51965738 Procesul de Invatare La Varsta Adulta

8/3/2019 51965738 Procesul de Invatare La Varsta Adulta

1/16

CUPRINS

Introducere.................................................................................. ..... 2

Particularitati ale procesului de invatare la adulti.............................. 3

Principii ale invatarii la varsta adulta................................................. 6

Strategii si metode in procesul de invatare la varsta adulta.. 10

Stiluri de invatare la varsta adulta.. 12

Bibliografie.16


2/16

1. Introducere

Termenul de educatia adultilor este de data relativ recenta, desi din punct de vedere

istoric, inca din 1919, in Marea Britanie se infiinteaza Comitetul pentru Educatia Adultilor.

Intr-un fel, ASTRA, ca asociatie pentru cultura poporului roman, infiintata cu mult inainte,

poate fi considerata o institutie de educatia adultilor. In limbajul curent al stiintelor educatiei

acest termen a intrat mai ales dupa 1960, cand se amplifica mult institutiile de profil, precum si

cercetarile despre o astfel de problematica. Se vorbeste tot mai des despre invatamantul pentru

adulti, despre perfectionare, reciclare si chiar despre universitati pentru varsta a treia. Treptat,

conceptul de educatia adultilor cunoaste modificari majore pe care le parcurge si in prezent.

Secole de-a randul a staruit credinta ca educatia omului este cea care se realizeaza inprima perioada a vietii omului, adica in copilarie. De altfel se considera ca ar exista trei mari

secvente ale vietii omului: copilaria, caracterizata prin activitatea de educatie; maturitatea,

cand predomina munca; batranetea, ce se credea a fi o perioada de liniste si relaxare dupa atatia

ani de munca. Treptat, munca industriala schimba puternic intregul continut al vietii omului,

educatia fiind nevoita sa se prelungeasca peste varsta copilariei. Chiar dezvoltarea puternica a

invatamantului universitar la sfarsitul secolului trecut si inceputului secolului al XX-lea, arata

ca era necesara continuarea instruirii si educatiei in perioada adulta.

Definirea procesului de invatare azi se face din mai multe optici: transformare a

constiintei psihologice a individului (J. Piaget); a finaliza si promova schimbari in

organizarea comportamentala a omului (P. A. Osterrieth); a schimba sensul experientei

umane (A. Quellet); modificarea valorii pozitive in comportarea rationala umana (I.

Cerghit); proces de asimilare si practicare a informatiilor, valorilor si actiunilor specifice

omului (N. Vintanu) etc. In fapt, procesul de invatare este constructia si reconstructia

continua a unui model interior de cunoastere, apreciere si actiune in raport cu lumea in care

traim. Ea este totodata un proces de umanizare prin care indivizii dobandesc noi calitati

umane cu ajutorul carora pot stabili un echilibru relativ stabil cu mediul social, cultural,

profesional, natural etc.

Procesul invatarii la varsta adulta deriva din marile dezechilibre ce s-au produs in a

doua jumatate a secolului al XX-lea, mai ales intre om si lume. Introducand schimbarea ca

2


3/16

mijloc de adaptare, omul se vede nevoit sa se schimbe si el. astfel intre ceea ce gandeste,

apreciaza si face practic si rezultatele acestora se instituie grave dereglari,grave conflicte.

Depasirea nu se poate face decat modificindu-se propria cunoastere, sistemul judecatilor de

apreciere si capacitatile de actiune.

2. Particularitati ale procesului de invatare la adulti

Psihologii au evideniat cteva specificiti ale adulilor implicai n procesul de invatare:

Educabilii-aduli sunt persoane mature care prefer s fie tratai ca atare;

Ei nva mai eficient ntr-un mediu democratic, participativ i colaborativ. Adulii simt

nevoia s fie implicai activ n stabilirea a ceea ce i cum urmeaz s nvee, preferandsituaii de nvare activ, i nu pasiv, ei se bizuie pe propriile lor fore i de aceea

prefer s lucreze n mod independent;

Adulii au necesiti concrete i imediate;

Educabilii-aduli devin nerbdtori i nervoi atunci cand se in discursuri lungi asupra

teoriei, preferand s vad aplicarea practic a teoriei respective n cadrul unor probleme

concrete. Ei sunt mai curand centrai pe sarcin sau pe problem, decat centrai pe

subiect. Aceasta nu nseamn c nu sunt interesai de teorie: pentru ei este important s

vad i aplicarea teoriei;

Adulii sunt mai nerbdtori n urmrirea obiectivelor de nvare. Ei au o mai puin

toleran pentru activitile care nu presupun o aplicare imediat i direct a

obiectivelor, pe care i le-au propus. Dac ceva nu este relevant necesitilor lor atunci

ei nu sunt foarte interesai;

Adulii sunt autonomi i autodirectivi. Ei trebuie s fie liberi s se direcioneze n mod

independent, iar profesorul - doar s faciliteze instruirea;

Adulii au o vast experien de via acumulat de-a lungul anilor care trebuie"exploatat";

Educabilii-aduli sunt mai realiti i pot "prognoza" care aspecte din cele nvate le vor

fi de folos i care nu. Ei sunt capabili s fac legtura dintre noile informaii cu

experiena din trecut;

3


4/16

Adulii, implicandu-se n procesul de instruire, au o motivaie intrinsec i sunt orientai

spre un scop bine definit;

Subiecii aduli sunt selectivi i ateni la relevana cunotinelor;

Adulii sunt foarte responsabili, au un grad mai nalt de contiinciozitate;

Educabilii-aduli au un respect profund pentru profesori, dar, la randul lor, simt

necesitatea de a fi respectai de acetia;

Adulii tind spre o orientare educaional centrat pe via, sarcini sau probleme, dat

fiind faptul c montajul pentru instruire al acestora este condiionat de necesitatea de a

ti sau de a face ceva.

Procesul de invatare la varsta adulta prezinta anumite particularitati, in principaldatorita factorilor, dar mai ales surselor care contribuie la intreg procesul de invatare. Ca

trasaturi definitorii ale invatarii adultilor trebuie subliniate urmatoarele aspecte:

- autonomie;

- asumarea unui rol active;

- orientarea spre rezolvarea unor probleme practice;

- experienta profesionala si de viata.

Particularitatea cea mai pregnanta a procesului de invatare la varsta adulta o reprezinta

faptul ca sursele de invatare sunt extrem de variate si sunt reprezentate intr-o mica

masura doar la nivel strict teoretic si intr-o pondere mult mai mare la nivel practic . Orice

sursa a mediului inconjurator poate fi o sursa importanta in procesul de invatare la varsta

adulta: interactiunea cu oamenii, activitati in natura etc. De asemenea, orice experienta de viata

in care adultul a participat in diverse ipostaze de parinte, de superior la locul de munca, de

vecin sau simplu cetatean constituie o sursa de informare si de exemplificare a unor situatii

practice care constituie surse de perfectionare continue.Procesul de invatare la varsta adulta nu se refera doar la acumularea de elemente utile

profesiei, carierei, ci cu predilectie la un proces de invatare si formare a intregii sale structuri

psihologice si comportamentale, asumandu-si fiecare pas in acest process constructiv. Pana la

urma, invatarea este un act social, care presupune un schimb interactiv de informatii si opinii, in

care experienta anterioara a fiecarui participant duce la relevarea unor cunostinte tacite.

4


5/16

In procesul de invatare, adultul trece de la postura traditionala de receptor de cunostinte

la cea de facilitator al construirii cunostintelor in raport cu oamenii cu care interactioneaza.

Procesul de invatare la varsta adulta se realizeaza sub imperiul unor motivatii specifice

decat cele manifestate la scolari. Astfel, cercetarile efectuate in aceasta directie releva faptul ca

adultii cauta experiente de invatare pentru a se adapta la anumite evenimente de viata cum ar fi

castoria, divortul, un nou serviciu, pensionarea etc. De asemenea, exista o corelaie direct

semnificativ ntre frecvena cu care adulii se ciocnesc cu evenimente de via ce produc

schimbri eseniale n viaa lor i cutarea unor oportuniti de nvare. Aa precum stresul

crete odat cu acumularea evenimentelor ce schimb viaa, crete i motivaia de a se adapta la

schimbare prin intermediul angajrii n situaii de nvare. Adulii snt, n general, dispui s se

implice n experiene de nvare nainte, dup i chiar n decursul unui eveniment concret de

via. Odat convini c schimbarea este o certitudine, adulii se vor angaja n orice situaie envare, care "promite" s-I ajute s se adapteze la aceast tranziie. Creterea sau meninerea

sentimentului stimei de sine i satisfacia sunt factori motivaionali secundari pentru angajarea

n nvare.

n aceast ordine de idei, sursele motivaionale ale adulilor sunt urmtoarele:

Relaiile sociale: adulii vin la cursuri de perfecionare sau la alte activiti instructive

pentru a-i face noi prieteni sau pentru a fi mpreun cu prietenii/colegii/rudele.

Ateptrile sociale: adulii se angajeaz n activiti de instruire la insistena unei auto-

riti, la recomandrile soului/soiei, la sugestiile prietenilor.

Avansarea profesional: adulii se angajeaz ntr-un proces de instruire pentru a obine

beneficii materiale, avansare profesional, prestigiu social, pentru "a ine piept"

concurenei.

Refugiu sau stimulare:pentru a scpa de plictiseal, pentru a evita rutina de acas sau

de la serviciu, unii aduli i gsesc salvarea n nvare.

Interesul cognitiv: majoritatea adulilor nva de dragul nvrii, caut informaii noipentru a-i satisface curiozitatea.

5


6/16

3. Principii ale invatarii la varsta adulta

Procesul de invatare la varsta adulta este de fapt o problema de restructurare si

reorganizare, motivatia sa fiind mult mai complexa decat motivatia scolarului, una din cauze

fiind faptul ca adultul are deja bine formate procesele psihice. De asemenea, cursantul adult

face mai multe asociatii emotionale cu materialul factologic, isi asuma responsabilitatea pentru

calitatea insusirii cunostintelor si stie exact ce doreste sa invete sau sa cunoasca.

Pornind de la particularitatile procesului de invatare la adulti mentionate anterior,

literatura de specialitate a identificat anumite principii care stau la baza procesului de invatare

la varsta adulta:

1. Adulii contribuie la situaia de nvare cu propria lor experien de via.

nvarea la aduli se bazeaz mai mult pe revalorificarea propriei experiene, rolul formatorului

fiind n primul rnd acela de a facilita procesul de autonvare. In procesul de invatare, adultiitrebuie sprijinii s identifice experiene le relevante de via care i pot ajuta n acest mediu

(calitatea lor de printe, munca n grup, munca voluntar etc.).

2. Adulii dau rezultatele cele mai bune cnd li se sprijin i cultiv independena.

Este important pentru cursani s devin contieni c se pot descurca singuri n situaii de

6


7/16

nvare. Formatorul trebuie s urmreasc cu atenie s creeze cursanilor diferite oportuniti

de munc independent i de raportare a experienei dobndite. Procesul de invatare la varsta

adulta necesita creeare unor contexte si diferite oportunitati de munc independent i de

raportare a experienei dobndite, in care adultii trebuie s afle c se pot descurca singuri .

Procesul de educaie a adulilor se bazeaz pe un parteneriat permanent, n care rolul central l

au cursanii i nu formatorul.

3. La aduli, nvarea are tendina de a se concentra pe probleme i nu pe subiecte,

fiind mai mult practic dect teoretic. Procesul de nvare la aduli se concentreaz pe

rezolvarea de probleme mai mult dect pe subiecte i teme abstracte, fiind mai mult practic

dect teoretic. Teoria este util n formarea unui cadru de nelegere a cazului dar e dificil de

susinut dac nu e legat de aspectele practice cu care se confrunt cursanii adulti .In procesulde invatare al adultilor este indicat sa se utilizeze cazuri i situaii curente deoarece acestea

constituie preocuparea cea mai mare a cursanilor.

4. Adulii nva fcnd. Procesul de invatare la varsta adulta trebuie sa asigure un cadru in

care acestia sa fac diferite lucruri inclusiv greeli din care pot s nvee. Acesta este singurul

mod prin care pot deveni siguri de ceea ce tiu.

5. Eficiena nvrii la aduli depinde de claritatea cerinelor i ateptrilor. Acesta

principiu se explica prin aceea cac lucrtorii adulti trebuie sa tie ce se ateapt de la ei

termenul limit, sub ce form, la ce grad de finalizare.

6. Adulii nva cel mai bine cnd sunt abordai la nivelul lor curent de nelegere i

competen. Cunotinele i abilitile fiecrui lucrtor sunt unice chiar dac au experiene

profesionale similare. Rolul formatoruli fiind n mare acela de facilitator al procesului de

nvare. Formatorul nu-i asum rolul de expert n domeniu, ci de egal, procesul de formare a

adulilor, cptnd caracteristicile unui proces de Peer Education (educaie ntre egali)

Formatorul i cursanii construiesc programul de formare mpreun pornind de la experiena

concret i nivelul de cunotine actual al cursailor. Evaluarea nevoilor de formare este un

instrument util n aceast direcie.

7


8/16

7.Adulii rein mai curnd concepte dect fapte. In procesul de invatare la varsta adulta,

cursantii trebuie s neleag imaginea de ansamblu locul pe care l ocup activitatea sa n

realizarea obiectivului general al cazului, al departamentului/biroului respectiv i al

organizaiei.

8. nvarea nu este liniar. Acest principiu scoate in evidenta faptul ca ritmul predari

adultilor trebuie adaptat la disponibilitatea cursantilor.

Cercettorii au studiat diferenele modului n care oamenii nva ncepnd cu anii 1920.

Dei adulii i copii mpart anumite similitudini, ei difer n preferinele de a nva, necesitile

i rspunsul la diverse elemente ale procesului de nvare.

- Adulii doresc s tie beneficiul a ceea ce nva. Ei cer adesea i doresc s li se spun

care sunt valoarea adugat i rezultatele proprii nainte de a li se prezenta concepte i idei. Ei

doresc s vad cum se regsete ceea ce nva n lumea real.Pe de alt parte, copii pot accepta

o s-mi trebuiasc odat ca motiv n a asculta.

- adulii se ateapt s participe la nvare. Adesea, ei pot lega cunotinele anterioare i

experiena de coninutul programului i cu referire la ceea ce deja tiu. n timp ce copii au

experien de via limitat, ei depind mai mult de cunotinele i ndrumarea profesorilor.- adulii sunt motivai de nevoi intrinsece sau dorine. n general, cursanii aduli

particip la programe de instruire deoarece ei voi sau au nevoie de coninut informaional

pentru a-i exercita meseria sau a se dezvolta personal. Copiii urmresc deoarece ei sunt

ndrumai de alii.

- instruirea adulilor este n mod normal bazat pe competen. n general, programele

de instruire ajut adulii s-i exercite mai bine meseria. nvarea copiilor tinde s fie de scurt

durat, cu un ctig imediat, orientat pe trecerea unui test.

- mediile de instruire a adulilor sunt variate. Depinznd de program, coninut, activiti

planificate i instructor, configuraia slii adesea difer. Mediile de instruire ale copiilor tind s

fie rnduri de birouri cu faa la profesor care lectureaz, cu mici diferene

8


9/16

Primul pas n diagnosticarea educaional a nevoilor de formare a unui adult este

stabilirea stilului su de nvare consider Kolb (Kolb, Rubin i McIntyre, 1984 apud Cooke i

McMahon 2008: II,1) care au elaborat un model experimental de nvare care descrie cum

anume nva oamenii; acest model poate fi luat drept baz teoretic a aciunilor de instruire

desfurate de formator. Kolb a identificat un ciclu de nvare alctuit din patru etape (conform

autorilor menionai). Experiena concret se refer la participarea la evenimentul respectiv i

evaluarea acestuia. Formularea de observaii pozitive i critice se realizeaz deseori printr-un

proces pe care Kolb l-a numit de transformare n fapt public, ceea ce implic mprtirea de

observaii, sentimente sau alte reacii generate de experiena respectiv. Formarea de concepte

abstracte i generalizri este examinarea sistematic a modelelor i dinamicii experienei

concrete care d sens evenimentului concret trit. n sfrit, experimentarea activeste cazul n

care clientul, asistentul social sau supervizorul pune concret n practic strategiile, punct n careciclul se reia, prin experimentarea unei situaii noi (Kolb, Rubin i McIntyre, 1984).

Invatarea la varsta adulta se realizeaza atunci cand procesul de invatare:

- este directionat de catre adult;

- raspunde unor nevoi recent identificate;

- este participativ;

- este experiential;

- este reflectiv;

- furnizeaza feed-back pentru ca invatarea sa fie eficienta, feed-back-ul trebuie sa fie

suportiv;

Printre elementele care genereaza un proces eficient al invatarii la varsta adulta se pot

mentiona: individualizarea procesului de invatare, existenta unui climat psihologic de incredere

reciproca, posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere, au posibilitatea de a asocia noile

cunostinte cu experientele anterioare, schimbul de experienta.

4. Strategii si metode in procesul de invatare la varsta adulta

9


10/16

Modurile de abordare a procesului de predare i nvare se refer la tehnicile

concrete/specifice pe care le utilizeaz profesorul/ndrumtoruln cadrul unei anumite lecii,

unui curs, unei activiti etc. Orice metodologie de predare trebuie s ia n considerare faptul c

nu este suficient s transmii informaii. Adic, n procesul de nvare, tehnicile de lucru

trebuie s acioneze simultan asupra cunotinelor, deprinderilor i atitudinilor de care

cursantul adult are nevoie pentru a-i dezvolta i mbunti un stil de via permanent, sntos,

sustenabil, n concordan cu calitatea de cetean.Vrsta cursanilor reprezint un element

important care trebuie luat n considerare n alegerea metodei de lucru.

Exist numeroase strategii de nvare utile i potrivite pentru educaia consumatorului

adult. Dintre acestea pot fi mentionate: clarificarea valorilor , dilema, jocul de rol sau diagrama

cauz-efect.

- Clarificarea valorilor: O strategie menit s ncurajeze reflecia asupra unor sisteme devalori sau a unor aciuni personale sau colective. n mod concret,

profesorul/ndrumtorul ncurajeaz:

o Reflecia asupra unei anumite valori, credine sau aciuni.

o Considerarea unor posibile beneficii sau consecine negative, sociale i personale,

ale respectivei valori, credine sau aciuni.

o Evaluarea unor posibile alternative sau opiuni.

o Alegerea liber a uneia sau a mai multor opiuni.

oPunerea n practic a opiunii i evaluarea rezultatelor.

Dilema: O strategie menit s ncurajeze reflecia asupra responsabilitilor legate de

o anumit aciune. n mod concret, profesorul/ndrumtorul:

o Ofer o poveste scurt bazat pe un conflict de valori, care oblig elevul s

aleag ntre dou alternative cu implicaii morale.

o ncurajeaz discuia pe tema posibilelor opiuni.

Asumarea unor roluri (Role-play): O strategie menit s analizeze diferite

alternative pentru a rezolva o problem. n mod concret, profesorul/ndrumtorul:

o Identific mai multe situaii, practici i activiti cheie.

o Pregtete dramatizarea.

10


11/16

o D roluri unor membri ai grupului.

o ncurajeaz discuia cu privire la dramatizare.

Diagrama cauz-efect: O strategie care se bazeaz pe analizarea motivelor unei

probleme sau a unui fenomen. n mod concret, profesorul/ndrumtorul ncurajeaz:

o Identificarea unui efect al unei situaii concrete.

o Reflecia asupra diferitelor cauze ale efectului.

o Determinarea cauzelor primare i a celor secundare.

o Trasarea diagramei care cuprinde cauzele menionate.

o Discutarea problemei n ansamblu.

Factorul esenial care trebuie s contribuie la alegere este necesitatea de a asigura cparticipanii nu sunt doar receptori de cunotine, ci pot s reflecteze la cele petrecute, s

fac planuri, s iniieze aciuni i s -i evalueze propriul proces de nvare.

In procesul de invatare la varsta adulta sunt mentionate diferite metode, dintre care vom

enumera mai jos o parte din ele.

Metoda expozitiva: Expunerea, conferinta de popularizare, cursul magistral.

Metoda interogativa: Dezbaterea, simpozionul, colocviul, interviul, masa rotunda.Metode practice-demonstrative: Metoda formarii industriale, metoda Carrard, Metoda

proiectelor, metoda lucrului in grup, metoda schimbului de experienta.

11


12/16

5. S

5. Stiluri de invatare la varsta adulta

In procesul de invatare la varsta adulta se pot urmari stiluri de invatare care prezinta

similitudini cu stilurile de invatare intalnite la copii.

Gagne propune opt stiluri de invatare:

nvarea prin semnalizare : Se nva un rspuns general la un semnal specific.

12


13/16

nvarea stimulrspuns Se nva un rspuns unic la un stimul.

nvarea prin aranjare: Se nva s se alture dou sau mai multe asocieri stimulrspuns.

nvarea prin asociere verbal: Se nva s se asocieze dou sau mai multe rspunsuri

verbale, specifice, la stimulii produi.

nvarea prin discriminare multipl: Se nva s se dea rspunsuri diferite i potrivite

diferiilor stimuli.

nvarea conceptual : Se nva s se generalizeze i s se dea rspunsuri potrivite

stimulilor, pe baza clasei sau caracterului acestora.

nvarea principial :Se dezvolt o logic formal prin care se face legatura dintre dou sau

mai multe concepte.

Soluionarea problemei: Sunt rechemate din memorie i combinate dou sau mai multe

principii nvate anterior, crendu-se un nou principiu, de ordin mai nalt, pn atuncinecunoscut persoanei care nva.

CURBA INVATARII DIN PROPRIA EXPERIENTA

Importanta propriei experientei in procesul de invatare la varsta adulta a fost

remarcat si la nivel managerial, construindu-se astfel un model al carui scop este determinarea

adultilor sa se supuna unui process de perfectionare ce se dovedeste s fi mult mai eficient dacase bazeaza pe propria experienta a celor instruiti. Acest concept (in engleza, Experiential

Learning Cycle, dupa David Kolb) reprezinta un model de baza folosit de traineri in faza de

design a training-uluipentru ca ii ajuta sa atinga mai usor obiectivele cursului de crestere a

performantei participantilor.

Modelul se bazeaza pe faptul ca adultii invata in permanenta din propria lor

experienta. De aceea, participand la un curs, ei invata cel mai bine in momentul in care

training-ul incurajeaza participarea si se bazeaza pe experienta:

* Interactionand cu alti oameni, adultii au acces la noi informatii si descopera noi modalitati de

a face fata provocarilor, de a rezolva probleme sau de a se comporta in diverse situatii.

Experimentand, adultii isi imbunatatesc propriile abilitati prin aplicarea si practica lor. Procesul

de invatare prin training trebuie sa fie similar cu cel al invatarii adultilor in viata de zi cu zi,

13


14/16

adica apeland la experienta lor. Curba invatarii din experienta este un proces format din patru

faze:

1. Experimentarea;

2. Reflectarea;

3. Concluzionarea;

4. Aplicarea noilor cunostinte si abilitati.

Curba invatarii incepe cu experimentarea. Dupa ce adultul experimenteaza, are

tendinta sa reflecteze asupra noii experiente. Dupa o perioada de reflectare, trage concluziile

asupra experientei si, daca o considera folositoare, o integreaza si o aplica in viitor. Folosind

acesti pasi, trainerii pot sa asigure mai usor unui training calitatea de a fi efectiv.

Aplicarea conceptul de invatare pe baza experientei presupune ca training-ul sa plaseze

participantii intr-un mediu virtual cat mai apropiat de cel real, unde isi desfasoara practic

activitatea. Aceasta faza trebuie sa ofere participantilor oportunitatea de a-si testa cunostintele

si abilitatile in situatii practice. De aceea, trainerul poate folosi diverse metode de invatare, ca

de exemplu demonstratiile, "role playing"-urile, exercitiile sau sudiile de caz. De asemenea,

apelarea la experienta participantilor faciliteaza si schimbul de idei cu trainerul sau intre ei.A doua etapa a modelului o constituie reflectarea. In viata, daca cineva experimenteaza

un nou fapt, primul lucru pe care il face este de a-l impartasi cuiva. Daca nu este nimeni prin

preajma, persoana isi rezerva un timp de gandire la ce s-a intamplat pentru a-i da un sens in

contextul proprie-i experiente. De aceea, aceasta faza presupune ca participantii sa reflecteze

singuri sau impreuna (prin discutii intre ei sau cu trainerul) asupra situatiilor experimentate in

activitatile de training cu caracter practic.

Concluzionarea. In aceasta faza trainerul solicita participantilor sa traga concluziile in

urma experimentelor in legatura cu noile cunostinte sau abilitati pe care le-au dobandit.

Tragerea concluziilor se bazeaza, bineinteles, pe reflectare individuala si pe discutii. Aceasta

este faza in care participantii decid asupra sensului celor intamplate anterior. Trainerul trebuie

sa beneficieze de oportunitatea de a extrage concluzii folositoare si de a identifica cunostintele

14


15/16

si abilitatile pe care participantii le considera valoroase si utile de aplicat in activitatea

profesionala.

Aplicarea noilor cunostinte si abilitati. Pentru ca un training sa fie intr-adevar efectiv,

trebuie sa asigure o legatura puternica intre experienta de training si locul de munca. De aceea,

conform acestei faze, participantilor trebuie sa li se ofere oportunitatea de a aplica in practica

lectiile invatate in timpul training-ului. In prima faza, rolul in aplicarea noilor cunostinte este al

trainerului care trebuie sa planifice un fallow-up si sa dea participantilor o tema de rezolvat

pana atunci.

Modelul curbei de invatare din experienta poate parea prea teoretic, dar aplicarea lui se

reduce la respectarea principiului: Trainerii trebuie sa construiasca training-ul astfel incat sa le

ofere participantilor situatii in care ei sa se implice, sa gandeasca si sa traga concluzii. Daca

invatarea vine din propria lor convingere si nu de la trainer, atunci cursul va fi mult mai efectiv.

In acord cu aspectele mentionate si prezentate anterior se poate desprinde o concluzie

fundamentala, care consta in importanta experientei personale ca sursa inepuizabila si

inevitabila in cadrul procesului de invatare la varsta adulta. Procesul de invatare al adultilor se

bazeaza in continuare pe dezvoltarea prin activitate, prin actiune, prin experimentare, unde

exercitiul si practica ocupa un loc aparte. Evolutia societatii si necesitatea interactiunii cu

oamenii si cu mediul inconjurator in general vor supune persoanele unui proces de schimbari nu

doar sociale, ci si comportamentale si psihilogice care vor obliga la evolutie si schimbare

continua. Ori acest lucru nu se poate realiza fara inevitabilul proces de invatare, chiar si la

varsta adulta, care reprezinta pana la urma conditia sine-qua-non in ocuparea unor diverse

pozitii in societate: de cetatean, de parinte, de angajat sau angajator etc.

15


16/16

BIBLIOGRAFIE

Vintanu, Nicolae, EDUCATIA ADULTILOR, E.D.P. R.A. Bucuresti, 1998

Vaughn, Robert H, MANUALUL TRAINERULUI PROFESIONIST, Codex,Bucuresti, 2008

www.wikipedia.ro

16
http://www.wikipedia.ro/http://www.wikipedia.ro/

51965738 Procesul de Invatare La Varsta Adulta

Documents

Transcript of 51965738 Procesul de Invatare La Varsta Adulta