4 NUMERE

CONSECUTIVE ( 10-11-12-13)

DE 35 ORI AM AVUT 3 NUMERE CONSECUTIVE ceea ce înseamnă

3,7%.

(În medie, din 26 în 26 trageri avem câte o apariţie).

O GRUPĂ DE 3 NUMERE APARE DE 3 ORI: 18-19-20.

6 GRUPE DE 3 NUMERE CONSECUTIVE APAR DE 2 ORI: ( 6-7-8)

(14-15-16) ( 15-16-17) ( 35-36-37) ( 36-37-38) ( 39-40-41)

NU AU APĂRUT 20 DE GRUPE DE 3 NUMERE LA CARE PRIMUL

NUMĂR DIN SERIA DE 3 ESTE: 5, 8, 10, 17, 20, 22, 23, 26, 29, 30, 31, 32,

37, 38, 40, 41, 44, 45, 46, 47.

Nr Crt

Trg Numerele Dist

13 335 12-13-14 4

14 350 3- 4- 5 15

15 382 15-16-17 32

16 389 19-20-21 7

17 410 21-22-23 21

18 416 33-34-35 16

19 418 1- 2 -3 2

20 534 9-10-11 116

21 540 11-12-13 16

22 544 6 – 7 -8 4

23 559 36-37-38 15

24 560 28-29-30 1

Nr.

Crt

Trg Numerele Dist

1 18 16-17-18 18

2 24 35-36-37 6

3 57 18-19-20 33

4 67 14-15-16 10

5 75 18-19-20 8

6 121 39-40-41 46

7 202 15-16-17 81

8 211 13-14-15 9

9 228 27-28-29 17

10 275 25-26-27 47

11 283 36-37-38 8

12 331 6 – 7- 8 48

Nr Crt

Trg. Numerele Dist

25 594 24-25-26 34

26 688 2 – 3 -4 94

27 713 14-15-16 25

28 723 42-43-44 10

29 726 43-44-45 3

30 769 18-19-20 43

31 774 7 – 8 - 9 5

32 833 4 – 5 - 6 59

33 855 39-40-41 22

34 899 35-36-37 44

35 921 34-35-36 22

23

2.8 Numere care se repetă în trageri consecutive

Ca şi la NUMERELE CONSECUTIVE ÎNTR-O TRAGERE putem folosi ca

RESTRICŢIE faptul că unul din numerele alese pentru a face parte din mulţimea

de numere ce se joacă apare de prea multe ori la rând.

Ce spune STATISTICA?

Recordul îl deţine numărul 9 care a apărut de 5 ori la rând: tragerile 330,

331, 332, 333, 334.

DE 4 ORI LA RÂND au apărut 10 numere, dintre care 3 numere ( 5, 9, 46)

au mai repetat această performanţă.

SITUAŢII ÎN CARE NUMERELE APAR DE 3 ORI LA RÂND SUNT 63.

2 numere ( 5 şi 36) realizează de 5 ori performanţa de a ieşi de 3 ori la

1 număr ( 46) realizează performanţa de a ieşi de 4 ori , de 3 ori la rând.

14 numere ( 1, 2, 7, 9, 11, 14, 18, 29, 31, 32, 34, 38, 42, 44) realizează de 2

12 numere ( 3, 6, 8, 16, 21, 25, 26, 28, 37, 41, 45, 47) apar doar o dată în trei

16 numere ( 4, 10, 15, 19, 20, 22, 24, 27, 30, 33, 35, 39, 40, 43, 48, 49) nu au

Nr.

Crt

Numărul Tragerile

1 5 319-322 755-758

2 6 541-544

3 9 200-203 771-774

4 22 841-844

5 23 337-340

Nr.

Crt

Numărul Tragerile

6 24 480-483

7 25 727-730

8 26 295-298

9 43 646-649

10 46 208-211 718- 721

rând.

ori performanţa.

trageri la rând.

ieşit până acum în 3 trageri la rând.

24

2.9 Numere echidistante

Noua viziune asupra mulţimii de 49 de numere consecutive implicate în

JOCUL DE LOTO şi anume împărţirea câmpului de joc în SEPTADE a condus şi

la apariţia aşa numitelor numere echidistante.

Imaginaţi-vă numerele

de la 1 la 49 alcătuind

un cerc ca în figura

alăturată.

Să ne mai imaginăm că în dreptul fiecărui număr dintr-o grupă de numere

echidistante există o gaură (ca la masa de biliard). Din centrul mesei pleacă, una

după alta, 6 bile (fiecare bilă purtând un număr).

Bilele când pleacă din centru fug spre marginea mesei. Unele bile intră în

găuri şi altele nu.

Ne punem întrebarea: cât de multe bile ( din cele 6) vor intra în cele 7 găuri

ale unei serii de numere echidistante ( adică grupe).

Niciodată ( în cele 924 de trageri realizate până acum) nu s-a întâmplat ca

toate cele 6 numere extrase să facă parte dintr-o grupă de numere echidistante.

Nr.

grupei Numerele care compun grupa

1 1 – 8 – 15 – 22 – 29 - 36

2 2 – 9 – 16 – 23 – 30 - 37

3 3 – 10 – 17 – 24 – 31 - 38

4 4 – 11 – 18 – 25 – 32 - 39

5 5 – 12 – 19 – 26 – 33 - 40

6 6 – 13 – 20 – 27 – 34 - 41

7 7 – 14 – 21 – 28 – 35 - 42

7 3

11 13 12 14 5 6 10 17 4

15 8 9 16 18 19

23 24

25 26 27 28 32

Acest cerc este împărţit de o roată cu 7 braţe asemănătoare celei de la

jocul de ruletă.

Fiecare braţ este în dreptul câte unui număr ( în total 7) fiecare număr

fiind la o distanţă de 7 numere faţă de cel din dreapta şi din stânga lui. Le

numim ca atare numere echidistante.

În mulţimea de 49 de numere care apar la JOCUL 6 DIN 49 avem 7

grupe cu astfel de numere:

29

48

3 40 43

39 33 44

46 47

45

38 41 31 30 42

1 2 20 21

22

4

49

25

RECORDUL este 5 numere: tragerea 901 (1-8-22-29-36).

Cu 4 numere într-o grupă am avut în total 14 situaţii ( 6 în grupa 1 şi

niciuna în grupa 2).

Cu 3 numere într-o grupă de numere echidistante am avut 184 cazuri,

ceea ce înseamnă 2,8%.

Iată situaţia exactă pentru 4 şi 3 numere într-o grupă. GRUPA 1 2 3 4 5 6 7

Tragerile

în care

au fost 4

21 691 - - 14 - 85 - 315 - 791 - 16 -

365 806 - - - - - - - - 813 - 393

-

434 856 - - - - - - - - 876 - - -

Total 6 0 1 1 1 3 2

Tragerile

în care

au fost 3

24 587 59 561 131 758 1 555 22 592 19 667 45 -

93 601 104 569 173 816 26 644 29 597 23 675 118 -

96 604 119 580 347 827 56 646 49 606 69 683 132 -

110 - 150 603 377 - 88 648 55 617 108 694 143 -

148 - 106 614 380 - 153 716 86 626 112 701 174 -

160 - 145 622 437 - 161 729 115 669 151 789 263 -

211 - 150 629 458 - 188 751 126 674 354 842 553 -

243 - 152 635 471 - 218 785 215 736 365 843 601 -

330 - 186 661 521 - 224 817 250 744 461 864 641 -

357 - 198 673 523 - 248 834 322 756 475 880 699 -

394 - 310 703 528 - 267 835 368 761 558 889 779 -

411 - 344 720 551 - 375 862 379 766 568 - 903 -

472 - 428 815 590 - 383 - 386 839 571 - - -

506 - 483 851 600 - 391 - 460 855 608 - - -

557 - 489 - 646 - 485 - 693 888 624 - - -

570 - 516 - 648 - 534 - 501 890 660 - - -

576 - 519 - 705 - 539 - 512 922 663 - - -

Total 29 31 21 29 34 28 12

Cadenţa 32 30 44 32 27 33 77

Concluzionând vom evita să lăsăm ca într-o grupă echidistantă să fie 6; 5

şi chiar 4 numere din cele pe care dorim să le jucăm. Privitor la 3 numere,

probabilitatea este foarte mică ( 2,8%) dar recomandăm să fim atenţi la momentul

când a fost ultima apariţie şi la cadenţă.

Asemănător este cazul seismologilor care pe motiv că în anii 1904, 1940 şi

1977 Bucureştiul a suferit cutremure catastrofale ( la o distanţă de 37 de ani) se

aşteaptă să se repete şi în anul 2014. ( STATISTICA, bat-o vina!)

26

3. CAPACITATEA DE INTUIŢIE

Jucătorul de LOTO care în mod accidental, trecând prin faţa unei

AGENŢII îşi cumpără un bilet ( uneori gata completat) sau „luat de val” de

anunţul că premiul cel mare a ajuns la un nivel ameţitor, sigur n-are nevoie de

nicio îndrumare.

„Filosofia” lui este simplă: introduce mâna în săculeţul cu numere sau,

aducându-şi aminte că la aceeaşi dată cu tragerea LOTO este şi aniversarea

căsătoriei, încropeşte un bilet în care numerele reprezintă ziua, luna, anul

căsătoriei, vârsta lui şi a doamnei... şi cu asta basta! Aşteaptă tragerea... şi de ce

nu?... şi premiul cel mare!

Nu acestui jucător ne adresăm noi ci celor „consacraţi” care urmăresc atent

ce numere au fost extrase şi care sunt preocupaţi de găsirea unei formule de joc

cât mai potrivită pentru grupul ( mulţimea) de numere alese de el cu mare grijă.

Ne mai adresăm, de asemenea, colectivelor mici de jucători care „îşi unesc

forţele” şi bineînţeles şi spiritul pentru „a da lovitura” investind cu fiecare ocazie o

sumă frumuşică.

Lor ne adresăm asigurându-i de la început că ESTE POSIBIL CA

HAZARDUL să lase loc ŞTIINŢEI şi că... SE POATE!

Pentru a înţelege mai bine argumentaţia noastră ne vedem obligaţi să

introducem nişte noţiuni din ştiinţa despre psihic şi comportament:

PSIHOLOGIA.

3.1. Personalitatea umană

În vorbirea curentă PERSONALITĂŢI sunt numai oamenii importanţi, „de

vârf” în colectivităţile umane.

27

În accepţiunea PSIHOLOGIEI orice om reprezintă o PERSONALITATE,

aceasta fiind definită ca un sistem complex alcătuit din trei subsisteme:

temperamentul, aptitudinile şi caracterul.

TEMPERAMENTUL reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii

umane care are o bază înnăscută: sistemul nervos.

În literatura de specialitate se citează în mod frecvent existenţa a patru

tipuri temperamentale: coleric, sanguin, flegmatic şi melancolic.

APTITUDINILE sunt definite drept sisteme de însuşiri ale omului care

asigură reuşita într-o activitate.

CARACTERUL reprezintă un sistem de atitudini proprii subiectului,

exprimate de el în mod constant, având o relevantă semnificaţie social-umană şi

definindu-l individual pe om din punct de vedere axiologic ( valoric).

PSIHOLOGIA a demonstrat că în cadrul personalităţii umane cele trei

laturi evoluează de-a lungul vieţii.

APTITUDINILE se dezvoltă sau se atrofiază, CARACTERUL se schimbă

iar TEMPERAMENTUL poate fi luat în stăpânire.

Ca disciplină ştiinţifică PSIHOLOGIA se constituie în secolul XIX pe baza

ştiinţelor biologice şi sociale, dezvoltându-se vertiginos în secolul XX iar în prezent

este cea mai răspândită dintre ştiinţele despre om, existând credinţa că va fi una

dintre ştiinţele de bază ale societăţii viitorului.

La începutul secolului XX cercetătorii au ajuns la concluzia că pentru

exercitarea cu succes a unei meserii/ profesii sunt necesare anumite calităţi. Pentru

aceasta au stabilit un profil psihologic al lucrătorului ideal din domeniul respectiv

( numit psihogramă) şi au elaborat instrumente de măsurare ( numite teste) pentru

a vedea în ce măsură nivelul calităţilor candidaţilor la această meserie/ profesie se

apropie sau nu de standardul fixat de psihogramă.

28

În felul acesta testarea psihologică a devenit aproape obligatorie în ţările

dezvoltate economic şi industrial la încadrarea în muncă.

Se măsura inteligenţa, memoria, atenţia, etc.

Viaţa a demonstrat însă că nu cel mai inteligent a devenit şi cel mai bun

manager sau a dat cele mai bune rezultate...

Lumea ştiinţifică şi-a dat seama că de fapt calităţile la care ne-am referit se

întrepătrund şi se integrează într-o super-calitate numită CAPACITATE.

De aceea astăzi nu mai vorbim de inteligenţa, de memoria sau cunoştinţele

CONDUCĂTORULUI ci de:

CAPACITATEA DE A REZOLVA PROBLEME

CAPACITATEA DE COMUNICARE

CAPACITATEA DE AUTOCONTROL

CAPACITATEA DE A EVALUA SITUAŢIILE

iar la proiectanţi, cercetători de

CAPACITATEA DE A FACE FAŢĂ SITUAŢIILOR NOI

CAPACITATEA DE A CREA

Această nouă abordare a personalităţii umane a condus şi la alte schimbări

în instrumentarul psihologului.

S-a renunţat la testarea inteligenţei, cunoştinţelor şi a altor calităţi

introducându-se metode noi ca:

TEST ROOM-ul ( urmărirea ascunsă a comportamentului

candidaţilor în timpul desfăşurării unor activităţi într-o cameră)

JOCUL DE INTREPRINDERE ( simularea activităţii unei firme şi

încredinţarea de roluri candidaţilor)

Tot PSIHOLOGIA a fost cea care a realizat ca activitatea de creaţie în toate

domeniile să fie controlată şi dirijată. Astfel SOCIETATEA a evoluat exploziv.

29

3.2. Creaţie- creativitate

Multă vreme procesul de creaţie a constituit un mister prin faptul că nu s-au

cunoscut fenomenele care-l guvernează.

Procesul de creaţie fiind necunoscut, iar momentul descoperirii fiind atât de

emoţional, creatorul avea impresia că întregul proces de creaţie se referea la

ultimul moment. Se credea că, creaţia este un „dar” al minţilor luminate care se

desfăşoară de la sine, fără efort.

PSIHOLOGIA a demonstrat că de fapt CREAŢIA este un proces având

următoarele patru stadii sau faze:

a) Preparaţia

b) Incubaţia

c) Inspiraţia sau Iluminaţia

d) Verificarea sau Revizuirea.

Câteva cuvinte despre fiecare stadiu/ fază.

a) Preparaţia este faza iniţială şi obligatorie.

Viitorul creator citeşte, discută, întreabă, explorează ( cunoaşterea a ceea ce

s-a făcut înainte în problema respectivă).

b) Incubaţia. În acest stadiu informaţiile se decantează, se cristalizează, se

realizează asociaţii de idei dând naştere astfel unor noi configuraţii.

Faza de incubaţie face posibilă stingerea unei presupuneri eronate pentru ca

gândirea creativă să fie liberă pentru a putea privi problema dintr-un nou punct

de vedere.

c) Inspiraţia sau iluminaţia este faza în care se consideră că procesul de

creaţie ajunge la punctul culminant. Ideea creatoare apare brusc, materialul pare

că se organizează de la sine, iar ceea ce părea obscur devine clar. Ea vine într-o

perioadă mai lungă sau mai scurtă de concentraţie asupra problemei.

30

Unii psihologi fac o comparaţie între iluminaţie şi căutarea zadarnică de a ne

aminti un nume pe care, după renunţarea de a-l mai căuta, adeseori ni-l

reamintim brusc.

Acest fapt ne sugerează că un factor esenţial în iluminaţie este absenţa

interferenţelor ( inhibarea unor asociaţii sau activităţi învăţate de către altele),

care blochează progresul în cursul stadiului preliminar.

Adeseori viitorul creator reuşeşte dacă revine la problemă după o anumită

pauză sau interval de timp.

d) Verificarea sau revizuirea este stadiul final al gândirii creatoare.

În această fază materialul brut obţinut format de inspiraţie este finisat.

Între creaţie şi creativitate există aceleaşi relaţii care există între producţie şi

productivitate iar CAPACITATEA DE CREAŢIE nu este altceva decât ansamblul

însuşirilor creatorului care-i conferă acestuia calitatea ( posibilitatea) de a crea.

PSIHOLOGIA a reuşit ca prin abordarea actului de creaţie ca un proces să

realizeze METODE COLECTIVE DE CREAŢIE şi METODE INDIVIDUALE

DE CREAŢIE.

Deja pentru români la ora actuală nu este o noutate şedinţa de

brainstorming ( „furtuna creierului”) în care 12 participanţi timp de 60 de minute

lansează idei pentru rezolvarea unei probleme ( respectând nişte reguli de joc).

Se mai cunosc METODA PHILPS 6.6., METODA DELPHI şi altele pe care

Domnul Dr. Psiholog Cotor Cornel le dezvoltă în cursul său neconvenţional

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LA PROIECTANŢI și CERCETĂTORI şi

asupra cărora nu mai insităm.

Ne vom concentra pe METODELE INDIVIDUALE DE CREAŢIE deoarece

apreciem că una din ele poate fi aplicată cu succes la JOCUL LOTO 6 DIN 49.

31

3.3 Metode individuale de creaţie

Făcând iar trimitere la cursul neconvenţional realizat de Domnul Dr.

Pshiholog Cotor Cornel metodele individuale de creaţie sunt multe: concasajul,

lista cuvintelor la întâmplare, adaptarea, modificarea, omisiunea, inversarea,

substituirea ş.a.m.d.

Particularitatea acestor metode, pe lângă faptul că se utilizează în mod

individual este că, ele au un caracter INTUITIV; adică fac apel la intuiţia euristică

în actul de creaţie.

Intuiţia euristică este un fenomen psihic prin intermediul căruia se dezleagă

o enigmă, se găseşte soluţia unei probleme îndelung căutate. Acest fenomen se

manifestă ca o străfulgerare prin care, relativ brusc apare o idee, se înţelege un

fenomen.

INTUIŢIA este un fenomen care nu apare din senin sau din străfundurile

subconştientului.

Se ştie că toate problemele euristice debutează cu o fază conştientă, în care

apare obstacolul, enigma ce formulează întrebările.

Se mai spune că celor care nu-şi formulează întrebări “niciodată nu le va

bate INTUIŢIA la poartă”.

Originea INTUIŢIILOR trebuie căutată în activitatea conştientă a omului la

nivelul punerii de către acesta a problemei.

Dintre metodele individuale de creaţie vom reţine MODELAREA.

MODELAREA ca noţiune care exprimă o activitate derivă de la noţiunea

MODEL care la rândul lui este un obiect (sistem) material sau teoretic cu ajutorul

căruia se pot cerceta indirect proprietăţile unui alt obiect mai complex numit

ORIGINAL.

MODELAREA reprezintă cercetarea ORIGINALULUI prin MODELUL

său iar studiul efectuat pe modele se numeşte SIMULARE.

MODELUL este aproape întotdeauna o simplificare a ORIGINALULUI în

sensul esenţializării lui, evidenţiind anumite laturi definitorii.

32

3.4 Capacitatea de a intui numere

Este de notorietate faptul că în marile cazinouri există o listă a persoanelor

“non grata” despre care s-a dovedit că utilizând un program de calculator în care

s-au introdus numerele ieşite la ruletă au obţinut câştiguri fabuloase şi cărora li s-

a interzis accesul în cazinouri.

Practic aceştia au reuşit ca după introducerea în calculator a unui număr

foarte mare de rezultate să ajungă prin SIMULARE să realizeze în calculator

MODELUL RULETEI şi în felul acesta să prevadă numerele ce vor ieşi.

Se mai cunoaşte că pentru a preîntâmpina o astfel de situaţie organizatorii

dintr-un cazinou, în timpul unei zile, mută jocul de la o masă la alta, interzic

folosirea telefoanelor mobile, schimbă persoana care învârte roata etc.

Şi la JOCUL DE LOTO există acelaşi pericol, fapt pentru care organizatorii

schimbă din când în când urna, sistemul de extragere a biletelor, modifică jocul.

Dar până a ajunge jucătorul român la o astfel de rezolvare sofisticată, are

posibilitatea unei metode mai simple şi anume dezvoltarea unei CAPACITĂŢI

despre care de-abia acum aude pentru prima dată. Ne referim la:

CAPACITATEA DE A INTUI NUMERELE EXTRASE.

Unul din membrii FEDERAŢIEI F.O.C mai în vârstă îşi aminteşte că în

România comunistă la jocul de LOTO 9 DIN 90 (practicat pe atunci) erau jucători

care urmărind evoluţia celui mai Mare şi a celui mai mic număr extras au ajuns la

performanţa de a intui cu precizie care vor fi aceste numere extreme la tragerea

nouă.

Le mai trebuia al treilea număr pe care îl obţineau prin introducerea în joc

a unei decade situate la mijloc:

c.m.m.n.e c.m.M.n.e

1 1:Decada V: 41-50 1

33

Era o formulă de joc cu 10 variante simple a 2 lei. Cu 20 de lei se putea

câştiga cel puţin 100 de lei (ultimul premiu dacă unul din cele trei numere ieşite se

situa pe locul 9 la extragere).

Pentru o mai mare siguranţă se luau pentru extreme două numere

consecutive

c.m.m.n.e c.m.M.n.e

1 număr 1 număr 1 număr

Numărul de variante: 2x10x2=40 variante.

Costul formulei de joc urca la 80 de lei care oricum se situa sub valoarea

celui mai mic premiu la care unul din numerele câştigătoare se situa pe poziţia 9.

(Pentru cine nu a prins sistemul de atunci: exista premiul cel mare de

100.000 lei primele trei numere în ordinea extragerii; premiul II primele

trei numere dar care nu erau în ordinea extragerii care urca la 20.000-

30.000lei; premiul III trei numere din primele patru, în jur de 4000-5000lei

şi următoarele premii tot mai mici)

Capacitatea de a intui SEPTADELE

În strânsă legătură cu intuirea numerelor extreme este şi intuirea acelor

SEPTADE care vor conţine numere câştigătoare (“norocoase”)

Dacă, spre exemplu, intuieşti că c.m.m.n.e va fi peste 8 înseamnă că prima

septadă (I) nu va avea numere câştigătoare.

Noi vă asigurăm că vizualizând din când în când aliura (sau “trendul” după

cuvântul adoptat din limba engleză) graficului ce marchează evoluţia numerelor

extreme şi a septadelor se poate ajunge la performanţa dorită.

34

2 Decada V: 41-50 2

Regretatul inginer POPA VALERIU, membru fondator al SOCIETĂŢII

NAŢIONALE DE ERGONOMIE (şi unul din foştii noştri colegi) ne relata că a

avut ocazia să constate că la unii hoţi de buzunare li se dezvoltase atât de puternic

CAPACITATEA DE A INTUI care dintre călătorii din tramvai poate fi “victima”

sa, încât atunci când îi mângâia buzunarul sau poşeta “i se furnicau degetele”

De asemenea (V. Popa) descoperise la un cartofor că acesta percepea cu

buricele degetelor culoarea roşie sau neagră a cărţilor de la jocul de poker în

momentul când servea cărţile, fapt ce îl ajuta foarte mult la joc.

Pentru cei mai tineri care nu l-au cunoscut pe Domnul Inginer, le

recomandăm să citească cartea „Vinovat de iubire” publicată de renumitul

Marius Tucă drept supliment al ziarului JURNALUL NAŢIONAL din

20 VII 2010 (Autor Adrian Păunescu).

Veţi afla că inginerul POPA VALERIU anunţa în Decembrie 1989 că „peste

două zile va cădea Ceauşescu, că Primul Secretar al judeţului Brăila ( Lungu) va

ajunge Primarul Brăilei şi că alte personalităţi publice de atunci vor reveni în

politică. INTUIA că „va apărea libertatea, dar va muri dreptatea, că vor rămâne

clădiri neterminate, drumuri neasfaltate şi că se vor retrezi partidele istorice”.

Veţi mai afla că după părerea sa INTUIŢIA se dezvoltă prin exerciţiu.

Vă sfătuim să cumpăraţi cartea. Se mai găseşte la chioşcuri. (Lumea crezând

că e vorba de o carte de poezii n-a cumpărat-o!?).

Reluându-ne şirul ideilor de mai sus, viaţa ne-a arătat că în toate activităţile

la executantul foarte preocupat de munca sa (deci creativ!) se dezvoltă nişte

CAPACITĂŢI care îl fac mai performant.

Bunăoară, un croitor foarte experimentat ajunge să aprecieze”din ochi” ce

dimensiuni va avea costumul viitorului client (n-are nevoie să-i mai ia măsurile!)

Un topometrist foarte bun poate aprecia cu mare exactitate ce suprafaţă va rezulta

după măsurarea terenului pentru care are comandă.

În SPORT exemplele sunt mult mai multe. Şahistul de înalt nivel intuieşte

care este partea slabă a adversarului de pe tabla de şah şi lansează atacul acolo.

Un antrenor (din orice sport) după o lungă experienţă intuieşte care dintre

sportivii începători poate fi îndrumat spre marea performanţă şi care nu. Spunem

că el le “vede” calităţile.

Marele antrenor de atletism Ion PUICĂ a descoperit-o pe Maricica (care

peste timp îi va deveni soţie) la un cros organizat la Iaşi cu elevii şi deşi aceasta a

ieşit doar pe locul IV a preferat-o faţă de ocupantele primelor trei locuri deoarece

a INTUIT că ea va fi capabilă de marea performanţă, lucru care, dealtfel, s-a şi

întâmplat.

*

* *

Pentru cei care încă mai manifestă rezerve în această direcţie a jocului de

LOTO le dăm sfatul să parcurgă şi ultimul capitol al CURSULUI şi să încerce să

aplice cele prezentate de noi iar viitorul le va arăta că dreptatea a fost de partea

noastră.

35

4. FORMULE DE JOC

Toate FORMULELE DE JOC trebuie cântărite în balanţa:

CÂT COSTĂ? => CÂT SE CÂŞTIGĂ CU EA?

Pentru aceasta vom conveni nişte valori pentru:

premiul II ( 5/6)

premiul III ( 4/6)

valoarea premiului IV ( 3/6) fiind de 4,5 ron

iar costul unei variante simple de 6 numere fiind de 4,4 ron.

Valoarea premiului II ( 5 din 6)

S-a ales un interval neutru format din 20 de trageri consecutive interval care

începe la 4 III 2010 şi se încheie la 16 V 2010.

Media acestor 20 trageri: 27.222

Eliminând impozitul şi rotunjind: ron

Valoarea premiului III ( 4 din 6)

Rămânând la tragerile de mai sus:

ron

Media acestor 20 trageri: 556

Eliminând impozitul şi rotunjind: ron

36

Data Premiul

15IV 42.945

11IV 57.811

4IV 15.600

1IV 9.544

Data Premiul

16V 28.030

13V 16.761

9V 31.895

6V 18.012

Data Premiul

28III 49.011

25III 28.354

21III 21.244

18III 81.841

Data Premiul

2V 25.528

29IV 7.942

25IV 10.846

22IV 54.764

Data Premiul

14III 15.593

11III 30.085

7III 6.734

4III 9.911

Data Premiul

16V 569

13V 338

9V 74

6V 341

Data Premiul

2V 645

29IV 377

25IV 406

22IV 466

Data Premiul

18IV 1.067

15IV 552

11IV 1.209

8IV 939

Data Premiul

4IV 582

1IV 309

28III 944

25III 434

Data Premiul

21.III 582

18.III 582

14.III 480

11.III 423

20.000

420

ron

În cadrul acestui capitol se prezintă 4 FORMULE DE JOC: trei se

adresează jucătorilor ultraconsacraţi şi colectivelor de jucători (F3, G3, C4) iar

două (TVS, FOC) se adresează jucătorului de nivel mediu care joacă în jur de 100

ron la o tragere.

4.1 Formula F3

Această formulă este cea mai puţin costisitoare din grupul celor trei. Se

aplică atunci când se intuieşte că numerele “norocoase” se vor găsi în 3 SEPTADE.

Dacă am juca cele 21 de numere ale celor 3 septade ne-ar trebui 54.264

variante ceea ce ne-ar costa: 238.761 ron.

Formula F3 necesită o investiţie de 10 ori mai mică.

Ea îmbracă forma:

având desfăşurarea: 4-1-1, 1-4-1,1-1-4 (3 forme)

Numărul de variante pentru o formă:

C₇⁴xC₇¹xC₇¹=35X7X7=1715 variante simple

Pentru cele trei forme: 1715 variante x 3=5.145 variante

Costul de aplicare: 5.145 variante x 4,4 ron/variantă= 22.638 ron

Probabilitatea de a obţine premiul cel mare: 1,7%.

Tot pe trei SEPTADE mai avem două posibilităţi de scheme de desfăşurare

3-2-1 şi 2-2-2.

Ce se întâmplă când apare schema 3-2-1?

Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II de la desfăşurarea 3-1-1.

Este vorba de 24 premii II şi 42 premii III care conduc la un câştig de

497.640 ron.

Să nu uităm că probabilitatea întâlnită cu o astfel de desfăşurare este relativ

mare: 7,2%.

Ce se întâmplă dacă apare schema 2-2-2?

Probabilitatea ei de apariţie este 1,5%.

La întâlnirea cu această desfăşurare nu poţi prinde premii II ci numai

premii III însă destul de multe (120) ceea ce conduce la un câştig de 50.400 ron.

Eşti în câştig şi poţi rezista la două participări.

37

4-1-1

Ce se întâmplă dacă apare schema 3-1-1-1?

Probabilitatea de apariţie 9,3%.

Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II cu desfăşurările ( 3 la număr):

3-1-1-0; 3-0-1-1; 3-1-0-1

Este vorba de 4 x 3= 12 variante( 240.000 ron).

În plus vei avea 6 x 3= 18 premii III (7.500 ron)

Eşti în câştig: 247.560 ron

Ce se întâmplă dacă apare schema 2-2-1-1?

Probabilitatea ei de apariţie: 33,6%

Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II cu desfăşurările:

2-2-10; 2-2-01

Numărul de premii III este 20, valoare 8.400 ron.

Eşti în pierdere, recuperezi doar 36% din banii investiţi.

Acelaşi lucru se întâmplă şi la întâlnirea cu schema de desfăşurare 2-1-1-1-1.

Eşti în câştig mare ( obţii premii II şi III) şi la întâlnirea cu schemele de

desfăşurare 4-2 şi 5-1, scheme care apar însă extraordinar de rar 0,1% ( o singură

apariţie în 920 de trageri!).

Sintetizând: FORMULA F3 aduce marele premiu cu o probabilitate de

1,7%, câştiguri mari (premii II şi III) cu o probabilitate de 16,7%, fiind deci

profitabilă în 18,4% din situaţii.

38

4.2. Formula G3

În comparaţie cu F3, FORMULA G3 este puţin mai costisitoare: 38.808 ron

(faţă de 22.638 ron).

Probabilitatea de a obţine marele premiu: 1,5%.

Ea se aplică tot pentru situaţia a 3 SEPTADE şi îmbracă forma:

Are o singură formă şi comportă

C₇²x C₇²x C₇²=21x21x21=8.820 variante simple

Pentru care desfăşurări realizează premii II?

Pentru două desfăşurări 3-2-1 şi 2-2-1-1.

La întâlnirea cu desfăşurarea 3-2-1 FORMULA G3 obţine 18 premii II şi

180 premii III producând un câştig total de 425.600 ron.

La întâlnirea cu 2-2-1-1 este profitabilă când FORMULA G3 acoperă cele

două SEPTADE cu 2, adică la suprapunerea cu

2-2-1-0 şi 2-2-0-1

De aceea probabilitatea ei de a aduce câştiguri mari se înjumătăţeşte

33,6%:2=16,8%.

Sintetizând, FORMULA G3 aduce marele câştig cu o probabilitate de 16,8%

fiind profitabilă în 18,3% din situaţii.

N.B: Cu un cost de patru ori mai mare, adică 155.212 ron, FORMULA G3

poate fi aplicată pentru 4 SEPTADE: 2-2-2-0; 2-2-0-2; 2-0-2-2; 0-2-2-2. Se prind

premii II şi III în două desfăşurări (315.090 ron).

4.3 Formula C4

Cuprinzând 4 SEPTADE înseamnă că FORMULA C4 lucrează cu 28

numere.

Jucând un bilet combinat cu 28 de numere costul s-ar ridica la:

C286=

654321

232425262728

=376.740 v. X 4,4= 1.657.656 ron

Costul FORMULEI C4 este de 8 ori mai mic: 212.288 ron.

Ea îmbracă schema:

Având desfăşurarea:

3-1-1-1; 1-3-1-1; 1-1-3-1; 1-1-1-3 (4 forme)

Numărul de variante pentru o formă:

C7³xC7¹xC7¹xC7¹=35.7.7.7 = 12.005 variante .

Pentru cele 4 forme: 12.005x4=48.020 variante.

2-2-2

3-1-1-1

39

Probabilitatea de obţinere a premiului mare: 9,3%

La un aşa cost ridicat FORMULA C4 este profitabilă doar când se întâlneşte

cu desfăşurări care conduc la obţinerea de premii II şi III foarte multe.

Acest lucru se întâmplă când FORMULA C4 se întâlneşte cu schemele 3-2-1

şi 4-1-1.

În primul caz obţine câştiguri de 297.358 ron şi în al doilea de 585.112 ron.

La întâlnirea cu desfăşurarea 2-1-1-1-1 premiile II sunt doar 5 iar luând în

calcul (aşa cum am convenit) premiul II de 20.000 ron câştigul se ridică doar la

115.960 ron (puţin peste jumătatea investiţiei).

Sintetizând : FORMULA C4 este profitabilă în 18% din situaţii. Are

avantajul că pentru premiul I probabilitatea de obţinere este mai ridicată faţă de

FORMULELE F3 şi G3 (adică de 9,3%) şi se desfăşoară pe 4 SEPTADE, situaţie

mai uşor de INTUIT (comparativ cu 3 SEPTADE la formulele F3 şi G3).

4.4 Formula TVS

Am acordat această denumire FORMULEI TVS fiind abrevierea de la

TRANSLATAREA VARIANTEI SIMPLE.

Ea are la bază constatarea că o variantă simplă cu 6 numere

consecutive poate prinde 5 numere “norocoase”.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

În total este vorba de 44 variante simple care ar costa 193,6 ron (rotund 200

ron).

1 6

2 7

3 8

4 9 8

5 10 10

44 49

43 48

42 47

41 46

40 45

40

De când s-a început cu jocul LOTO 6/49 (din anul 1993) şi până acum (923

trageri) au fost 3 situaţii în care cu un bilet simplu de 6 numere consecutive ai fi

putut obţine premiul II (5/6):

Nu se ştie când va mai apare o astfel de situaţie. Poate apărea oricând

deoarece s-a văzut că ultima tragere (723) a survenit după 103 trageri faţă de

situaţia precedentă.

Luând în calcul un premiu de 20.000 ron pentru premiul II (5/6) obtenabil

asta înseamnă că putem juca această FORMULĂ DE JOC timp de

20.000:200=100 trageri.

Din când în când FORMULA aceasta îţi poate aduce câte un premiu III

(4/49) de 420 ron, ceea ce prelungeşte termenul de mai sus cu 2 trageri.

Constatăm că de la începutul jocului de 6/49 au fost 33 de astfel de situaţii,

media apariţiilor fiind 27:

În situaţia în care se intuieşte faptul că în primele şi ultimele SEPTADE nu vor fi

numere atunci translatarea se va face pe un interval mai scurt

Cazul 1: fără una din SEPTADE (I sau VII) : 163 ron

Cazul 2: fără două SEPTADE (I,II sau VI, VII sau I, VII):137 ron

Cazul 3: fără trei SEPTADE (I, VI,VII sau I, II, VII):110 ron

Tragerea Nr. Numerele Distanţa faţă de cazul precedent

67 11-12-14-15-16 Nu a mai fost niciun caz de la început

620 10-11-12-13-15 553

723 42-43-44-46-47 103

De la tragerea nr.723 au trecut circa 200 trageri

Nr.

crt

Trg Numerele Dist Nr.

crt

Trg. Numere Dist Nr.

crt

Trag. Numerele Dist

1 57 18-19-20-23 57 12 372 8-9-11-13 23 23 596 24-25-26-29 35

2 194 28-29-31-32 137 13 382 13-15-16-17 10 24 652 15-16-18-19 56

3 196 11-14-15-16 2 14 389 15-16-19-20 7 25 666 38-39-40-41 14

4 201 34-35-37-38 5 15 389 16-19-20-21 0 26 675 19-20-22-23 23

5 228 27-28-29-32 27 16 398 5-6-8-9 9 17 757 42-43-45-46 82

6 275 22-25-26-27 47 17 405 9-10-12-14 7 28 833 4-5-6-8 76

7 283 36-37-38-40 8 18 408 43-44-46-48 3 29 844 1-2-3-5 11

8 295 23-24-26-27 12 19 410 18-21-22-23 2 30 866 36-37-39-41 22

9 313 45-46-47-49 18 20 422 35-37-39-40 12 31 875 22-23-25-27 9

10 331 3-6-7-8 18 21 498 14-15-18-19 76 32 921 34-35-36-38 46

11 349 29-30-33-34 18 22 561 9-10-12-14 63 33 923 6-7-10-11 2

41

4.5 Formula FOC

Am acordat această denumire formulei deoarece ea reprezintă rezultatul

muncii colective a unor membri ai acestei FEDERAŢII, formulă pe care o

verificăm începănd cu tragerea 921 şi care...până acum nu ne-a dezamăgit.

Aş putea spune că dimpotrivă i-a entuziasmat pe foarte mulţi din

FEDERAŢIE care au şi vrut să introducem motto la lucrare:

EU LA LOTO CÂND MAI JOC

FOLOSESC FORMULA FOC

Mi-am amintit însă de o întâmplare din adolescenţă pe care le-am relatat-o

iar acum v-o spun şi Dumneavoastră.

Pe la sfârşitul anilor '70 din secolul trecut frecventam cursurile unei ŞCOLI

POPULARE DE ARTĂ din Bucureşti la clasa de vioară.

La sfârşitul primului an, profesoara a făcut o serbare, eu trebuind să cânt la

vioară un cântecel. În toiul spectacolului un coleg invidios mi-a ascuns arcuşul şi

chiar când să ies pe scenă nu-l mai găseam.

Profesoara m-a împins pur şi simplu pe scenă, m-am trezit în faţa

spectatorilor (părinţi şi bunici ai elevilor) şi ca să nu mă fac de râs am

cântat...pizzicato. Publicul n-a realizat ce se întâmplă (poate au crezut că aşa şi

trebuie interpretată bucata) şi...aşa m-am descurcat.

Cu convingerea că fiecare din Dumneavoastră aţi avut în viaţă cel puţin un

moment când a trebuit să cântaţi pizzicato trec la prezentarea FORMULEI

MAGICE( aşa cum o apreciam noi) FOC.

FORMULA FOC are trei variante intitulate:

-FOC 1

-FOC2

-FOC3

Varianta FOC 1 a FORMULEI FOC are două numere fixe şi patru numere

provenind fiecare dintr-o mulţime de 4 numere (deci în total, din 16).

Ca atare FOC 1 implică 18 numere.

Dacă ar fi să joci un bilet combinat cu 18 numere ar însemna un cost de

C186=

654321

131415161718

= 92820 => 408.408 ron

42

Această Formulă presupune un cost de 362 ori mai mic.

c.m.m.n.e. c.m.M.n.e

FOC 1 presupune:

C41x C4

1xC4

1 xC4

1 =256 v => 1127 ron

Prin aplicarea de RESTRICŢII numărul variantelor se poate reduce cu

20%-30% conducând la un cost de 800-900 ron

Această variantă a FORMULEI FOC poate fi aplicată timp de 22-25 trageri

consecutive interval în care trebuie prins un premiu II.

Un premiu III se prinde aproape obligatoriu la fiecare tragere.

Varianta FOC 2

Presupune identificarea unui număr din mulţimile S1, S2, S3, S4 care apare

în două mulţimi şi care se conturează a fi cert.

În acest caz vom avea trei numere fixe iar în locul celor două mulţimi care

dispar (să zicem S1 şi S2) se introduce o a treia mulţime S5 sau cele 6 numere de la

tragerea precedentă:

c.m.m.n.e. c.m.M.n.e

Această variantă FOC 2 comportă:

C41x C4

1xC4

1 =64 de variante

Şi un cost de 282 ron

Dacă în loc de S5 se introduce TP (tragerea precedentă cu 6 numere) atunci

numărul variantelor creşte la 96 iar costul devine 423 ron.

1 2

S1 (4)

3 4 5

S2 (4)

S3 (4)

S4 (4)

6

S3 (4)

1 3 4 5 6 2

S4 (4)

S5 (4)

43

Varianta FOC 3

Pentru a ridica gradul de probabilitate al FORMULEI FOC pentru

numerele 3,4,5 şi 6 se pot introduce în schemă 5 mulţimi care să ofere câte un

număr.

Dacă ar fi să joci un bilet combinat cu 30 numere ar însemna un cost de:

C306=

654321

2222293

56780 = 2,375,100 => 9

7 mil. ron

Această FORMULĂ presupune un cost de 1728 ori mai mic.

c.m.m.n.e c.m.M.n.e

Şi atunci:

furnizează 4 numere

ceea ce înseamnă realizarea a 5 grupe (C54 =5) şi anume:

S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S5 S1 S2 S4 S5 S1 S3 S4 S5 S5 S3 S4 S5

3-4-5-6 3-4-5-6 3-4-5-6 3-4-5-6 3-4-5-6

Se înţelege că varianta FOC 3 costă de 5 ori mai mult decât varianta FOC 1,

adică: 5635 ron.

Prin aplicarea restricţiilor costul va scădea la 4000-4500 ron.

Oricum rămâne o schemă pentru colective de jucători.

În situaţia în care în loc de S5 se introduce mulţimea TP (cu 6 numere în loc

de 4 cât avea S5) atunci costul investiţiei creşte la 5800-6600 ron

Încheiem acest capitol parafrazându-l pe marele savant PASCAL “toate

principiile bune au fost descoperite, nu rămâne decât să le aplicaţi!”

S1 (4)

S2 (4)

S3 (4)

S4 (4)

S5 (4)

* * *

1 2

S1 (4)

3 4 5

S2 (4)

S3 (4)

S4 (4)

6

S5 (4)

44

Materialul prezentat la paginile 1-43 reprezintă PRIMA PARTE a

cursului neconvenţional „JOCUL DE LOTO 6 DIN 49: DE LA HAZARD LA

ŞTIINŢĂ”.

În site-ul www.federaţiafoc.ro la capitolul III intitulat CURSURI

NECONVENŢIONALE DE REFERINŢĂ apare acest curs împreună cu un alt

curs care se numeşte CUM PREPARĂM PIZZA ÎN CASĂ?

Această PRIMĂ PARTE se intitulează TEORIA GENERALĂ fiind urmată

de PARTEA A II-A : APLICAŢIE PRACTICĂ LA TRAGEREA LOTO DIN

ZIUA DE JOI sau DUMINICĂ ( data când are loc tragerea nouă).

Atenţie: Site-ul se actualizează în fiecare JOI şi DUMINICĂ, după

comunicarea rezultatelor tragerii, între orele 19-24.

CUPRINSUL celei de-a doua părţi este:

1. Graficul c.m.M.n.e. şi a tendinţelor lui în ultimele 48 de trageri ce preced

tragerea nr. 49 ( tragerea nouă)

2. Graficul c.m.m.n.e. şi a tendinţelor lui în ultimele 48 de trageri (pct.1)

3. Graficul SEPTADELOR în ultimele 48 de trageri: număr, ocuparea

fiecărei SEPTADE şi schemele existente la fiecare tragere din cele 48

4. Elemente concrete pentru alcătuirea FORMULEI F.O.C. şi comentariile

specialiştilor

5. Intuiţiile INVITAŢILOR NOŞTRI pentru tragerea nouă

6. Exerciţii de dezvoltare a CAPACITĂŢII DE INTUIRE A

NUMERELOR.

Foarte important:

Participanţii care intuiesc tendinţele numerelor extrase şi numărul de

SEPTADE purtătoare de numere din tragerea nouă primesc o mică

sponsorizare constând din vizualizarea gratuită a unui CURS

NECONVENŢIONAL. De asemenea, primii 485 după performanţe pot intra

în GRUPUL „ MAREA LOVITURĂ”=> vezi site-ul www.federatiafoc.ro

Participanţii care reuşesc să indice precis numerele extreme şi SEPTADELE

purtătoare de numere „norocoase” ( indiferent câte numere vor fi într-o

SEPTADĂ) primesc o sponsorizare mai substanţială constând în efectuarea

unui stagiu de practică pentru un curs neconvenţional ales de el ( 6 zile) într-o

ţară din EUROPA ( indicată de el) la care toate cheltuielile aferente

(transport, cazare, masă, instruire, diurnă în valoare de 1000 EURO) sunt

suportate de FEDERAŢIA F.O.C.

45

5. CINE ESTE FEDERAŢIA F.O.C?

FEDERAŢIA F.O.C este FEDERAŢIA FUNDAŢIILOR

ORGANIZATOARE DE CURSURI.

Ea a luat fiinţă prin H.J 1C/26.V2010 la iniţiativa mai multor Fundaţii de

profil din capitale de judeţ şi din Municipiul Bucureşti (C.I.F 27095622)

Sediul Central

Municipiul Alexandria, jud. Teleorman, Str.Dunării nr.372, et.2 ap.1-20, cod

140063 tel/fax 0347401061 e-mail federatia_foc@yahoo.com

Reprezentanţa Muntenia

Municipiul Bucureşti, Str.Cuza Vodă nr.147, parter, et.1-2, sector 4, cod 040283

tel 021-331.40.09.

Reprezentanţa Oltenia

Municipiul Craiova, Str.Calea Severinului, nr.1, et.3, cam 301-302, jud.Dolj cod

200188, tel 0251-595055

Sunt în curs de aderare şi alte fundaţii din capitale de judeţ precum şi înfiinţarea

de reprezentanţe în zone istorice (Moldova, Dobrogea, Banat, Ardeal, Maramureş)

şi în DIASPORĂ.

Direcţiile de acţiune şi dezvoltare sunt prezentate sintetic mai jos

95 CURSURI CONVENŢIONALE

83 CURSURI NECONVENŢIONALE

EVALUAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE

MANUALE, CĂRŢI, SUPORTURI DIDACTICE

(Se pot vedea la paginile 46-49)

EDITAREA ŞI DIFUZAREA UNEI PUBLICAŢII PROPRI (ZIAR VIRTUAL)

TURISM: -MEDICAL -EXTREM -CONSULTANŢĂ ÎN TURISM

IMPRESARIAT ARTISTIC, SPORTIV ŞI PLASARE FORŢĂ DE MUNCĂ

PROIECTE ŞI OPERAŢIUNI SPECIALE

Mai multe date despre FUNDAŢIA F.O.C găsiţi pe

site-ul www.federatiafoc.ro

46

Lista CURSURILOR NECONVENŢIONALE

Nr.

crt

Cuvântul cheie Titlul cursului

1. ACCIDENT Accidentele în casă

2. ACVARIU Ce trebuie să ştim despre un acvariu?

3. ALERGIA Cum ne dăm seama că suntem alergici?

4. ALIMENTAŢIA Alimentaţia sănătoasă

5. ANIMAL Animale de casă

6. ARTIZANAT Ghidul artizanului amator

7. BĂUTURA Băuturile de casă, barul casei

8. BEŢIA Alcoolul şi dezalcoolizarea

9. BIJUTERIA Bijuteriile la femeia modernă

10. BLANĂ Cum apreciem blănurile

11. BOALA Primele semne ale unei boli la om

12. BUCĂTĂRIA Reabilitarea bucătăriei, amplasarea mobilierului

13. BUGETUL Cum facem să ne ajungă banii?

14. CAFEAUA Preparate din cafea

15. CARNEA Preparate culinare din carne

16. CĂLCATUL Mai merită să călcăm rufele?

17. CIUPERCA Ciuperci proaspete din gospodăria noastră

18. CONFECŢIILE Croirea şi confecţionarea produselor textile

19. CONVERSAŢIA Conversaţia, artă sau antrenament?

20. CONSERVA Conservele de casă

21. COSMETICA Cosmetica în familie

22. CREATIVITATEA Dezvoltarea creativităţii la cercetători, proiectanţi şi

manageri

23. CROŞETAREA Să învăţăm să croşetăm

24. CURĂŢENIA Curăţenia casei

25. CURRICULUM

VITAE

C.V-ul şi interviul de angajare

26. DIETA Greutatea corporală şi slăbirea eficientă

27. DINŢII Dantura la om

28. DULCIURILE Dulciurile de casă

29. EDUCAŢIE Relaţia părinţi-copii la diferite vârste

30. ELEGANŢA Eleganţa la femei şi la bărbaţi

31. FAMILIA Familia modernă şi căsătoria

32. FARMACIE Farmacia în casă

33. FILATELIA Pasiunea filateliei

34. FRUCTELE Cura de fructe

35. FRUMUSEŢEA Operaţiile estetice

36. FUMATUL Cum să ne lăsăm de fumat?

37. GIMNASTICA Gimnastica în familie

38. GRĂDINA Grădina din balcon

39. IGIENA Igiena –o condiţie a reuşitei

40. INIMA Bolile cardiace

41. INVITAT Invitaţii noştri

47

ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C

42. INSECTA Insectele din gospodărie

43. ÎMBRĂCĂMINTEA Cum ne îmbrăcăm?

44. ÎNOTUL Înotul terapeutic şi recreativ

45. JOC Jocurile de familie

46. JURNAL Jurnalul intim

47. LEGUMELE Preparate din legume

48. LOCUINŢA Amenajarea locuinţei

49. LONGEVITATEA Cum procedăm ca să trăim cât mai mult?

50. LOTO Jocul de loto 6 din 49: de la hazard la ştiinţă

51. MAMA Mamă la prima experienţă

52. MASAJUL Masajul şi automasajul

53. MIEREA Din remediile apiterapiei populare

54. MIROSUL Îndepărtarea mirosurilor din gospodărie

55. MODA Capriciile modei

56. MUZICA Muzica ca terapie

57. OCHII Ochii şi vederea la om

58. ODIHNA Cum ne odihnim?

59. PASĂREA Păsări de colivie

60. PATA Reţete pentru scoaterea petelor

61. PĂRUL Ce facem ca să nu chelim?

62. PÂINEA Pâinea de casă şi preparatele din aluat

63. PERSONALITĂŢI Întâlnire cu o personalitate din România sau din

Diasporă

64. PEŞTE Peştele, materie primă în bucătăria de casă

65. PIELEA Pielea, oglinda sănătăţii

66. PIZZA Pizza preparată în casă

67. PLASTICUL Masele plastice în gospodărie

68. PLĂMÂNUL Plămânii şi respiraţia corectă la om

69. SALATA Secretul unei salate reuşite

70. SĂRBĂTOARE Sărbătorile creştine

71. SÂNGELE Sângele şi tensiunea arterială

72. SEX Potenţa la bărbaţi

73. SPĂLATUL Spălatul rufelor şi veselei în familie

74. STOMACUL Aparatul digestiv la om

75. TATA Tată la prima experienţă

76. TRICOTAJE Tricotarea în casă

77. TURISM Trasee turistice în România şi străinătate

78. URECHEA Aparatul auditiv la om

79 VIERME Viermii intestinali

80 VOPSITUL Vopsitul în gospodărie

48

Lista CURSURILOR CONVENŢIONALE

NR. DOMENIU NR.

CRT

CURSUL NIVEL CALIFICARE COD

NOMEN

CLATOR

NR. ORD. RNFFPA

1 AUTO

1 Mecanic auto CALIFICARE 7231.2.2 40/584/15.02.2007

2 Tinighigiu, Vopsitor Auto CALIFICARE 7213.2.2 40/586/15.02.2007

3 Electrician Electronist Auto CALIFICARE 7231.2.1 40/585/15.02.2007

4 Tehnician Electromecanic Auto CALIFICARE 3115.3.8 40/4356/27.09.2007

2

CONSTRUCŢII

1 Sudor CALIFICARE 7212.2.1 40/587/15.02.2007

2 Mozaicar, Faianţar CALIFICARE 7132.2.3 40/765/28.02.2007

3 Instalator Instalaţii Tehnico-

Sanitare şi de Gaze

CALIFICARE 7136.2.2 40/2205/11.05.2007

4 Dulgher, Tâmplar, Parchetar CALIFICARE 7124.2.1 40/583/15.02.2007

5 Zugrav, Ipsosar, Tapetar, Vopsitor CALIFICARE 7141.2.1 40/764/28.02.2007

6 Fierar Betonist, Montator

Prefabricate

CALIFICARE 7123.2.1 40/766/28.02.2007

7 Zidar, Pietrar, Tencuitor CALIFICARE 7122.2.1 40/582/15.02.2007

8 Confecţioner Geam Termoizolator CALIFICARE 7134.2.1 40/2206/11.05.2007

9 Tehnician în Construcţii şi Lucrări

Publice

CALIFICARE 3112.3.3 40/3755/24.07.2007

10 Maistru Construcţii Civile,

Industriale şi Agricole

PERFECŢIONARE 311201 40/9/15.01.2009

11 Asfaltator CALIFICARE 7129.1.2 40/5296/22.11.2007

12 Montator Pereţi şi Platforme din

Ghips Carton

CALIFICARE 7134.2.2 40/529/22.11.2007

13 Confecţioner Tâmplărie din

Aluminiu şi Mase Plastice

PERFECŢIONARE 713409 40/5847/14.12.2007

14 Operator Sudare Ţevi şi Fitinguri din

Polietilenăde Înaltă densitate

PERFECŢIONARE 823208 40/826/29.02.2008

15 Tinichigiu de Şantier SPECIALIZARE 721305 40/1928/24.04.2008

16 Izolator hidrofug SPECIALIZARE 713403 40/4724/30.09.2009

17 Zidar restaurator PERFECŢIONARE 712206 40/6066/19.12.2008

3

MECANIC

1 Stivuitorist SPECIALIZARE 833403 40/588/15.02.2007

2 Montator, Reglator, Depanator de

Ascensoare

CALIFICARE 7241.2.13 40/3178/02.11.2006

3 Lăcătuş Mecanic de Întreţinere şi

Reparaţii Universale

CALIFICARE 7214.2.3 40/5298/22.11.2007

4 Maşinist Utilaje Cale şi Terasamente CALIFICARE 8332.2.1 40/4357/27.09.2007

5 Maşinist la Maşini pentru

Terasamente (IFronIST)

SPECIALIZARE 833201 DJ345/16/67/29.01/2

010

6 Macaragiu CALIFICARE 8333.2.1 40/5967/18.12.2007

7 Mecanic utilaje şi instalaţii în

industrie

CALIFICARE 7233.2.5 40/2969/26.06.2008

4 ADMINISTRA

TIV

1 Inspector Resurse Umane PERFECŢIONARE 342304 40/769/28.02.2007

2 Manager Proiect SPECIALIZARE 241919 40/2208/11.05.2007

3 Asistent Manager PERFECŢIONARE 343103 40/780/20.02.2009

4 Agent Pază şi Ordine CALIFICARE 5169.1.1 40/2207/11.05.2007

5 Agent de Curăţenie CALIFICARE 5149.1.2 40/5966/18.12.2007

6 Secretară PERFECŢIONARE 411501 40/723/20.02.2008

5 EDUCAŢIE ŞI

FORMARE

PROFESIO-

NALĂ

1 Formator PERFECŢIONARE 541205 40/5848/14.12.2007

2 Evaluator de Competenţe

Profesionale

PERFECŢIONARE 241219 40/5849/14.12.2007

3 Formator de Formatori PERFECŢIONARE 241207 40/281/29.01.2008

4 Mediator şcolar PERFECŢIONARE 334010 40/3056/23.06.2009

6 ACTIVITĂŢI

FINANCIARE

1 Agent Imobiliar (Broker Imobiliar) PERFECŢIONARE 341301 40/5858/14.12.2007

49

ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C.

7

PROTECŢIA

MUNCII+ P.S.I.

1 Inspector de specialitate protecţia

muncii

PERFECŢIONARE 241204 40/770/28.02.2007

2 Cadru Tehnic cu Atribuţii în

domeniul P.S.I.

PERFECŢIONARE 315104 40/3179/02.11.2006

DJ355/16/66/29.01.2

010

3 Servant Pompier PERFECŢIONARE 516104 40/2147/28.07.2006

DJ357/16/148/19.

03.2010

4 Servant Pompier INIŢIERE 516104 40/2146/28.07.2006

DJ357/16/148/19.

03.2010

5 Inspector în domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă

PERFECŢIONARE 315219

6 Inspector protecţie civilă INIŢIERE 123903 DJ355/16/145/19.

03.2010

8

SERVICII-

INDUSTRIA

ALIMENTARĂ

1 Bucătar CALIFICARE 5122.2.1 40/767/28.02.2007

2 Ospătar ( Chelner), Vânzător, în

Unităţi de Alimentaţie

CALIFICARE 5123.2.1 40/768/28.02.2007

3 Cofetar, Patiser CALIFICARE 7412.2.1 40/3754/24.07.2007

4 Tehnician pentru Controlul

Produselor Alimentare

CALIFICARE 3162.3.6 40/5689/10.12.2007

5 Măcelar CALIFICARE 7411.1.2 40/282/29.01.2008

6 Barman PERFECŢIONARE 512301 40/825/29.02.2008

7 Lucrător la fabricarea conservelor

din legume şi fructe

CALIFICARE 8275.1.2 40/5286/12.11.2008

8 Frigotehnist SPECIALIZARE 723301 40/13/15.01.2009

9 Brutar CALIFICARE 7412.1.1 40/5287/12.11.2008

10

COMERŢ ŞI

SERVICII

1 Cizmar CALIFICARE 7442.2.2 40/2968/26.06.2008

2 Tehnician în industria pielăriei CALIFICARE 3161.3.5 40/6065/19.12.2008

3 Ajutor maistru croitor PERFECŢIONARE 743304 40/781/20.02.2009

4 Croitor îmbrăcăminte după comandă CALIFICARE 7433.2.1 40/10/15.01.2009

5 Tâmplar mobilă CALIFICARE 7422.2.3 40/12/15.01.2009

6 Operator universal, spălător textile şi

curăţitor chimic

CALIFICARE 8264.1.3 40/3702/30.07.2008

11 SĂNĂTATE,

IGIENĂ,

SERVICII

SOCIALE

1 Maseur SPECIALIZARE 322602 40/1238/20.03.2008

2 Asistent social nivel mediu PERFECŢIONARE 346001 40/16/15.01.2009

3 Infirmier PERFECŢIONARE 513204 40/724/20.02.2008

4 Baby Sitter CALIFICARE 513302 DJ383/16/160/02.

04.2010

12 MEDIU 1 Tehnician ecolog şi protecţia calităţii

mediului

CALIFICARE 3211.3.1 40/11.15.01.2009

13 ELECTROTEH-

NICĂ,

AUTOMATICĂ,

ELECTronI-CĂ

1 Electrician Exploatare Medie şi Joasă

Tensiune

CALIFICARE 7245.2.6 40/824/29.02.2008

DJ346/16/65/22.01.2

010

14 INSTALAŢII

DE

PRODUCERE A

ENERGIEI

TERMICE

1 Fochist Cazane de Apă Caldă şi

Cazane de Abur de Joasă Presiune

PERFECŢIONARE 816106 40/1530/09.04.2008

15 TEHNOLOGIA

INFORMAŢIEI,

COMUNICA-

ŢII, POŞTĂ

1 Operator calculator electronic şi

reţele

PERFECŢIONARE 312201 40/15/15.01.2009

AUTORI

DOBRONĂUŢEANU DAVID

OVIDIU BOGDAN

• Jurist • Analist-

• Economist programator

• Doctorant, Lector • Specialist I.T.

Universitar • Director la

• Preşedinte al FEDERAŢIA

FEDERAŢIEI F.O.C. F.O.C

CONSULTANŢI ŞTIINŢIFICI

ORIŢĂ COTOR

FLORIN CORNEL

• Matematician • Doctor Psiholog

• Economist • Decan al Fac. de

• Cadru didactic ataşat Psihologie- Univ.

la două Universităţi EUROPA ECOR

( catedra Matematici • • Specializat în

aplicate în Economie) CREATIVITATE

MARINEAC

VLADIMIR

• Inginer

• Absolvent al cursului

de parapsihologie

organizat de

Djuna Davitashvili,

Președinta Academiei

de Științe Alternative

• Reprezentant al

FEDERAŢIEI F.O.C.

în Republica Moldova

DICĂ

MARIAN

• Economist

• Specialist I.T.

• Formator de

Formatori

• Evaluator de

Competențe

• Director la

FEDERAŢIA

F.O.C.