... c_~---

,

"t~-< '

s.

. i

1

:"

,

1,1

\1

S.N. LAZAREV

'K"-RMASA-':'J ARl'vI0.NXA DINTR

I

r''"

.

.

1

. (:'111,"11 1111""".1_:;-::,

.,~'.

"

..,

.."

,', ..

"",~'i:'.o~\",:;.i''''Oii~.'

,~

....

'"

::'i.

S.N LAZAREV

KARMA ilSAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I

" DESTIN" "

Traducere. prefata ~i note:'

Hie J;>anilov

1t

,.

: ~mlll'III~I~ B.~:~~~~ASI

~MOLDOVA

1

\

il

. ,

"

,l,

..! ..

.

1~.,~

.j

JI

, )

/1 1f

~I;t

.

~o'..;..

~..

,.cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur,,5u~or de spusca el a pacatuit ntr-o vlatii trecutii '~i ca acum,1.trebuie sa plateasca. nsa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor~" cmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor.Jcmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile..,cmpurilor se transmit de la piirin~ la copii.,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii:: informatiei congenitale. Cnd corectam deformatiile cmpului'; mamei,' copilul se nsahato~ea viiznd cu ochii. Am nteles cat de'~. mult depindesnatatea copilului de comportamentul mamei n5 .~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura'l puternica, nutrita n timpul sarcinii, de regula constitule motivul/i'traumatismului copilul\ji sau al mbolnavirii organelor dispuse nr' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0,supilrare puternica a mamei.l face pe copil sa fie supilracios.;:1)Faptele marnei determina soarta ~i snatatea viitorului om. Liniei~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai trziu arn ntelesca':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt n egaliii'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie*, completa a comportamentului lor ~i al strmo~ilor lor. Aceastii. ,

informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului,caracterului ~ispiritului acestuia.

Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret,confirma unitatea lurnii nconjuratoare a naturii vii "inevii, aorganismelor inferioare ~isuperioare.

.

TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna~itot ce se pi)trecea n jur confirma aceastii unitate.

Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cumdeasupra bancurilor de nisip se nvrto~eau pe~ti~bri miiruntisiirind n crduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor,alunecnd p suprafata apei sprijiniti n vrfurile coditelor. La felse pot nver~una copiii diferitelor fiinte necunoscute noua ~inentelese de n61., .

Odatii, cnd eram la pescuit am avut ocazia sa observ unpe~te "sinucig~". Apropiindu-m de mal am viizut un pe~te nuprea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun n apa nsa

~.:V

..

".,o;~: .".,..."_.",, ~

~,.,

'7 ", ",,"-'

211

el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adneul raului. DupaeatevCnd,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meut mi/ade el ~iI-ampuslntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva lnpiliure, cat mai departe de oamni. $arpele nu era prea mare,avea pielea albicioasii i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos.El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne denviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .epericulos, II atingeam din cnd ln cnd cu mana. El a ramas multtimp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla acapului,a mu~catpunga ia gaurit-o. .

. Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe decarare i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mite'Incet tarandu-se spre nite pietre iar eu, n joaca, am lnceput sa-Itin ~e coada. El i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator,IIteptandsa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin i, dintr-o dat,cu viteza fulgerului, arpele s-a riisucit i capul sau a apiirut lngamana mea. Ma privea tara sa mamute, dar avertizndu-ma.

Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand pestecateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care erafigurata' cunotin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov,originara din Mun!ii Kaukaz i a carei mucatura veninoasa estemortala. ~

Unul din primele cazuri cand am reuit sa modific nu numalstarea fizica.a omului ci i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0fat iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna

.;..

2'1

,/-i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fosturmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa deceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea i dadea seama ca nutrebuia sa fie atllljatii de el, nsa acest atllljament exista i pur isimplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste.Fata a meut unotinta cu alti tineri n speranta ca i va placea

, vreunul din ei. nsa, nimic!..Am nceput sa analizezdaca.ea arevreo vina.

Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie.0 ruda. Chiarbunica ei. . . .

.

Spre marea mea uimire, fata tia desprt; ce-i vorba. jn tineretebunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul,

, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea i din omul iubit iar,

nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse\bunica, Dupa discutia cu bunica i c:on~ientizarea de catre

"aceasta a faptului ca i-a omorat dragostea, ca a ncaJcat legile;supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta

} metod,a se poate nu numai vindeca. ci i ajuta sufletele oamenilor,,

destinele lor.

'0

Cel care cunoate cat de cat literatura ezoterica sau filosofia:.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza\Universul. Eu am ncereat nu 0 data sa le depistez n bibliografie"insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse n totalitate,':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtempe toate...~" Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre

nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit n .viata. piimnteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea"

.iubiriidin noi fiine,ln cele mai variate forme. Toatecelelaltepacate sunt secundare i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de

.

.natUra,de oameni... .,Urmatoarea ntiimplare mi-a ntiirit convingerea ca

diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor.Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din cnd n cnd, avea nitemomente cumplite de erizii cnd simtea eu acuitate imboldul de ase defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabil de

\~

1,

3,0

a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat,tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au nceput sa se repete dlllce n ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~icava avea un s~it tragic. Investigatiilemele au .scos la iveala '.

. faptul ca cea care.ndilc!iSelegile fuseSemarna femeii.Marna a .fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea ~ibateajoc.iprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde deea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';

. CuviJ;ltele,'gndurile ~i faptele ei au creat un prograrn de)'~

.

-

.

- . omucidere care s-a ntors ca unbumerang Iisa nu asupra ei, ciasupra.fiiqei.

ntoarcerea prognimelor negative uneori se produce nt-un .ritm lent ~ nu ntotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupracopiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~imarna ~i dupaco~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aUncetat.Am nteles cat destrnsii este legatura dintre moralitatea.

. pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,p.sihicul.~. soartanoastta.' .

Fiecare . noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea ladescope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu I nu me scaeUm sistemzilautaregliirii dimpurilar. '.,

Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiuneinverS~a Universului, Esenta lui consta n aceea caorice fapta aomului, buna sau rea, se rentoarce la acesta n virtutea unitatiicnipului informativ al Universului. ,( . '

.Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriispltite iar celerele se. pedepsesc nsa, cu toate acestea, n lumea ce nenconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad.Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data depreafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te ntotdeauna raul,dar cum acest lucru se' ntmpla 'cu ntiirziere, omul pna laprimirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui.Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onariim~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediulstructurilor cmpurilor.,

~

1 -

,

"

\1i

"."

.. ,

"":,,:..!.":':'~ .w:.:~.,=

.':" "

..

311 .

MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-afostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pecI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe carema suparam. .

,

Sperarn c voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi lnregula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa madebarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0probl:m_acu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei

'~

ce~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine,

' oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel cese supara. ,

'Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele'tragediei tiirii noastre. Omul cu karma purificata sau Inchisa estestrnslegat

~~

divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotrivasa actlOneaza lmpotnva UmversulUl.

Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!ac ataciiln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te 'nn-ea~J s\Jcietate~

'

De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin'a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia s urmezer\m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a pltit cu

, millOanede"Vieppentru Inclcarea legilor suprem ale eticii..

Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~itoate pacatele ~I nenoroClrile societtii se p1istreaz lnsub:on~tJentul omului, ln karma acestuia. . ,

4nca Il"arn apucat, sa uitm cuvintele unui cntec fimesf.. Safiarb-n inimi rzvratirea"... Iata ca acest cntec contine 'din

, , ,

punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientatImpotriva viitorului ~i a Universului,

'

,

. \Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu

explic ca enureza .este doar vrful aisbergului. De regula enurezaapare ca urmare a faptului c marna copilului ~i-a reprimatdragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica

.

~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i sedeformeaza'" structura cmpului la nivelul primei ceakrel Caurmare, la copll poate aparea nu doar

-

enureza ci ~i tulburiiri ~i

}

33

l,.\

, .~problemeln viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat alintreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva'dect sa ucida 0 iubire. Necunoscnd acest lucru, mamele se'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta

'

'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa rmne programul de,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, ntrucat sistemul de blocare al'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii\.mult mai mari comparativ cu marna sa..' '

":!~

'f~

0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuznd 0,stare proasta a snatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel deJmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0

;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu aputut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa

; comunicarea cu bolnava. Cercetnd cauza, arn viizut ca era vorbade un "deochi invers" ~icare ntr.adevar nu poate fi eliminat prin

'descntecele popul/jre.,

'

- I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicateu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste.Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-antors Impotriva

. dumneavoastra ~i v.a deformat cmpu!. Cum se simte colegadumneavoastra? .

- E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!.- ~i ln cmpul ei ~in cel al copilului este prezent prograrnul

raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav ntruct,el este mai putin imun dect marna sa. Dumneavoastfa sunte~vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii?

-'-- Da, un fiu.I-am investigat cmpul fiului pacientei mele ~i am constatat

acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei dea face rau.

'

,

~,

1

:1

ceakra tc'tlkra) n sanSl:rita = eere dise: n yoga prin akra suntdescmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. '

~u'C":''';;~'~i",~~_,...:.....:,-'.

'34

.;:...

"

)

. Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce .

facem, ne ruiniim pe noi n~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cucare intriim zilnic n contact. .

Cnd ma aflam nca. la nceputul activitiitii de cercetare' a /,structurilor k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau.

' ,

- .Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra ~i 'nca foarte puternic. ' '- Este exclus, mi-a raspuns femei;l. mi iubesc foartenl1,!lt,\1

sotul ~inu pot sa-i dorescraul.";:~,Eu am mSlstat.

'r~'- I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~

dorintade ai se ntmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o n urmacu~+cinci zile, seara.'

,

,

\*.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc rul; daca el .a ntrziat vreo, }I

doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita? i'Atunciam nteles. .'1; .

- Ce ati simtit?- Ma obseda 0 tmpenie:- $titi ce, se ntmpla? Cnd va gnditi ca sepoate intmpla

ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu ct.vi lereprezentati ntr-un mod mai real, cu attmai mare e raul pecare-l provocati.

.

Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un ,nalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una dinlegile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu

,

gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu.

abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile.pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la 'c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditieesentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, celmai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia n jurulnostru, cnd cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar nnoi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc nlipsa de ntt;legere a lumii, n ,Iipsa de ntelegere a tot ce sentmpla, I:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinareanoastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1

35, [n ,permanenta sunt consecinte ale imperfeqiunii noastre

spirituale. Eforturile ndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,, nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se

'.

manif~ta n prezent ~i pe care prea putini 0 pun n legatura cutoate nenorocirile noastre. '

Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva n cercetirrile pecare le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~imi~a spus ca are ni~te

, complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen, nebulos'. Toti cei care au ncercat s-o ajute, aveau parte de': neplaceri, necazuri sau se mbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta\ care se ocupa de bioenergie ~i

~J>;;

36-

"Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca 'omul care a acponatasupra femeii era el nsu~inevinovat. Cauza ;

.principalii a ceea ce se ntmpla cu femela era cuprinsa 1n karmaacesteia. Bunica femeii, n anii sai de tinerete, a iubit un om nsa,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului adus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~inepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a

:mbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformareadestinului, tulburari psihice. Renun!nd la contralovitura)

.~. bioenergeticaeu amob!inuto vict>rieasupramea nsumipentru,'

. ca n acea situa!ie complexa cnd sim!eam imboldul de a iraspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !,ma stapnesc. A fost 0 victorie n urma careia am nteles 0 data: :pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa

, raspund tot prin violen!a. Studiind mai n detahu principiilesistemului autoreglarii cmpurilor bioenergetice, am vazut la cepoate duce folosirea, n aparen!ii justiIlcata, a metodelor violenteila nivelulcmpurilor.

.

Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile. Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez'

cu pumnul. Aceasta IIUnseamna nsa ca pot face acela~i lucru ~ila nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. n cazulloviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. ncazul loviturii bioenergetice, ntruct omul este, la nivelulbiocmpurilor, ntr-o conexiune directa cu toate rudele sale cucopiii sai, lovitura traverseaZa ntregul lan! al rudeniei.. $i: carecu~ vine pedeapsa mpotriva agresorului ~ia famihei acestuia.

Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentarebioenergetica a omuluili cere acestuia 0 aten~e mai marefata deac!iunile, gndurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostitanici 0 fraza categoricapna cnd aceasta nu ebine cntarit1ideoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am nteles de ce sespune n Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este ~ pll'lIlIl rndvor,bade.!inerea n fru a propriilor posibilit1i!ibioenergetice

. De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metodede influentar~ inclusiv violen!a? Meditnd asupra acestui lucruam n!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei

~

~(:i:$

'6),','"

~.

"

37

vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transfernd toate,deformatiile de pe un anumit sector asupra ntregului. Procedndastfel ei nu fac.altceva dect sa "amne" bolile. Spre

fi'

38

sW"ea ~ fizK!~,~sufleteasc \n momentul tratlunentului, ..destarea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a ,.

,grqeIilor comisede acesta: , .', 'tj.

Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de"~t()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdc, ades~ri \mi il)~eamdinsrit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior,anahznd ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip ..

substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de .a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei:

;,. hrana

"

i1U'\n zilele de COJ:lSu,

ltatie ~i tratament. nu mananc abSOI~,

t

,

.

,

."

'

,

'

,,

.

,

:

~,

1

, "mm!c. . ,'".

Pasionat dl) diagnostica, de' evidimtierea un or noi (\j'posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar n munca l

40

. - Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului;decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. ',.Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute

.

~

cincizect Aceastanseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu nsa,.

ispiritul, adica am ncii!cat principiul cel mai important -vindecarea prin intermediul ntelegerii. .

Acum mi rememorez cum am fost nainte de ntlnirea cuacea femeie i dupa. .La nivelul cmpului mi s-a nnegrit total l '

,. pliirnanulstang, ficatulipartea inferioaraa abdomenului.. " .

.

.

- Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reuit sa va expli(tnotivele bolii dumneavoastra.

. .

- $i ce yeti face acum? \.

- Am sa ncerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{ivoi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1'

n acel moment am nteles ce greealii am Jacut n diseutia \:u'3.

. .

. '. -.N

femela,'

...:K

. - Eu trebuia sa va aduc la cunotinta intreaga informati~

42

energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada. graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta

trebui.e. s-o. ia de' undeva. Aceasta constituie premisa i.vampmsmulul. Printipala .eroare a acestui comportament constan faptul ca omul nuasociaz energia CJl spiritualitatea ci 0disociaza.Cand nutrim dragoste fatade Univers, noi primim 0u~~ cant.Ita.tede.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale

'.;blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~..~

p~ntro a pnml suficI.ent.ii.etiergie, acest mod de ntlegere trebuie, J. sa constItule un pnnclplU de conduita n viala. De ndat cefi1

ncepem sa ne gl1dimla energie separa!, disociind aceast Jinopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~

.

coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplnd' de en~rgie;!'doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.!pnme~te pnn mtennediul unor simtminte superioare i vindec:Ptrupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:(onentarea spre energla bruta duce la deformri ale structurilof,:e;spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. : ,:

. ~

.'mi .amintesc de un ait caz. Un tanar a fost nvatat sasei1ncarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"n:::

.

cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I nvatase. Rezul~tui'!: ',a fost deplorabil: au nceput defof/!1rile structurilot sal'e'spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul n care ~i exercita.acest proced,eu i9fluenta asupra omului n unna cu 2000 ,de ani.Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte nalti. Prin urmare',",',

"..

'.'mamte .vreme, acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale, nsa~a cumn~ poti fi n doua locuri n acel~i timp, tot a~anu te pop

. folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\numai omul, .ci' ~i lumea care-l nconjoara. Metodele fizice deperfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam nmod obligatoriuspre mbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0categone nelineara ~i, daca s-a modificat ntr-atat v,iteza tuturor

.proceselor, nseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUcturaenergetlca

~

lu~ii nconjuratoare.lar noi ne comportamde parcanu s-ar fi mtamplat mmlc n lume diutnd sprijin n vechilemetode ~icuno~tinte. .

"

43

Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei detestare, cu att n~legeam cu mai multa claritate complexitatea

.

acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mise parea la nceputul activittJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-inveti clim sa lucreze. Metoda este ntr-atatk strns legata demoralitate, de etica, de parametri spirituali, ncat impune omuluini~te privatuni uri~e, pe care doar putJni sunt n stare sa lesuporte. ., n coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu.prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la .pacientul meu,trebuie' mai nti sa le elimin de la mine. De aceeanainte de itceperea tratamentului ma verifie ntotdeauna sa vaddaca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul uneirugaciuni mi purifie ~i mi nchid karma. Dupa cateva luni deconsultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~iun post sever. Dar nici

.

acest luctu nu e suficient. Pentru avindeca n mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i, . nicipacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocat,nchisa, .ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'avindecatorilor de astzi.' Karma nu se poate nchide cu ajutoruldiplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare aspiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamnt".Acest lucn}:i este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarniom ~in special n ultimul timp.

ntr-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iarpeste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata,dureri de cap.. ,

- V-atJ suparat pe sot aseara, n jurul orei ~apte? '- Da, ,n cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina.

Eu am reactionat normal n acel moment nsa seara i-am spus totce mi-a venit la gura. .

- iI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Ct timp campulnu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzicecu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. n momentulcontactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor

'...~.

4./','j

. cmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice !contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lortcare treb~ie. sa-ti .aduca ntotdeauna pliicerea, ci un' proces~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar.

Vreau sa povestesc 0 ntmplare interesanta care are unraport direct cusltuatia actualadin lume. .

.:-- n mine a saI~luit ntotdeauna 0 mare atractie pentru

'.DIVIn ~I, daca ma ndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii.~.doua ori era ct pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .'

negarea Divinului ~i pedeapsa era att de ~videnta inct ea nuputea .fi explicat~ printr-un lant ntreg de concidente. Eram,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu. ' '. .

.

- Ai dreptate, i-am rspuns eu. ti pot explica n amanuntslstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus euconlocutorului rneu. .,

. .

Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml'nseamna ca elnsu~i este vrt n fiecare mecanism de c'easomic.Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nunsearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista unmecanism 'uimitor al autoregliirii cmpurilor. .Ceea ce oameniiatribuie adeseori domeniului misticului, poate fi n fond analizat,

Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit,de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program deamhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fostfoarte des bolnav. Te-al nscut n aceste conditii fiindca n vietiletrecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecnddupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe detrait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente!nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a'

.mdreptat pe calea cea dreaptii n timp ce con~tiinta urma un aItprogram. De ~data ce piirseai calea salvatoare,' ti se naruiaustructunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit"Tu il parseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelulcon~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat ntr-o ncaierareera gata sa mo~i ntr-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui

1"

A~{

"r 1.

45

ca programele de negare n-au trecut ~i n subcon~tient Astainseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse.Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fitrecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiiriistructurilordestinului fie printr-o boala incurabila; fie printr-uritraumatism cu chinuri ingrozitoare.

.

De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurilespirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'.

Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suportaChinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernreapunctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi.Acest proces natural are loc in mod automat Omul care sechinuie devine mai spiritualizat '.

Investigarea., mecanismelor d transmisie a informatieicampurilor mi da dreptul sa afirm .ca ntreaga omenire se afla

.

acum ntr-o situatie. asemanatoare celei. descrise mai sus. ~i fatade omen

,

ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. .Am cercetat karma omenirii. "-drept ca intrarea n aceasta

este un lucru extrem de periculos. Principala ncaIcare a legilorpe care 0 comite omenirea 0 constituie ndepiirtarea de Divin(inceputa nca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un

. pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ncaIcare este prezenta in cmpul. fiecarui om care traie~te acum pe pmant

. Karina "societatii socialiste" contine, pe lnga toate aCestea,cateva pachete de programe negative: programul de anihilare aoamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternicfata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lusla sfr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf'fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermcfata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in taranoastra. .

Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza acesteprograme ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinitfabricile ~i uzinele pana cnd nu yom platl aceste programe pnnchinuri ~i suferi1~te.

'.

'

..'

lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~lvrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pna la filosofia

-Ifi

"

"

.. i .IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei Universului stauprocesele informationale.

"La neput a fu~t Cuvntul".Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere,

putea apiirea prin det~area dintr-un ncejJUtUnic, care a existatdintotdeauna ~i pe care noi I numim Dumnezeu, a douacomponente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. nfiecare din ele componentil contrarie se gase~te n stare latenta.

. Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lorpermanentiidintr-una ntr-alta. Cmpul t!nde sa devina materi,

>iarmateria sa devina camp.' '. \ .. .

Acumularea conexiunilor energetice n materie este 0manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale n ceainformationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~teriidensitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unororganizari mai complexe. .

. Daca lum, de pilda, sistemul solar, constatm ca telul .existentei acestuia l constituie crearea unor demente tot' maicomplexe n Soare, crearea unor conexiuni informative complexe'pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unorstructuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua'.treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exStenteioricaruisistem solar il constituie createa Vietii.n interiorul sau. Ceea cenoi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~iamateriei. . .

La atingerea unei anumite densitati materia ~e transforma n"

.,

inforglatie.Unicitatea(starea materiei coocentrata cndva iltr-unpunct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale cmpului suntreprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. depunct. Punctul tinde sa se transforme n infinit iar infinitul sadevina punct. n. fiecare punct al cmpului Uni~ersului ekista 0informatie hitenta n legatura cu ntreg universul. Cu alte cuvinte,punctul este un infinit latent iar infinitul - unpunct latent. Existadoua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant -

.Laplace, acestea au aprut ca urmare a condensarii niaterieiinterstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian,

.

sustine ca ste+ele au aprut din "gaurile negre". Instabilitateacomportamentulj tinerelor stele, putemicile procese eruptive

;1

'.,: 47

care au loc ntr-n~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei:ar atesta 'existenta n acestea a protomateriei. ln lumma acestelconceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~epoate fi privit ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel mmaterie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn

.

negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a douanceputuri: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care auloc' n adancu\ stelelor ~i n organismul VlusuntldentJce. Suntprocesele de trecere a energiei ~ sub~t~nta ~l .umvers.Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC,material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I alcmpurilor, .diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:~i unitatea tot mai mare la nivelul cmpunlor. Intr-o anumJt~etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnaladispar diterentele ~incepe 0 noua etapa de dezvoltare..

Exista 0 contradictie. Universul rmne punet la nivelul fixaIcmpalui ~in acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta:un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!.sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~.

Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, macel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~lobiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespundastrict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor douafenomene contrarii 0 reprezint existenta unUi al trellea elementcare asigura existenta latenta- a unui contrariu n c~l1il~t. Acest

. roi ! ndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, caredetermina dezvoltareaUniversului.

.

Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!..Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !ncre~tinism, notiunea de Sf'ant Treime (Dumnezeu Tatal,Dumnezeu Fiul, SfntuIDuh).

Orice obiect n dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltariiUniversului.' Rmnnd absolut unitar la acest nivel al cmpului,1

1,1i:l'1

il

48

el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizicest~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze0

.

mal~ rezJst~nta. n, cazul disocierii fizice. Este evidentapnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j lupteicQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana dinSine contrariuJ sau pentru ca lIlsau ~i ~reprezinta unorgan~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.ntr-o perrnanentaconex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale.Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibilenum~ pnntr -0 onentare c.atre procesele inf"!1ationale primareale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.maextenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutuise rea1izeazapnn forma lar forma genereaza conf,inutul.

La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canleoscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale~Icele fizu::e,Intrucat VlataomulUieste 0 reflectare n miniatura a

' Uni~ersului, procesele trecerii informatiei n substanta au loc inVlatamult maI rapit! dect Dunivers. Un obiect viu se deoseb~tepnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei nsubstanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i alVltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi aobiectului viu,..

III.1 :,

49

j

. .,

Cu ct este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al.

.rdensitiitii informap.ei, cu.att mai muit se det~eaza organismul de1:hunea Dconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea

con~tiintei ~ia', personalitf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a demediul inconjurator este posibil doar n' condif,iile cr~teriiSimbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea'ce .Ddeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i reprezintiicivilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala i1ceput respingecultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se Dtoarce la ea ca un Jiuratii~itor pentru a repeta acest proces la un nivel superior ~i cu 0aJDplittidinemai mare. Daca ntoarcerea la cultura se realizeaza laUn nivel necorespunztor, acest lucru duee la distrugereaciviliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitiaj civilizatiei. ,

"

n 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i lupteicontranilor ar constitui-o mpacarea acestora rara 0 'distrugerereciproc. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0constituie .viteza trecerii lor dintr-unul ntr-altul. Deosebireaesentiala a materiei vii fata de materia nevie stii n viteza detrecere a contrariilor unul n celJalt. Prin urmare scopul viepi

, e~te intensmcarea revelani spiritului n materie pe seaJDa cre~terijvitezei acestei tranzitii. .

'

Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatieiexista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendululuidinspre centru spre stnga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarjipot coexista f'

50

pentru.

~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, n plan.'generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul'tinde s~ emane dm sine c~va opus lui n plan fizic.~i sa creasc,unitate1\ n planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului.Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~.acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati prinuitit8t~.spirituala. Viata pe pamnt este oconfirmare a procesptui,realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1

~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut peP.~nf s-~Idezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpa den~i'~. speCi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul cmpurilor cre~W!

gra!lul debnitate. Viata pe Pamnt nU numai.q a aparut ca unJ~erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tCeste dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'"corespondentei . dintre. comportafilntul Partu ~i interesele'r!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. .verigi,cu att mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru,Daca legatura- cueentrul ntrzie ~i' cre~te auton6mia verigilor;sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsireaverigilor care ~trel'\lPunitatea sistemului,.

CompmtamntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilorinformationaJe ale ntreguJui. organism.. .Dada. .nsa.comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectului diferii

. de'programul iristaIat n. cmpuj informationa1' alsisteh1Ului,atun~i campul sistemului reactioneazli atacnd cialpul obiect:ului.Are loc det'ormarea cmpurilor, obiectului cu inttbducerea unorprograme de distrugere, adidi ntoarcerea la starea ini~a. Unasemenea obiect poate fi att un organism individul\i,ct ~i ungrup care ncaIca legile unitaiii. Vorbind n termeni medicali -slinatatea spiritului determina sanatatea corpului. .1 Cmpul informational este primordial n r~ort cu corpul ~iidetermina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmarese poate spune ca prinCpalacondifie a slinitiitiifiZice0 constituie

'

.

cuno~erea >ojjirespectarea legilor cmpului informational alUniversului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei,

~,

51

Acum viteza tuturor proceselor pe Plimnt a crescut ntr-att;nct reclama 0 nentarziata adaptare fizica. Biogenosfera. seschimba cu rapiditate. .

.

. ntruct procesele infurrnationale n Univers sunt prim,ordialen raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate nprimul rand de influentarea structurilor informationale, spiritualeale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului,practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii salutacu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care lepromit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gatauitand de faptul c principala conditie pentru rena~tere este 0mund! istovitoare a carei esenta i este cunoscutii omenirii din

. cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a ntelege lumeanconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveauncomportament corespunzator acesior legi. .

Nivelul energetic al oamenilor n ultimii ani a crescut enorm.Ceea ce nainte se realiza n decursul mai multor a!1i,aeum poatefi reallzat n cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acumcresc, de plda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza n carlingaunui avion. Daca nsa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unuibiciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia i va fi greu sa fructificeavantajul ce i s-a oferit. .

Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului careare acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie'sa se deosebeasca chiar ~imai mult. .

Cercetrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~jnevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala cichiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative.cresc n progresie geometrica n cazul uner aptitudinibioenergetice ridicate ale omuluL Influentainformational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fifoarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uriprogram de distrugere a tuturor rudelor ~ copiilor sai: Intrucatfunctioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa serelnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatireapsihologica il omului rlimane mult n IJrma 'posibilitiitilor saleenergetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,

52

ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni'arat peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante

" .psihoJogia omului.de azi ~ realitatile lumii care-l mconj. , .Psiholgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar)..acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/'p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~'mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i,

. ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.;notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)

.~dificil~ide durat~ al cautrilori se prefera retetele de-a gata cu:; .

.. maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea

dezvoltiiri.~\oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de baza:.,.

. - c01l4tIentIzar.ea,mvestIgarea lumii m momentul curent,"~reare are !oe prin negarea 'mediuJui nconjurator, a dependentei'~omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta; . ,,!~.

,

-evidentierealegiJor dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,Jcomportamental in concordantii cu aceste Jegi; .:' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior.

Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i ,mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au pututcon~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care,pipiiau un eiefant mcercnd sa-~ magineze cear putea fi. Acumolnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in toata unitatea sa.

n prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare.Exista orientiiri doar catre prima treapta .

'acumuJarea.itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare aci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte.Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11douaorientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, alecomportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite.0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice,Tacandabstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia~ivrajitoria.

.

0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. nceputprin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales,dinmomentur n care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'

"

-,

j/.

54.

'ii,!if

'"l"'"''iWJrjtJl

trebuie acordat.

~

a \,','{Cosmosul este f

prin cultura, Prioritatea, n sistemul de valori,sanctittii ~ nu

.pragmatismului deoartceprimordial iar civilizatia estesecundara,, ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai 'vraJltQnlor, Conforrn legendelor, n vechime oamenii ar fi avutun al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe calesupranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai trziu ce] de-al,treilea ochi sea nchis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca elesunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este

;~ inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificareayuno$tintelor piirea a nu fi legata n mod direct de etica, ntr-oanumit etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas att de nurma fata de posibilitiiti, nct acest lucru a nceput sa ameni~teexistenta civilizati.ei,de aceea nchiderea celui de-al treilea ochi' aconstituit salvarea, " '

Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatiesprituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~imorahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.latrepte necesita cheltuirea a95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$terezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa faptpentrl.lcare sfiir$escprin a se degenera.

, Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: lanceputare lac un proces fo!jrte ndelufgat de acumulare a'cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor,

Pentru a supravie!Ui n momentul prez~nt, a~um)Jlareainfrmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sase diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $isavantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devinacapitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii

,

problernii n .domeniul bioenergiei, ncerciirile de utilizare ametodelor magiei sau ale vrajitoriei n scopuri personalemeschme se lovesc de cele mai nalte legi ale Universului,Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu ntotdeauna vizibildeoarece urmiirile apar ncetul cu'ncetul $i nu ntotdeauna 0101.11face legatura ntre cauza ~i efect. Fata care i face farmeceiubitului nici nu banuie~te faptul cii ea distruge psihicul, soarta ~ifizicul viitorilor siii copii,

,

.

55

. Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezintcultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte n scopuri strictpersonale, Verigile sistemului nu mai actioneaza n concordantiicu interesele ntregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a

; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllce tradi!iin domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana

.cnd, flcele din urrnii, au disparut.

La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$tesisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $idezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza !1directiasalviirii lumii, n!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i aresponsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau

, religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu,

piirintiisai ~icu toti cei dragi lui, sii fie con~tientde riispundereape care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismenteindirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii suntdate nBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale cmpurilorcarl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit,duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $ipersonalitatiiomului, '

, Religiile mondiale !IIi fost preocupate de 'piistrarea aestor"structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i adu~manilor are un' sens profund din punctul de vedere albioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui aitom $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\cmpului dinsubcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legileautoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unorgrave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat peparcursul mul(or secole prin poruncile religiolSe de iubire' $ibinefaeere care i~au piistrat siiniitatea att lui ct $i copiilor lui,asigurndu-se n fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglariicmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magieputea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplaticu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale, ,numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile'Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine

",

,.,"

,

\-;;

'. ,"'","1' -' . ,,\IJ;~. structlirilor etice;;ut.. .'?S" .,\fI}\"Mdeau.Cum n~&

"

~;,..", " .

..44!CU e:"~im1it'ri\allent ca acutii/~mUI}i.a~r. .:\!it;tnagic~t;~'este Unfapt norm~:~lmt !. ","'J'",,' ,

':..:'.'::-:,',':f~rt.: '>:':;~-'-')~\~i:'.~- .

t\

~

.

$.

,.

" ..psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan

~.aubCo~tient orientndu-se ,dUre efectui eXterior, rezolvnd!tdesea nite problemepractice, Acest IUCfuse ntmpUipefondul ,unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient,care sunt legile care il8uv!lfJleaza, '

..

:ercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadisubco~tientul~i biocmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ceinfIuen~ a~ttucturilorbiocmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f'a

. subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare:~ fizio)i;lgica ~ psihici,c.Pe cercetltorii . practicieni i intereseaza

, f

CAPITOLUL II

l

~-.

StrUCtm'l! informaponalihtabilli, numitli DM

.

Cu destul de pup; timp n unna ' , .','

mal discuta aprins daca termenuLde ~.cercun,l,e medlc~e IDcacreat 0 noua armat de

,

~ latan/10C~p este.~egInm~is-a,

~mp?nerii acestuia,'

,"ar

",pnntre a~~f,Jy ferve?ti ai'Astzi e greu sa gs~ti oamen' - '

densul corp fizic al omuluieste '1c~e sa nu cuno~c faptul ca

,

". ",I1tCODJurat de stratuf e " "1DI0rmanv-ener getic l'nVlZ' l' biJ '., '

unU!camp,

'

pentru cel m8.1 1

- :":0':);.I*~'i/;j'

.

,\~.

~.

,

,'1. ,!~

pot sau nu sa iricep tratamentul ~i,daca'mi se interzice, nseamntrca n cmpul meu exista tulburiiri asemnatoare celora cu caF~}

. .

-

.

. 'qtrebUte sa ma lupt. Pna cnd eu nu le elimindin cmpul propriu;'iiiniJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'ypot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\: ,

,muta ncmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~,isp~im karma pacientuiui meu. ;~,

, Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce n. \

, Vlatanoastrapamnteascaeste un lucruirealizabilde aceea e att

''''

de importantastiizia doua cale -calea cunoa~terii,care permite '. ntotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilittilor tratanientuluilui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui,contact incorect cu 'Structufile cmpului. ,

.

Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nunseamna sa. fii superior, n ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-lridici pe cel slab pna la nii.!timeata. Mi-am pus de multe ori'i1trebareade c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod. .. .,

lnvestignd zonele de ii-ontiera, dincolo d.e hmIteie loglcll ~I

ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0 semmficatleprecisan si*mUl descris. ' ,

"

, , ..'

Astfel, atunci cndeste vorba 'de sen,tImentele dIVine,fieca~eomya ntelege aCeSilucru n felulsau, n funct~e~!;:onzontul sau~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu ct VOl'fil?sa mal sus acestesentimentepe SCMade valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme. ,

'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m.

primulrnd, toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te:'QIllul . "ff' ' "',

"

",

' prin interventia terape~tica pot Ji ajutat mii de oameni, pecnd ntelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta ntelegere

,

~te strns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~ avut

prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand amnleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e ~tareastructurilor karmice 'm-crnpulunum,eitam~cercat sa. actlOnezasupra 101'prin cele mai diverse mijloa:pnn p.r

. .

( ,1numai I1cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei, cand aceastll.

1 ~~ Ildrese~Spintului Universal, adicii lui Dumnezeu. ,,;~

,- De ce lui Dum,

'

nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci cri4,

""

,

'

spuoem "Univers" n con~tiinta noastra apare un model .avnlf~, dimensiuni colosale ~icare cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r;

Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:',Numai prin naIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIedisparate~i aparesentimentulUnitatii Absolute. ,', ' (

',Cnd omulse adreseazii n gnd lui Dumne~u ~i i' cere}iertare pentru cele'nfaptuite, I1sufletu/ ~trupul sau se produc'

:~ schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI ~i recuno~teimperfectiunea, 'se deschide n' fata celui care ne-a creat ~i+prim~te de la acest puteri pentru a seschimba, pentru a intra narmonia cu UniveTStM. '..

-64

Nici unfel de influente din afara nu pot I1locui aspiratiilepers,onaleale omului. .

Pentru evaluarea strii structUrildr karmice eu reeurg latestele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; n unittirelative,marimeapa(ametruluimasurat. . .

'. Struturile. karmioe cunoscute. astzi pot fi mpa$te I1douagrupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitateenergetica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nudani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategicedepinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de acea oriceI1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce lacuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea

.sistemului cmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta- prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt

spiritualitatea, sufletul ~i ncrcatura de ibire. Structurile tacticeau un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mairapid. Deoarece toti parametri cmpuIui uman sunt strns legatiotre ei, prin actionarea asupra orici'uia dintre ei se modificii~ivalorile celorlalti. Astzi foarte des poti vedea. cum, de dragulunei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioarezer'velestrategi\:e. Exell;J.plede astfel de "tratament" suntdestule njund nostru. . .

.,";{,~,;;'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;: , ,~,

65

s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~. .~':" '. '."

unil'".

""~,,,,~""Este.necesar .sa nu .se mte~I all)te~cPl1eKJ

",'

or ,,~"""".,'

,'- .'

" "

",

.

nicio~tii~; biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~: la o?cegn(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e, atul1~

.. cmpUlqiiiurl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii ~CUt.. lnsensibilitatea omului ;fat .de energlliefine,

.

fata-

decontQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a dedefoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'n.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~

, oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi,VJatlicrc:~a' ogroaza.

de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~". '..P\;1rieoluioonstNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecrql om I-'a crescut.

multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~avalorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .

W"j',!!'

::':t~f(!IA~'

,'i,,66>

"j'"" .',', ,'.. j,.'j

,'.,

,',

'

""'.

"1~e

'~"~~:1mp?~tuibUra:e ~are~emold'acestestructu~;i,c()t}stltulC~uOiderea'dragostet,

"\ '

,,

,J,)~''jSf:;ltifuentuliubimeste multilatAnf ~i cel mai mare

toc'cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatde DumnezeU ,il,'' fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~':jImbioucut1Ivtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief,

Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:,iubi~eart()astra, end vOlnntelege acest Jucru ~i cnd, printt-omunca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta

/;;'evaJl1ndti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;itfaptele, sentimentele,;''gndurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,

' "",',,

Meanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile,omului cullnive~ul~i, cu c,atJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu att'

.l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nastr deeliminare a crl:iliiactuaJe, fn liniimarj,omenirea dispune de multtimp de tOat!' ,

'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;'eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t nPo~ncile re,ligioase, Noi nsa;precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de. 'acele~i bariere, ~Qrid lumea ~ipe noi n~inetari sa tragernmviitiUl'1iiltelecorespunzatQare,

"

",', '

"

'.

,

Astzi avein po~i&ilitatellde a;,pipi" adevrul c6nj1nut rtPoruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cuajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne est atat de fa!niJiar,starea ncare am adps lumea:n mOinentul de fata ,~isa nperciiIh sa gamm

'drumul catre Arponia Lumii" ' ,'

t'

,". ~

~

68

,Prin~~~~~zelor ~e prod?C~te'defo~

~~:~;~rt~tca::: O:U~fl~em~:f~~1Ic~purilor,~~bu!~sa fi,e fn numar. de cinci-~pte. nsa,:.masuta

.

In~~~~il9r, ml-am 4atseama'e4.numarul lor

~Imns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;.'~sau~rie emo~onaliformeaza n straturile informativ-energetice ale campului uinan

"aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice

~ on1Ului.Analj~dsutele de cazuri,', ;~.amnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradareap~on~itaPi.a~actenui i psihicului suntdiferite manifemriale ispiiirii.Am 1JtUitcnu numai .corpul fizic constitUieun .s$tem\lnitarcuo.~transa interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca

' structu~lespirituale;'P.$ihicul{soarta; car~~rUJ sunt element,ealeacestuisistentlnt'lueniarea oric.n.lil\ clin' ac~ti paramtridetermqaautom,at'mOdfficii n toticeilal~. Dio acest motiv,de~d~ ;cte~erea ~ul\li. d spiritualiiarnidic~n ac~ll\$itimp

,psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate,inBuentndpozitiit toate

' latutiIe. \;ieJii'.

mului.'.'Toate problemele diri;' viata omuItti,neplacehled~\lliitboliiefizjC~i psihice, tnuimatismelesutitrezuI~~

'aletyit~jti.sistetnului de, autoreglar. a CampI/lui, 0bldcaie fo.uii anCepUitduidestri\mrii

smictutilOCspirituale,alestruoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireliol1!ll!IUI $t'a,desChd~tllors8l, ".

"

.I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etical Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere..~r~lt1telo~',~

.'..'...,"

',;' ./",' ,", ,: ,:~"

','

'"

',,' .

',,"

'

,,\';t~lt'72 . "'" ", 5~~~.:_.'.:

','

-

"'

,'-

-',

-',

"

'-

','

-

'-- -

.

- -" "

,

-""I.t,,~;,>,~~

desl>aqid?re~,~fale C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade fMuli~~se'ptinda~e.~~.l.iltl,urdel. N~ "veaillt"'FQbleI1!~ighi~ron c~IIu.:rn VI3Fipersonalii,-~ este lin OIiIminunat,~!a su~~t, se,mth:1ea.~u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~mtemeleze ~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui.., .

','< '\r. ,'~'i

.

. C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in mod tlocyent.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatitau ~pemarna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r .,

:~ ,. RaprtUrile,fa!A',

"~';:\,>

. .

Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intmplare inter~an.ta M.,a$U.ti~\o.

,l'emele ~rera :~i":lbolniivjtsotul de o-.tadiculitacutii'illrcltrebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga durat. I~arn ceretat.star.eli ,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci delocmbucurito~,. oN!,!;"demu/t ,avus~e .ud .,preinfarct 'iar ' acumd~rere a.ut1!,!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111Qoctorsa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiactiJ.!M_aptea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tant inc,prezintatulburankarrmce IDpnnclpal sUbforma unpi putrnjc simtiimantal jrgmr1! pecare I-a, motert de la piirinpisai. De aceea eladesli,ri

-

se simtea jignji, I1 subcolltient uneorichisnfilrii sil7anUlasca.acest lucru.. ln ultimii ctiva Ani, conflictele in 'carefusese

.~~at I-au .dus in situatia d a agresa rara voia sa. o~menll la mvelu1campului, se supiira i, caurmar",p[m~alovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmodnegatIvstareasa fizidi ~i, n primuLtand, inima. Eieste u'nombun, ~lin de. sliitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul deOdIca.1Jc~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa

, p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' nceput sa fiebolnav.

-

Pe seama.chinurilor fizice e~ii salva sufletul. Faptul ca-1-au apar;ut

.

dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoareceputemrca defO/matie a cmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o

,~

\73

grava bbal fizil;,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut,

mas.iIi 'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiireaprobieme'cuinima. Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o

.

cercethdu-i de/a distanta structUrilecmpului. Trebuia sa-~ipUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui!swuun:,in1:lecareor$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintiisai.,~Niv,.elulenergetic, lainceputcatastrofarde sczut, a inceputsii-ioreasc incetul ,cuncetul. fentrumine lucrulcel maiirnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, curiitcmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica cica\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste

- foart:esbump, Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii,

, neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vinde'pani ia plecare,.

" insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. I sunam.,piIiii la mieznl nPtii.''. Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i

deformare!f- c.ampului. Motvul? Se supiirase pe mine: Seara avrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i +apierdut cUno~nta din cllUzadureriL Omu1nu era';pregiittpentru metodamea. 'de tratarnentco~dt:rindpiilrdacl vainfluenta unbioenergetician, durereatre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ explicatca numeritlishe. stlpere.El ancalcatatati,a Ani legile superioare, I1ctcteva ore 'suntinsuficiente "penTtVllrl Ytldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile.Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-n delegatie.

.

,DUpcteva zllens m-a sUnat sotia ~irn-a rugats-o consultp6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-auputuissptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fettei s-a

;- inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn> karm

,74

...

,

.

" "

,-1.r'

.,',

,.'Uf.,8,tare#acienti.vni pOveS~ca s-a d~iir1itde sot ~consiiJeqci~v;ita deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa

'mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pryicutoate Ca, laprimavedere,.

~purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput s!cercerez, sa vad care.i

,,P1UZ1\,u.nw,,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'ciipn la n~tet"~, fiului. 'el!

~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitat, peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp,

. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele_negatlve, au.cr.eat,unbloc infqgnatinal care a ram~ fu

, ;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta ntmptare~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! n cmpulcice$teia ~ mpe si !swgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Illefiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii

"re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugndu-i soarta ~irelapile?'!so!iA.F,om)al, "marna~ poate ~plica acest lucru prinfaptul

~,tIU>-1plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea(

mtle&nlsn:1Uluipastlhiiraului pentru un rauacut cndva-de,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cul)~~!n sub~n~tient' ~i"mai ,.'d~elne .~,ntai.trZ/q, ril?l.lfu~'n~or~i adesea 'senlr\lap~spre-~ceic~eSUll.t alaturi ~ pe care IlQiiiiubim cet mmmult "," ,',

'

,

,.,

'l',

1;.1

".

. ,

", Averntla 'co~ltatieo ,tn8r'tnamiicafemi~acerut ~i

~qec c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce,~1.cumS-amtmpla~mn arata o~ulpe careea ~a supiitatnsa

'f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~, , Incep 'si tratez copilul, fiittdcj. vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i seface ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat .cala ncep\,lUm vzutllumaistratul superficia;!nsa.cauzanu era

, una singura, FemlJiii rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimuluiopi! ~i adiatezecelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare afemeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa sesimta cu multmai bine nsa deformapi!e cmpului nu pispiitusern totalitate"

'

, C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,!~[;, (,!~.t..~::;"vjni 1'1~ ,:gn!

\..- ,

75

,'

'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupteltitiVinovat.\{datiile dintre oamenisunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie ;cmpOrilor lor, Cmpulfiecirui omOOl1tine cte ,un set de progranie care detemunainterteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele dedr8.gos,'ur~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU

'. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i .6ditn'~ acestula. D~~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl

'

Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11tatJ1!m ,invidiati~. nuU'departe,,~cmptJl~sW!tQntinutet>fogrameaie atitudinilor fatAdee~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cn~,

,

imptriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva neplii~t nU:-1,vosaraspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~m~e~ fi~c;inS la ,nivelul. crnPu~~i lamv\",Jul Splrt\lal 'trebule sa pastraD1in1:otdeaUliac'oatiti.1dl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiimi\lbite

76. -,

.~tlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~distan)i birouldeoar~nultima \Terne nu-i mai~neasa intrein.~el. M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaper ~ .amvizut1rei ZOQ.elIegative fuarteputemice, alecror amon eraU dife.ritt;persoane: Ceamai.periculoasa i.mai. Ileplacuti,eraozonaQil1\Z!de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii crqj Urlatiwi'fivrsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nuatii. Col.l'descris'eraun tip bonom, poIiticosi care ostima.rCrearea decitee el,a\unuiprog~de distruge ,iurinc.impul eQ.~ .

.'

al. lncAperii parea PUr~i simplu, imposibila..ontin\$Jd, ""'~vest8aPileaieit la ivea1iifaptu} e.fernc.,ia.n4ce~i timp ayea .

~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\istrugere lIferneilor.~iAtl urii fat.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via nivelu

.,subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1'

.

programC!klrsunt"8aU,inai~sau gre~le sivqitede 1>in4n..lOCIu,'n~:trecute."k oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de .

.

strl)uniC4fun~ui. c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIfnii$Qrt-'On\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fostntrJatit ,de puternic, ,mct, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. .

.ctpl:'Var~erat. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic,1110~tOrul,ac.,. prograOi'distnagea n'mOc.tSuDcOltientf6/lleile..Acest lucru .Wi.

"~tat ~.v!.petsonali..Primalui sotie a.povestit.~.uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegnd de co ,~.tara sii,-fi

.

dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjlsofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!tmai'~.einsii, dlJpi cinci IIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'untJ:agit~den4Cereetnd strucnmJe.

78"

,

--Afost.~anuntii mele!-., C~,~amtfimplat fa nunt? , ;Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri

ftega~ ~ute~ce sa,u~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~

confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda.

cu sotul.' ,

'

'

,

('. ,.:,''.

.

,", ",

." ~Po.teca v.ati certat cu soacra?'

,

,,Femeia,~i.alnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul

siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWatn memqrie:: ,

' ,. : ' .' ,

.;~'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintmplat:

'

',' "

'~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare deputelJ1ic aVnt aveaci0

energie caldsalii de:aceea ?'Suprare, ':c4W ;I1esemnitkativi, .pe,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate.~reJudlcl~'ntorcif!1.du~semdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat.sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;",

'

.

- ,

"

- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice11et~'aI~

~1~spili~aIealetopilu1ni.Este 0 bomba auexploze;illtn!it&Ci\re:nu-iobligatoriu

,~' se manifeste printr~boal~(~.;~;:~po!"" avea\) soartA nefUlcit,. sau 1J~te structuttrava

nem,' I~'t. l"" ,',.,,',r~pra_cr.eJertum,.. C,~amele stitea,. ,*.n

,) ,.

" ,"--S.ePOlUe actidna as' "8"..,,,'" ",

"'.;+*81' ",.,.r"l!Prl~""'VlI pnnbIOeltergie?

.:",,:,', '~~~,,',)' ,,~.:tK:

'

',;;",j'1~"n'f i;,~~:.~'-';;"'~;'j' >,t:i~:',:"-

,,2

~. ~wf.. .

- Recent m-am fntlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dmnotl.

. .,

- Trebuiesi vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~Opurtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnflnici un fel'de sentimentettegativefati!.de 08.

.CU.~

.

-

. 1 .'-" c

.

'. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!cteYa di/) fapteleei nu malasa I1ICIacum indifcrent,., , .

,'.'.".

'. .

"'-,'-,-.

'.-'~-

. ;':""

+- Se~~entulofensei ca~ ura sau invidiarepre.zint lJJ1adinformele

~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltia, J;)~nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibratisentunntelc fata de,fosta dwnneavoastra sotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsava pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete al ~otieiaclio~ AUasupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare, dutn_volISqji. 0conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:, Prima i!.lUIljl1~avoastraaQt1e.nu va, ma1,~te demults9tie m pla,n bioenergetic deaceea~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor,fatii ,de ,aCeasta,se riiI!fi'jtgeasuprac:le~ de a douasotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalttrebUie sa, va lertaf1, d~anul. ,

' : ',,~a

.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atuni 'ntregulbagaj de lira ~isupiiriiri :~mp()trlYapnmet dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m

'.'~\!!Jc~~~t, ,.se,. va d~lan,~ j la::cea~aL ~ia" disensiune,

. ,lmPJtova opel dp~eaYOll84'a,~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve,(I~ca,

'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pulpopulor dumnea.voastriprovc;x;ndll.le tat felul~e,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparndu-va pe p~m~~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii,Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.at'd~Cft)tllllSlJ),nU,.msel!lJ1J)aJ;O~, 1W1. cum,s:a Jncwcat multit.!Vfeme~PUel~puna, CI,U!!

mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale, UmiJint/l'

Jntenoara este cea care ne armo"izeaza cuUl\iY'er~ulla'nivl')!u]Sto.lCtu17iIQf:flne,

,'.

"'"

'

.

.

.

.;~nt av~!1itlafllilleunbarbilt ta~~ti~~~ c~ r~latiide t8l1lJlte :$e..gaseau: IQ

~118 .de.divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn.lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese nto.lct.el ~isQti/lse purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui,~cestela nu J-jlplicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicut totul casa'l despartji, Ei .s-.au

-

despiiqitCeade,.a doua norlqipJaeafoarte rouit malntll, msa prograinuI de:distrugere,alsentimeritelor\,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza n subcon~tientul ei ID mod

,autmat~I IIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bnuillSca acest. lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru

....

..."

(

J

l

'\l,

"

'.tIS-- ~. .~.

-

l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .are:leau \Inlll.fatide"'\ceIiUJ\ItPMtrJ.!.separare.: .

'. ."

,.

"":':;"''':',!.

Co~tii,nta' omului e paQ micij r~titii. care ~e fiArptJta pun.

eforturi nuprea mari Jnainte ~i;iI1IpoJ,Subco~~tlelltulmsaeste .ca0.roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1greu e4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb

i'

lM .)

dumneawasOi. .,~ ludufti, programete kanmce'.alep!r1nJilor.~.

progiamele clin ceIeIaI Viep cafe aucreat llitliaj:ia.Dupa aCtlei1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe

.el~ abia dupa aceea si Ceret!'rertare

.~ofensati)r; peJItnJ faptuJ a els-a~ ~ v41Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,n

ca:iuIoriCiri supitiri trebuie si, inl:ef~ti in fOnil interior isI--i g~o ScuZa0muIui\~ apoi.si

terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'leritse pot "Ioca programele. kannice de distrUgere

~i degerierare..AcesJ lUctu vA va. ajuta . Si vA pisttap sinitatea, ~i pe 'a11umneavo~a..~ pe a tOpillor. '

'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.aomnlui, m~estriJeKterioare pot fi diferite. Principalul cistCa

,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului. ;

C~Ill-ll'

)" ,Odatiam intrebatfrttr.o'doafi

opacientidH mea: ,- - Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate -

comiteuit omtn viatA?- ,',-

,,

Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' ,- Uciderea uituFmt omo

'

','

.- Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba deucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'siucizi ID tine dragosa fati de el. Uciderea sentimentUluidedtagos~.repr~ntiterenulpe'care prolifici muIte crime ~inenorOCln,'

"\.

", Avenit lamine la C

u:-:-

,

Spun,."

'

, ,

ef!m,

i",

c

"

o, '

,

'

,,

n

-

Q.-

r,

'

,

et" O'_.

s-m,

i,

fienurl b' ? C" "' ,A'putef!itia?,

'

,i, ," ." 'roc

.,.'

,me.. e.garanf1uml

~~

Suntsup~icitat, Orice in;ebare. 'Iipsita 'de ~':

\i1Vo$e~e.'"

,

:', ma

d ' h 'd' N\l vaj>ot

~antaabsolutnitnic pen~ ci''''- " 1cpt etotuldeQutrineavoaStri,' "

y.-.,mu tFelneiase ridica ~ipleaci tara-' ';" , '

tramle imW;onale' bm' e C..

'

,.

sa,

s!'un,

a: un cuva,

Ant. y cercetez.. .a nu s-a SUparat., ca . ri"

un rau ~i1Iiaimare.' ,r nu ~I-a...cbt astfel

1:'

':muJui, atreia funcfie 0 constituieeliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispndir~a inrormafiei '

"

negativ~. ,Nu trebule s uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unuisingur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care, larndulsau, este o-p1Utea \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate

'i,perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie,cifratiasupra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre

'

despre l\lme,sii vedem ceea ce nainte v,reme'ptiteau vedea doar, Marii Inifiafi.

. ,

,'

,

' alti pacienti mi spune ca nu se plnge de siiniitatelinsa nu

"

pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un,b/iJrbat. $i ea il iub~te Jns nto~ea\lna apar ni~te complicafii'neptevizute iar ea ~u poate nteJegece se intimplii de rapt. Deparea i--ardespirf,i ~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul

,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea segb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la nceputul anilOf20,B\lnica,' pFcomportarea ei, 8:'ade:zisde iubire ca sentimel\tdivin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,Lanceputulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'amirtat,din interespentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pecomun~ti ' ~?buni 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea areC\lnoscut n.fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.'El inschimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit.. 'Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbul\~te n plns

'

~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit'

~ Darpe primuhot al bunicii cum I chema?'

,

Femeiamapriv~te~pronuntiiplinadesatisfacfie:- Retre!Cercetez structura pmpUlui, pun diagnosticUl medical.

".. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile

gil\6cologice.'

,

. - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.- Da, confirmii ea.' '

,c,

H"

Ji''''''VAPlic~:?

,'-Nu,"

,

'

.:..,.. El a ,surerit din c8a dumitaletardumn' " ' ,',~a clin eI,nloc shidespA , '.

"

~~attuClS

.

evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os, ~-I ~1i~~nu. , ,l)a,

"""

cu destbIA CIUZIt!te'

, ,

,tn-1Un purtatcu el nu,*

cuni IIfi procedat .' ,,,-"'--'--.,.,

',

'

,

'

,-

"

C,

eea,

C

"

e aJi' ficut,

'

,

atUnc,

' ~constituie ;"-'.',-

acum,b

'

1iJo'.

"""..-voastri. Mai 11,, , 0

' r

'.intrerUp.4esareinA~att JJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvut

:~: ';+-De douaofi: ~ ~si am. '", '. ",c,. . ','din CIUI:.mea.

"

",COplllDsa n-am reu~ dar nu

,

,~1'ebuiasi'avepbiieP, "

,

7"' Da, ~icare.i cauza?

\ "

"

,

3..J.-,.

"

,

pe,

ntnJ,

.

.

'

,

ca.

'

..

:a..

tit~.

eisJ,

ub,

'

.

H'ea,

'

.

n,

n..

ui.blirba,

t,~5;~.

" "',.,.,

'

,

'

, c""'UJ;~ Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'A ,~~, IDasemen~ ',

''''1rata, .cum avett copu?

',"

-:Attin~catsamai~p? ,," ,"

'

"

-Am avutun aecident Am ,', '"euftac1uri ale oaSeI0f b~ ,;ostIO~ti ,~ regiunea ~ldului ,copii. ','," .,' .~am si nuu pOt.adute poJQme

=:Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost intfl1pIlitor? '"

Q.mia, da" ,',' ,,'

'~6~~'::~~~ de':1'~ '~'~tare imfl.rm~V""fapteie'mirturi

'd' ','ganiBmiilui.Piecare nou ~'constittlie

,e e. necontestat aacesuii realiti' " " " , ?

pnntr-o'abordare corectli a " tt poo VD;Il\ecarea b01il, '..:;'

'" ''

ca\lZe1 care a generat-o" .

. Odati, atlnd,

u-tnli in,.-

'

'ft~.

''.~ la '

"

"

.

.

'

A''

ClDeVa, am v5.n,t"

~lDregJstrarea non';; nepoa+";n..~..;.

' ..

-

' '-"',.

0...,..,.,... cu,

'' 1"""'"- care avusese 1/, ,1D~te, NU!1taafust de vis: (il'1I11"ea8i,tinAri' ,oc cu ,un ,an

fenclt, rudele bucuroasePri'''-.1 ' fi fiumoasi,..

'unnure

in ' " , , ',>:"'" aI1I'easa tari si vreau, ,cq>ut s-o IDVestighez~ am vAzutca tnir . . am

conftwita cu prob1emefoarte'

a familie se va,

Chgrave,,"

',;'-' eami-ti imediat nepoata, itrebuie tratati de urgenti fiiOd a -am 'spus 'eu ,gazdei Ean~re. ,,' .

c poate avea compJicapi mari la. ,. f

(,

91

,. ,,"'7' "Acum tr~ ~ ,i s-a nAscut,un copi! mort a riS}n1ns,'aceasta,

'

i.

c ~ Oricum, sJ vina! ~ doar nceputul,- Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi i am vimt in cmpjJl

,,' ...'

, \

tin~eifemei ni~tedef~produse de una din cele'mai graveincilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea

,

ce seJili,eamli "degenerarea familier'."

"

,

- ~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazliblestemul? l-am intre!>ateu. '

'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista.,.:- AspuS ~ lI1otiwl? ,

C

,, N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista,

,-'-"

Coqyoaca-tide urgentli toate rudle pe linie' materna,Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia

" voastri I\UOsinguracaua, " 'A doua,u~ratamea eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez

tabloul a Ceeace se1ntnwla CJ.1ei, ,"

'

-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' acolnisun pbt pentlUcare aCUJrI.pIJtesc toti urmlliisii, El s-adezisde copi! hluna,a cinade Sacciua..,De ce 0 ~~ lltit

, deaspra~ aceastHapti a-$II?'

"

'

'"" ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijulete. intr"p comuniune absolu~cui,

~"ticu.u~~, D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali

" omul ttebuie &4t'trepeiiodic incontact cu Univ~ el s!jfolosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:incmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest t1J).p4e copi!iar 1ntimpw Unuiscandaintre soti'acest,lucruse poate 1ntmpla,

,

ti ,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul 'm~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi aUniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere aorganismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor..Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtreDumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucrudisparip&familiei este inevitabil/i.

-

"

Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gndul spre ,,

Dumnezeu, vad cuni se indreapti ~ iesdin' cmpullor structurile'\

!:'

,

'

(

blsfIitului.' $i6tii conVin in 1-"",

, ,

t, Iacut, n primul rnd pring c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie

, C ,.. " ' ,cuno~ereacau;zel. ."

,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh' . ,,'tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il

'

, ,

'"

ergetl;e de ;zect de oriUl'inii,'JflSa"noi; acordamprea

or~~I cu ~a~Vligenerapi m

spirituaJe. conCentrndU- ,,', pu!" at~npe dezvottiirii lor,"'--'

"

ne mat-alesn d'ire"""a'orien- .. ,','prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H , ri '

"

.. "1" '"

wu, tOf'.

"" ~

y'.'",

, ",ate ale, Vlrtoare'a' U " """''"'''1"1.. -'

-

"""r ;'1t"'.'

'

lltla$uOt

Recent unei" ""

,'" """

bioenergeticiarliii '&.c:::;rt'

"

d~a ':itlele, .,0' 'titlentataCiiinele;nu-

,~

"

i,

pu_

;e,

a m'

,

i~caPicio~eunl

'

eUC

tru."nepl

,

leu,

t_

' i,,

-a -paralizatE ,.' pos enoare""

.

'",,

a m-a rogat s./ol!jut sii'g~a: ',.,1' ,;,"" , .er

,

Ii1,

nm;d,

'

,

/Iii!: femei~, rkn ",-', D1tl!U1, .C ,':eea, ce ,am vi\iIt

iI'l"""'flWia a..trera deJsarcmii" 'nd ",

""'Y'W S eitlbrioritil,'adeVnitJgls

'

" il"

, ,c , coptl~l,program,~ distrugere a animalului. Ji ,C n. ~I ~declatf$ilf'unatt de't'ldicatea.gtesivita" ", ','

"

,,'Investlgat cauza!cesteJ

i~

:tua zi,cinel~ eradi~n:::~:~;mam~ S~ahtgat p~tru el

':, Copilul, damneavl>asttlnue,

" """',

'

'

,

eu",

c!tJn,

~t..'ml -

'E1e 'o..;-~ "mari

,

'

eapacltft;' 'j."

"

am,

'

, ',

' expli,

,

cat,

"

t"",

' Il''''' nu' sunt'

pr6tt\' lit d~FTi'buisli 'q3 ru II,

" ."

,~e.

eo orientareiubeascape Dumne;zeum"":t'Z1fJlIcll\tru:~efstfie bun~i~'

'lIEICesiir~'IyI'i'~Cu::':U~~ect b(j~aflre'Pam~~Est$~', ~Ii schimbllti. atittidina .,m:",

treaga dUmne~yoilStli- VJat~i'

teufliacum !IIi schinbafi' Btru'

de, ~te mcrutt Dacii 'I1'Veti

, 111!iriki' sa1e.eapilcitfi"b' , J!c~aspitJtual1i'i! copitutui, 'afutici

~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat' fiblo'ca~,ptinsi8tetnul

,V1

,

Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt ?att de, man'

" Contf1lioapitI,Co

',

'P"

iM,

:

"

d~itiiU"atUt1,

'

"

,

,

H,

'

,

en ~t sa vedem,

O,

'

.

utn"

VJ1P,

te"""

a.tfionaD' fi '. '

CIsltuat'a e grava': il'"'" '-

" '

m enclre copill.llltt~eptat biblia- 8:' :"', ,'.'cli Noui !FeStamentl-li', '" i "~ oumtrebUle.. Ii drept

Investi' t;;1 ',pnmtt matbrtle dect pe GiI V

'",

, gat"'earatii'ca me! pltii lan''"

",'

eOft1,

-ptltemio'culumea,nconjarlt ',,' ~e tatUlInteratfoneazii$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale

-

spiri,tu,~1i~i comportam:= eti::utertllc,1i lbtl~~, ~ctura , 'sareuul,'

'tatUl; . daci,ciJte 0-., , ,mamel. n. Iurta. a cmcea aPri d

1II comumune, cu' DuI1t, " .m~ e la Elo swn1i4e cllita ' .' ,

nezeu, atunci'

feme,la trece ni,t~ mcercan A ,P, ' n -atreia'.' a patra luna. cestea pot lua cele n;tain~tept8te

93

,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile

,

spiritualesa fiemai putemic! dect toate celelaltetendinte,

A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,'doctoritii. I-am vindecat copilulde diate;ziiariitnd care sunt cauzele: nclcarea de catreaeeastaCU.tt'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi aleUniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate"/lac! l'ni' cum'Va existii noi nclciri, Am viizut 1n ctnpul eiputei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care i influenteaza destinul.Bxista indiciule, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentuliubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'..Dp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t !1tr~adeviit:femeia, 'rara '

voia S; i4. 'dat'~n~fintei 1IalemecanismuJ de, supritnare. asentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~n tn!ir de foart multe o,ri. Odata primit, meeanismul a nceputsa funCtk>nezen ctnpuJ sau distf'ugnd rapOrturile sale fata' defmei,

':'-""

", ,'.,",

:"

":.Adesea nu ne-,gndimprelttnult la ct de u~or putem faoi.r\lunui'om !(jar;nacel~itln\p; ~>flOOa,OobserVllt!e, nevinova1Jila,prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane:Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,nsii aeest lant se poate intinde~imai departe. , ' " "',

Recent, analiznd cauzele bolii unei feme arn viizut nctnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin - partea marneiacesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperutat n' mod deosebit 'asupraslinat!tf.iifemeii.

"

..

-

",",'

,

-At! avutconflicte cumatna n 1972? .'- Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant.-

Endmpotriva? ',' !: ~~

,!14.'

,,

~~ Jnod"ategoricIar " ~ ",'

,

.

, ,

, ,

1Uiri~. "(,,,' .eu t-aJn spuscioocptn am ~,JniCercetez stlucNiile kaoni '.. ~.x.. " ..'

" ,"

'~Am sa ' ',',ce Il,,',,,,,,un UIbJou uluitor '

.

"

'

vi rog sa nu,vi mirapde ceace .j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-eVI' -"";"", .

, '.

:'

am sa vi spun,~Pa.' -,.., "t"

~9tJ,

.

"', \' '

s~ritu1w~1'ri1i aspiratia eatre D"va '. .' '

, bloenergetIc, se va modifiea . kMl1.,,

.

vep modifica s'lJuctura,

',' l.am 'explicat Prin.

alei~ arma,~ destmul dwnneavoastr.

tru',

'..'."Clp e tulbudQ'eares

e .'s ctum e,

ampului (emeii>; A"-~~_,

.

"

~pwr innome,

l,

'

.

'.x .' . .,.lI1tl Cluatcoreen "m""

,

rc"

ma,

ta,

. Dupa,

un timp am . ti t ~ d,a nec~ara;.Ea.era

. Slm..caeas ' l 'mare prnejdi~'~iam sooa1o-0.'"

'

,upra el p aneazao,

- ;Da~ nuputetielimina8upr&. . -" .,' ,, '\$

,

4ec~a ,mecanismul karm' A;:'

l' ,,ellj

ce, 1-0,pu~,

SO!UI9I",

',sesare""

. ~. n, una a' trwa ..

mu,,~trecut printr~omcer ,.'. -,.a patra a'$1 reprO~e m~v~ ,,' 0e,

ap r~~t'sii blocap supararea'

;"'.pericutoasi .00 ' ",SOft! m. ,Acum

msa"este. {}' . ..,

,'.' '

'""t~ dumneamaStr,-ct., , Sltuape, Ia

,1 98

lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU~menttU, doar sa faci rau. Deaceea, n timpul bolii eopilului,

, foarte multe dpind de,comportarea, de etica i cillarde regimulafunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese,

.

supr811ljm.e~~, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decatPentn.icopii/Oriee suparari i reprouri ale piirinplor, unl\1 fatade cellalt cqi fata de lumea .dii)jur, trebuie eliminate. Stateasufleteasca a pi