53963014 Cursul 11 Testele Proiective

7/24/2019 53963014 Cursul 11 Testele Proiective

http://slidepdf.com/reader/full/53963014-cursul-11-testele-proiective 1/10

Psihodiagnoză şi evaluare psihologică individuală şi de cuplu Curs 11

Cursul 11Cursul 11

Evaluarea personalităţii prin teste proiectiveEvaluarea personalităţii prin teste proiective

Psihodiagnosticul poate fi definit ca act sintetic de analiză psihologică a unui caz şi de

reconstituire logică a structurii armonice sau dizarmonice a unei personalităţi, care poate fi exprimată

grafic în profilul psihologic, foi descriptive de psihodiagnostic, foi de testare (P.Popescu-Neveanu,

!"#$

%nul dintre cele mai importante aspecte în evaluarea clinică este evaluarea personalităţii.

M.Roşca consideră că există patru categorii de psihodiagnoză a personalităţii &

I. Chestionarele (inventarele$& de adaptare, de interese şi de atitudini.

II. Tehnicile proiective& asociative, constructive, de completare, de alegere - ordonare,

expresive.

III. Testele obiective.

IV. Testele situaţionale.

'estele de personalitate urmăresc evidenţierea trăsăturilor caracteristice ale personalităţii,

structura tipologică a persoanei respective. Pentru analiza gloală a personalităţii, se aplică o mare

varietate de teste.

Metodele proiective de psihodiagnostic al personalităţii se azează pe o concepţie holistică,

consider)nd personalitatea ca un tot indivizibil, o rezultantă superioară sumei părţilor sale, ca o sinteză dinamică (*.+. erz, *. +oşca, P. Pichot$.

le oferă o imagine gloală a structurii şi dinamicii psihice a individului respectiv, analiz)nd şi

interacţiunea dintre părţile ei, în aspectele cele mai caracteristice ale acestora şi nu doar în aspectele

izolate ale personalităţii.

'estele proiective sunt etode orientativ!sintetice de anali"ă psihodiagnostică a

personalităţii.

P.Pichot consideră că scopul tehnicilor proiective este acela de a releva personalitatea gloală a

suiectului testat, utiliz)nd stimuli care pot declanşa un număr c)t mai mare posiil de răspunsuri şi c)t

mai variate.

Putem spune aşadar că testele proiective sunt etode standardi"ate# cu sarcină precisă# care

urăresc să pună $n evidenţă anuite aspecte ale personalităţii# sunt probe diri%ate# ipun&nd

prin aceasta o anuită conduită subiectului respectiv.

Caracteristicile situaţiei proiective




$ 'ibertatea de e(presie

uiectul supus unui test proiectiv se găseşte într-o stare de liertate de acţiune, dar care nu este

de durată, de unde necesitatea&

a$ introducerii unui material prealail/

$ introducerii unei anchete ulterioare.uiectul este lier să spună sau să facă orice doreşte pornind de la materialul care îi este

prezentat şi de la tipul de activitate care îi este propusă. 0n situaţia în care se găseşte el, nu există

răspunsuri une sau rele, fixate dinainte. Prima idee care îi vine în minte este cea ună.

1$ 'ibertatea de tip

xistă un număr limitat de şedinţe, în general una singură, pentru aplicarea unui test proiectiv.

0n schim, durata de aplicare a unui test proiectiv este nelimitată& suiectul nu are limită de timp, el

dispune de oric)t timp doreşte pentru a răspunde testului.

2$ 3atorită faptului că, în cazul testului proiectiv totul se 45oacă4 într-o singură şedinţă,

4asociaţiile libere) ale suiectului treuie provocate. 6şadar, este necesar un material care să

declanşeze aceste asociaţii. *aterialul este c)t mai inform sau amiguu cu putinţă& pete de cerneală,

gravuri vagi, cuvinte polimorfe, desene schiţate. 7onsemnele trimit suiectul la propria lui voinţă& să

deseneze un arore, un persona5 cum doreşte/ să comine cartonaşele colorate sau elementele unui 5oc

de construcţie aşa cum doreşte/ să aleagă, dintre mai multe fotografii, pe cele care-i plac şi pe cele care-

i displac.

8$ Necesitatea unei anchete, atunci c)nd testul este terminat, pentru a discerne pe viu dinamica

psihică personală care l-a condus pe suiect la furnizarea răspunsurilor pe care tocmai le-a oferit.

9$ 0n situaţia proiectivă există * reguli +undaentale cu valoare restrictivă, constr)ngătoare

pentru suiect &

a$ regula nonomisiunii/

$ regula astinenţei.

x & în testul +orschach, consemnul cere celui testat 4să spună tot ceea ce s-ar putea vedea4 în

petele de cerneală - regula nonomisiunii. Regula abstinenţei răm)ne, în general, suînţeleasă& cel testat nu poate să facă dec)t ceea ce i se

cere - să povestească, să deseneze, să construiască ceea ce-şi imaginează sau ceea ce simte şi nimic

altceva/ el este retrimis la situaţia de test, dacă se îndepărtează făţiş de ea.

:$ Psihologul este frustrant pentru suiect. l îl oligă pe acesta să dezvăluie dorinţa, dar refuză

să o preia. l adoptă o atitudine de neutralitate inevoitoare. 0ntre el şi cel testat se instituie o relaţie




trans+erenţială, mai mult sau mai puţin manifestă şi mai mult sau mai puţin scurtă, care, după cum

este ea pozitivă sau negativă, stimulează producţiile suiectului sau loca5ele sale şi care susţine

conţinutul anumitor răspunsuri.

"$ Materialul propus suiectului constituie o ediere între cel care testează şi cel testat.

uiectul nu-şi dezvăluie dorinţa dec)t în mod indirect psihologului/ el îi voreşte acestuia prinelaorarea pe care o face asupra materialului prezentat.

#$ 'estul proiectiv prezintă avanta5ul că subiectul ră&ne ai liber (faţă de situaţia din

transfer, din cura psihanalitică$. l se anga5ează repede, intens, dar pentru puţin timp, se simte mai

liniştit datorită faptului că se poate eliera, imediat ce proa se încheie.

!$ ;a modul figurat, faptul că cel testat se află în poziţie şezândă, are semnificaţia unei plon5ări

scurte în inconştient& îi lasă mi5loacele de a reveni rapid.

<$ tructurarea inconştientă a materialului, liertatea răspunsurilor şi a timpului, amiguitatea

relativă a consemnelor fac din situaţia proiectivă o situaţie relativ 4 vidă=, vid pe care suiectul treuie

să-l umple făc)nd apel nu at)t la aptitudinile şi inteligenţa sa, c)t la resursele profunde ale personalităţii

sale. 6ceastă situaţie vidă are ca efect de a înteţi, de a spori conflictele psihice, de a declanşa angoasa şi

regresia. 6ngoasa este asociată cu reprezentări fantasmatice inconştiente, care transpar deci în

conţinutul răspunsurilor suiectului, în timp ce mecanismele de apărarea ale ului împotriva

angoaselor şi împotriva fantasmelor se manifestă mai degraă în caracteristicile +orale ale

răspunsurilor.

;a modul general, situaţia proiectivă provoacă regresia în aparatul psihic, de la procesele

secundare, fundamentate pe identitatea g)ndirii şi pe principiul realităţii, la procesele primare,

fundamentate pe identitatea percepţiei şi pe principiul plăcerii.

0n concluzia consideraţiilor privind caracteristicile situaţiei proiective, putem spune că

specificitatea situaţiei proiective decurge din&

a$ calitatea particulară a materialului prezentat, deopotrivă amiguu şi concret/

$ solicitarea asociaţiilor verale pornind de la acest material prezentat.

c$ crearea unui c)mp relaţional original între suiect şi examinator, în prezenţa unui oiect mediator,reprezentat de către test.

d$ consemnele au ca sarcină declanşarea moilizării conduitelor perceptive şi a conduitelor proiective,

prin aceea că cer să se imagineze pornind de la imagine, de la ceea ce se vede.

e$ 'estele proiective testează

- calitatea raportării la real/




- integrarea unei realităţi psihice în sistemul de g)ndire al suiectului.

uiectul este confruntat cu exigenţele unor presiuni interne şi externe. 'estele proiective ne

arată în ce măsură şi cum se organizează el pentru a face faţă deopotrivă lumii sale interioare şi

mediului său. 6ceasta înseamnă conformarea la limitele impuse de realitate, lăs)nd totodată loc

posiilului, imaginarului, fantasmelor şi afectelor.'estul proiectiv se defineşte prin apelarea la un mod dulu de funcţionare &

- referinţa la real/

- recursul la imaginar.

>iectivele figurate pe planşă sunt identificate ca forme anale, apropiate de real, şi în acelaşi

timp, investite ca suport al unui scenariu fantasmatic, al unui sistem de reprezentări şi de afecte a căror

conotaţie suiectivă şi apartenenţă la domeniul iluziei sunt admise de către suiect.

,vanta%ele testelor proiective

$ Caracterul mult mai “liber” al subiectului supus testării de a acţiona, de a-şi alege conduita.

*aniera de a se exprima a suiectului nu are rigori stricte, permiţ)nd o afirmare lieră, deşi în cadrele

tematicii. 0nsă, treuie ştiut că sarcinile testelor proiective au un caracter aparent lier. le pot fi

considerate ca 4modele-capcană=, ca 4pretexte=, care declanşează conduite complexe, răspunsuri

speciale ale suiectului.

1$ ntrenarea globală a personalităţii, la care participă sferele senzorial-perceptivă, imaginaţia,

reprezentările, afectivitatea, pulsiunile, sfera ideativ-simolică, expresia suiectului.

2$ u valoare psihoterapeutică/ proele, aduc)nd la suprafaţă, în sfera extrapsihică, conflicte şi

complexe inconştiente, latente, produc o stare de uşurare catarctică.

8$ 6re aplicaţie at)t în domeniul normalului, c)t şi în domeniul psihopatologicului.

-e"avanta%ele liitele/ testelor proiective

0n general, nu există contraindicaţii de aplicare a lor în psihodiagnoza personalităţii. 6ceastă

opinie a dus la utilizarea auzivă a acestora, deseori neautorizată şi interpretată eronat.Testele proiective de personalitate trebuie aplicate $n scopul obţinerii unor date

suplientare# ai precise sau pentru a se pune $n evidenţă aspectele psihice ale personalităţii

care prin alte i%loace nu pot +i relevate.

3intre dezavanta5ele aplicării testelor proiective, cele mai importante ar fi&




$ în psihopatologie& în stările de negativism psihotic, stările osesivo-foice, delir, stări de

agitaţie, oligofrenii de gradul ?? şi ???, demenţe avansate.

1$ apariţia unor situaţii în care utilizarea testelor proiective are implicaţii negative din punct de

vedere deontologic (3. 6nzieu$, în legătură cu datele psihocaracteriale pe care le oţinem prin test. e

cer tact, rădare, discreţie şi mai ales o selectare riguroasă a proelor pe care le va folosiexperimentatorul.

2$ absenţa competenţei ştiinţifice la unii dintre cei care creează sau aplică testele proiective sau

situaţii în care unele teste standard, de largă răsp)ndire, sunt modificate ad-hoc, ne5ustificat şi aritrar.

8$ posiilitatea apariţiei influenţei e!perimentatorului asupra răspunsurilor pe care suiectul le

dă la proa respectivă. +ezultă de aici necesitatea păstrării unei atitudini foarte corecte privind

dinamica relaţiilor interpersonale.

9$ un singur test nu este suficient pentru aprecierea structurii şi dinamicii personalităţii. ste

necesară aplicarea unui set de teste proiective.

:$ apar oiecţii privind validarea şi eşantionarea testelor proiective. 3emersurile de validare a

testelor proiective diferă de cele ale celorlalte proe (*ar@ 3.6insAorth, !9<$. 'estele proiective nu

explorează o variailă unică, ci descriu individul în termenii unei scheme dinamice de variaile aflate

ele însele în intercorelaţie. Balidarea lor nu mai constă în a verifica dacă indivizii testaţi se dispun după

gradul în care posedă această variailă unică. a seamănă, mai degraă, cu procesul ştiinţific de

validare a ipotezelor. %n test proiectiv implică transformarea unei mase de date calitative (răspunsurile

liere ale suiectului$ într-o formă utilizailă, manipulailă/ înainte de a putea lucra cu cifre, treuie

distinse categoriile fundamentale după care vor fi cotate răspunsurile.

"$ în condiţiile experimentului psihopatologic, asistăm la unele aspecte particulare, care se ivesc

datorită transformării personalităţii suiecţilor supuşi testării& atitudinea olnavilor faţă de test, forma şi

conţinutul răspunsurilor, conduita lor în timpul testării. 3evine, deci, necesară stailirea unui acord

între rigorile impuse de test şi tendinţa suiecţilor de a se 4aate lier= de la rigorile testului. 6ceste

manifestări nu treuie arate, ci canalizate în direcţia cerută de normele standard ale testului respectiv,

4căut)nd să le includem în test=, deoarece ele constituie indicii preţioase pentru un psihodiagnostic psihopatologic. le constituie noutatea, elementele 4originale4, specific moride, ca manifestare şi

conţinut, cu care se poate face o analiză minuţioasă a personalităţii olnavului.




C',0IIC,RE, TE0TE'2R PR2IECTIVE

7lasificarea lui 'ind"e3 este una dintre cele mai cuprinzătoare clasificări ale tehnicilor proiective&

TEHNICILE ASOCIATIE - în cazul cărora suiectul răspunde la stimulii prezentaţi cu primele

imagini sau idei care-i sunt evocate de aceştia. le cuprind&

Testul Rorschach 4 prezentat de .+orschach în !1 su denumirea de Cproa petelor de

cerneală= şi care este unul dintre cele mai importante şi folosite teste proiective de

personalitate.

Testul C.R.R. Child Rorschach Responses/ - elaorat de ;.D.6mes. ste folosit pentru

diagnosticul copiilor.

Testul 5ehn!Rorschach 5e!Ro/ E variantă a testului +orschach, în care planşele prezintă

un număr crescut de pete ale, care ocupă şi mai mult spaţiu. Planşele sunt şi mai divers

colorate. 'estul urmăreşte reacţiile suiectului la petele ale, deci la spaţiile dintre petele decerneală propriu-zise.

Testul uchs!Rorschach u!Ro/ 4 variantă a testului clasic +orschach.

Testul lui 6ataguchi!Rorschach 6a!Ro/. Bariantă a +orschach-ului, tot cu < planşe

standard.

Testul 7.I.5.T. 7o8ard in9!blot test/ ! foloseşte 1 planşe cu pete de cerneală.

Testul 7.I.T. 7olt"an In9!blot techni:ue/ ! cuprinde două serii de planşe (6 şi D$, a

c)te 89 imagini-pete de cerneală fiecare. 6cestea sunt complementare. 6cest test este multmai complet, mai amănunţit şi mai laorios dec)t metoda clasică, dar rezultatele înregistrate

sunt aproximativ aceleaşi.

Testul ; Testul individual ;$ E pus la punct de către Fulliger. 7uprinde trei planşe-pete de

cerneală, dintre care prima sugerează un răspuns-formă, a doua, răspuns-culoare, iar ultima,

un răspuns-mişcare. Permite o examinare rapidă a suiectului, dar fără fineţea analitică

individuală a testului original.

Variantele testului Rorschach după M.R. 7arro8er ! cu trei variante&

a$ un test colectiv/

$ un test cu utilizări în variante multiple.

TEHNICILE CONST!"CTIE # se azează, în principal, pe creaţia lieră a suiectului.

Testul T.,.T. 4 Theatic ,perception Test E introdus de .6.*urra@, foarte folosit. e

azează pe noţiunea de apercepţie a lui erart.




Testul C.,.T. Children<s ,pperception Test/ ! introdus de DellaG, ca o variantă a '.6.'.

pentru copiii între 2-< ani. 7uprinde < planşe cu animale, reproduc)nd situaţii tipice umane.

ituaţiile din planşe produc asociaţii specifice v)rstei copilăriei (gelozia fraţilor, relaţiile părinţi-

copii, agresivitatea, izolarea$. 0n interpretare, se ţine seama de& eroul principal, elementele omise,

procesele de identificare, starea de tensiune anxioasă, conflictele şi rezolvarea acestora,deznodăm)ntul acţiunii .

Testul P.0.T. Picture 0tor3 Test/ - P.N.@monds. 7uprinde 1< planşe ale căror persona5e sunt

adolescenţi

Testul M.P.T. Michigan Picture Test/ - pentru tineri între #-8 ani, urmărind evidenţierea

reacţiilor lor emoţionale. 7uprinde 9 imagini desenate şi o planşă ală.

Testul M.,.P.0. Ma9e , Picture 0tor3/ ! .. chneidmann- cuprinde 11 planşe ce înfăţişează

diferite medii şi care invită suiecţii să plaseze diferite persona5e şi să construiască o povestire. Testul iaginilor 5lac93 - H..Dlum. 7uprinde 1 pagini care reprezintă imagini 4din viaţa

căţelului DlacG@ şi a familiei sale=

Testul P.=. Testul Pattenoire/ ! variantă a celui precedent. 0i aparţine lui ;.7orman. e aplică

suiecţilor încep)nd cu 9 ani p)nă la adulţi. +eia principiul din testul DlacG@, dar diferă de acesta

prin faptul că situaţiile în care este plasat eroul sunt mai diverse, explor)nd astfel tendinţe mai

profunde, are un grad mai mare de liertate a proiecţiei, precum şi o metodă originală de aplicare

şi interpretare, pe care autorul a numit-o *etoda Preferinţelor-?dentificărilor. ?deea directoare a

autorului este aceea că, în cadrul personalităţii, mecanismele de defensă a ului au aceeaşi

importanţă cu cea a tendinţelor instinctive, relev)nd astfel cele 1 faţete ale personalităţii

conflictuale (tendinţe şi defense$.

Testul .P.T.our Picture Test/ ! 3.I. van ;ennep. - cuprinde 8 planşe, care se prezintă

suiectului, cer)ndu-i-se să le reaşeze în ordinea dorită pentru a forma o poveste.

Testul P.,.T. Picture ,rrangeent Test/ - ..'omGins şi 3.orn. 7uprinde 19 planşe cu

diferite situaţii, care treuie aran5ate de suiect într-o anumită ordine, în funcţie de preferinţele

sale.

Testul ,.,.T. Testul de ,percepţie auditivă/ ! prezentarea cu a5utorul tautofonului a unor

sunete rău structurate, cer)ndu-i-se să spună ce aude, să continue ceea ce a auzit sau să

improvizeze o povestire pe aza lor.

Testul T.-.,.T. Three -iensional ,pperception test$ - 3.'Aitchell-6llen. 7uprinde 1#

planşe-figuri din argilă, care se aşează în ordine în faţa suiecţilor. pre deoseire de testul




6.6.'., care este indicat în cazul orilor, '.3.6.'. se foloseşte în diagnosticul personalităţii la

surdo-muţi sau la indivizii cu stări de inhiiţie verală şi afazici.

Testul P..T. ! 0. Rosen"8eig Picture rustration Test/! urmăreşte reacţia la frustrare.

7uprinde 18 planşe, fiecare reprezent)nd o stare de frustrare de intensitate medie. 6re mai multe

variante& pentru adulţi (care se aplică la adolescenţi şi la adulţi$, pentru adolescenţi (de la v)rstade 8 ani$ şi pentru copii (de la 8-2 ani, mai ales în cazul copiilor cu tulurări de

comportament$.

Testul iaginii norilor- J.tern- 7uprinde 2 planşe reprezent)nd fotografii ale unor nori cu o

slaă structurare formală, cer)ndu-i suiectului să le interpreteze.

TEHNICILE $E CO%PLETA!E # în care at)t stimulul, c)t şi răspunsul au caracter elaorativ

complex.

Testul de asociere a cuvintelor - primul test proiectiv E a fost creat de 7.H.Iung în !<8 şirezultă din tripla cominare a unor elemente de psihologie asociaţionistă, psihanaliză şi

nosologie psihiatrică. ?nterpretarea vizează 1 aspecte& tipul caracterial (introvertitKextravertit$/

diagnosticul psihiatric, în special de tip nevrotic, prin evidenţierea complexelor suiectului în

raport cu stările sale ideo-afective.

Testul de copletare a povestirilor ! *. 'homas - cuprinde 8 povestiri incomplete, cer)ndu-i-

se suiectului să le continue şi să le termine. Primele " privesc conflictele familiale conştiente,

ultimele ", scene de vis, coşmaruri, fantasme.

Testul +abulelor - ;.3uss. 7uprinde < faule, în care persona5ul principal se află într-o situaţie

reprezent)nd un stadiu de dezvoltare afectivă specifică.

Testul de copletare a +ra"elor 0tein 0entence Copletion Test/. 6 fost imaginat de către

tein. e cere suiectului să citească fiecare frază şi să o completeze, scriind ceea ce crede că ar

treui să urmeze, cu prima idee care-i este sugerată.

Testul de copletare a iaginilor ! testul lui >arteg. uiecţilor li se prezintă # cartonaşe pe

care sunt trasate c)teva linii sau puncte pornind de la care ei sunt invitaţi să construiască

imaginile dorite. 'estul pune în evidenţă apartenenţa suiectului la unul din tipurile următoare&

suiectiv cu dominare afectivă (fie cu orientare către exterior, fie sensiil$, suiectiv cu

dominare imaginativă (fie formal, fie intuitiv$, tipul oiectiv cu dominare intelectuală (fie

raţional-impersonal, fie astract$, tipul voluntar (fie impulsiv, fie energic$.

Testul lui 7orn!7ellersberg - 7onstruit la fel ca şi precedentul. 7onstă din interpretarea

psihanalitică a simolurilor plastice din imaginile picturale prezentate suiectului.




Testul de copletare a dialogului ! este Testul de +rustrare a+ectivă# al lui Rosen"8eig

Testul 6inget ! similar testului lui Jarteg. ste introdus de către Linget şi utilizat şi de *eilli.

e cere suiectului ca, pornind de la liniile trasate pe cartonaşe, să construiască individual

formele dorite.

TEHNICILE $E ALE&E!E SA" O!$ONA!E # impun selectarea mai multor variante într-un

aran5ament cu o ordine anumită.

Testul de clasi+icare categorială - Hel şi Holdstein, care l-au introdus în !1<-!19. 6 fost

introdus iniţial la olnavii cu agnozii şi afazie. 6preciază incapacitatea suiecţilor de a clasifica,

prin pierderea aptitudinii categoriale. Mace o sortare a culorilor. Mormarea conceptului şi a

aptitudinii categoriale este dată de relaţiile dintre nivelul de g)ndire şi caracteristicile dinamice

ale personalităţii suiectului. Testul 2.I.T. - .7.'ien 2rganic Integrit3 Test/ ! sortare a formelor celor mai înrudite. 6re

valoare în analiza sindromului psiho-organic, la traumatizaţii cranio-cererali, în analiza

proceselor involutive cererale de tip aiotrofic, a leziunilor vasculare etc..

Testul o"aicului - *.;oeAenfeld - cuprinde 89: de piese geometrice colorate diferit. 7u ele,

suiectul treuie să construiască, în 1< minute, un desen pe o suprafaţă determinată.

?nterpretarea rezultatelor se face în raport cu tipul desenului construit& desene normale (astracte,

reprezentative, conceptuale$/ desene anormale (incoerente şi compacte, incoerente şi spaţiale,

nereuşite, intermediare, reprezentative$.

Testul .P.T. arbenp3raiden Test/ - Pfister, completat ulterior de eiss şi iltmann. e

prezintă ca o piramidă de carouri colorate, dispuse pe cinci r)nduri, în total 9 carouri. 7ulorile

sunt dispuse în funcţie de semnificaţia lor afectivă pentru personalitate& culorile extraversiei

(roşu, oran5, galen$, culorile echilirului (verde$/ culorile introversiei (alastru şi violet$/

culorile personalităţii profunde (al, maro, gri, negru$. e cere suiectului să compună trei

piramide succesive cu ele. ?nterpretarea rezultatelor se face în funcţie de alegerea culorilor şi de

incidenţa acestora.

Testul 0"ondi 4 test de investigare a personalităţii profunde a suiectului, a tendinţelor sale

inconştiente, a pulsiunilor lor.

TEHNICILE E'P!ESIE # 6u un caracter lier, în cadrul temei prezentate suiectul

exprim)ndu-şi inconştient conţinutul său intrapsihic, stările sale conflictuale sau de altă natură.




Testul arborelui ! Loch, modificat de tora# în cadrul căruia individul proiectează inconştient

raporturile sale cu mediul, orice alterare a imaginii fiind indiciul unei dereglări de relaţie

(*.+oşca$.

Testul casei ! are în vedere relaţiile individului cu lumea sa, cu mediul său familial. e notează

prezenţa unor situaţii conflictuale, stări complexuale, frustrări. Poate fi utilizat cu succes şi în

diagnosticul copilului.

Testul persoanei uane ! 6.Macho8er. 6 fost aplicat şi ca tehnică de psihodiagnostic în

aprecierea dezvoltării intelectuale a copilului de către M.Hoodenough.

Testul +ailiei ! derivat din testul persoanei umane, dar urmăreşte relaţiile interpersonale în

cadrul familiei, între copii şi părinţi şi între familie şi restul societăţii. 'estul a fost aplicat cu

succes de către ;.7orman în psihiatria infantilă sau la adulţii cu tulurări mentale. 6re o

puternică tentă psihanalitică în interpretare.Testul 7.P.T. 7ouse# Tree# Person$ - I.N.DecG E suiectului i se cere să deseneze pe o foaie de

h)rtie de formă dreptunghiulară un pom, o casă şi un om. 6re un caracter sintetic în raport cu

testele de5a menţionate mai sus, av)nd o semnificaţie simolică.

Testul satului ! 7.,rthus# odi+icat ulterior de către P.Mabille. e aplică în general la copiii

normali sau la cei cu tulurări mentale. e indică suiectului să construiască un sat, pun)ndu-i-se

la dispoziţie figuri diferite, care pot compune satul. e apreciază proa în funcţie de mai multe

criterii.

Testul luii ! M.'oe8en+eld 4 este un test proiectiv individual care îi cere suiectului să aşeze

cum doreşte o serie de :< oiecte miniaturale (case, persona5e, animale etc.$. tructura lumii

astfel construite dă indicaţii interesante asupra personalităţii suiectului.

53963014 Cursul 11 Testele Proiective

Documents

Transcript of 53963014 Cursul 11 Testele Proiective