Tehnici Proiective - Speranta Popescu

8/16/2019 Tehnici Proiective - Speranta Popescu

1/115

SPERANŢA POPESCU CAMELIA STANCIU

PRACTICA TESTELOR

PROIECTIVE

Editura RISOPRINTCluj-Napoca 2011


2/115

CUPRINS

CAP 1 INTRO!UCERE "N ISTORIA TESTELOR PROIECTIVE#T$r%i&olo'i$(Situa)ia t$*t$lor proi$cti+$,Situa)i$ proi$cti+ .i *itua)i$ p*i/a&alitic,Sp$ciicitat$a *itua)i$i proi$cti+$E$ct$l$ t$*t$lor proi$cti+$!i+$r*$ tipuri d$ proi$c)i$I&t$rpr$tar$a p*i/oli&'+i*tic a t$*t$lor proi$cti+$3RORSC4AC4 5I TAT- a&ti&o%i$ *i co%pl$%$&taritat$ 6& cadrul dia'&o7$ip*i/olo'ic$ di$r$&)ial$10Ilu*trar$ cli&ic12

CAP 2 T4EMATIC APPERCEPTION TEST 8TAT9 1:Pr$%i*$ t$or$tic$1:Scurt i*toric1#Mat$rialul1#I&*truc)iu&$1#Rolul $;a%i&atorului1#Stadiil$ pri+i&d proc$*ul d$ $la


3/115

Pr$7$&tar$a pla&.$lor t$*tului ,0T$%$l$ %ari,#

I&t$rpr$tar$a t$*tului2I M$toda d$ a&ali72II !i&a%i*%ul t$*tului:III I&t$rpr$tar$a ro&ti*piciului:IV T$%$l$ ori'i&al$#V Po+$*tiri cur$&t$8cur*i+$9 *au i%a'i&il$ i7olat$(VI R$'uli d$ i&t$rpr$tar$(VII Si&t$7a i&t$rpr$tati+Calit)i al$ t$*tului Pata N$a'r 0Aplica)iil$ t$*tului0A&ali7 d$ protocol2

CAP # TESTUL RORSC4AC4(Mat$rialul t$*tului(A


4/115

CAP 1INCURSIUNE "N ISTORIA TESTELOR PROIECTIVE

În 1939, L.K. Franck publică în „Journal of Psychology ar!icolul in!i!ula! „"#!o$#l#proi#c!i%# p#n!ru s!u$iul p#rsonali!ă&ii. 'u!orul in!ro$uc# #(pr#sia „)#!o$# proi#c!i%# p#n!ru a#(plica înru$ir#a a !r#i prob# psihologic#* +#s!ul $# asoci#r# a cu%in!#lor a lui Jung 19-/, +#s!ulp#!#lor $# c#rn#ală a lui 0orschach 19-/ 2i +.'.+.ul !#s!ul po%#s!irilor in%#n!a!#/ a lui "urray

1934/. Franck $#)ons!ra că ac#s!# !#hnici cons!i!ui# pro!o!ipul un#i in%#s!iga&ii $ina)ic# 2iholis!ic# global#/ a p#rsonali!ă&ii, a$ică ac#as!a #s!# pr#5#n!a!ă ca o !o!ali!a!# în #%olu&i#, al#căr#i #l#)#n!# cons!i!u!i%# s# află în in!#rac&iun#* o )o$ali!a!# $# in%#s!iga&i# carac!#ris!ică2!iini )o$#rn# în s!u$iul na!urii u)an#. 's!f#l, !#s!#l# proi#c!i%# $#%#n#au un#l# $in!r#aplica&iil# prac!ic# c#l# )ai f#cun$# al# conc#p&iilor !#or#!ic# al# psihologi#i $ina)ic# 2i în sp#cialal# psihanali5#i.

'c#s!# )#!o$# $# $iagnos!ic psihologic au în co)un o )#!o$ologi# propri#, $if#ri!ă $# c#acar# s!ă la ba5a !#s!#lor psiho)#!ric# 2i a$uc în prac!ică o fin# clinică în proc#sul $#cunoa2!#r# a al!#i p#rsoan#.

+#hnicil# proi#c!i%# s# $is!ing $# !#s!#l# $# ap!i!u$ini în )o$ #s#n&ial prin a)bigui!a!#a)a!#rialului pr#5#n!a! subi#c!ului 2i prin lib#r!a!#a p# car# o lasă răspunsurilor subi#c!ului. Prinac#s!# carac!#ris!ici, )#!o$a proi#c!i%ă s# si!u#a5ă în!r# coor$ona!#l# psihologi#i g#s!al!is!# 2ial# psihanali5#i.'nali5a p# car# o r#ali5#a5ă subi#c!ul !#s!a! unui )a!#rial a)biguu 2i #(plorar#a lib#ră 2isis!#)a!ică a posibili!ă&ilor $# in!#rpr#!ar# of#ri!# $# ac#s! )a!#rial au cons!i!ui! )o$ali!ă&i pr#cis#$# in%#s!igar# a proc#s#lor p#rsonali!ă&ii. Psihologia proi#c!i%ă $#5%ol!ă psihologia for)#i6 #acau!ă să pună în %aloar# r#la&iil# o)ului cu c#ilal&i, ca 2i rapor!ul $in!r# in$i%i$ul u)an 2i uni%#rs.

7iscu!8n$ în g#n#ral $#spr# )#!o$#l# proi#c!i%# sar pu!#a consi$#ra că pri)ul !#s!proi#c!i% a fos! c#l al „'socia&iilor $# cu%in!#, lansa! $# Jung în 19-, ur)a! apoi $# c#l al„p#!#lor $# c#rn#ală al lui 0orschach în 19-, apoi !#s!ul $# „ap#rc#p&i# !#)a!ică +.'.+/ $in1934.

P#n!ru Fr#u$, no&iun#a a porni! $# la obs#r%ar#a )#canis)ului $# „$#plasar# obs#r%a! înparanoia, car# cons!ă în !ransfor)ar#a unui s#n!i)#n! in!ol#rabil în con!rariul său6 p# $# al!ăpar!# #s!# %orba $# al a!ribui nu si#2i, $#ci c#lui car#l r#si)!#, ci c#luilal! car# #s!# $# fap!obi#c!ul.

:o&iun#a $# „proi#c&i# a pri)i! s#nsul g#n#ral $# #(!#riori5ar# a s#n!i)#n!#lor in!i)# $#alungul unui li)ba; si)bolic car# #s!# în!run f#l analog %is#lor.

Principiul proi#c&i#i cons!ă în fap!ul că pl#c8n$ $# la un )a!#rial concr#!, $ar a)biguu,subi#c!ul #f#c!u#a5ă asocia&ii lib#r#. "#!o$#l# proi#c!i%# s# si!u#a5ă as!f#l în para)#!ripsihologi#i for)#i 2i ai psihanali5#i.


5/115

În lucrar#a „"#!o$#l# proi#c!i%# 19=3/, 'n5i#u pr#5in!ă c8!#%a opinii pri%in$ cons!ruc&ia!#s!#lor proi#c!i%#, a căror %ali$ar# nu s# poa!# r#ali5a p# ba5a ac#lora2i principii s!a!is!ic# cac#l# c# pri%#sc )#!o$#l# psiho)#!ric#.

"ul!i!u$in#a !#hnicilor proi#c!i%# #(is!#n!#, înc#p8n$ $# la Jung, poa!# supor!a unclasa)#n! în func&i# $# s!i)ulii car# s!au la ba5a lor* $#s#n#l# r#ali5a!# $# subi#c!, i)aginil#pr#figura!# sau r#pr#5#n!ăril# %#rbal#.Prin!r# s!i)ulii car# au la ba5ă $#s#n#l# r#ali5a!# $# subi#c! !r#bui# să s# r#ali5#5# $if#r#n&i#r#a în!r# c#l# car# i)plică copi#r#a 2i c#l# car# i)plică cr#a&ia spon!ană. În )o$ apar#n!, copi#r#a i)plică $oar capaci!ă&il# p#rc#p!i% spa&ial# al# subi#c!ului6 în r#ali!a!#,

r#5ul!a!#l# ac#s!#i ac!i%i!ă&i po! r#l#%a !ulburări organic# pa!ologic#. În ca5ul prob#lor >#n$#r,!#n$in&a subi#c&ilor $# a $#for)a o s#ri# $# $#s#n# ar# i)plica&ii în sf#ra af#c!i%ă.

În opinia noas!ră, !#s!#l# in$uc!i%# nu susci!ă un gra$ )ar# $# in!#r#s, #l# &in8n$ să#%i$#n&i#5# o anu)i!ă probl#)a!ică a subi#c!ului. "ul! )ai in!#r#san!# ni s# par prob#l# n#u!r#,car# $au ac#s!uia posibili!a!#a $# #(pri)ar#.7# #(#)plu, $#s#nul o)ul#&ului in$ică )o$ali!a!#a în car# subi#c!ul p#rc#p# fiin&a u)ană, a$icăp# #l însu2i.

Flor#nc# ?oo$#nough a !ransfor)a! ac#as!ă probă în una $# in!#lig#n&ă.7#s#nul fa)ili#i #s!# o #(!#nsi# a ac#s!#i prob#, #%i$#n&iin$ $ina)ica fa)ilială. La f#l, !#s!ularbor# r#pr#5in!ă o proi#c&i# a fiini u)an#. +#s!ul lu)ii, #labora! $# uhl#r, c#r#subi#c!ului să î2i cons!ruiască o lu)# $upă un plan al său, u!ili58n$ obi#c!# încărca!# $#si)bolis).

'c#s!# prob# nu au $oar %aloar# proi#c!i%ă, ci 2i !#rap#u!ică6 #l# $#s!in$ copiii saua$ol#sc#n&ii, fa%ori58n$ ca!harsisul.@nflu#n&a psihanali5#i #s!# s#)nifica!i%ă. A(#)plul lui Jung #s!# r#l#%an!6 #l cons!rui#2!# o probăcar# s# ba5#a5ă p# #(p#ri#n&a psihanali!ică a asocia&iilor lib#r# $# i$#i, c# #(pri)ă $# fap!conflic!#l# 2i co)pl#(#l# profun$# al# p#rsonali!ă&ii in$i%i$ului. În 19-, proba conc#pu!ă $# #lsurprin$# !oc)ai ac#as!ă si!ua&i# proi#c!i%ă.

l#ul#r, la Burich, conc#p# proba p#!#lor $# c#rn#ală ca p# o probă $# p#rsonali!a!#.Crgani5ar#a in$i%i$uală a p#rsonali!ă&ii #s!# c#a car# s!ruc!ur#a5ă p#rc#p&ia p#!#lor.

A(p#ri#n&a $#s#n#lor cons!i!ui# o a !r#ia sursă is!orică a !#s!#lor proi#c!i%#. În!r# 19- 2i193-, psihanali2!ii #(!in$ in!#r%#n&iil# lor asupra copiilor 2i asupra #(pri)ării %#rbal#, r#la!i% pu&infor)a!ă în ac#a p#rioa$ă $# %8rs!ă, u!ili58n$ $#s#nul 2i ;ocul lib#r ca subs!i!u! al asocia&iilor lib#r#. 7#s#nul 2i po%#s!iril# r#l#%ă s#)nifica&ia si)bolică, analogă c#l#i a %is#lor sau asi)p!o)#lor n#%ro!ic#. D# pr#figur#a5ă as!f#l cunoa2!#r#a in$i%i$ului $upă con&inu!ul 2i s!ilulcr#a&iilor sal#.

"urray, în 1934, în DE', cr#a5ă pri)ul !#s! car# s# inspiră $in !#hnica po%#s!irilor lib#r#*+.'.+. +h#)a!ic 'pp#rc#p!ion +#s!/. +#s!#l# proi#c!i%# prin $#s#n sun! )ai !ar$i%#. În 199, Kochpublică în Al%#&ia +#s!ul arbor#lui, "acha%#r, în DE', 7#s#nul p#rsoan#i.

T$r%i&olo'i$

În „7ic&ionar $# psihologi# 199/ !#r)#nul „proi#c&i# #ngl. „pro;#c!ion, fr. „pro;#c!ion, g#r).„Pro;#k!ion/ $#s#)n#a5ă un a!ribu! al ac!i%i!ă&ii psihic# $# a2i #(pri)a i$#n!i!a!#a, o func&i# acon2!iini u)an# r#ali5a!ă în$#os#bi prin in!#r)#$iul )#canis)#lor spon!an#.1

+#s!#l# proi#c!i%# sun! )#!o$# $# #(plorar# a p#rsonali!ă&ii c# s# confrun!ă cu o si!ua&i# la car#r#ac&ion#a5ă în %ir!u!#a s#nsului p# car# si!ua&ia o capă!ă p#n!ru p#rsoana în cau5ă,#%i$#n&iin$us# as!f#l propriil# sal# s!ruc!uri subi#c!i%# in!#rn#, !#n$in, in!#r#s#, aspira&ii,a!i!u$ini, conflic!#, s!il $# g8n$ir#, !#)p#ra)#n!, #!c.

În n#urologi#, no&iun#a $# proi#c&i# a fos! u!ili5a!ă $# !i)puriu 2i $#s#)n#a5ăcor#spon$#n&a $in!r# o ari# c#r#brală 2i apara!ul s#n5orial sau )o!or. 's#)ănă!or, !#s!#l#proi#c!i%# $#!#r)ină subi#c!ul să pro$ucă un pro!ocol $# răspunsuri.

1 Şchiopu, U. (coord.), 1997, Dicţionar de Psihologie, Ed. a!el, ucure"#i, p. $372 %p.ci#., p. $3&

$


6/115

En al! s#ns al proi#c&i#i î2i ar# origin#a în op!ică. Proi#c&ia lu)inoasă porni!ă $in!runfocar, !rans)i!# ra5# sau ra$ia&ii p# o suprafa&ă. En !#s! proi#c!i% #s!# ca o ra5ă G, car#,!ra%#rs8n$ p#rsonali!a!#a, fi(#a5ă i)agin#a unui nucl#u s#cr#! al ac#s!#ia p# un r#%#la!or 2ias!f#l p#r)i!# o l#c!ură )#$ia!ă $# )ărir#a r#ali5a!ă p# un #cran.


7/115

#(pri)# p# sin# însu2i. 'c#as!ă p#rsp#c!i%ă poa!# )obili5a în subi#c! o anu)i!ă angoasă în fa&a#)#rg#ni $orinlor in!#r5is#. 'c##a2i cons!r8ng#r# o #(pri)ă 2i psihanali5a prin c#l# $ouăr#guli fun$a)#n!al#* r#gula nono)isiunii subi#c!ul s# anga;#a5ă să nu !ri#5# în )o$ %olun!ar )a!#rialul psihic p# car# îl #(pri)ă/ 2i r#gula abs!in#ni subi#c!ul î2i #(pun# psihanalis!ului$orinl#, fără a înc#rca să l# r#ali5#5# cu ac#s!a/. 'c#s!# r#guli cor#spun$ 2i si!ua&i#i proi#c!i%#.7# #(#)plu, în ca5ul !#s!ului 0orschach, ins!ruc&iun#a c#r# subi#c!ului !#s!a! să co)unic# „!o!c##a c# ar pu!#a %#$#a în p#!#l# $# c#rn#ală, car# cor#spun$ r#gulii nono)isiunii.0#gula abs!in#ni #s!# sub8nl#asă. A(a)ina!orul #s!# frus!ran!* #l c#r# subi#c!ului să2i$#scop#r# $orin&a, $ar r#fu5ă săl ia în gri;ă. În!r# p#rsoana !#s!a!ă 2i #(a)ina!or s# cons!rui#2!#

o r#la&i# !ransf#r#n&ială )ai )ul! sau )ai pu&in )anif#s!ă car#, în func&i# $# carac!#rul po5i!i% saun#ga!i%, s!i)ul#a5ă pro$uc&iil# subi#c!ului sau bloca;#l# sal#. Dpr# $#os#bir# $# psihanali5ă,subi#c!ul î2i $#scop#ră in$ir#c! $orinl#6 #l %orb#2!# prin in!#r)#$iul #laborării )a!#rialului car#i#s!# pr#5#n!a!. Dubi#c!ul !#s!a! #s!# )ai lib#r $#c8! c#l afla! în anali5ă.

Sp$ciicitat$a *itua)i$i proi$cti+$

Prob#l# proi#c!i%# !#s!#a5ă cali!a!#a rapor!ării la r#al 2i în ac#la2i !i)p, in!#grar#a un#ir#la&ii psihic# în!run sis!#) $# g8n$ir# al subi#c!ului. 'c#s!a s# confrun!ă cu #(ig#nl#pr#siunilor in!#rn# 2i #(!#rn#* #l !r#bui# să $#)ons!r#5# în c# )ăsură 2i cu) s# poa!# organi5ap#n!ru a fac# fa&ă a!8! r#la&iilor sal# in!#rioar#, c8! 2i )#$iului său. Al !r#bui# să s# confor)#5#unor li)i!# i)pus# $# r#ali!a!#, lăs8n$ loc posibilului, i)aginarului 2i af#c!#lor.

Pu!#) consi$#ra că si!ua&ia proi#c!i%ă #s!# susc#p!ibilă $# a solici!a con$ui!# car# apar&inf#no)#n#lor !ran5i&ional#.


8/115

#%i$#n! în $iscu&i#. 's!f#l, s# poa!# afir)a că ni%#lul $# r#gr#si# in$us $# +.'.+. #s!# )ai pu&inprofun$ $#c8! la 0orschach6 ac#s!a nu of#ră o figurar# clară a fiini u)an#. 'c#as!ă c#rin&ăporn#2!# $# la $a!# pu&in s!ruc!ura!# 2i c#r# a2#5ar#a unor r#pr#5#n!ări )ai )ul! sau )ai pu&ins!ruc!ura!#.0#a)in!i) că pri)#l# r#pr#5#n!ări par&ial# al# copilului sun! în l#gă!ură cu corpul său, an!r#n8n$for)ar#a a c##a c# psihanali2!ii au nu)i! pr##ul corporal. 'c#s!a par# cons!i!ui! $in fan!as)# $#corp frag)#n!a! înain!# $# a2i găsi uni!a!#a sa narcisică, înain!# $# s!a$iul oglin5ii c8n$ copilulî2i r#cunoa2!# i)agin#a ca fiin$ a sa. 7orinl# copilului sun! locali5a!# în $if#ri!# 5on# al#corpului, nu)i!# 5on# #rog#n# sau 5on# al# plăc#rii.

Dpa&iul %isului, al halucina&iilor 2i al $#lirului sun! r#pr#5#n!ări al# corpului $#r#ali5a!, a$ică for)#arhaic# al# i)aginii corporal#, an!#rioar# li)ba;ului sin!ac!ic.

În !#s!#l# car# an!r#n#a5ă as!f#l $# proi#c&ii, r#gr#sia #s!# pu!#rnică6 #l# !ri)i! subi#c!ulspr# probl#)# $# $if#r#n&i#r# a in!#riorului $# #(!#rior, a )a)#i $# copil, a subi#c!ului $# obi#c!.'s!f#l, p#!#l# $# c#rn#ală $in !#s!ul 0orschach, #%ocă subi#c!ului !#s!a! fi# obi#c!# #(!#rioar#, fi#in!#riorul corpului #(., i)por!an&a r#cunoa2!#rii $# că!r# c#l !#s!a! a p#rsona;ului u)an în!r#g laplan2a @@@/.

7# as#)#n#a, i)por!an&a con!ururilor, a li)i!#lor, a a(#i c#n!ral#6 ac#as!ă $i)#nsiun#carac!#ris!ică a i)aginii corpului s# r#găs#2!# în !oa!# !#s!#l# proi#c!i%#.

:o&iun#a $# „i)agin# a corpului a fos! #labora!ă $# psihanalis!ul a)#rican $# origin#g#r)ană Paul Dchil$#r, a cărui lucrar# „LIi)ag# $u corp, !ra$usă în li)ba franc#5ă a susci!a!nu)#roas# c#rc#!ări. Dchil$#r $#fin#2!# pa!ru con$i&ii al# posibili!ă&ii proi#c&i#i* narcisis)ul a s#r#găsi p# sin#/, i$#n!i!a!#a p#rc#p&iilor in!#rn# 2i #(!#rn#, polari!a!#a înăun!ru înafară,cons!i!uir#a lu)ii ca #chi%al#n! al Aului sau a un#i păr&i a ac#s!uia. 'u!orul si!u#a5ă proi#c&ia cao în!oarc#r# la #(!#rior a r#fula!ului, $# un$# r#5ol%ar#a conflic!ului psihic confor) principiuluiplăc#rii, prin!ro $#5in%#s!ir# par&ială a r#ali!ă&ii 2i in%#s!ir#a ac#s!#ia $# că!r# incon2!i#n!. La!#s!ul 0orschach sun! posibil# $ouă %ariabil# $in ac#s! punc! $# %#$#r# al „p#n#!ra&i#i 2i„bari#r#* capaci!a!#a supraf#i corpului $# a r#&in# c##a c# con&in# în in!#rior, $in punc! $#%#$#r# al subi#c!ului 2i $# a r#5is!a in!ru5iunilor %#ni!# $in #(!#rior c#rc#!ăril# lui Fish#r 2i


9/115

1. +#s!#l# proi#c!i%# !#)a!ic#, al# căror )o$#l ră)8n# +.'.+.ul. 'c#s!a r#l#%ă con&inu!uril#s#)nifica!i%# al# un#i p#rsonali!ă&i* na!ura conflic!#lor, $orinl# fun$a)#n!al#, r#ac&iil#fa&ă $# an!ura;, )o)#n!#l# ch#i# al# propri#i is!orii !răi!#. +o! aici sun! inclus# $#s#n#l#lib#r#, ;ocuril# $ra)a!ic#, in!#rpr#!ar#a unor !ablouri. 's!f#l, psihologul #s!# infor)a!asupra )o!i%a&iilor $o)inan!# al# subi#c!ului, asupra )#canis)#lor $# apărar# folosi!#,asupra a c##a c#


10/115

D!u$iul !#s!#lor proi#c!i%# $in p#rsp#c!i%ă psiholing%is!ică a fos! $#schis la Di)po5ionul cu!#)a „Psiholing%is!ica 2i !#hnicil# proi#c!i%#, &inu! la D!rasbourg, în 19=.

RORSC4AC4 5I TAT D ANTINOMIE 5I COMPLEMENTARITATE "N CA!RUL!IA@NOEI PSI4OLO@ICE !IFERENŢIALE

r#l#! 19=/6 pro$uc&iacons!rui#2!# un sc#nariu* proc#sul $# l#gă!ură #s!# r#cla)a! în )o$ i)p#ra!i%.

La 0orschach, #for!ul c#ru! s# înscri# în!run al! or$in. 7iscon!inui!a!#a #s!# pr#%al#n!ă înac#s! )a!#rial s!raniu, car# !r#5#2!# în )o$ para$o(al #)o&ii profun$# în ap#lul lansa! la corpulu)an. Pl#c8n$ $# la ac#as!ă rup!ură, #(is!ă !o!u2i c#rin&a r#ali5ării un#i l#gă!uri, prin pun#r#a înrapor! a #l#)#n!#lor )anif#s!# p#n!ru a cons!rui o figură s#)nifica!i%ă.

's!f#l, co)pl#)#n!ari!a!#a c#lor $ouă prob# s# i)pun# $# la înc#pu!, $#oar#c# #s!# %orba $#!#s!ar#a capaci!ă&ilor $# l#gă!ură al# subi#c!ului în!ro si!ua&i# car# fa%ori5#a5ă ;ocul +.'.+./, $ar 2i în!ro si!ua&i# $if#ri!ă 0orschach/ car#, c#l pu&in în pri)ul )o)#n!, î)ping# spr#$iscon!inui!a!#.

'c#as!ă r#)arcă pun# în $iscu&i# probl#)a!ica solici!ărilor la!#n!# in$us# în ca$rul c#lor $ouăprob#. D!u$iil# r#ali5a!# $# Dh#n!oub4 2i 7#bray asupra plan2#lor +.'.+. au #%i$#n&ia! s!ruc!uraorgani5ării o#$ipi#n#6 ac#as!a s# înscri# în $ra)a!i5ar#a unui conflic! in!rapsihic susc#p!ibil $# afi pus în sc#nă $acă r#p#r#l# i$#n!i!ar# sun! clar s!abili!#, în $ubla r#f#rin&ă la $if#r#n&a $in!r#s#(# 2i la $if#r#n&a $in!r# g#n#ra&ii.


11/115

solici!a o prăbu2ir# narcisis!ă )ai )ul! sau )ai pu&in sp#c!aculoasă, în!o!$#auna r#p#rabilăa!unci c8n$ faliil# proi#c!a!# a$uc a!ing#r# r#pr#5#n!ărilor p# car# subi#c!ul l# ar# $#spr# #l însu2i.


12/115

19=4/, ?. 0osola!o 19/ 2i '. ?r##n 19=3/, $is!ins# prin in!#rpr#!ări con%ingă!oar# în!#r)#nii angoas#i ro2ii 2i ai angoas#i alb# la ?r##n/, r#la&ia în oglin$ă la 0osola!o, 'n5i#u$#5%ol!8n$ !#r)#nul $# „în%#li2 corporal, „Aulpi#l#.

În ac#s! con!#(!, în!8lnir#a $in!r# 0orschach 2i +.'.+. sur%in# pro)! a!unci c8n$suprain%#s!ir#a for)#lor 2i, $#ci a li)i!#lor la 0orschach #s!# #coul acc#n!ului pus asupracon!ururilor la +.'.+.6 a!unci c8n$ #(!r#)a s#nsibili!a!# la n#gru 2i alb s# $#scop#ră a fi i$#n!ică laa)b#l# prob#, $#)ons!r8n$ o suprain%#s!ir# a s#n5a&iilor în $#!ri)#n!ul r#pr#5#n!ărilor, ap#rif#ricului în $#!ri)#n!ul in!#rnului6 a!unci c8n$ r#la&iil# sp#cular# sus&in r#pr#5#n!ăril# $#r#la&ionar# la 0orschach, ca 2i la +.'.+.6 c8n$ pun#r#a în !ablou la +.'.+. s# pr#lung#2!# la

0orschach cu #f#c!# pulsional#, prin car# s# n#agă oric# )i2car# in!#rnă.A(is!ă, $#ci, o s#nsibili!a!# a un#i prob# fa&ă $# c#alal!ă, #(ploa!ar#a conco)i!#n!ă a

ac#s!ora con$uc8n$ la #(plicar#a anali!ică a )o$ali!ă&ilor $# func&ionar# psihică a unui subi#c!, în#for!ul $# a #%i$#n&ia asp#c!#l# c#l# )ai %aria!#, c#l# )ai #!#rog#n#, c#l# )ai con!ra$ic!orii,&in8n$ con! $# fap!ul că a!8! la 0orschach, c8! 2i la +.'.+. #s!# ac#la2i subi#c! car# „%orb#2!#.

Ilu*trar$ cli&ic

Dubi#c!ul N.


13/115

un cap ine(istent% parcă nu ar fi o persoană 'ntreagă...este o imagine ireală% persoanele nu aulegătură 'ntre ele...gura $umătate rea% $umătate bună...#.

Dubi#c!ul @.?., 1= ani/ insis!ă p# sc#narii frag)#n!ar#, sp#cular#, în car# sun! #%i$#n!#proc#$## pri)ar# $in s#ria A. 'c#s!# ilus!ra&ii clinic# sus&in în!ro )ăsură #%i$#n!ă afir)a&iil#!#or#!ic# făcu!# an!#rior.

TAT

Pr$%i*$ t$or$tic$

+.'.+. a susci!a! încă $# la apari&ia sa, în lipsa un#i !#orii o)og#n# susc#p!ibil# $# a#(plica c# s# în!8)plă cu subi#c!ul a!unci c8n$ i s# c#r# să2i „i)agin#5# o po%#s!ir# în l#gă!urăcu i)agin#a p# car# o pri%#2!#, nu)#roas# c#rc#!ări pri%in$ s!u$ii $# ca5 p# grup# $# %8rs!ă 2iaf#c&iuni.

+#s!ul cons!ă în!ro s#ri# $# i)agini r#pr#5#n!8n$ p#rsona;# u)an# sau obi#c!#, iar sarcina subi#c!ului #s!# să #labor#5# la fi#car# plan2ă o scur!ă po%#s!ir#, în func&i# $# c##a c##s!# pr#5#n!a! acolo."urray consi$#ra că no&iun#a ch#i# car# ;us!ifică ac#s! $#)#rs #s!# c#a $# apercepţie. Înconc#p&ia lui 7u)i!ra2cu :.=, !#r)#nul i)plică fap!ul că po%#s!iril# cons!rui!# $# subi#c! pl#acă$# la ni2!# $a!# p#rc#p!i%# con&inu!ul r#al al plan2#i/, $ar car# sun! in!#rpr#!a!#, $ina)i5a!#, pus# în r#la&i# în!ro s!ruc!ură nara!i%ă în func&i# $# subi#c!i%i!a!#a in$i%i$ului.


14/115

#f#c!ua! prin aprofun$ar#a c#lor !r#i para)#!ri )a;ori* )a!#rialul, ins!ruc&iun#a 2i pr#5#n&a#(a)ina!orului.

Mat$rialul

P#n!ru "urray, i)aginil# r#pr#5#n!au „si!ua&ii u)an# clasic#6 noi a) afir)a că #s!# %orba)ai $#grabă $# conflic!# uni%#rsal#, in$if#r#n! $# asp#c!ul plan2#i.A(is!ă o r#f#rin&ă p#r)an#n!ă la $#5%ol!ar#a libi$oului 2i agr#si%i!ă&ii, fi# în ca$rul r#gis!ruluio#$ipian, fi# în ca$rul un#i probl#)# )ai %#chi s!a$ii pr#o#$ipi#n#/.

?rupul $# c#rc#!ă!ori a)in!i&i a s#l#c!a! p#n!ru s!u$iu 13 plan2#, fiin$ #li)ina!# un#l# al#căror con&inu! a fos! consi$#ra! ca fiin$ !ri%ial 2i pu&in a)biguu.D#l#c&ia plan2#lor a fos! r#ali5a!ă $upă cri!#riul #(is!#ni unui con&inu! )anif#s! al ac#s!ora 2i alunui con&inu! la!#n!, susc#p!ibil $# a r#ac!i%a o anu)i!ă probl#)a!ică psihologică.

În c##a c# pri%#2!# con&inu!ul )anif#s! al plan2#lor, ac#s!a #s!# sa!ura! în )#sa;#, $8n$$o%a$ă $# lipsă $# n#u!rali!a!# 2i con$uc8n$ as!f#l la o con!ra$ic&i# in!#rnă a !#s!ului, #s#n&ială 2i$#)nă $# #(ploa!a! $in punc! $# %#$#r# al c#rc#!ării* con&inu!ul )anif#s! fi(#a5ă li)i!# fan!#5i#i,făc8n$ ap#l la principiul r#ali!ă&ii, în !i)p c# con&inu!ul la!#n! r#ac!i%#a5ă ur)# al# )#)ori#iin$i%i$ual#, car# con&in fan!as)# originar#, făc8n$ ap#l la principiul plăc#rii.

I&*truc)iu&$a

@ns!ruc&iun#a* „0#ali5#a5ă o po%#s!ir# pornin$ $# la i)agin#a $in plan2ă #s!# încărca!ă$# ac##a2i con!ra$ic&i# in!#rnă* p# $# o par!#, acc#n!ul #s!# pus asupra con!rolului con2!i#n! alsubi#c!ului, a$ică p# n#c#si!a!#a $# a &in# con! $# con&inu!ul )anif#s! al i)aginii, iar p# $# al!ăpar!# apar# n#c#si!a!#a $# a r#$uc# pragul con!rolului con2!i#n! p#n!ru a $a fr8u lib#r fan!#5i#i,c##a c# îns#a)nă r#gr#si#, acc#sul la fan!as)#l# 2i proc#s#l# pri)ar#.Pu!#) #%oca func&ia „$#c#n!rării, propusă $# Lagach#. @ns!ruc&iun#a !#s!ului i)plică obliga&ia$ublă $# a con!opi în!ro singură )i2car# ra&ionalul 2i ira&ionalul. Dubi#c!ul !#s!a! %a !r#bui săsupor!# sarcinil# af#c!i%# p# car# )i2car#a r#gr#si%ă l# i)plică, $ar %a !r#bui să l# organi5#5# îna2a f#l înc8! g8n$ir#a să l# poa!ă #labora.

Rolul $;a%i&atorului

A(a)ina!orul #s!# pur!ă!orul un#i $ubl# polari!ă&i* prin a!i!u$in#a sa, obliga!oriu n#u!ră 2ibin#%oi!oar#, s!i)ul#a5ă $#5%ăluir#a fan!as)#lor 2i $orinlor subi#c!ului, $ar i)pun# în ac#la2i!i)p con&inu!ul )anif#s! al )a!#rialului 2i n#c#si!a!#a cons!ruirii un#i po%#s!iri în rapor! cu ac#s!)a!#rial. Al r#pr#5in!ă, ca 2i si!ua&ia globală a !#s!ului, pur!ă!orul $orinlor 2i al apărărilor Aului.

7in punc! $# %#$#r# al c#lor !r#i coor$ona!# )a;or# )a!#rial, ins!ruc&iun# 2i #(a)ina!or,!#s!ul +.'.+. poa!# fi asi)ila! un#i si!ua&ii $# conflic!.

Stadiil$ pri+i&d proc$*ul d$ $la


15/115


16/115

'c#s!# proc#$## #%i$#n&ia5ă )#canis)#l# $# apărar# n#%ro!ică, $o%#5i al# #(is!#ni un#iconflic!uali5ări in!rapsihic# 2i în )o$ sp#cial a un#i lup!# în!r# sis!#)#l# apara!ului psihic* în!#r)#nii pri)#i !opici fr#u$i#n#, pr#con2!i#n! con2!i#n! M incon2!i#n! sau în !#r)#nii c#l#i $#a$oua !opici, lup!a $in!r# Din# 2i DupraAu, !r#c8n$ prin Au, c##a c# pr#supun# #(is!#n&a unuispa&iu in!#rn, cons!i!ui! n#! $if#r#n&ia!, rapor!8n$ul la lu)#a #(!#rnă, spa&iul in!#rn car# %a fiu!ili5a! ca sc#nă $# $#5%ăluir# 2i $ra)a!i5ar# a conflic!#lor. 'c#s!# proc#$## sun! r#pr#5#n!a!i%#în c#l# $ouă ca5uri $# organi5ări psihic# #labora!#, $o)ina!# $# conflic!, car# în s#ria ' sun!#%i$#n&ia!# $# g8n$ir#, ac#as!a fiin$ pur!ă!oar#a #(pri)ării $orini 2i apărării, iar în s#ria > prinpun#r#a în sc#nă a r#la&iilor in!#rp#rsonal# car# pr#figur#a5ă confrun!ar#a $in!r# ins!an.

. D#ria „


17/115

+#r)#n î)pru)u!a! $# la 'n$r# ?r##n1-, p#r)i!# apr#ci#r#a în ca$rul +.'.+.ului a cali!ă&ii2i #f#c!#lor proc#$##lor u!ili5a!# în ca$rul $iscursului pri%in$ cons!ruir#a po%#s!irilor.

Li5ibili!a!#a fac# $o%a$a r#la&i#i $# co)unicabili!a!# în!r# subi#c! 2i lu)#a sa in!#rnă p#$# o par!# 2i în!r# subi#c! 2i c#lălal! p# $# al!ă par!#. 7in ac#as!ă p#rsp#c!i%ă, li5ibili!a!#a #s!#sinoni)ă cu o si!ua&i# #chilibra!ă $# co)unicar# $in par!#a subi#c!ului a!unci c8n$ proc#s#l#pus# în %aloar# în ca$rul po%#s!irilor sun! %aria!#, af#c!#l# l#ga!# $# r#pr#5#n!ări apar )o$ula!# în func&i# $# %ariabili!a!#a s!i)ulărilor, iar r#5onan&a fan!as)a!ică s# află în rapor! cu solici!ăril#la!#n!# al# i)aginii. Li5ibili!a!#a s# al!#r#a5ă a!unci c8n$ un pu!#rnic i)pac! fan!as)a!ic pro%oca!$# solici!ăril# la!#n!# al# i)aginii pr#cipi!ă apari&ia apărărilor )asi%#, c##a c# p#r!urbă sau

$#5organi5#a5ă proc#sul g8n$irii.Li5ibili!a!#a #s!# consi$#ra!ă ca fiin$ al!#ra!ă $acă apar po%#s!iri lipsi!# $# oric# r#5onan&ă

fan!as)a!ică.in8n$ con! $# par!iculari!ă&il# )a!#rialului pr#5#n!a!, car# r#ac!i%#a5ă $if#ri!# probl#)#,li5ibili!a!#a poa!# oscila p# parcursul pro!ocolului. As!# i)por!an! să s# apr#ci#5# $acă si!ua&iil# încar# proc#sul $# g8n$ir# #s!# inhiba! sau apar#n! af#c!a! $# $#5organi5ar# sun! ur)a!# sau nu$# r#luări asocia!i%#. '!unci s# poa!# pos!ula $acă n# află) în fa&a un#i organi5ări psihic#susc#p!ibilă $# schi)bar#. Priori!a!#a $iagnos!icului psihologic cons!ă !oc)ai în posibili!a!#a $#apr#ci#r# a $#schi$#rii spr# schi)bar# a unui subi#c!, #%i$#n&i#r#a %ari#!ă&ii asocia!ă cu)obili!a!#a )#canis)#lor $# apărar#, a!8! c8! s# po! #%alua în ca$rul foii $# cor#c&i# a !#s!ului,car# !ra$uc# $# fap! $ina)is)ul func&ionării psihic# a subi#c!ului.

R$7ultat$ cli&ic$

Dubi#c! D."., F., - ani, co&lict i&trap*i/ic or'a&i7at cu %$ca&i*%$ d$ aprar$&$+rotic$? a*ociat$ cu $l$%$&t$ &arci*i*t$ .i a&ta*%$ pri%ar$? i%plicG&d ri*culor'a&i7rii u&$i p$r*o&alit)i di7ar%o&ic$ 8d$ tip &arci*i*t9A(#)plu, plan2a 1 >?* „otul o să fie verde% totul a revenit la viaţă....printre crengile copacilor văd chipul unui bărbat/ ochii% nasul% gura% bărbia este spri$inită 'ntre cele două crengi de copac%iar părul este numai şi numai din frunze. Cred că acest chip este alteregoul pictorului care afăcut tabloul.#

D# r#)arcă pr#5#n&a )asi%ă a #l#)#n!#lor $in s#ria ', >, < M : 2i A 1, , 3, /. Dubi#c!ulr#ali5#a5ă în $iscursul său o alun#car# r#gr#si%ă 2i proi#c!i%ă, $o%a$ă a un#i !ulburări $#i$#n!i!a!#. 'cro2a;ul s# r#ali5#a5ă p# cunoscu&i, p# concr#!, în scopul $#conflic!uali5ării af#c!#lor $#pr#si%# ;#nan!#. Dun! pr#5#n!# $#!alii narcisis!#. 7iscursul #s!# infil!ra! 2i $# proc#s# pri)ar#.

Dubi#c! , < M :, < M ". 7iscursul subi#c!ului proi#c!#a5ăi)a!uri!a!# #)o&ională 2i i)posibili!a!#a anga;ării în!run proi#c! i$#n!ifica!oriu r#al angoasa $#

cas!ra&i# n#r#5ol%a!ă/. '$op!ă o po5i&i# pasi%ă, $#p#n$#n!ă $# conflic!uali!a!#a #(!#rnă. Cbi#c!uliubirii nu poa!# fi sufici#n! in%#s!i!.

Dubi#c! @.?., ", 1 ani, &$+ro7 o


18/115

'c#as!ă si!ua&i# car# #s!# r#l#%an!ă $#a lungul în!r#gului pro!ocol pr#figur#a5ă abs#n&aba5#i n#%ro!ic# a conflic!#lor. D# r#)arcă o rup!ură a $iscursului prin pr#5#n&a )asi%ă a#l#)#n!#lor $in s#ria A, car# r#grup#a5ă )o$ali!ă&i $# g8n$ir# sa!ura!# în proc#s# pri)ar#.'c#s!#a $in ur)ă sun! #(pr#sia $#5organi5ării g8n$irii sp#cific# s!ruc!urării un#i organi5ăripsiho!ic#.

Co&clu7ii

:osografia psihanali!ică, a%8n$ ca r#f#rin&ă $a!#l# ob&inu!# în ur)a aplicării +.'.+.ului,

p#r)i!# 2i chiar inci!ă la !#n!a!i%a $# con!urar# a un#i ipo!#5#, car# plas#a5ă subi#c!ul în!runanu)i! !ip $# s!ruc!ură psihopa!ologică* n#%ro!ică, obs#sională sau is!#rică, o s!ruc!ură psiho!ică,schi5ofr#ni#, )#lancoli#, paranoia sau „s!ar# $# li)i!ă.

E!ili!a!#a ac#s!ui !#s! proi#c!i% 2i in!#rpr#!ar#a sa $in p#rsp#c!i%a of#ri!ă $# $a!#l#pr#5#n!ului s!u$iu nu r#5i$ă $oar în posibili!a!#a $# a of#ri psihia!rilor un as!f#l $# „clasa)#n! 2io $#ci5i# !#rap#u!ică, ci 2i în r#ali5ar#a un#i apr#ci#ri car# să cuprin$ă a)#na;ar#a #cono)ică aspa&iului psihic al in$i%i$ual, p#r)i&8n$ #)i!#r#a unui prognos!ic. 's!f#l, s# po! pun# în %aloar#s!ruc!uril# par&ial# car# ocupă un loc r#la!i% în #cono)ia spa&iului psihoin$i%i$ual.7# #(#)plu, )#canis)#l# $# !ip psiho!ic po! a%#a o %aloar# pr#pon$#r#n!ă în cursul un#ipo%#s!iri, $ar po! apăr#a spora$ic $#a lungul pro!ocolului, c#$8n$ locul )o$ali!ă&ilor $#func&ionar# n#%ro!ică.

En al! #(#)plu #s!# $a! $# #(is!#n&a unui po!#n&ial narcisis!, car# #s!# „nor)al a!uncic8n$ s# înscri# în!ro probl#)a!ică )ai largă a #cono)i#i spa&iului psihic. Al $#%in# însăpa!ologic $acă in%a$#a5ă c8)pul $# func&ionar# )#n!ală.

+.'.+.ul furni5#a5ă $a!# sufici#n!# p#n!ru a pu!#a r#ali5a ac#s! !ip $# anali5ă $if#r#n&ială.7iagnos!icul psihologic #labora! în ac#s!# con$i&ii %a pu!#a să apr#ci#5# po5i&iil# c#n!ral# saucon!ing#n!# al# )o$ali!ă&ilor $# func&ionar# )#n!ală al# subi#c!ului, c8! 2i %aloar#a lor #cono)ică.

ANALI= !E PROTOCOL TAT

SM? 20 a&i? *$; F? r ocupa)i$? a


19/115

un proi#c! i$#n!ifica!oriu angoasă $# cas!ra&i# r#cunoscu!ă/* „Deocamdată nu are un răspuns.Cbi#c!ul iubirii #s!# r#cunoscu!, $ar n#func&ionali5a!, n#!ransfor)a! în obi#c! al plăc#rii, ci )ai)ul! al angoas#i.

'11, '1, ', '1-, >, >1,


20/115

HHH Jus!ificar#a in!#rpr#!ărilor prin $#!alii3 Pr#acau&ii %#rbal# În$#păr!ar# spa&io!#)porală4 Pr#ci5ări cifra!# A5i!ări în!r# in!#rpr#!ări $if#ri!#

H 7usîn!ors în!r# pulsiun# 2i apărar#= 0u)ina&i#9 'nular#

H 1- Al#)#n!# $# !ip for)a&iuni r#ac&ional#or$in#, curăni#, a;u!or, #cono)i#,$a!ori#/11 7#n#gar#

HH 1 @nsis!#n&ă asupra fic!i%uluiH 13 @n!#l#c!uali5ar# abs!rac!i5ar#, si)boli5ar#, !i!lu $a! po%#s!irii în rapor! cu

con&inu!ul )anif#s!/1 Dchi)bar# bruscă în cursul po%#s!irii cu pau5ăMnu în !i)pul $iscursului/

H 14 @5olar#a unor #l#)#n!# sau a unor p#rsona;#1 7#!alii )ari sau )ici #%oca!# 2i n#in!#gra!#

H 1 'cc#n! asupra conflic!ului in!#rn1= 'f#c!# )ini) #(pri)a!#

Proc$d$$ di& *$ria B 8La


21/115

4 :#c#si!a!#a $# a pun# în!r#bări, !#n$in&ă la r#fu5, r#fu5H A%ocar#a unor #l#)#n!# an(iog#n#, ur)a!# sau pr#c#$a!# $# opriri în

!i)pul $iscursuluiCN

1 'cc#n! pus asupra fap!ului subi#c!i% n#r#la&ional/H 0#f#rin p#rsonal# sau au!obiografic#H 3 'f#c! !i!luH Pos!ură s#)nifica!i%ă a af#c!#lor

H 4 'cc#n! pus asupra cali!ă&ilor s#n5orial# @nsis!#n&ă asupra r#p#r#lor $# li)i!ă 2i a con!ururilor 0#la&ii sp#cular#

H = Pun#r# în sc#nă ca în!run !ablou9


22/115

I Si&t$7a r$7ultat$lor o Pa*cal

9 ani, $ificul!ă&i 2colar#6 )a)a afir)ă că #s!# un copil fragil, fiin$ „obi#c!ul foar!# supra%#gh#a! alc#lor $oi părin&i. 'r# $oi fra&i 2i o soră )ai )ică. >unica s# ocupă $# copii.


23/115

'plicar#a !#s!ului 0orschach #%i$#n&ia5ă )ul!# !#)# agr#si%#, organi5ar# psihică boga!ă,#!#rog#ni!a!#, răspunsuri bin# #labora!#, s!ări af#c!i%# con!ras!an!#.

Pr#5#n!ă) în con!inuar# po%#s!iril# #labora!# $# subi#c! la !#s!ul TATPla&.a BM

„&n domn mai 'n vârstă a spus fiului său să nu facă prostii% dar două zile mai târziu fiul face prostii% iar tatăl lui este nemulţumit pentru că ia spus să nu facă asta.# Pla&.a BM

„Ei bine% iată un tată care a plecat% iar fiul lui 'l aşteaptă. !este două zile 'şi revede tatăl şi 'i pune o mulţime de 'ntrebări. atăl spune/ „sunt bine# şi este mulţumit deoarece a crezut că

poate muri.# Pla&.a 10

„9ată doi oameni săraci care 'şi doreau multă% multă ciocolată% doreau o grămadă deciocolată şi 'ntro zi% o persoană bogată lea dăruit : franci şi ei au luat banii% au mers larestaurant şi au comandat o tavă plină cu ciocolată şi au mâncat mult.# Pla&.a 11

„6işte oameni care privesc un dragon% dar este periculos% ei iau pietre% pun ciment% apă şi omoară dragonul% dar 'l văd tot timpul pentru că a murit la ei.# Pla&.a 12B@

„-nainte a fost o furtună mare% un vapor a fost purtat de ape de colocolo% dar apele sauretras şi el a rămas proptit de un pom.# Pla&.a 1:B

„-ntro zi a venit un hoţ care a furat tot din casă% iar când părinţii au văzut asta lau pus pebăiat să păzească casa.# Pla&.a 1:MF

„Este cineva care sa trezit% vede soarele% dar 'l dor ochii, el se culcă din nou% dar pentrucă soarele străluceşte% el a$unge orb.# Pla&.a 13

„+dată% 'n univers era o căsuţă şi 'n această căsuţă locuia un pitic. -n casă era unrestaurant, restaurantul era al piticului şi 'ntro zi a venit o zână şi ia spus cum să facă omâncare şi el a făcuto. 5 venit multă lume să mânânce.#

Pla&.a 1, „Era un războinic care dorea să fie un mare războinic şi el a văzut 'n pădure un dragon%dar nu avea la el nici o armă. ;ia rupt piciorul% apoi sa vindecat şi a 'ntâlnit o zână care avea unmagazin de arme şi atunci cavalerul ia spus/ „pot avea o sabie?# şi zâna a zis/ „da# şi el a luat sabia şi a tăiat capul dragonului.# Pla&.a 1

„&n băiat care vede o vioară şi 'şi spune 'n gândul lui/ „mai târziu vreau să fiu un bunviolonist# şi mai târziu% când se face mare% 'nvaţă şi devine un bun muzician.# Pla&.a 2

„...este o mamă şi o fetiţă care merge la şcoală, ea spune/ „am 'nvăţat o mulţime delucruri# şi 'n curând 'şi a$ută tatăl% căci ea a 'nvăţat meseria% ea ştie bine meseria.#

Pla&.a :BM „Cineva care plânge pentru că are o cocoaşă% dar curând ) deşi este cocoşat ) va mergela biserici şi va suna clopotele% iar oamenii 'i spun „cocoşatul de la 6otre Dame#.Pla&.a #

„2unt doi poliţişti 'n imagine şi 'n spatele lor este un hoţ% dar ei cred că este prietenul lor, peste două zile ei găsesc dovezi şi 'l prind pe hoţ.


24/115

Pla&.a 1 #l#)#n!# obs#sional# pri%in$ #$uca&ia 2colară, ins!abili!a!#a obi#c!#lor.


25/115

>. „4ă face să mă gândesc la un fluture de noapte.# =. „+ femeie la mi$loc% puternică% care ştie să se impună. 5re cap de călugăriţă. 4âinile sunt

ameninţătoare% cu ele vrea să ne prindă şi să ne mânânce.# . „Cei doi pe margine% ca doi 'ngeri cu aripi şi cu haine lungi.#

Pla&.a II@. „2eamănă cu doi omuleţi% ca nişte pitici cu pălării roşii% care dansează% se ţin de mână.# :. „-n acelaşi timp parcă ar fi capete de cocoşi.# A. „5ici sunt plămâni 'nsângeraţi.# B. „&n fel de monstru care 'ncearcă să ne ridice% nu vrea să ne facă chiar rău.#

Pla&.a III. „!arcă ar fi două femei 'mbrăcate ca bărbaţii% ca 'n anii / cu părul lins% cu haine

masculine, ele poartă sau aduc ceva.# F. „5cum este şi mai rău/ o insectă cu mandibule, o văd de sus% deci nu 'mi poate face rău.# >.„Doi omuleţi ) gen Guasimodo% care sunt urâţi% au un aer umil% sunt ameninţaţi.#

Pla&.a IV>>. „&n uriaş cu cizme mari% iar eu un pitic carel privesc% ca 'n „micul Degeţel#. 3rea să fie

ameninţător% dar este ridicol.# >=. „!ar nişte capete de berze% dar moarte% căci totul este moale% căzut. &n monstru cu nasul

mare.# Pla&.a V

>. „!e lateral% parcă ar fi nişte crocodili% dar sunt drăguţi% căci zâmbesc.# >@. „+ insectă...altfel...# >:. „De cealaltă parte un liliac.#

Pla&.a VI>A. „+ pisică strivită sau o piele de vacă% de pisică sau de tigru.# >B. „4ă face să mă gândesc la o sperietoare% dar nu are cap% are braţele ţepene.# >. „2us ) mandibule.# >F. „+ insectă mică care vrea să iasă.# =. „!e lateral% feţe din profil.#

Pla&.a VII

=>. „9ndieni care vor să se 'mbrăţişeze% două fete indiene sau una care se priveşte 'noglindă.# ==. „Două femei unite prin păr% două surori siameze% provocatoare% cu spatele 'n afară% parcă

vor să se desprindă, sau săturat să stea aşa.# =. „Două capete de elefant% dar fără trompă% fără urechi.#

Pla&.a VIII=@. „Doi tigri sau două feline pe lateral sau este unul care se oglindeşte 'n apă. &n

cameleon.# =:. „&n bluzon flauşat.#

Pla&.a I=A. „Cap de elefant din faţă.#

=B. „2eamănă cu o femeie sau o zână% o silfidă foarte fină la mi$loc.# =. „!e lateral% nişte capete ca 'n 5lbăcaHăpada/ pomi% trunchiul care se transformă 'ncapete, au un aer ironic.#

=F. „!e verde% ca un profil al lui De Iaulle din cauza nasului% a ochilor% dar este cumsecade.# . „6işte bătrânele sau o bătrână mediteraneană cu batic.#

Pla&.a >. „&n omuleţ cu mustăţi care cade% deci o faţă.# =. „!e albastru% nişte monştrii 'naripaţi.# . „!e gri% nişte monştrii care 'ncearcă să ridice capetele ca 'n bătăile cu cocoşi.# @. „+ faţă 'n mi$loc% care surâde. Cu favoriţi mari% care cad aşa...# :. „&n cerb 'n spatele unui munte stâncos% care priveşte apusul de soare.#

Si&t$7a p*i/olo'ic

I @r$utat$a proi$c)i$i2$


26/115

1. :#lini2!i!or6 #s!# )ai )ul! angoasă fobică $#c8! $#pr#si%ă.. Proi#c&i# conflic!uală, a)#nin&ă!oar# cu i)agoul in!#rn.3. "#n&in#r#a unui $ina)ici as#(ua!#. 'c#as!a $o)ol#2!# conflic!ul. Pun#r# în sc#nă

narcisică roluri )ari/. Dubi#c!ul #s!# capabil să nu s# las# în%ălui!.II. 0#la&i# pu&in )aniacală.4. 0#pr#5#n!ări si)bolic# falic#* ro2ul i5ola!, i$#n!ificar# falică p# car# subi#c!ul nu 2io poa!#

asu)a. Polul i$#n!ifica!oriu #s!# fragili5a!.. 7#s!abili5ar#a #s!# în probl#)a cas!rării nu asupra $is!rug#rii/.

. 0#cons!ruc&ia an%#lop#i. C )i2car# fobică, fan!as)a s#$uc&i#i. 0#pr#5#n!ar# )asculinăfalică. Lup!a î)po!ri%a angoas#i cas!rării în !#r)#ni narcisici/.

III=. 7ublă i$#n!ificar#, bis#(uali!a!#a #s!# pr#5#n!ă. 7ificul!a!#a $# a găsi o i$#n!ificar# !ipic

a$ol#sc#ni/. @ns!abili!a!# i$#n!ifica!ori# în $ir#c!ă l#gă!ură cu a$ol#sc#n&a. En r#fu5i$#n!ifica!oriu f#)inin6 #s!# )ai )ul! un r#p#r n#%ro!ic în$oiala #s!# obs#sională*„sau...sau...#!c./.

9. "i2car# falică #ro!i5a!ă, fan!as)ă $# s#$uc&i# a!rac&i# M s#$uc&i#/. 7ublă cono!a&i# „ipocri! angoasă 2i $#pr#si#.

1-. 7#%alori5ar# narcisică i)agin#a pu!#rii car# #s!# $is!rusă/. Cscila&ia i$#n!ificărilor. Înanch#!ă, r#cup#rar#a ac#s!#i pu!#ri pi#r$u!#.

IV Dusci!ă fan!as)a s#$uc&i#i. 'c##a2i )i2car# $# a!rac&i# 2i $# s#$uc&i#.


27/115

Pla&.a 1 „&n băieţel care a doua zi are o serbare la şcoală şi doreşte să compună un cântec. Este

supărat că nu găseşte ceva potrivit care săi impresioneze pe părinţi% pe prieteni. Este singurul din clasă care ştie să cânte la vioară. Colegii 'l admiră pentru asta. -şi aminteşte de vorbelebunicului carel 'mbărbăta şi care acum nu este lângă el săl a$ute.#

Interpretare '13, '1, >11, >1, 1, >3, >4, >=,


28/115

O


29/115

Po%#s!ir# cu r#luări, fabula&ii în$#păr!a!# $# i)agin#H 3 'cc#n! asupra r#la&iilor in!#rp#rsonal#. 7ialog

A(pr#sii al# af#c!#lor pu!#rnic# sau #(ag#ra!#H 4 7ra)a!i5ar#

0#pr#5#n!ări con!rarii. 'l!#rnan&ă în!r# s!ări #)o&ional# con!rar#H 7usîn!ors în!r# $orin con!ra$ic!orii. 0#ali5ar#a )agică a $orini

= A(cla)a&ii, co)#n!arii, $igr#siuni, apr#ci#ri p#rsonal#9 Aro!i5ar#a r#la&iilor, pr#$o)inan&a !#)a!icii s#(ual# 2iMsau si)bolis)

!ranspar#n!1- L#ga! $# $#!alii narcisis!# cu %aloar# r#la&ională11 @ns!abili!a!# în i$#n!ificări. A5i!ări asupra s#(ului sau %8rs!#i p#rsona;#lor

H 1 'cc#n! asupra un#i !#)a!ici $# s!il13 Pr#5#n&a unor !#)# $# frică, ca!as!rofă, l#2in, în!run con!#(! $ra)a!i5a!

Proc$d$$ di& *$ria C 8$+itar$a co&lictului9

CP1 Pau5# i)por!an!# în cursul po%#s!irii

+#n$in&ă g#n#rală la r#s!r8ng#r#3 'noni)a!ul p#rsona;#lor "o!i%#l# unor conflic!# n#pr#ci5a!#, po%#s!iri banali5a!# #(ag#ra!,

i)p#rsonal#4 :#c#si!a!#a $# a pun# în!r#bări, !#n$in&ă la r#fu5, r#fu5 A%ocar#a unor #l#)#n!# an(iog#n#, ur)a!# sau pr#c#$a!# $# opriri în

!i)pul $iscursuluiCN

HHH 1 'cc#n! pus asupra fap!ului subi#c!i% n#r#la&ional/ 0#f#rin p#rsonal# sau au!obiografic#

3 'f#c! !i!luHHH Pos!ură s#)nifica!i%ă a af#c!#lor H 4 'cc#n! pus asupra cali!ă&ilor s#n5orial#

@nsis!#n&ă asupra r#p#r#lor $# li)i!ă 2i a con!ururilor H 0#la&ii sp#cular#

HH = Pun#r# în sc#nă ca în!run !ablou9


30/115

Proc$d$$ di& *$ria E 8$%$r'$&)a proc$*$lor pri%ar$9

E1 Dco!o)i5ar#a obi#c!ului )anif#s! P#rc#p&ia unor $#!alii rar# sau bi5ar#

H 3 Jus!ificări arbi!rar# pornin$ $# la ac#s!# $#!alii Fals# p#rc#p&ii4 P#rc#p&ia s#n5orială P#rc#p&ia unor obi#c!# $is!rus#, s!rica!# sau p#rsona;# bolna%#, )alfor)a!# Fabula&i# $#par!# $# i)agin#. @na$#c%ar#a !#)#i la s!i)ul. Di)bolis)

#r)#!ic= A(pr#sii cru$# l#ga!# $# o probl#)a!ică s#(uală sau agr#si%ă9 A(pri)ar#a af#c!#lor 2iMsau a s#n5a&iilor )asi%# l#ga!# $# în!r#aga

probl#)a!ică incapaci!a!#, sărăci#, r#u2i!a )#galo)aniacă, frica, )oar!#a,$is!rug#r#a, p#rs#cu&ia/

1- P#rs#%#rar#11 pun în %aloar# #laborar#a )#n!ală a conflic!ului 2ir#ali5ar#a $is!ani $in!r# lu)#a in!#rnă 2i c#a #(!#rnă.A(is!ă )o)#n!# $# in%a$ar# a $iscursului $# că!r# fan!as)# 2i !ulburar#a i$#n!i!ă&ii obi#c!ului.

Crgani5ar#a n#%ro!ică a conflic!ului $# !ip obs#sional, asocia!ă cu


31/115

lui.


32/115

Pla&.a 12M „5cesta doarme% probabil este taicăsău% ăsta fiul sau...taicăsău se ridică de pe pat% poate

vrea să plece. *iul poate fi şi mort% cum am văzut la film. Este mort 'n pat% 'mpuşcat. !oatecamera este luminată de o lampă% provine din faţa ăstuia% dar nu se vede sigur.#

Pla&.a ,@F „ipul cu pipa 'n gură poate face o invitaţie. !ersoana pare surprinsă. !oate că sunt nişte

oameni bogaţi. *iguri cam vechi. !robabil este umbra fetei sau a doamnei.#

Pla&.a 20 „5sta poate avea o pălărie% este 'ntuneric% o casă% un câine ţinut 'n braţe de stăpânul său...

să ningă% nu prea cred...sau poate ninge. *ulgii sunt foarte mari% imenşi. Cel cu $oben are o mână'n buzunar. 2e plimbă noaptea...ce obicei prostesc"#.

Pla&.a :BM „Jsta seamănă cu un pistol. !oate sa omorât. Cred că este o femeie 'mbrăcată 'n halat.

5ceasta se petrece 'ntro cameră. Kumina vine de undeva din partea aceasta. Deci pe perete.Căzând pe canapea% ia căzut arma din mână...sau na avut cura$ul dacă 'i este frică de obiecteascuţite. Kumina bate din partea cealaltă. 2au poate 'l ia somnul. Dacă acela este un pistol.#

Pla&.a 1, „5ş desena o maşină care să meargă foarte repede% să aibă o formă aerodinamică% model

sport. *arurile să fie cu clapetă. 2patele ridicat% ca la maşinile din occident. Ieamurile antiglonţ.!e cauciucuri% o bandă de fier. !e trecerea de pietoni să fie o placă mai mare% să dezvolte uncâmp magnetic% să acţioneze pe roată şi să o oprească. 5sta mia venit 'n minte trecând petrecerea de pietoni.#

Proc$d$$ di& *$ria A 8co&trol9

AO Co&lict$ i&t$r&$

A1HH 1 Po%#s!ir# cons!rui!ă cu o sch#)ă banalăH 0#curg# la r#f#rin cul!ural#, %is#

3 @n!#grar#a $# r#f#rin social#, $# si)& co)unA21 7#scri#r# cu r#f#rir# la $#!alii, #(pr#sii, pos!uri

HHH Jus!ificar#a in!#rpr#!ărilor prin $#!aliiHHH 3 Pr#acau&ii %#rbal#

În$#păr!ar# spa&io!#)porală4 Pr#ci5ări cifra!#

HH A5i!ări în!r# in!#rpr#!ări $if#ri!#HH 7usîn!ors în!r# pulsiun# 2i apărar#

= 0u)ina&i#9 'nular#1- Al#)#n!# $# !ip for)a&iuni r#ac&ional#or$in#, curăni#, a;u!or, #cono)i#,

$a!ori#/11 7#n#gar#1 @nsis!#n&ă asupra fic!i%ului

13 @n!#l#c!uali5ar# abs!rac!i5ar#, si)boli5ar#, !i!lu $a! po%#s!irii în rapor! cucon&inu!ul )anif#s!/HH 1 Dchi)bar# bruscă în cursul po%#s!irii cu pau5ăMnu în !i)pul $iscursului/HH 14 @5olar#a unor #l#)#n!# sau a unor p#rsona;#

32


33/115

H 1 7#!alii )ari sau )ici #%oca!# 2i n#in!#gra!#1 'cc#n! asupra conflic!ului in!#rn1= 'f#c!# )ini) #(pri)a!#



34/115

H @$#ali5ar#a obi#c!ului %al#n&ă po5i!i%ă sau n#ga!i%ă/3 Piru#!#, r#%#niri

CCH 1 'gi!a&i# )o!ori#, )i)ică sau #(pr#sii corporal#

În!r#bări a$r#sa!# clinicianului3 pr#5#n&a )asi%ă a #l#)#n!#lor >1 in!rar#a bruscă în ac&iun#/, l#gă!uri în!r#$#!alii $# !ip narcisis!, ins!abili!a!# asupra i$#n!ificărilor, acc#n!ul pus asupra un#i !#)a!ici $# !ipac&ional i)#$ia!, s!ări #)o&ional# con!ras!an!#, !#)# ca!as!rofal#. +oa!# ac#s!# #l#)#n!# sun!r#$a!# $#!a2a! în cursul po%#s!irilor $is!an&ă af#c!i%ă/.

S$ria C>


35/115

Al#)#n!#l# $# !ip )aniacal !ip


36/115

7#bu!#a5ă în ur)ă cu $ouă luni prin* n#lini2!#, !#a)ă, inso)nii, agi!a&i# noc!urnă.0#!rac&i# fa&ă $# col#gi. :u sun! schi)bări în r#la&iil# cu părin&ii."a)ă !o(ică. 0#la&i# si)bio!ică cu )a)a, car# #s!# un p#rsona; conflic!ual în fa)ili#, $upăr#la!ăril# !a!ălui.

Pla&.$

Pla&.a 1: B „!arcă ar fi 4ihail 2adoveanu% un om necă$it. 5 fost odată ca niciodată un copil care a

rămas orfan% prima oară a murit tatăl pe care nu a apucat săl cunoască% el a trăit alături demama sa 'n condiţii precare...la scurt timp după moartea tatălui său% mama lui sa 'mbolnăvit şi nu avea cu ce săl mai 'ntreţină...văzânduse singur% a 'ncercat să aducă a$utor mamei sale%muncind cu ziua pe la vecini.#

Pla&.a :BM „6u ştiu ce să zic...este un om care a leşinat lângă o bancă% ar putea fi un beţiv sau un om

căruia i sa făcut rău.#

Pla&.a ,BM „2unt doi oameni. 6umi vine nimic 'n minte...parcă bărbatul ar 'ncerca săi spună ceva

femeii% dar nu prea are cura$ul. *emeia nu se uită la el şi nu ar accepta nici o scuză.#

Pla&.a 1 „Este un copil 'n această poză% care este speriat% epuizat% după ce a cântat mai mult timp

la vioară...seamănă cu Ieorge Enescu.#

Pla&.a BM „2unt doi bărbaţi care conversează% bărbatul din stânga este mai 'n vârstă% are părul

cărunt% este 'mbrăcat 'ntrun sacou negru, cel din dreapta este mai tânăr% cu un sacou de culoaremai deschisă, amândoi au feţele posomorâte.#

Pla&.a ( „6u prea mă inspiră...#

Pla&.a 12B@ „Este prezentată o pădure străbătută de un râu% deoarece 'n dreapta copacului se observă

o barcă. 5ceastă fotografie pare a fi făcută vara.#

Pla&.a 12M „5ici sunt doi oameni% cel 'ntins pare a fi bolnav% cel care stă 'n picioare parcă 'ncearcă să

i ia temperatura.#

Pla&.a ,@F „5r fi 4arlLn 4onroe...această femeie se uită oarecum mirată la bărbatul din stânga ei.#

Pla&.a , „5r putea fi o cabană undeva la munte% 'ntrun loc mai retras% ar fi 'ncon$urată de mulţi

brazi% lângă o pădure de brazi. Ka > de metri 'n faţa cabanei ar trece un râu% o apă lină.#

Si&t$7a p*i/olo'ic1#

"o$ $# g8n$ir# rigi$, r#5onan&ă in!i)ă #(!r#) $# r#$usă, lipsa un#i $ina)ici în g8n$ir#.

+#n$in&ă )arca!ă la i)obilis), !ra$usă prin suprain%#s!ir#a for)#lor, a con!ururilor. Dubi#c!ulră)8n# foar!# a!a2a! $# r#ali!a!#.

14 8 se s#udia "i in#erpre#area pro#ocolului su!iec#ului la #es#ul -orschach

3'


37/115

0#c#p!i%i!a!#a #)o&ională #s!# foar!# r#$usă. +.'.+. pun# în #%i$#n&ă $#f#c!ul $#s!ruc!urar# o#$ipiană, i)aginil# par#n!al# nu sun! $if#r#n&ia!#. Dun! u!ili5a!# ca proc#$##*#%i!ar#a conflic!ului, !#n$in&a la banali5ar#, răspunsuri for)al#.

La a)b#l# !#s!# s# obs#r%ă no!a $#pr#si%ă, car# poa!# fi in!#rpr#!a!ă op!i)is! în s#nsul#(is!#ni un#i r#ac!i%i!ă&i #)o&ional# p# car# s# poa!# ins#ra proc#sul !#rap#u!ic.

Dun! pr#5#n!# #l#)#n!# r#gr#si%# în planul g8n$irii, al fan!as)#lor.Co&clu7ii

Proc#s $# i$#n!ificar# bloca!, sis!#) $# g8n$ir# rigi$, rapor!uri in!#rp#rsonal# r#$us#,sp#cific# un#i func&ionări psiho!ic# $# !ipul schi5ofr#ni#i si)pl#.

Fi. d$ i&t$rpr$tar$ TAT

SuA ani stă cu spatele la geamul respectiv şi se gândeşte speriat 'n două feluri/ ori că ar fi el devină% ar fi aran$at să fie ucis acel persona$% ori să fie fiul persona$ului operat şi acesta să numoară.# Pla&.a BM

58)b#2!#/ „2unt două portrete/ al unui bărbat cărunt şi al unuia tânăr. 5mândoi se uităuimiţi la un anumit persona$ ce nu este ilustrat 'n poza noastră.# Pla&.a ,BM

„-n poza următoare sunt două persona$e/ o bunicuţă şi un persona$ tânăr care este fiul ei...sunt speriaţi de o tragedie% cineva din familie a fugit de acasă% a fost răpit% bărbatul ar trebui să regrete dacă el a fost de vină. -n orice caz% este supărat.# Pla&.a (

„Este ilustrată o parte dintro cameră a unei case bine mobilate, 'n pragul uşii se aflăgospodina casei careşi cheamă copilul sau bărbatul.#

1$ Popescu, /., arhi*a personal>, e*aluare =n 17.1.21

37


38/115

Pla&.a 20 „Este fotografiat un persona$ necunoscut% care este surprins de o lumină necunoscută% dar

care 'i atinge o parte din sacou% mâna şi şapca.#Pla&.a 12B@

„-n peisa$ul următor este reprezentată o parte din natură/ pe malul unui lac se află un pomce acoperă cu umbra sa o barcă nelocuită% abandonată.# Pla&.a 1, 8al, e*aluare =n 2.1.23

3&


39/115

„0ăiatul acesta este trist. 5re un tată care bea% nu prea au bani şil trimite să fure. El stătrist pentru că nu ştie ce să mai facă. 3ai% ce uşă mare"# Pla&.a :BM

„Este fiica unui tată care este 'mpuşcat, plânge. Ka băgat 'ntrun sac şi plânge.# Pla&.a 12B@

„Este primăvară% este un lac% pomii sunt 'nfloriţi.#

Si&t$7 d$ protocol

A)#rg#n&a g8n$irii în proc#s# pri)ar# îl $#!#r)ină p# subi#c! să r#curgă la r#pr#5#n!ări 2iaf#c!# )asi%# p#n!ru a si)boli5a r#ali!a!#a.

Dpri;inul p# ac!ual, fac!ual nu p#r)i!# #laborar#a conflic!ului in!rapsihic 2i folosir#a unor apărări )ai #%olua!# car# ar pu!#a să ap#r# Aul $# un r#gr#s $# !ip psiho!ic.

În pr#5#n! #(is!ă o co#r#n&ă r#la!i%ă în!r# lu)#a in!#rnă 2i c#a #(!#rnă, car# pun#probl#)a #(is!#ni unor !ulburări $# asp#c! carac!#rial, cu posibili!a!# $# $#co)p#nsar#.

Dcrisul, cogni&ia, conc#n!rar#a a!#n&i#i sun! r#la!i% #chilibra!#, ca 2i ac!i%i!a!#a )n#5ică.


Su, e*aluare =n 24.1.21

39


40/115

„5ici este un cuplu sau numi dau seama dacă ea 'ncearcă săl reţină sau amândoi se uităla ceva. -n spate este un tablou sau mai este o persoană 'n cameră sau un afiş pe perete.# Pla&.a 2

„6işte oameni la munca câmpului% 'n fundal sunt nişte hangare% persoana care se vedebine este o tânără care pare că vine de la şcoală% o femeie mai 'n vârstă duce mâncare sau seduce să a$ute...# Pla&.a 1, 8al


41/115

Proc#$##l# $# g8n$ir# folosi!# p#n!ru #laborar#a sc#nariilor sun! inhibi&ia 2i #)#rg#n&a înproc#s#l# pri)ar#. A(is!ă o s#nsibili!a!# s#n5orială #(!r#)ă car# s# ;us!ifică prin fragili5ar#apsihică acc#n!ua!ă a subi#c!ului, iar absorb&ia i)aginilor r#alului s# !ransfor)ă în!ro ac!i%i!a!# cucarac!#r p#rs#cu!oriu., e*aluare =n 21.3.2122 Popescu, /., arhi*a personal>, e*aluare =n 1.12.21

41


42/115

„ată% fiu...probabil tatăl 'i sugerează ceva fiului. *iul ascultă.# Pla&.a ,BM

„4amă ) fiu% fiul povesteşte ceva. 4ama ascultă cu multă atenţie. Cred că 'i spune cevanu tocmai plăcut.# Pla&.a (

„*emeia de serviciu face control 'n biroul şefului% se uită dacă totul este 'n ordine.# Pla&.a #

„Doi iubiţi% ea 'i spune ceva% el se uită 'n altă parte...# Pla&.a 12B@

„&n peisa$ de iarnă% o barcă părăsită pe marginea unui lac.# Pla&.a :BM

„+ persoană supărată% deznădă$duită% plânge cu capul pe o canapea. Este prăbuşită.# Pla&.a 1:B

„&n copil la ţară% 'n pragul unei uşi% priveşte 'n e(terior...% singur% supărat.# Pla&.a 1

„Este un copil mai dotat% studiază vioara% după o oră de cântat% meditează.# Pla&.a BM

„Cineva face o operaţie 'ntrun cadru neoficial...o operaţie la negru.# Pla&.a 20

„Este 'ntuneric...este o lizieră de pădure....'ntuneric% fără 'nceput% fără sfârşit.#Pla&.a 12M

„Este cineva pe patul de moarte% cineva 'ncearcă o hipnoză.# Pla&.a 1,

„&n peisa$ de iarnă% cu o serpentină interminabilă% nu prea bine marcată% totul alb% nu văd nimic% 'ntreb partenera dacă mai avem mult până la cabană...muzică 'n maşină.#

Si&t$7a p*i/olo'ic

0ăspunsuril# p# car# subi#c!ul l# #labor#a5ă s# r#)arcă în pri)ul r8n$ prin!ro organi5ar#p#rc#p!i%ă car# nu al!#r#a5ă i)aginil#, pr#cu) 2i o i$#n!ificar# cor#c!ă a for)#lor.


43/115

părinţii. -i place să cânte la vioară. Dar% poate i se impun prea multe....ora e(actă....data...Dar acuma miam dat seama% copilul acesta parcă aş fi eu. !oate dacă ar fi fost lăsat să facă cumvrea el% poate ar fi a$uns mai sus....!oate ar fi avut alt hobbL. Eu $oc şah% dar şi desenez. 5ş vreasă particip la un concurs de desen. 6u pot să renunţ la şah =@. Eu am vrut să fac totul perfect casăi mulţumesc pe ai mei.#Pla&.a :BM

„5ş privio ca pe ceva artistic% nu este simplu deloc...zâmbet% critică...dacă iaş fi văzut faţa% aş fi spus mai multe. !oate tristeţe% supărare% recunoaşte o faptă şi plânge săşi găseascăliniştea...şi totuşi% fără mâini şi faţă este greu de spus. !oate este chiar gânditoare...poate obosită

după o zi de muncă% a adormit.# Pla&.a @F

„5cum realizez că voi da vina pe ai mei....+ mamă şi o fiică% mama crede că nu o ascultă%nui acordă atenţie% mama crede că fetiţa nu 'nţelege cei spune% dar fata este sătulă de ceea ceaude.....sau două surori...sora cea mare care poartă gri$a celei mici% 'i pune 'n mână o păpuşă%vede că nu se $oacă cu ea% se 'ntreabă de ce ea nu se $oacă cu păpuşile. Dar cea mică pareatrasă de altceva% ceva care o face curioasă şi ar vrea să cunoască. *etiţa cea mică nu pare plictisită% nu pare supărată% sora cea mică se acceptă. 5cum ştiu care era problema mea...mamanumi acorda atât de multă atenţie.#

Si&t$7a p*i/olo'ic2(

'ngoasa $# cas!ra&i# r#pr#5in!ă o probl#)a!ică #s#n&ială car# con$uc# subi#c!ul lapăs!rar#a un#i po5i&ii $# i)a!uri!a!#, fiin$ în i)posibili!a!#a $# a #labora un proi#c! i$#n!ifica!oriu.Fan!as)# par#n!al# cu %al#n p#rs#cu!orii.

Po5i&i# $#pr#si%ă r#cunoscu!ă, car# an!r#n#a5ă i)pr#sia un#i par&ial# $#5in!#grăricorporal#.

Fan!as)a )a!#rnă a$uc# în pri) plan p#rc#p&ia un#i )a)# insufici#n!#, car# nu sa!isfac#nici r#la&ia $# hol$ing, nici p# c#a $# cunoa2!#r#.

Dun! pr#5#n!# i$#n!ificări proi#c!i%# )asi%#, car# po! fi asocia!# cu i)a!uri!a!#a, $ar po!apăr#a 2i în!run proc#s r#gr#si%.


Su, e*aluare =n 29.3.2

43


44/115

Pla&.a 12B@ „-n poză se 'nfăţişează o imagine dintro pădure...#

Pla&.a BM „-n această poză se pot observa două persoane stând de vorbă% probabil că persoana 'n

vârstă 'i spune ceva celei tinere% fapt pentru care aceasta este nemulţumită.# Pla&.a BM

„-n această poză se observă un bărbat 'n 'ntuneric% având două mâini pe umeri.# Pla&.a ,@F

„2e observă o doamnă stând pe scaun% vorbind cu un bărbat. 5ceasta ascultă ce spune

bărbatul furios.#

Si&t$7a p*i/olo'ic2

A)#rg#n&a în proc#s#l# pri)ar# #s!# )asi%ă, prin infor)ar#a unor $#!alii rar# sau bi5ar#,lipsa $# s#ns a ac&iunilor. @na$#c%ar#a !#)#i cu s!i)ulul, confu5ia i$#n!i!ă&ilor, inhibi&i#. Hoala!, s#poa!# r#)arca însă că r#!rac&ia af#c!i%ă a subi#c!ului nu #s!# !o!ală, păs!r8n$us# r#cunoa2!#r#aîn un#l# si!ua&ii a un#i no!# $#pr#si%#.


Su


45/115

A)#rg#n&a în proc#s#l# pri)ar# #s!# i)por!an!ă 2i #(pri)a!ă prin* al!#rar#a p#rc#p&i#i,f#no)#n# $# al!#rar# r#la!i%ă a $iscursului.

Dun! pr#5#n!# proc#$## psihic# $in r#gis!rul $# #%i!ar# a conflic!ului 2i al proc#s#lor pri)ar#., e*aluare =n 4.4.2132 @$#n!ificar# proi#c!i%ă33 8 se s#udia "i in#erpre#area pro#ocolului su!iec#ului la #es#ul -orschach

4$


46/115

Dubi#c!ul fac# proba i)posibili!ă&ii $# a cons!rui r#la&ii obi#c!ual# )a!ur# 2i ră)8n#r#a p#o po5i&i# r#gr#si%ă în c##a c# pri%#2!# cons!ruc&ia $# )o$#l# s!abil# $# i$#n!ificar#. @)agin#a $#sin# oscil#a5ă în!r# o p#rc#p&i# uni!ară in!#gra!ă 2i una frag)#n!a!ă car# s# făr8)ia5ă p#)ăsură c# pro!ocolul a%ans#a5ă.

7in punc! $# %#$#r# al g8n$irii, subi#c!ul nu ar# acc#s la %aloar#a si)bolică a obi#c!#lor.0ă)8n# p# po5i&i# $o)inan!ă r#la&ia p#rs#cu!ori# cu an!ura;ul, !răi!ă angoasan!.

Co&clu7i$> suf#rin&ă narcisică cu %aloar# $#pr#si%ă. Dun! pr#5#n!# #l#)#n!# psiho$iagnos!ic# $#asp#c! psiho!ic $# !ipul* p#rs#%#rării, frag)#n!ării, p#rc#p&ii u)an# r#$us# car# r#fl#c!ă pr#5#n&aangoas#i pu!#rnic proi#c!a!# 2i $ubla!# $# agr#si%i!a!#.


Su>@ ani% obosit% plânge sau este necă$it : ...sau este bătut% molestat fizic% verbal.#Pla&.a 1:B

„-mi aduce aminte de filmul „!istruiatul#% să fie o biserică şi se roagă sau 'şi suflă 'n mâini%nu ştiu% cred că am multă fantezie.# Pla&.a 12B@

„+ barcă 'n deltă% a fost un film cu 9nsula ;erpilor% poate fi stufăriş% este poate o prezenţăumană% o barcă fără vâsle. + pădure de ste$ari sau este la munte...# Pla&.a 10

„&n băieţel cu tatăl lui sau doi prieteni% o regăsire după mult timp ori un copil sau o

femeie...e(istă 'ntre ei ceva tandru% ceva bun.#

Si&t$7a p*i/olo'ic:,

A(a)#nul psihologic proi#c!i% pun# în #%i$#n&ă în pri)ul r8n$ o slabă i$#n!ificar# s#(uală2i p#rsonală. Dun! pr#5#n!# #l#)#n!# $# #%i!ar# al# conflic!ului, asocia!# cu an(i#!a!#, angoasăl#ga!ă $# posibili!ă&i r#$us# $# a &in# sub con!rol agr#si%i!a!#a.

Dc#nariil# sun! c#n!ra!# p# conflic!ul in!rapsihic, fa&ă $# car# s# a$op!ă o con$ui!ă $##%i!ar# car# !in$# să $#5organi5#5# $iscursul, c# $#%in# frag)#n!ar, sărac în in!rigă 2i a(a! p##l#)#n!# cu carac!#r p#rs#cu!oriu 2i r#f#riri $ir#c!# 2i in$ir#c!# la propria p#rsoană i$#n!ificar#proi#c!i%ă/.

34 Popescu, /., arhi*a personal>, e*aluare =n $.1.213$ Dco!o)i5ar#a obi#c!ului )anif#s!3' 8 se s#udia "i in#erpre#area pro#ocolului su!iec#ului la #es#ul -orschach

4'


47/115

"o$uri $# apărar# folosi!#* $#n#gar#, r#fular#, $#plasar#, apărări car# apar&in r#gis!ruluin#%ro!ic cu no!# fobic#. @$#n!ificar# proi#c!i%ă, cri!ică 2i au!ocri!ică, )o$ificări p#rc#p!i%#apar&in8n$ r#gis!rului psiho!ic.A(!r#)a s#nsibili!a!# s#n5orială car# $#%in# sp#c!rală în un#l# răspunsuri 2i r#$ă o )ar#s#nsibili!a!# la culori, a$uc# în pri) plan agr#si%i!a!#a subi#c!ului, ca 2i fragili5ar#a psihologică înplan p#rc#p!i% 2i af#c!i%.


Su


48/115

Pla&.$

Pla&.a 12B „Ka peşte% 'ntro zonă cu un lac% o pădure% sunt bucuros că am prins peşte% miar place să

stau rela(at pe iarbă% să aud sunetul naturii/ păsările% frunzele cum foşnesc...# Pla&.a 1:B

„+ casă bătrânească 7cum era prin >F8% o viaţă săracă...# @

Pla&.a :BM „+ pictură% pare a fi o femeie care este supărată şi 'şi plânge oful% gândinduse la viaţa ei

care i se pare foarte grea.# Pla&.a ,BM

„&n om de vârsta a doua cu maicăsa sau bunicăsa...nu se vede clar% parcă sunt după oceartă% nu se bagă 'n seamă...# Pla&.a BM

„ată şi fiu% fiind foarte apropiaţi unul de altul% fiul simte mângâierea tatălui şi susţinerealui.# Pla&.a 1

„4iaduce aminte de un muzician% dar nui ştiu e(act numele% muzica 'mi place şi mie.# Pla&.a ,@F

„!are dintrun film% un fragment% vrând săşi e(prime unul faţă de celălalt câte ceva% dar nu'nţeleg ce% parcă puţin cam miraţi.#

Si&t$7a p*i/olo'ic

+#s!ar#a proi#c!i%ă #%i$#n&ia5ă )#canis)# $# apărar# sp#cific psiho!ic#* i$#n!ificar#aproi#c!i%ă, cli%a;ul obi#c!ului, sco!o)i5ar#a unor obi#c!#, $#5organi5ar# !#)porală cu !#n$in#%i$#n!# $# r#gr#s. D# păs!r#a5ă granil# i$#n!i!ar#, c##a c# cr#a5ă pr#)isa un#i r#la!i%#in!#grări în r#alul i)#$ia!.

:a!ura angoas#i #s!# psiho!ică, poc#s#l# $# g8n$ir# sun! al!#ra!# la ni%#l s#)an!ic,

p#rc#p&ia #s!# al!#ra!ă pr#5#n!8n$ frag)#n!# $# obi#c!# în!run spa&iu )#n!al $#sociali5a!.@nfil!rar#a planului cogni!i% cu proc#s# pri)ar# #s!# #%i$#n!ă, ca 2i proi#c&ia uui r#gr#s spr# s!a$iipr#o#$ipal# fu5ional#. Păs!rar#a r#p#r#lor i$#n!i!ar# în!r# li)i!# $# %8rs!#, s#( 2i na!ura r#la&i#i$in!r# p#rsona;# a!#s!ă #(is!#n&a unui spa&iu psihic car# poa!# func&iona în!ro r#ali!a!# p#rc#pu!ăca rigi$ă 2i frag)#n!a!ă.

7ificul!ă&il# $# a fan!as)a pun subi#c!ul în si!ua&ia $# a s# acro2a $# ni2!# cli2## social#car# săi asigur# r#p#r#l# func&ionării psihic#.


Su


49/115

Pla&.a BM „2unt două persoane de vârste diferite% unul de : de ani% celălalt de :. cel mai 'n vârstă

pare săi spună ceva. Celălalt se uită pierdut. 2unt bine 'mbrăcaţi. 2e pare căi propune oafacere. 5mândoi par interesaţi de bani.# Pla&.a 1

„&n copil cu o vioară 'n faţă% repetă cântecul pe carel va cânta când 'i va veni rândul.1epetă 'n gând.# Pla&.a 1:B

„&n copil 'ntrun gra$d stă şi se uită pierdut% se gândeşte la ceva ce nu are 7$ucării sau nuare cu cine se $uca8.# Pla&.a ,BM

„+ 'ncăpere 'n care se află o doamnă 'n vârstă de AA: de ani% un bărbat de =: ani ) până 'n . !robabil este bunica băiatului% iar el stă şi se gândeşte la ceva. -l supără ceva% este'ncruntat. 9ar bunica este destinsă.# Pla&.a : BM

„-ntro 'ncăpere o fată care plânge pentru ceva. !robabil după prietenul ei care a părăsito.#

Si&t$7a p*i/olo'ic

Proc$d$$ pr$+al$&t$ .i %$ca&i*%$ d$ aprar$

A Proc$d$$ ri'id$* r#f#rin prin in%#s!ir#a r#ali!ă&ii #(!#rn#, proc#$## $# !ip obs#sional.La plan2a 1 apar# co)pulsiun#a prin r#p#!i&i#.

C E+itar$a co&lictului pri& i&/i


50/115

Pla&.a :@F „*ata este foarte supărată...este o uşă de la casă...este ne'nţeleasă de părinţi% sa

despărţit de prietenul ei% pentru asta este supărată. -n camera cealaltă este un scandal 'ntrepărinţi% fraţi...ea nu suportă şi sa retras 'n odaia ei.# Pla&.a @F

„+ femeie tânără% gânditoare 7la ceva8. După cum arată% se gândeşte la ceva frumos% nupare a fi supărată% nu o afectează prea mult.# Pla&.a 3@F

„+ apă% un râu% persoana de $os a văzut un accident sau o bătaie% ceva de care sa

speriat% aleargă să vadă dacă poate face ceva. !ersoana de sus se uită curioasă să vadă ce se'ntâmplă.# Pla&.a 1:B

„&n băieţel la ţară% 'l fotografiază cineva% este un băiat amărât% o casă sărăcăcioasă. &nstrăin trece% 'l impresionează băiatul şi 'l fotografiază.# Pla&.a #

„6u ştiu ce este/ soţ% prieten% amant...el pleacă% o părăseşte% iar ea 'ncearcă săl reţină%săl 'nduplece să no părăsească sau Ei sunt 'n casă 7soţ şi soţie8% afară este un scandal%doreşte să potolească lucrurile.# „@nsis! p# pri)a %arian!ă* #a par# s#$ucă!oar# în ul!i)#l#clip#/. Pla&.a 1

„0ăieţelul este supărat% nui convine ceva legat de vioară sau are ne'nţelegeri acasă cupărinţii şi nu are chef să studieze sau este obosit% a cântat% este trist% se gândeşte la notele de laşcoală. !oate fi 'ncepător şi nui place instrumentul% se gândeşte că nui place% dar părinţii 'l forţează.# Pla&.a 12B@

„&n loc plăcut% indiferent de anotimp% mi se pare 'nsorit, eu nu suport bărcile% eu maşaşeza pe iarbă şi aş admira natura% 'n nici un caz nu aş face o plimbare cu barca.# Pla&.a @F

„*etiţa pare supărată% se gândeşte la altceva% no interesează cei spune mama saumama 'i citeşte ceva% iar pe ea no interesează% se gândeşte la altceva% este obosită% nare chef.#

Pla&.a ,@F „+ scenă de dragoste% doamna este mirată că vede persoana respectivă sau tipul 'i propune ceva ce nui convine% o afacere necinstită sau o discuţie contradictorie sau nu se cunosc şi tipul vrea săi atragă atenţia.# Pla&.a 2

„ânăra nu are legătură cu restul% bărbatul munceşte% femeia gravidă se odihneşte. *ataeste 'n trecere% este strigată% aşteaptă pe cineva sau a plecat undeva şi şia uitat ceva% nu ştiedacă să se 'ntoarcă sau nu din drum.#

Proc$d$$ di& *$ria A 8co&trol9AO Co&lict$ i&t$r&$

A1

HHHH 1 Po%#s!ir# cons!rui!ă cu o !#)ă banală 0#curg# la r#f#rin cul!ural#, %is#3 @n!#grar#a $# r#f#rin social#, $# si)& co)un

A2H 1 7#scri#r# cu r#f#rir# la $#!alii, #(pr#sii, pos!uri

HH Jus!ificar#a in!#rpr#!ărilor prin $#!alii3 Pr#cau&ii %#rbal# În$#păr!ar# spa&io!#)porală4 Pr#ci5ări cifra!#

HHH A5i!ări în!r# in!#rpr#!ări $if#ri!#H 7usîn!ors în!r# pulsiun# 2i apărar#

$


51/115

= 0u)ina&i#9 'nular#1- Al#)#n!# $# !ip for)a&iuni r#ac&ional#or$in#, curăni#, a;u!or, #cono)i#,

$a!ori#/11 7#n#gar#1 @nsis!#n&ă asupra fic!i%ului13 @n!#l#c!uali5ar# abs!rac!i5ar#, si)boli5ar#, !i!lu $a! po%#s!irii în rapor! cu

con&inu!ul )anif#s!/1 Dchi)bar# bruscă în cursul po%#s!irii cu pau5ăMnu în !i)pul $iscursului/

HH 14 @5olar#a unor #l#)#n!# sau a unor p#rsona;#1 7#!alii )ari sau )ici #%oca!# 2i n#in!#gra!#

HHH 1 'cc#n! asupra conflic!ului in!#rn1= 'f#c!# )ini) #(pri)a!#



52/115

3 'f#c! !i!luHH Pos!ură s#)nifica!i%ă a af#c!#lor

HHHH 4 'cc#n! pus asupra cali!ă&ilor s#n5orial#H @nsis!#n&ă asupra r#p#r#lor $# li)i!ă 2i a con!ururilor

0#la&ii sp#cular#H = Pun#r# în sc#nă ca în!run !ablou

9 1, >1, >1-, >13,


53/115

Al#)#n!# pr#5#n!# O/ '1, ', >3,


54/115

!at$ cli&ic$• Dcă$#r#a p#rfor)anlor 2colar#• 'cu5# so)a!ic# %aria!#• Nip#rpro!#c&i# )a!#rnă

I&t$r+iul cli&icFobi# $# aglo)#ra&i#, acu5# subi#c!i%# $# pi#r$#r# a )#)ori#i.

"o$#lul $# %ia&ă* în fa)ili#. 7or#2!# să aban$on#5# anul 2colar.

+r#5iri în !i)pul nop&ii6 nu r#&in# %is#l#6 $oar)# singur $# la 13 ani a $or)i! cu !a!ăl/.D# si)!# apropia! )ai )ul! $# )a)a.'r $ori să )#)or#5# )ai bin#. @)agin# $# sin# în g#n#ral po5i!i%ă.

Pla&.$

Pla&.a 1 „Copilul studiază un instrument. 2e gândeşte să creeze o melodie. Cred că va reuşi.#

Pla&.a ,BM „ânărul cu mama lui. 5ceasta ia dat o veste nu prea bună. 6ici ea nu este 'ncântată de

vestea dată.#

Pla&.a BM „Domnul din partea stângă% cu mustaţă% se bucură de ceea ce sa 'ntâmplat prietenului sau rivalului său.# Pla&.a 1:B

„5cest copil sa retras pentru a fi singur şi a putea gândi ce poate face. !oate a fost certat de unul dintre părinţi.# Pla&.a :BM

„5cest persona$ a suferit o mare dezamăgire şi nu doreşte să fie văzut de cineva% 'n starea'n care se află. Doreşte să fie singur. 5poi va dori să stea de vorbă cu cineva.# Pla&.a 1,

„&n grup de oameni care ar dori să construiască ceva 'mpreună. 2ă se a$ute unul pe altul.

&nul singur nu ar putea să construiască.#

Si&t$7a p*i/olo'ic

P#rsonali!a!# a$ol#sc#n!ă la car# po5i&ia o#$ipiană nu #s!# #labora!ă, c##a c# î)pi#$ică)a!uri5ar#a Aului 2i in!ro$uc# no!# $# an(i#!a!# în #laborar#a conflic!ului.

Dun! pr#5#n!# proc#$## $in s#ria „labili!ă&ii 2i a „inhibi&i#i la +.'.+.


55/115

„2tă 'n faţa unei uşi% se gândeşte la ceva sau poate vede pe cineva% poate vorbeşte cucineva sau poate aşteaptă pe cineva.# Pla&.a :BM

„Este supărat% plânge din cauza unei greşeli sau a unei $igniri% este furios ) se vede dupăfaptul că şia aruncat cheile sau este supărat din cauza unei probleme din familie sau 'n alt grup.# răsuc#2!# plan2a/Pla&.a BM

„6u 'nţeleg nimic ...2oc plan2ă/....Cineva păzeşte şi ceilalţi doi 'ncearcă săl taie pe tatăl puştiului care păzeşte...unchiul% bunicul şi el poate sta nepăsător.#

Pla&.a BM „+ colaborare 'ntre tată şi fiu sau 'ntre doi prieteni% aran$ează un plan sau...pur şi simplu

stau.# Pla&.a ,BM

„+ colaborare 'ntre mamă ) fiu sau bunică şi nepot, acesta 'şi salută mama sau bunicasau poate 'ncearcă săi spună ceva şi aceasta este nepăsătoare sau poate 'ncearcă săşi cearăiertare 'n privinţa unei greşeli pe care a comiso.# Pla&.a (

„4ama sau bunica unui băiat intră 'n camera acestuia% poate săl cheme% poate săsupravegheze sau poate să se asigure că face ceva ce i sa spus să facă.# Pla&.a 20

„&n incendiu% cu fum şi panică% din câte se vede aici sa e(tins foarte mult.# Pla&.a 12M

„-ncearcă săl sperie% săl lovească sau săl asfi(ieze% acesta fiind 'n somn.# Pla&.a 12B@

„&n peisa$ de vară% lângă un lac sau un peisa$ de iarnă.# Pla&.a 1,

„&n copil fericit că poate face tot ceşi doreşte% atât 'n MeeNend% cât şi 'n timpul săptămânii.#

Si&t$7a p*i/olo'ic#(- a&ali7a pla&.$lor

Pla&.a 819Plan2a #(pri)ă a!i!u$in#a subi#c!ului în fa&a cunoa2!#rii, probl#)# $#)a!uri5ar#. Dubi#c!ul r#cunoa2!# in!#gri!a!#a obi#c!ului, ca 2i p# c#a corporală, în schi)b s# aflăp# po5i&i# $# i)a!uri!a!# psihică, n#pu!8n$us# anga;a în!run proi#c! $# i$#n!ificar#.Po5i&ia în fa&a obi#c!ului #s!# $uplici!ară, ac!i%pasi%ă* „poate ştie să cânte sau poate se uită la ea pentru că nu ştie să o folosească.# 81:B9 Plan2a #(pri)ă probl#)a soli!u$inii, solici!8n$ $i)#nsiun#a $#pr#si%aban$oniacă. :u#s!# r#cunoscu!ă po5i&ia $#pr#si%ă 2i #s!# a$op!a!ă ac##a2i a!i!u$in# $# in$#ci5i# 2i lipsă ai$#n!ificărilor. Dubi#c!ul nu ar# r#surs# psihic# p#n!ru a sus&in# lup!a an!i$#pr#si%ă.8:BM9 Plan2a #(pri)ă probl#)a #laborării po5i&i#i $#pr#si%#. Dubi#c!ul r#cunoa2!# si!ua&ia$#pr#si%ă 2i s# i$#n!ifică în proi#c&ia sc#nariului, !r#c8n$ $# la !ris!# la agr#si%i!a!# î)po!ri%a

fa)ili#i* „furios...a aruncat cheile.# 'ngoasa $#pr#si%ă an!r#n#a5ă agr#si%i!a!# asocia!ă cu s#n!i)#n!# $# aban$on.8BM9 Plan2a #(pri)ă agr#si%i!a!#. Dubi#c!ul pr#5in!ă în pri)ul )o)#n! un 2oc* „6u 'nţeleg nimic# , $upă car# agr#si%i!a!#a iru)p# spa&iul psihic 2i 2i proi#c!#a5ă o sc#nă $ură $# asp#c!an!isocial în$r#p!a!ă î)po!ri%a !a!ălui 2i asupra lini#i )asculin# !ransg#n#ra&ional#* „ceilalţi doi 'ncearcă săl taie pe tatăl puştiului care păzeşte% unchiul% bunicul şi el poate sta nepăsător# .@$#n!ificar# proi#c!i%ă cu no!# an!isocial# $# asp#c! bor$#rlin#.8BM9 Plan2a #(pri)ă rapor!ul !a!ăfiu. Dubi#c!ul r#cunoa2!# r#la!i% rapor!ul $in!r# p#rsona;#, $#car# si)!# n#%oia să ia $is!an&ă, iar po5i&ia #s!# oscilan!ă, ac!i%pasi%ă. @n$#ci5i#, agr#si%i!a!#.8,BM9 Plan2a #(pri)ă rapor!ul )a)ăfiu. 0apor! r#cunoscu!, asocia! cu s#n!i)#n!# $#culpabili!a!# 2i $orin r#para!orii. Dubi#c!ul )anif#s!ă a!a2a)#n! fa&ă $# ac#as!ă plan2ă* „fiul

'ncearcă săşi ceară iertare 'n privinţa unei greşeli pe care a făcuto#.

4$ Pen#ru o anali> ai cople#> se *a s#udia "i pro#ocolul su!iec#ului la #es#ul -orschach

$$


56/115

8(9 Plan2a #(pri)ă r#la&iil# p#rs#cu!orii. D#n!i)#n!# p#rs#cu!orii în rapor! cu p#rsona;ul )a!#rn*„să supravegheze...să se asigure#.8209 Plan2a #(pri)ă angoasa in!#rnă. 'gr#si%i!a!# pu!#rnic #(pri)a!ă, folosi!ă ca apărar#î)po!ri%a an(i#!ă&ii c# o r#si)!# fa&ă $# p#ricol* „incendiu...fum...panică#.812M9 Plan2a #(pri)ă angoasa. Dubi#c!ul proi#c!#a5ă r#la&ia ac!i%pasi%ă, in%#s!i!ă cuco)por!a)#n!# i)pulsi%# #(!r#)#, $# asp#c! an!isocial / „săl lovească...săl sperie...acesta fiind 'n somn#.812B@9 Plan2a #(pri)ă capaci!a!#a subi#c!ului $# a $if#r#n&ia în!r# lu)#a in!#rnă 2i c#a #(!#rnă.Dubi#c!ul plon;#a5ă în!ro po5i&i# r#gr#si%ă car# pun# probl#)a un#i !ulburări i$#n!i!ar# )arca!ă

$# a)bi%al#n&ă, in$#ci5i# 2i s!ări #)o&ional# con!ras!an!#. A)#rg#n&ă în proc#s#l# pri)ar#.8Pla&.a al


57/115

psihis)ului, a p#rsonali!ă&ii a$ul!ului, în sp#cial în scopul #(plorării la psiho!ici a s!a$iilor pri)ar#al# %i#&ii, consi$#ra!# r#sponsabil# $# #laborar#a conflic!#lor )a;or#, ur)8n$ ca prac!ica săi$o%#$#ască u!ili!a!#a.

"anualul !#s!ului con&in# $ouă păr&i*@ )a!#rialul !#s!ului, !#hnica $# u!ili5ar# 2i !#)#l# r#l#%an!#6@@


58/115

+riu)ful in!#gral al un#ia asupra c#l#ilal!# con$uc# în ca5uri #(!r#)#/ la si!ua&ii li)i!ă.A(#)plu*

• !riu)fă Din#l# s!ar# $# p#r%#rsiun# !#n$inl# n#s!ăp8ni!# al# Aului s# sa!isfac în )o$ sălba!ic6

• !riu)fă Aul s!ar# $# inhibi&i# a !#n$inlor sau $# ra&ionali5ar# in!#l#c!uală#(c#si%ă.

În a)b#l# ca5uri apar# o parali5i# a spon!an#i!ă&ii %i!al#.•


59/115

M$toda p*i/a&alitic .i t$*t$l$ proi$cti+$

La subi#c&ii cu probl#)# psihopa!ologic#, incon2!i#n!ul #s!# a$#s#a i5ola! $# con2!i#n!, iar cunoa2!#r#a $# sin# nu poa!# ob&in# p# căi nor)al#.7# fi#car# $a!ă c8n$ s# înc#arcă o con2!i#n!i5ar# a conflic!ului a !#n$inlor in!#r5is#/, s#!r#5#2!# %igil#n&a Aului, car# $#clan2#a5ă )#canis)#l# $# apărar#, r#ful8n$ ac#s!# !#n$in.

În schi)b, în !i)pul %isului, Aul #s!# r#la(a!, !#n$inl# ins!inc!i%# înc#arcă să s#)anif#s!#. D!ar#a $# %#gh# anul#a5ă ac#as!ă r#la(ar#.

În ca5ul !#s!#lor proi#c!i%# #s!# %orba $# r#ali5ar#a unor !#hnici $# #(pri)ar# lib#ră asubi#c!ului, prin car# s# cau!ă r#ali5ar#a anulării sau #s!o)pării conflic!#lor $in!r# c#n5ura Aului2i )anif#s!ar#a !#n$inlor. 'c#as!a sa r#ali5a! prin!ro s#ri# $# !ra%#s!iuri.7# #(#)plu, figurar#a !#n$ini in!#r5is#, $ar rapor!8n$o la al!# p#rsoan# $#c8! c#l# $inr#ali!a!#. 'ici s# poa!# %orbi $#spr# )#canis)ul $# proi#c&i#, cu un rol i)por!an! în psihologiacon2!i#n!ului, ca 2i co)pl#)#n! al r#fulării. Prin ac#s! )#canis), !#n$in&a r#fula!ă car# în%ir!u!#a fori c# o ani)ă înc#arcă să fi# con2!i#n!i5a!ă, n#găsin$ cal#a $# acc#s spr# con2!iin&ă,#s!# proi#c!a!ă în lu)#a #(!#rioară asupra al!ui in$i%i$, cu a%an!a;ul că as!f#l in$i%i$ul o poa!#$o)oli fără a2i asu)a r#sponsabili!a!#a..

A(pr#sia !#n$ini rapor!a!ă la o p#rsoană s!răină nu !r#5#2!# angoasa, nici )#canis)#l#$# apărar#.

As!# i)por!an!* în ca5ul proi#c&iilor, subi#c!ul nu ar# par&ial $oar con2!iin&a fap!ului că î2i#(pri)ă propriil# probl#)#. În un#l# si!ua&ii, si)boluril# %i5ual# po! 2oca prin as#)ănar#a cu propriil# probl#)#, as!f#l înc8!Aul in!ră $in nou în al#r!ă, înc#rc8n$ să s# ap#r# #(ac! ca în %is, în )o)#n!ul !r#5irii/, c#n5ur8n$2i )o$ific8n$ !#n$inl# p# car# l# r#cunoa2!# ca apar&in8n$ui. 0#5ul!ă as!f#l o s#ri# $# !#n$in)o$ifica!# $# apărăril# Aului, car# !r#bui# in!#rpr#!a!# $upă anu)i!# r#guli. 7#ci, s!i)ular#a#(!#rioară u!ili5a!ă în ca$rul !#hnicilor proi#c!i%# con$uc# spr# a$uc#r#a la suprafa&ă a !#n$inlor c8! )ai pu&in c#n5ura!#.

TESTUL PN

@nspira! $in !#hnica a)#ricană, nou!a!#a a cons!a! în in!ro$uc#r#a )#!o$#i Pr$$ri&)$ DId$&tiicri, ac#as!ă )#!o$ă fiin$ l#ga!ă $# conc#p&ia $ina)ică a p#rsonali!ă&ii.

#llak cr#a!orul !#s!ului >lacki# Pic!ur#/, s# consi$#ră că )#canis)#l# $# apărar#al# Aului for)#a5ă par!#a c#a )ai i)por!an!ă a !#s!#lor proi#c!i%#.

A(p#ri#n&a clinică n# $#)ons!r#a5ă că !r#bui# să s# &ină con! în #gală )ăsură $#apărar#a Aului, la f#l ca 2i $# !#n$inl# ins!inc!i%#. :u)ai as!f#l s# %a pu!#a apr#cia na!ura

conflic!#lor car# opun c#l# $ouă ins!an, conflic!# a căror cunoa2!#r# n# %a r#l#%a )o!i%a&iil#profun$# al# !ulburărilor $# con$ui!ă, al# si)p!o)#lor afi2a!#6 ac#s!#a, confrun!a!# cu r#ali!a!#aclinică, %or pu!#a clarifica si!ua&ia psihopa!ologică a subi#c!ului.

"#!o$a Pr#f#rin @$#n!ificări p#r)i!# cunoa2!#r#a #(ac!ă a p#rsona;ului #roului/po%#s!irii, cu car# s# i$#n!ifică subi#c!ul. 's!f#l*

• i$#n!ificar#a !#n$ini s# fac# prin c#n!rar#a po%#s!irii p# un p#rsona; $#!#r)ina! #roul6• i$#n!ificar#a apărării p# car# subi#c!ul o r#l#%ă 2i car# $#)ons!r#a5ă fap!ul că #l î2i

asu)ă !#n$in&a #(pri)a!ă sau, $i)po!ri%ă, o $#clină în %ir!u!#a )#canis)#lor $# apărar#al# Aului6

În ac#s! f#l, in!#rpr#!ar#a unui !#s! proi#c!i% $upă )#!o$a propusă $#


60/115

T$&di&)$l$

I Stadiul oral pa*i+ pri)ul an $# %ia&ă/În conc#p&ia lui Fr#u$, prin #ro!is) anal s# înl#g# plăc#r#a $#os#bi!ă p# car# o si)!# copilul în)o)#n!ul sup!ului. 'c#s!a r#pr#5in!ă )i;locul prin car# #l ar# l#gă!uri cu lu)#a #(!#rioară 2i,!o!o$a!ă, un )i;loc $# a2i procura plăc#r#.

7ragos!#a 2i hrana s# con!op#sc în ac##a2i pro!#c&i# )a!#rnă6 $# aici r#5ul!ă influ#n&a#(!r#)ă pa!ologi5an!ă a frus!ra&iilor af#c!i%#.

Plan2#*Dup! 1 plan2a 1/ si!ua&i# $uală P: cu )a)a6Dup! plan2a 14/ O ri%ali!a!# fra!#rnă6:ounăscu&i plan2a 11/ probl#)a!ica na2!#rii, g#lo5i#6


61/115

În !#s!ul P:, $ouă i)agini s!i)ul#a5ă ac#s!# proi#c&ii* „Dăru!ul plan2a / 2i „:oap!#aplan2a 1-/, în car# #s!# a$ăuga!ă sc#na ca)#r#i părin&ilor.

As!# n#c#sară $is!inc&ia $in!r# situaţia oedipiană 2i complexul Oedip.Di!ua&ia o#$ipiană #s!# un )o)#n! nor)al al #%olu&i#i, )o)#n! car# %a fi $#pă2i! prin

i$#n!ificar# cu ri%alul, $#ci in!roi#c&ia ac#s!ui părin!# car# furni5#a5ă copilului DupraAul sub c#l#$ouă asp#c!# al# sal#* i$#alul $# Au 2i in!#r$ic&iil#.@$#n!ificar#a p#r)i!# copilului să progr#s#5#, $#5%ol!8n$ o p#rsonali!a!# #chilibra!ă 2i lichi$8n$si!ua&ia o#$ipiană.


62/115

Dun! r#l#%an!# p#n!ru as!f#l $# proi#c&ii !#)#l# $# fugă plan2a nr. „Pl#car#a/."a;ori!a!#a copiilor $#scriu ac#as!ă !#)ă ca fiin$ n#f#rici!ă, c##a c# $#)ons!r#a5ă inco)pl#!aasi)ilar# a in$#p#n$#ni, în sp#cial la %8rs!# )ai )ici sub 1- ani/.

I&tricar$a *tadiilor Fi;a)ia .i r$'r$*ia

+r#c#r#a $# la un s!a$iu la al!ul în #%olu&ia p#rsonali!ă&ii copilului, nu s# fac# brusc, ca o

schi)bar# ra$icală, ci oscilan!, prin!ro %#ri!abilă in!ricar# a s!a$iilor car# s# suprapun as!f#l înc8!nu s# poa!# s!abili )o)#n!ul #(ac! în car# copilul !r#c# $# la unul la c#lălal!.


63/115

7#oar#c# Aul nu s# află nicio$a!ă în siguran&ă $in cau5a fap!ului că !#n$in&a înc#arcă în!o!$#auna să !r#acă bari#ra r#fulării, #l $#5%ol!ă prin r#ac&i# for)a&iuni con!rar# car# s#cris!ali5#a5ă în anu)i!# !ipuri $# con$ui!ă, $#%#nin$ !răsă!uri p#r)an#n!# $# carac!#r.

+oa!# !#n$inl# po! fi con!racara!# prin ac#s!# for)a&iuni r#ac&ional#, $# !ipul c#lor p# car#l# obs#r%ă) $#5%ol!8n$us# spr# %8rs!a $# 4 ani p#rioa$ă $# la!#n&ă, c8n$ si!ua&ia o#$ipală ar !r#bui să fi# r#5ol%a!ă/.7# #(#)plu, r#ac&ia î)po!ri%a pasi%i!ă&ii 2i a $#p#n$#ni oral# $uc# la n#%oia fr#n#!ică $#ac!i%i!a!# 2i in$#p#n$#n&ă6 r#ac&ia î)po!ri%a anali!ă&ii con$uc# la or$in# 2i )#!iculo5i!a!# #(c#si%ă,ca r#ac&i# î)po!ri%a )ur$ări#i.

În !#s!ul P: pu!#) găsi nu)#roas# #(#)pl# în c##a c# pri%#2!# for)a&iunil# r#ac&ional#7# #(#)plu, în plan2a nr. 9 „Jocuri )ur$ar#/ #s!# co)pusă sp#cial p#n!ru a #%i$#n&ia ac#s!)#canis)* unul $in!r# purc#lu2i nu par!icipă la ;oc, ci pri%#2!#.


64/115

0#gr#sia %i5#a5ă o si!ua&i# !răi!ă incon2!i#n!, car# )o$ifică g8n$ir#a, af#c!i%i!a!#a 2i con$ui!asubi#c!ului, con$uc8n$ as!f#l la al!#rar#a p#rsonali!ă&ii in$i%i$ului, a$ap!ar#a r#ali58n$us# în!run)o$ infan!il car# nu cor#spun$# cu %8rs!a r#ală a subi#c!ului.În ac#s! scop s# asocia5ă !#s!ului P:, !#s!ul „%8rs!#i $# aur, car# cons!ă în în!r#bar#a „La c#%8rs!ă cr#5i !u că sun! copiii c#i )ai f#rici&i. D# $#)ons!r#a5ă as!f#l i)por!an&a carac!#ruluir#gr#si%, $#oar#c# )ul&i copii $au o %8rs!ă inf#rioară c#l#i r#al#.

"o!i%a&ia c#ru!ă prin #(plica&i#/ r#fl#c!ă fap!ul că subi#c!ul s!abil#2!# „%8rs!a $# aur în!rop#rioa$ă an!#rioară unui !rau)a!is) af#c!i% i)por!an!.7# #(#)plu, $acă un copil nu a acc#p!a! na2!#r#a unui fra!# a!unci c8n$ a%#a ani, %a i$#n!ifica

„%8rs!a $# aur la 3 ani. În c##a c# pri%#2!# !#s!ul P:, ac#as!ă in$ica&i# a %8rs!#i $# aur cor#spun$# cu %8rs!a

acor$a!ă $# obic#i #roului principal, in$ica!ă chiar $# la înc#pu!ul !#s!ului, subi#c!ul „co)pun8n$fa)ilia $ori!ă, nu p# c#a r#ală.În cursul proi#c&iilor r#ali5a!# în ca$rul !#s!ului, r#gr#sia s# !ră$#a5ă în i)por!an&a $a!ă !#)#lor oral# 2i anal#. 0#gr#sia poa!# fi proi#c!a!ă 2i ca r#5ul!a! al c#n5urii Aului asupra !#n$inlor c#lor )ai pu!#rnic#.

TE4NICA TESTULUI

TEMELE MARI

Fi#car# $in!r# !#)#l# plan2#lor !#s!ului surprin$# anu)i!# r#ac&ii al# subi#c&ilor, car# s#)anif#s!ă în func&i# $# !#n$inl# fi#căruia, r#5ul!a!ul fiin$ o po%#s!ir# )ai )ul! sau )ai pu&inconfor)ă cu !#)a.

C bună a$ap!ar# a subi#c!ului r#5ul!ă $in supl#a cu car# ac#s!a !r#c# $# la o !#)ă laal!a. În opo5i&i#, )ul&i subi#c&i ina$ap!a&i au o p#rsonali!a!# rigi$ă, ir#$uc!ibil fi(a!ă la o anu)i!ă#!apă a #(is!#ni lor 2i incapabili $# a o $#pă2i, as!f#l înc8! au !#n$in&a $# a r#ac&iona la $if#ri&is!i)uli în!ro )ani#ră uni%ocă, oar#cu) s!#r#o!ipă, ob&in8n$us# as!f#l o !#)ă )ono!onă,

carac!#ris!ică fi(a&i#i.@)por!an! #s!# să sublini#) fap!ul că nu n# pu!#) a2!#p!a ca subi#c&ii ina$ap!a&i să să s#$if#r#n&i#5# $# c#i ina$ap!a&i prin !#n$in pu!#rnic par!iculari5a!#6 2i unii 2i c#ilal&i au !r#cu! prinac#l#a2i #!ap# $# $#5%ol!ar#, sau r#)arca! prin ac#l#a2i conflic!# #s#n&ial#6 #i s# po! $if#r#n&ianu)ai prin )ani#ra în car# 2iau asu)a! ac#s!# conflic!# 2i l#au sur)on!a!.

0#%#ni) asupra opo5i&i#i $in!r# r#fular# 2i subli)ar#, confor) !#ori#i fr#u$i#n#.1. la subi#c&ii al# căror conflic!# sau r#5ol%a! prin r#fular#, !#n$inl# păs!r#a5ă în incon2!i#n!

asp#c!ul lor pri)i!i%, pri)ar, car# s# #(pri)ă as!f#l în proi#c&ii. La origin#a r#fulării s!auin!#r$ic&ii pu!#rnic# r#5ul!a!# $in s#n!i)#n!ul $# culpabili!a!#6 %#$#) as!f#l !#)# $#p#$#apsă cru$ă, )arca!# un#ori $# o sălbă!ici# #(!r#)ă.

A(#)plu* o !#)ă #(pri)8n$ o !#n$in&ă sa$icanală pu!#rnică %a succ#$a un#i !#)# $# puni&i#.

. la subi#c&ii bin# a$ap!a&i, car# 2iau r#5ol%a! conflic!#l# prin subli)ar#, un co)pro)is%alabil s# s!abil#2!# în!r# !#n$in 2i c#n5ură, $# un$# r#5ul!ă !#)# #labora!#, r#$us# ca#(!r#)is) în con&inu!, !#)# p# car# subi#c!ul 2i l# asu)ă.

7# aici r#5ul!ă obs#r%a&ia că a!unci c8n$ !#s!ul of#ră o !#)ă $o)inan!ă, ac#as!a n# clarificăasupra p#rsonali!ă&ii profun$# a subi#c!ului, $#oar#c# #a s# află în rapor! cu conflic!#l# proprii,of#rin$ !o!o$a!ă infor)a&ii asupra $#5or$inilor pa!ologic# obs#r%a!#.

Prin !#)ă $o)inan!ă s# înl#g# ac#a !#)ă car# s# r#găs#2!# în!run nu)ăr )ar# $#i)agini sau c#l pu&in c#a car# )arch#a5ă !#s!ul cu o a)pr#n!ă pu!#rnică $# #(#)plu, pri)ai)agin# al#asă sau i)agin#a car# $#clan2#a5ă c#l# )ai pu!#rnic# r#ac&ii af#c!i%#/.

P#n!ru a $#ci$# $acă con&inu!ul !#)#i $o)inan!# in$ică sau nu anu)i!# !ulburări în sf#rap#rsonali!ă&ii, !r#bui# să ur)ă) un plan $# anali5ă 2i $# i#rarhi5ar# a ac#s!or !#)# )ari

$o)inan!#/*• în pri)ul r8n$ %o) anali5a !#)#l# car# in$ică fi(aţia la principal#l# s!a$ii al# copilări#i*

!#)a orală, !#)a anală, !#)a o#$ipiană6

'4


65/115

• %o) s!u$ia !#)#l# $# agr#si%i!a!# car# po! )arca !oa!# s!a$iil# $# $#5%ol!ar#, $8n$ul# ocolora!ură apar!#* !#)ă sa$icorală, sa$icanală, ri%ali!a!# fra!#rnă, ri%ali!a!# o#$ipiană6

• %o) r#)arca i)por!an&a par!iculară a !#)#i conflic!ual# $#p#n$#n&ăin$#p#n$#n&ă,#(pri)a!ă a$#s#a în fan!as)# $# pl#car# 2i $# fugă6

• acop#rin$ !oa!# s!a$iil# $# $#5%ol!ar#, %o) anali5a !#)a $# culpab

Tehnici Proiective - Speranta Popescu

Documents

Transcript of Tehnici Proiective - Speranta Popescu